Explicatii si interpretari

ale conduitei sexuale

Psihanaliza (prin Sigmund Freud) a permis

rediscutarea explicatiilor care vedeau, printre altele, in
perversiunile sexuale sau in frigiditate, anomalii
constitutionale. Freud le-a considerat ca fiind conduite
infantile retardate (anormale) la adulti. Sexualitatea a
fost un subiect tabu pana la aceste abordari prin care
au inceput numeroase studii privind ansamblu de
caractere morfologice, fiziologice si psihologice legate
de sex, ca fenomene ale vietii sexuale. Functiile
sexualitatii nu se limiteaza la reproducere biologica.
Dincolo de aceasta functie biologica se deosebeste o
sexualitate regenerativa, una fortificativa si una
selectiva. Dupa Freud, comportamentul sexual
reflecta caracteristici de esenta ale unei persoane
umane, atitudini fata de sine, fata de viata, fata de
lume. Viata sexuala nu incepe, dupa Freud, la
pubertate ci in prima copilarie. Freud a stabilit
cronologia etapelor prin care trece in mod normal
sexualitatea copilului avand drept criteriu activismul
zonelor erogene (care provoaca placere si relaxare)
preponderente dupa varsta.In primul an de viata, zona
bucala este zona tuturor satisfactiilor.In al doilea si al
treilea an interesul se deplaseaza catre zona anala.
Intre 3-5 ani, organele genitale devin prevalente
(apare masturbatia). De la 6 ani pana la adolescenta,
in timpul somnului apar pusee sexuale latente.In
aceasta etapa are loc orientarea catre sexul opus.

Nu pot fi ignorate nici contributiile lui Alfred Kinsley, cu vastele sale

anchete asupra comportamentelor sexuale umane, dar mai ales William
Masters si Virginia Iohanson care au studiat foarte complex
componente electroencefalografice si electrocardiologice in
comportamentele sexuale. Exista doua categorii de tulburari si de
patologie a sexualitatii. O categorie este legata de patologia anatomica,
alta de conduitele sexuale. Si una si alta pot fi marginale si grave.
Tulburari mai discrete se manifesta prin conlucrarea caracteristicilor
sexuale secundare foarte devreme sau foarte tarziu. Uneori acestea
apar la tinerele fete evident la 7-8 ani, iar la baieti la 9-10 ani. Pot sa se
manifeste cu pilozitate pubiana sau ca dezvoltare a glandelor mamare
sau cu intarzieri ale maturizarii anatomice si functionale. Conduitele
sexuale timpurii pun in evidenta masturbatia care consta in
manipularea organelor genitale pentru a provoca satisfactia voluptoasa,
orgasmul. Onanismul nu provoaca tulburari mentale, cum se credea in
prima jumatate a secolului nostru, dar provoaca sentimente de
culpabilitate, izolare, nedezvoltare a conduitelor sexuale. Uneori are loc
lipsa dezvoltarii puberale(eunucoidism la baieti) sau si ginecomastie
(marirea glandelor mamare). Patologia mai grava se manifesta mai grav
la adulti prin masochism, sadomasochism si sadism, conduite sexuale
ce implica agresivitatea returnata spre altii sau spre tine,
homosexualitate (deturnarea dorintelor sexuale spre acelasi sex),
pederastie (masculina) si lesbianism (feminina), hemafroditism
(persoana dotata cu malformatie congenitala privind prezenta ambelor
organe sexuale la o persoana, cu caile genitale mixte si imperfecte).
Sexul poate fi vazut ca placut, inofensiv sau un eveniment periculos. De
exemplu, intr-o societate se poate afirma ca sexul este cel mai bun
lucru din viata, in vreme ce in alta se poate sustine contrariul. Sigmund
Freud a insistat asupra faptului ca sexualitatea este una din
componentele ce stau la baza personalitatii umane, pentru ca energia
sexuala este factorul motivator fundamental al conduitei.

Freud sugereaza ca femeia poate experimenta sexualitatea matura

numai prin orgasmul vaginal, ca rezultat al contactului sexual. Alte
moduri de a avea orgasm, cum sunt stimularea directa a clitorisului,
reflecta inadecvat feminitatea. Desi Freud a crezut ca intre orgasmul
clitorial si cel vaginal exista deosebiri fizice si psihice, cercetarile
ulterioare au dovedit ca cele doua sunt identice atat fiziologic cat si ca
senzatiile pe care le produc.
La animale legaturile sexuale sunt performate instinctiv.Formele si
ciclurile lor variaza de la o specie la alta. La om aceasta variatie este
considerabila si nu putem sa explicam aceste diferente numai pe o baza
instinctuala. In consecinta, teoreticienii au inceput sa se intereseze de
factorii cognitivi care influenteaza alegerea sexualitatii.
Paul Abramson (1981) a elaborat un model al sistemului sexual, avand
in vedere presupozitia ca toate deciziile cu privire la exprimarea sexuala
sunt controlate de un mecanism reprezentat ca o schema cognitiva.
In acest model, structurile cognitive influenteaza major conduita
sexuala. Structurile cognitive sunt formate pe baza unor input-uri si ele,
la randul lor, monitorizeaza variatia stimulilor sexuali pentru a
determina expresia sexuala. O multime de factori influenteaza structura
cognitiva: standardele parentale, normele sociale, maturarea,
experienta sexuala anterioara. De exemplu, parintii ne pot instrui cu
privire la ceea ce este corect si decent in conduita sexuala. Alte norme
si valori pot fi invatate de la biserica sau de la cel egali cu noi. Procesele
de maturare, invazia pubertatii pot sa ne influenteze credintele cu
privire la sexualitate. Experienta sexuala actuala fantezia, mastrubatia
sau legaturile sexuale afective poate juca un rol important in dinamica
credintelor noastre. Din suma acestor experiente, noi derivam un set de
principii in legatura cu conduita sexuala. Insa, pe langa experienta
trecuta mai exista si alti factori ce determina conduita sexuala. O
varietate de stimuli sexuali interni si externi pot actiona asupra ei si
aceste evenimente sunt, de asemenea, procesate de structura cognitiva
mediatoare. Intern, exista influenta hormonilor si a sistemului nervos. -

Extern, exista o multime de stimuli care pot fi asociati cu sexualitatea,

cum sunt filmele erotice romanele sau imaginea anumitor personaje
particulare. Unele situatii pot sa incurajeze expresia sexuala: ambianta
in care permisivitatea este sprijinita sau in care este utilizat alcoolul sau
alt drog. Pe baza principiilor stabilite social, indivizii vor cantari
acceptabilitatea anumitor forme de conduita sexuale si vor face
eventual o alegere. Modelul propus de Abramson este complex. El se
bazeaza pe doua presupozitii.Prima consta in aceea ca noi invatam din
experienta anterioara, iar principiile invatate pot fi aplicate la diferite
forme de conduita sociala, inclusiv la cea sexuala.Cea de-a doua
subliniaza importanta cognitiilor sociale in jurul sexualitatii. Expresia
(conduita) sexuala nu este una instinctuala, ci este mai degraba
rezultatul gandirii rationale. Evidenta ca invatarea joaca un rol
important in definirea raspunsului nostru la stimulii sexuali este legata
de problema conduitei heterosexuale in raport cu cea homosexuala. De
ce unele persoane prefera parteneri sexuali de acelasi sex decat
parteneri de alt sex? Pentru a raspunde, trebuie mai intai facuta
distinctia dintre identitatea de gen si preferinta sexuala. Identitatea de
gen inseamna la autoconstientizarea faptului de a fi barbat sau femeie.
Teoriile initiale asupra homosexualitatii au presupus ca, pentru
homosexual, identitatea de gen este opusa sexului biologic, adica
barbatul homosexual se identifica pe sine cu femeia si deci prefera
partenerul sexual barbat. Aceasta teorie, a inversiunii de sex-rol,
sugereaza ca homosexualii se imbraca, actioneaza si se comporta pe cat
posibil mai asemanator cu sexul opus. Studii mai recente au aratat ca
identitatea de gen si preferinta sexuala sunt lucruri distincte si ca
homosexualii nu confunda identitatea de gen, ci pur si simplu prefera
parteneri sexuali de acelasi sex. Prin contrast, transsexualismul se refera
la cazul in care identitatea de gen este in opozitie cu aparitia corporala
proprie si cu organele sexuale. Scriitorul James Morris, devenit Jane
Morris dupa operatia de schimbare de sex, descrie in felul urmator
sentimentul transsexual: m-am nascut cu un corp gresit, fiind feminin
prin gen, dar barbat prin sex.

Eu pot sa dobandesc fericirea numai cand unul este ajustat de altul

(Morris, 1974). Desi nu exista societate in care expresia homosexuala sa
fie o forma dominanta, conduita homosexuala este prezenta de-a
lungul intregii istorii. In Grecia antica, Sapho, nascuta pe Insula Lesbos
(de aici termenul de lesbianism), scrie un inflacarat poem de
dragoste, descriind atat dragostea heterosexuala, cat si dragostea
homosexuala. Romanii erau la curent cu toate formele de conduita
sxuala, dar odata cu crestinismul, normele privind conduita sexuala
devin mai restrictive. In secolul al nouasprezecelea, Oscar Wilde a fost
ruinat cand justitia l-a gasit vinovat de practici homosexuale.In SUA
numeroase institutii au propus a se limita drepturile civile ale
homosexualilor. Freud nu considera homosexualitatea o boala, dar este
ambivalent in legatura cu normalitatea unei asemenea conduite. In
1973, Asociatia Americana de Psihiatrie scoate homosexualitatea de pe
lista afectiunilor mintale, sprijinind astfel punctul de vedere ca alegerea
partenerului de acelasi gen nu este in mai mare masura un indicator de
tulburare decat este alegerea partenerului de acelasi sex.Investigatia
extinsa, sponsorizata de Institutul Kinsey, arata ca persoanele care
prefera partenerul de acelasi sex sunt la fel de bine adaptate,
comparabil cu esantionul heterosexualilor. Majoritatea homosexualilor
studiati sunt implicati in relatii regulate, sunt multumiti de slujba pe
care o practica, au un cerc larg de prieteni si se descriu pe ei insisi ca
fiind destul de fericiti. De ce totusi unii oameni prefera
homosexualitatea? Explicatiile de orientare psihanalitica apreciaza ca
experientele critice din copilarie pot sa determine preferinta sexuala
adulta. Sunt invocati, drept factori determinanti, relatia cu mama si
tata, natura experientelor sexuale si relatiile cu egalii. Storm (1981)
sugereaza ca orientarea sexuala este rezultatul legaturii temporare
dintre dezvoltarea fiziologica si dezvoltarea sociala. Daca impulsul
sexual se dezvolta relativ timpuriu, atunci fanteziile erotice vor fi
asociate cu acelasi sex din grupul de egali.

Daca impulsul sexual se dezvolta mai tarziu, cand interactiunea sexuala

cu alt sex este mai comuna, atunci fanteziile erotice si conduita asociata
lor vor fi heterosexuale. Dar Storm invoca si argumentul natural,
sugerand ca homosexualii, in general, cunosc mai devreme impulsul
sexual. Studiile efectuate de Institutul Kinsey (1981) pe aproape 1000
de homosexuali barbati si femei comparativ cu un grup de
heterosexuali-constata unele diferente intre homo si heterosexuali in
ceea ce priveste sentimentul fata de mama si tata, fata de relatiile
parentale si in ceea ce priveste conformitatea din copilarie fata de rolul
de gen traditional. Pe masura ce baietii si fetele isi prelungesc
adolescenta, preferinta lor sexuala este probabil deja determinata si
diferenta de socializare reflecta o preferinta sexuala deja fixata. Date
recente ale Institutului Kinsey furnizeaza o perspectiva interesanta
asupra bisexualitatii, adica asupra conduitei sexuale cu cei de acelasi
sex si cu cei de sex diferit in cursul unei perioade similare de timp.In
vreme ce Freud credea ca oamenii sunt inerent bisexuali, Kinsey
considera ca alegerea sexuala poate fi reprezentata cel mai bine ca un
continuum, de la heterosexualitatea exclusiva la homosexualitatea
extrema, multe persoane fiind plasate intre cei doi poli. La bisexuali,
invatarea sociala si experienta sexuala specifica apar ca fiind mai
influente decat la homosexuali. Trei tipuri de circumstante par a avea o
influenta comuna asupra inclinatiei catre homosexualitate:
experimentarea, in contextul prieteniei si indeosebi la femei, a
anumitor tipuri de relatii sexuale; ambianta liberala hedonista in care se
practica sexul in grup, pozitiile ideologice, fundamentate erotic, in
interiorul carora noul reprezinta unul din aspectele filosofiei mai
generale asupra vietii. Alte situatii care incurajeaza sau permit conduite
homosexuale sunt detentia, taberele militare, viata in internate, unde
debuseurile heterosexuale sunt limitate sau excluse. Fundamentala
ramane, in toate cazurile, contributia factorilor sociali la sexualitate.

Legile Psihosociologiei
prin viata
Nimic nu este atit de usor pe cit pare.
* Orice lucru iti ia mai mult timp decit crezi.
* Fiecare are cite o idee grozava dar inaplicabila.
LEGILE PSIHOSOCIOLOGIEI

* Mai bine sa ai un sfirsit de cosmar decit un cosmar fara de sfirsit.*

Singurul lucru imperfect din natura este omul.
* Daca ceva pare usor sigur este greu de facut. Daca pare greu este
aproape imposibil de facut.
* Nimic nu este atit de usor pe cit pare.
* Orice lucru iti ia mai mult timp decit crezi.

* Fiecare are cite o idee grozava dar inaplicabila.

* Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumparat este invers
proportionala cu utilitatea lui reala.
In conditii de stres cei mai multi oameni aleg dintre mai multe
variante de actiune pe cele mai proaste.

* Exista intotdeauna o cale mai usoara de a face un lucru. Dar cind o

cauti n-o gasesti.
* Propunerile indiferent de cum sint facute vor fi interpretate altfel de
catre ceilalti.

* Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor se va gasi cineva caruia
sa nu-i placa.
* Prietenii vin si pleaca dar dusmanii ramin si se acumuleaza.
* Un om fara religie este ca un peste fara bicicleta.
* Ti-ai luat rolul prea in serios.
* Adevarul unei propozitii este invers proportional cu credibilitatea ei si
viceversa.
* Populatia planetei creste continuu in timp ce inteligenta ei ramine
constanta.
* Fiecare ar trebui sa creada in ceva eu cred ca as mai bea un pahar
cu vin.
* Frumusetea se opreste la suprafata pielii dar uritenia merge pina la
oase.
* In orice sistem social raul este o constanta.
* Oamenii ca si natiunile vor actiona rational numai dupa ce toate
celelalte posibilitati au fost epuizate.
* Niciodata sa nu dormi cu cineva mai nebun decit tine.

* Frumuseteam* inteligenta = constanta.

* Orice lucru bun in viata este ilegal,imoral sau ingrasa.
* Dintre cele mai credincioase lucruri in viata sint banii ciinii si femeile
batrine.
* Orice raspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi
considerat in categoria de 40-60%.
* Celibatul nu este ereditar.
* Probabilitatea unui tinar de a intilni o femeie frumoasa pe care si-ar
dori sa o cunoasca creste in progresie geometrica cind el este insotit de:
a)prietena lui; b)sotia lui; c)un prieten mai bogat si mai atragator
* Oamenii se pot imparti in doua categorii: a)cei care impart oamenii in
doua categorii; b)cei care nu-i impart pe oameni.

* Daca vrei sa fi acceptat accepta.

* Oamenii se pot imparti in patru categorii: a)cei care stau linistit si nu
fac nimic; b)cei care vorbesc despre a nu face nimic; c)cei care
infaptuiesc ceva; d)cei care vorbesc despre cum se infaptuiesc lucrurile.

Cel ce tipa mai tare primeste microfonul.

* Virtutea este o autopedeapsa.
* Cosurile apar pe fata numai cu o ora inainte de intilnire.
* Iarta dar tine minte.

* Sa gresesti este uman dar sa dai vina pe altcineva este si mai uman.
* Cel care ride la urma probabil ca nu a inteles gluma.
* Probabilitatea sa intilnesti pe cineva cunoscut creste atunci cind esti
cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut.
* Daca ajuti un prieten la nevoie te va tine minte. Data viitoare cind are
nevoie de ceva apeleaza tot la tine.
* Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o si obtii imediat
succesul dorit.
* Cind toti mint nimeni nu asculta.
* Indiferent despre ce este vorba ei vorbesc despre bani.
* Cind nu stii la ce lucrezi lucreaza ingrijit.
* Munca in echipa este esentiala. Ea iti permite intotdeauna sa dai vina
pe altcineva.
* Nu arata superiorilor tai ca esti mai bun decit ei.
* Nu stii niciodata cine are dreptate dar stii cine decide.
* Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte fara sa stie cine este
autorul cartii sau chiar despre ce carte este vorba.
Cind vremea este frumoasa prezenta la biserica este slaba. Cind
vremea este foarte urita prezenta la biserica este slaba. Cind
buletinul meteo este neclar prezenta la biserica intrece toate
asteptarile.
* Daca iti place modelul nu vor avea numarul tau. Daca iti place
modelul si au numarul tau este prea scump. Daca iti place modelul
au numarul tau si il poti cumpara se va rupe la prima imbracare.
* Daca pantofii se potrivesc culoarea este nepotrivita.
* Clientul care plateste cel mai putin se plinge cel mai mult

* Cel care sforaie adoarme intotdeauna primul.

* Cel care zimbeste atunci cind lucrurile merg prost s-a gindit deja pe
cine sa dea vina.
* Niciodata sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa nu
faca diferenta.

Barbatii si Femeile: doua atituni fata

de sex.
Primavara aduce cu sine o reinviere, o trezire la viata a intregii naturi.
Aceasta energie datatoare de viata atinge si fiinta umana cele mai
profunde macanisme. Explozia activitatii sexuale ce apare prin luna
martie, are cateva explicatii fiziologice dar si psihologice. Odata cu
trecerea perioadei reci si a moleselii de iarna apare o noua forma de
energie care duce la o adevarata explozie a sexualitatii, dar odata cu
asta apar si o serie intreaga de probleme legate de acest lucru. Astfel
inca odata descoperim cat de putin inteleg barbatii femeile si viceversa.
In acesta perioada ne dam seama inca odata ca barbatii inteleg foarte
vag rolul si scopurile lor in vata sexuala. De cele mai multe ori,
dezamagirile noastre nu constau in insuficienta posibilitatilor de a face
sex, ci de incapacitatea noastra de a dobandi de la sex placerile
asteptate. Astfel de asteptari sunt absolut firesti, si sunt singurile lucruri
comune in atitudinea fata de sex atat la barbati cat si la femei. Tot restul
sunt deosebiri.
Sexul este cel mai important lucru, dupa supravietuire, pentru fiecare
organism, inzestrat cu sex. Pentru unii sexul este chiar mai important
decat supravietuirea: unii masculi dintr-o anumita specie de greeri sunt
gata sa-si sacrifice viata pentru sex. Omenirea insa a parcurs un drum
evolutiv imens, si a reusit sa desparta placerea sexuala de scopul lui
biologic. Omul este singura forma de viata capabila la propria dorinta
sa-si organizeze o partida se sex fara a peproduce obligatoriu urmasi
dar in acelasi timp poate si reproduca si fara sex, (inseminarea in
vitro) tot la dorinta lui.

Daca totusi astfel stau lucrurile, atunci de unde apar atat de multe
probleme la toate etapele relatiilor sexuale? Si tot de aici apare
urmatoarea intrebare: oare de ce 80% din numarul total al divorturilor
se produc avand la baza insatisfactia sexuala, chiar daca aceasta este
ascunsa, mascata sub frazele ,,nu ne-am potrivim ca si caractere ,,
suntem prea diferiti Insatisfactia sexala a femeilor din punct de
vedere statistic in general ne inspaimanta, capacitatea lor
psihofiziologica de a se delecta, de a tinde spre satisfactie este de
foarte multe ori mai accentuata ca la barbati.
Probabil ca vinovat de toate acestea este asa numitul si general
acceptatul in societate dublul standart moral, care aduce atingere
printre multe altele si atitudinilor fata de sexualitate, diferentiate a
femeilor si barbatilor. In cultura noastra exista notiunea de ,,femeie
decazuta ,,curva dar nimeni nu prea vorbeste despre ,,barbat
decazut ,, curvar. Femeia infidela este grav acuzata, barbatul infidel in
astfel de cazuri este doar, criticat. O fata tanara in conformitate cu
arhaicul dar inca viul concept, trebuie sa fie rusinoasa, sfioasa, si
ascultatoare, pe cand tanarul baiat este indemnat sa fie mai rational.
Desi se vorbeste mult de egalitatea drepturilor dintre sexe totusi
barbatul care cucereste, ispiteste, incearca este salutat si incurajat, pe
cand femeia care va face aceleasi lucruri va fi grav acuzata, etichetata,
blamata Femeile care fac sex pentru bani trezesc in oameni grimase,
scarba, greata, barbatii care fac acelasi lucru trezesc interes. Toate
aceste lucruri au o anumita cauzalitate si efecte, au si explicatii foarte
profunde, dar in viata de zi cu zi ele foarte putin probabil sa
functioneze. Toti pot intelege aceste explicatii si chiar sa fie deacord cu
necesitatea unor modificari de atitudini, dar in acelasi timp vorbele vor
ramane doar simple vorbe. Va functiona in continuare proverbul In
fusta scurta ii sta bine oricarei femei, numai sotiei mele nu! Femeile
infidele si libertine sunt fascinante pentru forte multi barbati, dar
propriile lor prietene sau iubite, sotii, nu trebuie sa fie astfel, doamne
fereste.

Din mass-media barbatii si femeile invata lucruri diferite si le sunt

induse atitudini total contrarii in ceea ce priveste sexul si
comportamentul sexual. Revistele si jurnalele pentru femei le invata
mai tot timpul cum sa-si intareasca o relatie cu un barbat, sau cum sa
rezolve tot felul de probleme posibile ce pot apare intr-un cuplu.
Revistele pentru barbati le sugereaza cititorilor sai, ca cel mai bun lucru
pentru imaginea lor si autoapreciere este sa devii un mascul de
succes. Revistele le induc acestora o atitudine prin care ei trebuie sa fie
din ce in ce mai cuceritori, sa aiba succes la femei, sa se comporte ca
niste masculi adevarati. Cu alte cuvinte barbatii sunt indemanati la fel
ca si femeile sa corespunda inchipuirilor traditionale despre cum
trebuie sa fie un barbat adevarat si cum trebuie sa fie o femeie.
Necorespondenta acestor parametri da nastere in fiecare dintre sexe la
o multime de complexe de inferioritate sau de imagine de sine
inadecvata. Instructiunile parintilor reprezinta si ele un balast foarte
semnificativ in dezvoltarea armonioasa a sexualitatii masculine sau
feminine. Instructiunile de baza a parintilor functioneaza precum niste
gene, programe. Anume acestea sunt responsabile de incarcatura
stereotipica a relatiilor dintre barbati si femei si care tocmai ne
impedica sa avem o astfel de relatie. Se poate chiar intampla ca o
dorinda de a dvs, de exemplu de a te casatori, sa nu fie deloc a dvs, ci
sa fie un program materrn al mamei tale, singure si fara sot. Daca dvs
nu puteti constientiza imediat acest program se poate intampla ca
acesta sa devina cauza si motivul problemelor sexuale proprii.
Programarea efectuata de parinti asupra copiilor nu este vina
parintilor, deoarece ei doar transmit acele programe pe care le-au
mostenit de la parintii lor. (Din acest motiv, parintii care isi doresc mai
binele pentru copii lor, trebuie sa-si clarifice, sa cunoasca ei insasi
scenarile proprii de viata si sa vada daca acestea merita sa fie transmise
mai departe.

Ei trebuie sa gaseasca modalitati de a schimba aceste scenarii astfel

incat in loc de ,,broscute fermecate, care sunt ei insasi sa creasca
printese. A face aceasta munca este extrem de greu daca nu chiar
imposibil pentru majoritatea parintilor. Asa apare lupta, razboiul
generatiilor. Este chiar mai greu decat a te reconstrui pe tine insati, apoi
parintii trebuie sa inteleaga ca fara ajutorul psihologului in aceasta
directie este imposibil de a reusi. Astazi in lume aproximativ 75% dintre
parinti ar trebui pedepsiti prin lege pentru ceea ce au produs, au
educat. Din pacate nu exista o astfel de lege. Produsul educatiiei lor se
afla astazi la guvernare. Vedeti cu totii de ce sunt in stare. Programele
parintilor sunt vinovate pe deoparte si de conflictele familiare a copiilor
ce se ivesc pe un fundament sexual: psihologii afirma ca, dupa 4-5 ani
de vata in familie, foarte multi barbati vad in visele lor pe propriile sotii
in chip de mama sau in scene din coplilarie (chiar daca dupa ce se
trezesc ei nu tin minte aceste visuri, imaginea sotiei si chipul mamei se
contopesc, lucru care nu contribuie la activitatea sexuala satisfacatoare)
Tendinta de a fi legati de tot felul de idealuri culturale si tendinta de a
nu incalca instructiunile parintesti reprezinta o problema foarte
veche. Dar este posibil ca toate aceste programe psiho-mentale sa
reprezinte de fapt o metoda de a ne lupta cu inca o problema globala
care incurca unei bune relatii intre sexe. Problema consta in faptul ca in
ultimii 60 de ani poate chiar si mai mult, rolurile sexuale si sociale a
barbatilor si femeilor sau amestecat cumva, sau incurcat, astfel incat
astazi nu se mai stie exact cine si de ce raspunde, cine si spre ce tinde.
Rezultatul -feminizarea barbatilor si masculinizarea femeilor, lupta
pentru egalitatea drepturilor dintre sexe nu numai prin viata dar si in
pat
Barbatul de astazi foarte des permite femeilor sa conduca in relatiile
familiare, inclusiv si sexuale. In tot acest timp ei chiar considera ca
datoria lor este de a servi femeia, de a o multumi, de a o satisface.
Aceasta pozitie nevrotica apare tocmai datorita neintelegerii factorilor
biologici ce determina interactiunea sexelor.

Prezenta organului de penetrare, penisul si un corp musculos bine

dezvoltat presupun deja chiar prin intermediul lor ca anume barbatul
trebuie sa fie acel care sa manifeste initiativa in savarsirea actului
sexual. O buna parte dintre barbati, constient sau inconstient manifesta
o atitudine nu tocmai binevoitoare fata de femeile care incearca sa-si
asume initiativa in relatiile sexuale si incearca inconstient sa opuna
rezistenta acestor femei si chiar ideii in sine. O astfel de rezistenta
fireasca a barbatului duce la scaderea dorintei de a poseda o astfel de
femeie, iar cate odata poate duce chiar si la imoptenta. Chiar si femeia,
cat de feminina nu ar fi ea, inconstient se indigna de pasivitatea
barbatului, lucru care duce si la ea spre scaderea interesului fata de acel
barbat. Astfel dezinteresul capata valente reciproce. Pe deoparte
barbatilor inconstient nu le plac femeile care indraznesc sa initieze o
relatie sexuala, pe de alta parte femeilor nu le plac pasivitatea
barbatilor. Nu odata am auzit de la femei cu stagiu astfel de plangeri :
Nu mai sunt barbatii ce au fost odata. Inainte barbatul era barbat, adica
cocos tantos si puternic, impunator, acum e mai degraba sunt niste
gaini ploate cand merge vorba de femei si sex Cu toate acestea,
neluand in consideratie o serie intreaga de straturi si substraturi
culturale si sociale, la baza, relatiile sexuale reprezinta o schema
naturala simpla si eficienta. Daca femeile si barbatii isi vor aduce bine
aminte de menirea lor si de rolurile pe care trebuie sa le aiba in relatie
cu aceasta, impreuna, barbatii si femeile vor reusi sa evita si sa rezolve
o serie intrega de probleme, de altfel nu numai sexuale ci si psihologice.

Conflictul dintre sfera biologicului si socialului

Misterul care deosebeste Terra de orice alt bolovan imens care se
roteste in Univers este aglomeratia de gene umane. Din punct de
vedere a evolutiei corpurile noastre sunt necesare ca si purtatori de
ovule si spermatozoizi, pentru ca Pamantul nostru sa fie tot timpul
populat. Singura functie a ovulelor si spermatozoizilor, in acelasi timp
este de a fi purtatorii la randul lor a unui invelis, gazda pentru gene.
Sexul este precum un combustibil care trebuie sa propulseze acest
grandios proiect inainte, in viitor.
Inca de la inceput rolurile au fost delimitate foarte clar si precis:
barbatul factor al dezvoltarii speciei, femeia- factorul conservarii si
pastrarii acesteia. Barbatul este acel care aprovizioneaza o imensa
diversitate de variante de rezolvare, dar in schim femeia este acea care
alege din toate acele variante, aprovizionand prin aceasta
supravietuirea si repetabilitatea acelor variante care sunt cele mai
adecvate si mai potrivite elemente pentru supravietuire. Barbatul
propune si femeia accepta sau nu accepta, reesind din propriul instinct
al prelungirii speciei. Anume pe aceste fundamente se construesc
diferentierile anatomice si psihologice dintre sexe. De exemplu: femeia
va simti un salt al propriei sale sexualitati daca barbatul se va comporta
activ. Cu cat mai mare este presiunea, cu atat mai moale, blanda si mai
supusa va deveni femeia. (Aici e vorba despre rezistenta materialului si
a instrumentului care trebuie aschieze sa zicem metalul. Este acelasi
principiu si acesta functioneaza nu numai aici ci si in societate, guvern,
in lume in general.) Curtatea intensa de catre barbat da nastere unei
tensiuni sexuale la femeie. Si la barbat aceasta necesitate de a curta,
este inascuta tot dintr-o tensiune sexuala. De indata ce tensiunea
sexuala la barbat a fost eliminata, curtarea capata alte forme sau
inceteaza in general. De aici mai departe curtarea, grija membrilor
cuplului se indreapta spre copil. La oamenii preistorici aceste forme de
relatii durau foarte scurt si puteau fi numite ,,monogamie in serie.

Initial oamenii se asociau in cupluri numai pentru a putea prelungi

neamul omenesc. Cand copilul indeplinea 4 ani grija fata de el era
preluata de catre trib, parintii fiind eliberati de responsabilitatea
aceasta si erau orientati, incurajati sa-si aleaga alti parteneri. (Printre
altele, ecourile acelui sistem se mai aud si astazi in noi; cel mai mare
numar al divorturilor, provocate din cauza infedilitatii unuia dintre sot
sau ca si cum nepotrivirii de caractere se intampla si astazi in al patrulea an de casatorie sau multiplu lui patru. Acest fapt interesant este
dovedit stiintific, statistic si psihologic, pe intreg globul se intampla la
fel. Astfel cifra patru este cunoscuta inca de foarte mult timp in urma ca
fiind cifra intemeerii cuplurilor sau destramarii lor. Verificati chiar pe
cunoastintele dumneavoastra, sau pe voi insiva daca ati divortat deja.)
Cat de suparator si jignitor nu ar fi asta pentru omul contemporan,
aceste forme de relatii aproape animalice si astazi stau la fundamentul
sexualitatii noastre. Ceva foarte animalic, fiziologic si chimic inca fac
parte din ingredientele iubirii noastre. In general parerea mea ca
psiholog este ca omul din anumite puncte de vedere nu a evoluat
aproape deloc.

Impulsul sexual
Fiziologii explica iubirea si urmarile ei prin intermediul termenilor
chimici. Este adevarat ca exista aproximativ 1000 de componente si
substante, enzime neuronale si hormonale care intretin ,,simfonia
simturilor traita de cei indragostiti. Prima vioara in aceasta imensa
orchestra este jucata de serotonina si de bine cunoscuta endorfina.
Un alt rol important este prescris si acelei substante care se gaseste din
belsug in clasicul cadou ciocolata. (fenilatilamina. Feniletilamina
produce o usoara stare de visare si este produsa de catre creier in
momentul care doi oameni sunt indragostiti, aceeasi substanta se
regaseste si in ciocolata). Acest lucru se refera mai mult la femei: la
fetele tinere fenilatilamina este eliminata usor. la femeile mature
aceasta substanta daca este in deficit da nastere de cele mai multe ori
unei senzatii si stari de discomfort si poate chiar duce spre diverse
disfunctii psihosomatice sau acutizarea acestora.
In doze crescute toate substantele la un loc dau nastere une stari de
blajinitate, diminueaza durerea fizica si se rasfrang in mod benefic
asupra tuturor reactiilor fiziologice ale organismului. Cu parere de rau
actiunea acestor droguri, sau hormoni ai fericirii produse de fabricile
corpului nostru nu este de foarte lunga durata; timpul injumatatirii
efectelor endorfinei asupra creerului nostru este de 5 minute, dupa
care creerul are nevoie de o noua doza. Mai mult de atat; la femei tot
acest coctail al iubirii compus din tot felul de inzime si substante este
amestecat mai mult timp si in proportii diferite decat la barbati.
Unele calcule efectuate in aceasta directie si corelate cu alte date din
diferite domenii de cercetare a omului arata ca fabrica interioara
producatoare al elexirului iubirii lucreaza aproximativ intre 2 si 4 ani
timp in care rpoductivitatea scade treptat.

Faza critica este considerata a fi atunci cand se trece de la fabricarea

fenilatelinei, care dezvolta o stare de admiratie romantica si de
incantare, spre starea de fericire liniara si a securitatii familiare sau mai
corect spus spre starea de confort si protectie familiara care este
dezvoltata de o productie si de o alimentare stabila a creerului cu
endorfina. De cele mai multe ori falimentarea acestor fabrici al iubirii se
produce spre sfarsitul celui de al 4-lea an de iubire. Daca dupa aceasta
perioada apare o noua partenera sau partener, la foarte multi oameni
aceste fabrici de productie a hormonilor fericirii se reactiveaza, nu si
dupa anumite varste varste diferite de la individ la individ.

Privirea
Daca ochii barbatilor cel mai des sunt orientati catre, sa zicem asa,
partea mijlocie si cea de jos al siluetei feminine, femeile se orienteaza
cel mai mult spre trasaturile fetei barbatilor, adica spre creer. Paradox,
pe barbat il intereseaza fundul si sanii femeei pe cand pe femee o
intereseaza creerul barbatului. Cine e mai destept? In situatiile in care o
femeie se intalneste cu un nou barbat, pe care il vede pentru prima
data, are nevoie doar de 8-9 secunde pentru a reusi sa-si formeze o
prima impresie instinctiva (si de cele mai multe ori este si singura
corecta) sau sinteza despre calitatea si potentialul barbatului cu care
are de a face. Se hotarasc insa femeile mult mai greu. Cate odata au
nevoie si de 1,5 ani si tot inca nu stiu daca merita sa se casatoreasca cu
el sau nu. Barbatilor le trebuie sa arunce doar o privire timp de 6-7
secunde ca sa stie exact daca acea partenera este pentru el sau nu si in
acelasi timp se si hotaraste asupra ei. Barbatului ii trebuie mai mult
timp sa-si caute o partenera de viata, dar cand a intalnit-o in 6 -7
secunde stie precis ca se poate casatori cu ea. Mai departe depinde de
cat de barbat este si de interrelatia dintre el si ea.

Masculii insa, sunt mult mai usor de a fi dusi in eroare. La unele specii
de maimute un stimulent sexual foarte puternic pentru masculi il
reprezinta partea dorsala de o culoare rosie aprinsa a femelei. Pentru
barbati in principiu, un asemenea stimulent il reprezinta buzele
femeilor rujate in culoare rosie aprinsa. Pielea bine intretinuta din
punct de vedere cosmetic, forma sanilor si o talie ingusta a domnitelor.
In acelasi timp trebuie de spus ca pentru dezvoltarea simtului iubirii
femelele au nevoie de cele mai multe ori de contact fizic, pe cand
pentru masculi este nevoie de ceva mai mult, ceea ce reprezinta un
stimul suplimentar vizual emotional erotic. Unii psihologi si mai ales
etnopsihologii vorbesc despre faptul ca daca femelele ar reactiona la fel
de rapid la stimulii vizuali ca si masculii, atunci ele ar fi actionat in
alegerea partenerilor mult mai putin critic si pretentios, iar asta ar fi
contribuit mult la negativizarea sau deformarea geneticii urmasilor.
Pentru femei aceiasi functie este indeplinita nu numai de contactul fizic
dar si de contextul relatiilor. In urma efectelor acestora femeia isi
intareste sau isi demoleaza ceea ce a dobandit ca informatie prin
impresiile vizuale. Pentru ele aceasta forma reprezinta inca o treapta
suplimentara pentru a se proteja de greseli. Instinctiv femeile doresc sa
reproduca urmasi sanatosi si adaptati pentru necesitatile viitorului,
astfel sunt mult mai atente la selectarea partenerilor de viata.

Mirosul.
Mirosul reprezinta o cauza importanta in atingerea unei indragostiri
fulgeratoare. Este cunoscut faptul ca masculii unor specii de insecte
zboara catre femelele lor la zeci de kilometri dupa miros. Oamenii au o
olfactie mult mai redusa, dar trebuie de stiut ca si organismul uman
produce o anumita substanta mirositoare, desi trece pe sub pragul
perceptiv feromonii. Daca acesti feromoni excita partenerul atunci
acesta imediat se indragosteste. Din pacate actiunea feromonilor este
mult redusa din causa parfumurilor si a imbracamintii. Functioneaza
acest mecanism astfel: Toti oamenii pe langa obisnuitul organ olfactiv
mai au si altele mult mai mici, niste formatiuni de demensiunea unui
cap de chibrit ce sunt plasate in spatiul anterior a cavitatii nazale. De la
aceste formatiuni, pleaca nervii catre hipotalamus, iar acesta raspunde
de producerea hormonilor de reproducere si a celor de maturitate
sexuala ce stimuleaza starea de admiratie, bucurie si satisfactie,
multumire.
,,Buchetul,, feromonilor este strict individualizat. Datorita feromonilor,
subconstientul nostru hotaraste daca merita sau nu sa intretii relatia
amoroasa. Daca analizatorul nostru va descoperi in particulele
feromonice a partenerului analogia propriului sistem imunitar, atunci in
loc de pasiune si atractie apare respingerea. Daca insa sub influenta
feromonilor partenerului se produce eliminarea hormonului
amfetaminic (amfetamina), atunci din punct de vedere biochimic se
produce o adevarata ametire, imbatare, ca si in urma unui drog trezind
o adevarata pasiune, atractie.
Oamenii incep oarecum sa se comporte ca si cum ar fi drogati cu un
drog necunoscut, dar de aceasta data natural si nu sintetic, produs chiar
de propriul lor corp. Desi folosim termenul de drog trebuie sa va spun
ca drogurile produse de propriul nostrum corp sunt licite si nu ilicite,
consumul, fabricarea si raspandirea carora se pedepseste prin lege.
Aceasta stare are foarte multe lucruri in comun cu starile drogatilor si
toate problemele care decurg de aici.

Chiar si starea de sevraj este cumva prezenta si in stare de amorizare

amoroasa. Anume feromonii sunt responsabili de amorizarea foarte
rapida a oamenilor, atunci cand apare primavara. Dupa o perioada
destul de lunga de timp, oamenii isi lasa hainele groase si apar pe strazi
in haine mult mai lejere, iar feromoniii sunt eliminati de intreaga
suprafata a pielii. Feromonii ne mai fiind mult opriti in zborul lor de
catre haine isi ating mult mai usor tintele lor hipotalamusul barbatilor
sau femeilor. Oamenii, primavara incep sa miroase a ei insasi, si cele
mai active zone ce elimina feromoni sunt reprezentate de varful nasului
si de subtiori. Astazi sunt cunoscuti si alti feromoni sexuali afrodisiaci
cum ar fi androstenolul (androsteronul este eliberat de subsuori si de
zona genitala. Un motiv pentru care barbatii cu sexualitate agresiva au
tendinta de a sta cu mainile la ceafa, cu picioarele departate si cu tot
trupul intors spre femeia de care le place. Poate ca nu prea stii exact de
ce o faci, dar ai vazut-o in filme si, pe de alta parte, pare sa functioneze.
Bag mana in foc pentru asta! Este o pozitie extraordinar de eficienta,
deoarecem le permite feromonilor eliberati de Centrul Mirosului
organele genitale si subsuorile sa se lanseze si sa-si exercite magia. La
femei exista un feromon echivalent, existent mai ales in secretiile
vaginale, numit copulina.) si testosteronul. Primul este eliminat de catre
om in perioada adolescentina, mai corect in perioada de la 15 20 de
ani. Dupa aceasta varsta androstenolul practic inceteaza sa se mai
produca. In timpul maturizarii sexuale viitorii barbati produc
androstenol de 2-3 ori mai mult decat fetele. Pe langa acest lucru
nivelul aceluiasi hormon la fete scade si mai mult, aproape dramatic in
situatiile de dezechilibrare hormonala (de exemplu in perioada folosirii
pastilelor anticonceptionale) si in zilele ciclului menstrual. Acest
hormon nu face altceva decat sa atraga atentia fara a excita tendintele
sexuale sau pasiunea, aprinderea.

Celalalt hormon si anume testosteronul feromon al agresivitatii,

aspect considerat strict masculin atrage femeile si respinge barbatii.
Aici nu exista nimic iesit din comun sau ceva fantastic: pentru femei in
sfera subconstientului agresivitatea masculina (in sens psihologic) este
asociata cu puterea, adica cu apararea si protectia dar si cu sprijinul.
Barbatii mult mai rapid si mai des reactioneaza la influentele
feromonilor decat femeile. Asta se intampla numai din cauza ca femeile
sunt mult mai atente si din acest motiv le este mult mai usor sa inhibe
actiunea exercitata de feromoni si prin urmare si a starilor aparute
drept consecinta. Insa cate odata unii oameni treptat se obisnuesc cu
puterele feromonilor unuia asupra celuilalt si iata in aceste momente
de cele mai multe ori incepe sa porneasca un proces invers iubirii si
anume deziubirea, daca ii putem spune astfel. Deodorantele sintetice
si dusurile prea dese, inclusiv cele de la nivelul organelor genitale, nu
ne fac sa ne amplificam atractia erotica si sa fim mai sexy. Din pacate,
o alta consecinta a acestui fapt este chiar diminuarea receptivitatii
noastre sexuale.

Fructul evolutiei
Predistinarea evolutiva si problemele biologice toate aceste cuvinte
sunt desigur bune. Dar constiinta cosmica nu rezolva problemele
concrete a oamenilor concreti. Portretul barbatului si femeei
contemporane nu se poate reduce la niste imagini preistorice.
Cum arata relatiile noastre astazi? Relatiile contemporane intre sexe,
astazi arata aproximativ la fel ca si la rasaritul civilizatiei. Doar ca in
aceste relatii au aparut o serie intreaga de nuante. Barbatii au devenit
mult mai romantici decat femeile. Se indragostesc acestea mult mai
repede si mai des in acelasi timp ce dragostea femeilor este tot mai
greu de a o declansa si daca se declanseaza decurge mult mai lent,
deaceia femeile astazi au nevoie de mult mai mult timp pentru a fi
curtate si au mare nevoie de relatie indelungata plina de afectivitate,
tandrete. In schimb astazi femeile mult mai usor ca in trecut pot intra
intr-o partida de sex cu un barbat de ocazie. Mai mult de atat, femeile
de astazi sunt mult mai inclinate de a se desparti de partener si fac
acest lucru fara mari probleme. Daca i-a ajuns cutitul la os, atunci
femeia se va manifesta mult mai vizibil, mai euforic, mai isteric, mai
teatral in fata tuturor, lucru pe care nu il facea inainte si pe care nu
este inclinat sa-l faca barbatul astazi. In schim femeiei de astazi ii este
foarte greu sa ascunda iubirea sa fata de cei din jur. In casatorie este
exact invers: cu mare grija incearca sa mai pastreze ramasitele
romantismului crucea pe care o poarta femeia.

Inceputul relatiilor
De obicei in fazele incepiente barbatul este acela care manifesta mai
mult interes sau cointeresare; el alege obiectul si incepe vanatoarea.
Femeia in aceasta perioada este mult mai retinuta si sta in asteptare, ea
asculta de sentimentele sale interioare.
Tocmai datorita faptului ca femeia este retinuta, barbatul poate sa-si
puna in valoare si sa-si permita o demonstratie de emotii puternice. Din
asta ambele parti trag o concluzie falsa. Femeia gandeste ca barbatul
este foarte interesat de gandurile ei si de sentimente si deaceia este
forte vorbaret. Pe cand barbatul gandeste ca aleasa lui poate intr-o
maniera placuta sa tina distanta si raceala. Mai tarziu daca se
casatoresc observa ca ambele parti au renuntat la ,,spotul de reclama
obisnuit modul obisnuit de a actiona; femeia devine mult mai
inimoasa, mai mamoasa, iar barbatul isi preda la arhiva interesul sau
fata de sentimente si trece la lucruri concrete sau de zi cu zi.
Femeile de foarte multe ori sunt mult mai tandre si sexi cu barbatii fata
de care ele simt ca ar avea un contact emotional. La barbat este tocmai
invers, atunci cand barbatul incepe sa simta apropierea fata de o
femeie, aceasta stare poate naste in el un sentiment de neliniste si
alerta El incepe a se simti prins intr-o capcana, in lesa, sub control El
incepe sa se teama ca va pierde independenta si particularitatile vietii
sale individuale in gradina aceste relatii. Sentimentele au devenit prea
ferbinti, pentru ca el sa mai poata pastra autocontrolul emotional, chiar
daca el poate simti asta doar la nivel de subconstient.
Barbatii in general se cam tem sa descopere ca au nevoie de a fi
sustinuti, ingrijiti de o femeie, in comparatie cu femeile care mult mai
des se hotarasa sa ceara ajutor de la un barbat. Barbatii incearca un
sentiment enorm de frica in fata puterii, pe care ei cred ca femeile o au
asupra lor si aceasta frica este echivalenta cu necesitatea lor foarte
adanc ascunsa de a fi mangaiati, alintati.

Cel mai des acest joc se termina cu aceea ca barbatii intra in pozitia si
rolul unui ,,adevarat barbat care trebuie sa fie misogin, rece si sa
urasca, sa barfeasca, chiar sa indeparteze femeile de pe langa el ca fiind
un element al tuturor relelor. Toate acestea le face de fapt pentru a se
mentine la distanta emotionala fata de ele, pentru a nu isi permite de a
se indragosti toate la un loc, reprezinta o buna metoda de aparare
impotriva propriilor sentimente. Femeile in general sunt mut mai mult
inclinate spre forme monogame de relatii. Cu alte cuvinte ele cauta un
partener pentru relatii apropiate si de lunga durata (sau mai corect spus
inca mai cred si mai spera sa-l gaseasca candva). Si barbatii aleg
(miroase, trag cu nasul, cu ochiul) dar facand asta ei nu se prea gandesc
mult asupra perspectivelor. Pentru ei este mult mai dorita o femeie care
nu pretinde o relatie de lunga durata. Dependenta emotionala pe
barbati ii inrobeste foarte mult si ei vor sa scape de aceasta
dependenta. In aceasta directie cei mai multi barbati si-ar pune
semnatura sun cuvintele: Femeia care ma iubeste pe mine este
femeia cu care eu fac sex si femeia pe care o iubesc eu sunt trei
persoane diferite. Atunci cand eu comunic interactionezi cu mai multe
femei, simpatiile lor si iubirea pentru mine se cumuleaza si asa apare
sentimentul satisfactiei. Asta este ideea preferata a barbatilor. Cat imi
poate da una vreau sa primesc de la trei, pe bucatele, nu totul deodata,
fara multe sentimente, plansete, oftaturi, responsabilitati. Tendinta mai
puternic dezvoltata la femei spre relatii monogame, se explica probabil
prin faptul ca ele nasc copii. Din acest motiv se vad nevoite chiar si in
sfera subconstientului lor sa atraga mai multa atentie viitorului sot si
tata al copiilor ei, deoarece va trebui sa conteze pe sprijinul si ajutorul
lui, dar si protectia fizica, emotionala, sociala si materiala pe care acesta
va trebui sa o satisfaca. Pe de alta parte legatura femeiei cu casa si
familia ii ofera barbatului increderea ca urmasii sunt familia lui si nu
unii straini sau o familie straina.

Atitudinea fata de infidelitate

Barbatii si femeile privesc aceasta dimensiune a infedilitatii in moduri
cu totul si cu totul diferite. O certecare stiintifica in domeniul
psihologiei vine sa ne intareasca aceasta afirmatie. Psihologii din Rusia
au intervievat mii de oameni din mai multe tari. Intrebarea adresata era
urmatoarea: ,,ce ati prefeta ca partenerul sau partenera ta sa faca sex
cu altcineva dar sa se gandeasca la tine in acele clipe sau dimpotriva sa
faca sex cu dumneavostra dar in acele clipe sa se gandeasca la alta
persoana? Majoritatea barbatilor au ales cea de-a doua varianta,
(adica sa faca sex doar cu mine si nu mai are importanta la cine se mai
gandeste ea in acele momente, poate sa-si imagineze ce doreste.
Important este ca face sex doar cu mine) iar femeile cat de ciudat nu ar
pare au preferat varianta 1: adica lasa sa faca sex cu alta dar sa se
gandeasca numai la mine! Din cauza ca femeile tin mult mai tare ca la o
adevarata valoare la calitatea relatiei emotionale, ele mult mai usor se
impaca cu ideia, se smiresc cu faptul infedilitatii. Dar nu ar accepta
acest lucru deloc, daca ar sti ca barbatul ei nutreste foarte sentimente
mari si frumoase, fata de ceilalta femeie. Asta ar fi in viziunea femeilor
adevarata infedilitate poate chiar o tradare. La barbat totul este exact
invers. Pe el mult mai tare il supara si il raneste in strafundurile fiintei
sale infedilitatea sexuala a sotiiei si de aici nu il prea doare daca nevasta
lui este afectiv legata de un alt barbat. Sa fie, dar sa faca sex numai cu
mine gandesc ei si ce daca, doar tot eu fac sex cu ea si nu ala!
Lovindu-se de infedilitatea barbatului femeia este mult inclinata sa se
autoinvinovateasca, si face acest lucru ghidata fiind tocmai de
subconstientul ei: Atunci cand eu am aflat ca el face sex cu una
oarecare la el in birou, pentru mine asta a insemnat ca eu nu sunt in
stare sa-l satisfac asa cum el isi doreste si ca poate acea femeie probabil
are ceva ce nu am eu. Eu eram total distrusa in timp ce el absolut calm
imi spunea: ,,Pentru mine asta nu a insemnat absolut nimic doar sex
si atat

Atunci cand barbatii sunt intrebati de motivele infedilitatii lor ei arata

foarte natural spre sex si la propriu si la figurat. Femeile insa inseala
barbatii lor de cele mai multe ori tocmai pentru placerea de asi satisface
cerintele sale emotionale. Cine intelege, sa inteleaga! Femeia nu are
nevoie atat de sex cu alt barbat, ci de acele cuvinte si complimente care
vor intra in urechea ei din gura acelui barbat. Apropo, toate aceste
cuvinte vor avea un impact mult mai mare asupra femeei daca vor fi
soptite la urechea stanga. Femeile iubesc cu urechile spun barbatii si
au dreptate doar ca uita acest lucru prea devreme. Impulsurile greu de
stapanit al femeilor mature, in conformitate cu sondajul de mai sus sunt
datorate si vorbesc despre aceia ca relatiile ei cu sotul nu sunt in regula.
Ea are un amant deoarece nu este fericita cu sotul ei, nu in plan sexal
obligatoriu ci anume in planul sentimental afectiv. Sau fac asta dim
motivul razbunarii pentru o escapada, infedilitate anterioara a sotului
sau ca este in general manata de ideia ca a venit timpul sa-si refaca
complet viata. Femeile se raporteaza fata de iubire mult mai practic si
mai complex. Asa sunt femeile construite, nu avem ce face cu asta. Ele
cu mare usurinta isi pot indrepta sentimentele sale asupra mai multor
lucruri, pe cand barbatii se concentreaza mai mult si mai bine asupra
unuia singur. In inima femeilor este suficient de mult loc pentru toti
careia ei ii sunt dragi, deaceia racindu-se fata de partener ele foarte usor
pot trece imediat asupra altui barbat. Astfel dupa un divort femeile sunt
cele care mult mai usor isi refac viata familiara si uita aproape total de
cele mai multe ori relatia cu fostul sot. Barbatii dupa divort inca mult
timp nu isi pot gasi locul si deaceia mai incearca sa o santajeze sa o
spioneze pe fosta sotie, interesandu-se tot timpul daca nu cumva a
nimerit pe manele altui barbat. Complexul de inferioritate vine si spune
barbatului ca noul sot al fostei lui sotii ar putea afla totul despre el si
despre neajunsurile lui si asta il inebuneste. Pe femei dupa divort in
foarte scurt timp, nu le mai intereseaza care, cate si cine sunt noile
cuceriri ale fostilor soti. Barbatii privesc iubirea cu totul altfel.

Ei accepta in totalitate o intriga amoroasa chiar si in cele mai fericite

cupluri. Ei spun ca au facut acest lucru datorata unui impuls greu de
stapanit si pentru ca a fost ispitit de acceptul altei femei, sau pentru ca
el a dorit sa se simta liber si proprietar, sau stapan peste viata proprie.
,,Acea intamplare in general nu are nici o legatura cu casnicia mea , o
astfel de afirmatie este caracteristica numai unui barbat. Nu putem sa
nu recunoastem ca barbatii in actiunile lor impulsive sunt mult mai
putin atenti, clarvazatori si nu pot vedea prea bine perspectivile de
viitor in comparatie cu sotiile lor. Femeile indignate de cele mai multe
ori nu pot intelege motivul comportamentelor propriilor soti.
Partenerile pe care acestea le aleg pentru a practica ,,sarituri intr-o
parte, sau calcatul pe alaturi sunt atat de prost alese, momentul
pentru astfel de sport este si el total necuvenit, dauna este atat de
mare la fel si pericolul, castigul este ata de mic nu pot sa inteleg ce tea facut sa faci asta, ce era in capul tau, ce are ea si nu am eu? Explicatia
trebuie cautata nu numai in natura masculina. Trebuie sa intelegem
carei dintre necesitati a servit acel sau altul contact sexual, pentru ca
este bine cunoscut in psihologie faptul ca la baza oricarui
comportament uman se ascunde o motivatie, iar aceasta din urma este
declansata de un interes. Cu alte cuvinte raspunsul se afla si in
descoperirea problemei, ce necesitate a vrut el sa-si satisfaca cautand
relatii extraconjugale. Probabil ca la rasaritul civilizatiei umane sexul si
barbatul era folosit numai pentru reproducera neamului. Astazi insa
oamenii se pot trezi in patul cuiva fiind ghidati de cele mai diverse
motive, care pot fi satisfactia, placerea, curiozitatea, deprinderea,
autoafirmarea, demonstrarea puterilor si capacitatilor proprii, cedarea,
ispita, sau chiar si comertul. Din aceste motive un barbat sau o femeie
se pot trensforma foarte rapid intr-un instrument doar al indeplinirii si
satisfacerii partidei necesare. Infidelitatea cel mai mult se intampla si
este caracteristica in acele cupluri in care un partener este mai mult
interesat de pastrarea relatiilor conjugale decat celalalt.

Oamenii nicidecum nu pot intelege si crede ca sunt destoinici sa fie

iubiti asa cum sunt ei. In loc de asta oamenii incearca sa-si ,,castige
iubirea prin grija lor si rabdarea, prin partide de sex cutremuratoare,
prin mancaruri gustoase In astfel de conditii sexul usor poate fi folosit
ca o mita, ca un instrument de inlaturare a rivalelor de ambele sexe,
sau mai poate fi folosit ca o metoda foarte perversa de a atrage un
anumit partener. Actul sexual devine un instrument si o metoda, un rol
de jucat cu scopul de a face impresii asupra partenerului ales, dar nu
obligatoriu si pentru a-ti exprima sentimentele fata de el. Sexul devine
chiar o moneta de schimb, un mijloc de plata, iar in viitor acest lucru se
va amplifica pana la nivele incredibile.

Problemele sexuale
In plan ideal, sexul trebuie sa serveasca relatiei. In realitate sexul
deseori depinde de relatie si anume acest aspect da nastere la o
multime de probleme.
Disfunctiile sexuale pot fi impartite grosier, in doau mari categorii:
scaderea sau inexistenta atractiei sexuale fata de partenera si
incapacitatea de a atinge orgasmul sau a erectiei. Anorgasmia reala sau
impotenta se intalneste nu atat de des pe cat s-ar putea crede si
reprezinta un prerogativ al medicinei. Iata insa ca, slabirea interesului
sexual fata de partenerul permanent reprezinta una din cele mai
intalnite si raspandite plangeri. La barbati acest lucru deseori se
intampla din cauza ca ei amesteca sau incurca notiunea de iubire cu
simpla tensiune sexuala si placerea. Atunci cand tensiunea este
eliminata si necesitatea sexuala satisfacuta imediat dupa, apare
senzatia de dezamagire. Anume din acest motiv sexul inainte de
casatorie reprezinta mai degraba un bine pentru femeie, deoarece
permite sa verifice taria si calitatea sentimentelor barbatului. Cred ca
ati inteles si cum se face acest lucru.

Neplacerile pot apare la oricare dintre etapele iubirii, atat la barbati cat
si la femei. Uneori ele pot apare din cauza timpului prea scurt pentru
curtare: femeia nu este gata. La barbati se poate intampla sa nu poata,
deoarece inca este speriat: el prea cu multa putere impinge femeia in
pat desi el insusi inca nu este copt. In etapele mai tarzii si chiar deja in
cadrul familiei, problemele pot apare din cauza rutinei relatiilor sexuale
si iritatea acumulata unul fata de altul. De foarte multe ori casatoritii
accepta mult mai usor sa vorbeasca despre faptul ca problemele lor se
ascund in sex decat sa recunoasca ca relatia lor psiho-afectiva, este intro mare criza si reprezinta o problema foarte serioasa. Exista in Rusia o
fraza foarte vehiculata care spune ca: ,,Barbatii platesc pentru sex cu
casatoria, iar femeile platesc pentru casatorie cu sexul. Foarte multe
femei fac o greseala imensa: ele se raporteaza la casnicie ca la un scop
final. La bun inceput, la nunta sau la cununiea religioasa lor li se pare ca
este pentru tot restul vietii si ca vor trai cu el pana la adanci batranete
fericiti si de nedespartit. In realitate casnicia este un proces forte
complicat si dinamic, in care femeia are rolul primei viori. Anume ea
este ,,stapanitoarea si ,,coordonatoarea relatiilor familiare (nu trebuie
sa incurcati termenul de coordonatoare cu termenul de manipulare).
Mai mult de atat, de femeie intr-o familie depinde intreaga viata a
barbatului, deoarece acesta la un nivel psihologic foarte profund detine
un sistem emotional al unui copil capricios, iar legatura lui si
dependenta de mama poate avea consecinte si manifestari negative.
Lipsa contactelor sexuale, pentru sfera afectiva a barbatului poate
insemna ca a disparut caldura mamei si a relatiilor cu ea, iar starea
respectiva ii da nastere sentimentului de abandon si de instrainare.
Tine-ti minte: La nivel instinctiv barbatul este total dependent de
femee. Cine dintre femei intelege asta nu o va duce rau. Cine nu, nici
Dumnezeu nu cere.

Energia se scurge dintr-o relatie si din cauza ca barbatul este inclinat sa

se indragosteasca si de alte lucruri, cum ar fi munca, banii, masina
proprie, hobi-ul Participarea sotiei la toate aceste ocupatii si placeri
de-ale lui ii ofera acestuia senzatia unei mai bune apropieri,
sentimentul ca este inteles si acest sentiment ii mentin viu interesul lui
sexual fata de partenera. Atat barbatii cat si mai ales femeile fac inca o
mare greseala. Refuzul indelungat de a face sex este aproape
intotdeauna legat de o furie, razbunare, pedeapsa. Deseori pierderea
interesului sexual fata de partener se ascunde dupa o furie. O discutie
purtata intre soti despre problemele care nu convin sau inerveaza una
dintre parti poate rapid sa readuca interesul fata de partener. Este
foarte clar si faptul ca orice abatere a atentiei in timpul actului sexual
contribuie la urmari negative. Chiar si fanteziile sexuale exprimate
verbal in timpul actului sexual, sau rostirea diferitelor fraze picante si
cuvinte ,,urate, vorbesc de cele mai multe ori despre incapacitatea de
a atinge o contopire completa cu partenerul. Orice alt factor ce
epuizeaza energiile organismului, scade atractia sexuala acestea pot fi
diferite boli, oboseala, tensiunea nevrotica, insomnia Sotii si sotiile cu
stagiu in general tot timpul incearca sa dea vina pe una din cauzele de
mai sus. Exista X locuri in lista prioritatilor la ambii parteneri. Sexul a
devenit o activitate cu care oamenii se ocupa din cand in cand si numai
atunci cand toate restul sunt deja facute sa terminat munca, sportul,
s-a stins telivizorul, spalatul rufelor, gatitul, jocul cu copii,
cumparaturile Oamenii au o viata intima, personala si privata din ce in
ce mai scazuta. Tot timpul sunt pe la birouri, servicii, iar acasa vin sa
manance, sa se schimbe si sa doarma. Din acest motiv sexul la locul de
munca infloreste in foarte multe tari. Asta si mai mult va reduce
puterea si trainicia familiilor. Foarte multi dintre parteneri opun
rezistenta sexului si inconstient reprima sentimentele si placerile
sexuale, deoarece se sfiiesc de anumite parti ale corpului lor si se tem
sa nu arate caraghios.

Acest factor ascuns reprezinta cauza dorintelor de a face sex numai cu

lumina stinsa sau in locuri intunecoase, sub plapuma in acelasi timp ce
partenerului ii place sa faca dargoste cu lumina aprinsa si corpul total
dezgolit. Cat de ciudat nu pare, foarte multe femei se tem si sunt
speriate de fanteziile lor erotice, considerandu-le nu tocmai sanatoase,
destepte si temandu-se sa nu-si sperie partenerul. Dar totusi acest
lucru este bine sa-l discutati cu el. Este posibil ca si el sa fi simtit in
partenera un potential sexual mai mare si poate chiar asta la si facut sa
se simta atras de ea, poate chiar va fi foarte fericit si mandru de
partenera sa care poate sa aiba fantezii sexuale dintre cele mai ciudate
si nastrusnice si pentru ca tinde impreuna cu el sa le realizeze.
Cateodata unele femei traiesc intr-un adevarat iad din cauza fricii
enorme si necontrolate in fata actului sexual (Pornofobia). Spre
deosebire de complexele masculine si fobiile legate de sex, cele
feminine sunt destul de usor de a fi formulate in diferitele perioade de
varsta si cel mai important este ca sunt usor de inlaturat. Dar este
posibil acest lucru numai cu ajutorul unui psiholog, psihoterapeut.
Restul binevoitorilor pot si mai mult incurca treburile si nimic bun din
aceasta nu va rezulta. -

Cum sa prelungesti sentimentul

De cele mai multe ori este o adevarata nebunie ca problemele sexuale
sa fie tratate cu preparate fiziologice, farmacologice. Cat de banal nu ar
suna asta dar este un adevar- desele discutii pe tema problemelor
sexuale reprezinta una din metodele si caile de depasire a acestora.
Daca discutiile sunt purtate evident cu un psiholog atunci depasirea lor
este mult mai eficienta si mai rapida. Atitudinile si comportamentele
atat a barbatilor cat si a femeilor trebuie permanent adaptate. Acest
lucru se poate compara cu metoda verificarii corectitudinii inaintarii pe
un teren necunoscut folosindu-ne de indicatiile busolei. Astfel daca tu
stii ce anume te excita, trebuie sa-i spui asta si partenerului tau. Daca
inca nu stii ce te excita, ce anume iti invie dorinta, va trebui sa depui
putin efort pentru a afla. Oare nu ati incetat deja sa va ispititi, sa va
provocati unul pe altul prin faptul ca ati stabilit o relatie temeinica,
chiar si in a face dragoste? Asa se intamla cu cei mai multi oameni. Un
mic cadou pe neasteptate, poate face adevarate minuni si poate vorbi
de la sine, de exemplu poate spune: ,,eu ma-am gandit la tine, un
zambet provocator, o privire, acea anume privire, un sarut din treacat
fie si pe obraz sau frunte, sau o usoara lovitura peste fundulet atunci
cand va ciocniti unul de altul prin casa toate aceste pot foarte mult
trezi pasiunea si sentimentele romantice.
Este important ca din cand in cand sa va priviti unul pe celalalt cu o
privire proaspata, in loc sa va vedeti unul pe altul ca ceva meritat.
(Pentru asta este suficient sa schimbati nu pentru mult timp mediul, sa
schimbati locul mobilei din casa, sa aduceti ceva noutate) Noutatea
creaza un interes aparte si trezeste mult apetitul sexual si interesul fata
de partener. Folositi o pana in loc de degetele mainii, mangaindu-va
unul pe altul, faceti-va unul altuia un masaj erotic atingandu-va de tot
corpul cu mangaeri usoare. Fotografiati-va fiecare in pozitii cat mai sexi
si dezbracati si schimbativa cu pozele. Posibilitatile sunt nelimitate.

Un numar urias de femei care au treit sentimente foarte frumoase,

pline de romantism inaintea actului sexual cu partenerii lor au observat
ca dupa ce relatia lor a devenit ceva mai solida, toate acele trairi, jocuri,
atitudini au disparut. Fiind indignate de sexul fara preludiu, fara joc, ele
treptat devin insensibile la chemarile sexuale ale partenerilor, sau si mai
rau, in general nu le mai raspund acestora. Femeia trebuie sa-si
convinga partenerul, ca romantismul nu este o idee fara cap, nu este un
moft tampit, ca este ceva absolut necesar prin care tu poti trai deplin,
ca face parte din lumea ta interioara si ca ai nevoie de asta, pentru a te
simti frumoasa si sexi, la fel cum el se simte mai barbat daca isi umfla
muschii.
Schimbarile care trebuie introduse in patul conjugal trebuie discutate,
iar hotatarile trebuie luate de comun acord. Iata cateva cuvinte luate
dintr-un interviu cu un barbat: ,, Eu ma culc cu sotia mea deja de 10
ani. Deoarece asta a fost alegerea mea, stiu exact cu cine si de ce maam casatorit. Daca as vedea sotia mea iesind dintr-un magazin, din alea
de tip sex-shop, ma-ar intrista foarte mult. Eu voi intelege astfel ca sunt
un prost notoriu si ca ceva in mod sigur nu am inteles la ea cand am
ales-o, sau nu am observat. Altfel de ce ar avea ea nevoie sa schimbe
relatia noastra in alta mult mai inferioara, de ce ar avea nevoie de tot
felul de porcarii din acele magazine? Eu voi incepe sa ma acuz si din
toata povestea asta in mod sigur nimic bun nu va rezulta.
Este foarte importand sa poti fi sexi, dar fara a te folosi de sex ca de o
arma sau instrument. Sexapilul este o forma de joaca. Sexualitatea
este o forma de comunicare nu numai la nivel fizic dar si la nivel
psihologic. Nu trebuie sa faceti prezentari sau circ, nu trebuie sa faceti
ceva super deosebit, nu trebuie sa va obositi, sa va dati toata silinta.
Pur si simplu permiteti-va sa va scufundati in sentimentele proprii si sa
fiti naturali si firesti. Foarte important este sa ai incredere in impulsurile
proprii, dar nicidecum sa ignorati aceleasi impulsuri ale partenerului.
Unii psihologi spun ca sexualitatea nu este odihna si nici petrecerea
timpului liber. Sexualitatea este sensul vietii.

Energia sexuala este utilizata nu numai pentru continuitatea speciei

umane, este in acelasi timp un foarte important motor al progresului
aproape in toate domeniile de activitate si viata al omului. Conducand
corect aceste energii ale sexualitatii pot fi atinse rezultate
supraomenesti. Despre acest lucru stiu foarte bine scriitorii, pictorii,
artistii, sportivii si se refera acest fenomen in egala masura atat
barbatilor cat si femeilor. Incercati sa folositi imensa energie a
sexualitaii si va veti descoperi pe sine in cu totul alt mod si din cu totul
alt unchi de vedere.

De ce avem nevoie de marsul Mindelson? Ce ofera casatoria

barbatului si femeei?
Aproape de sfarsitul secolului XX motivele care determina perechile sasi oficieze casatoria au devenit foarte putine la numar. Peste hotare
chiar exista o astfel de practica prin care daca o pereche au concubinat
doi ani si in urma relatiei acestora s-a nascut un copil, acestea devin sau
sunt considerati in mod automat o familie. La noi inca des escortele
nuntasilor mai sperie trecatorii cu claxoanele lor interminabile,
atragand atentia asupra tinerilor (sau nu), casatoriti. Pentru ce anume
ne casatorim, insuram sau ne maritam? Casatoria ii ofera femeie
nenumarate avantaje. Ganditiva si singuri. Ce nu ai spune, dar
dobandirea statutului de doamna casatorita, maritata (mariea ta) este
o treaba foarte importanta. Ileana s-a maritat adica a capatat marie si
acum e maria ta, a capatat un alt statut social. (Doamna procuroare
daca sotul e procuror). (In sala intra maria sa generalul Ionescu si maria
sa doamna Ileana) Chiar si cele mai imancipate femei nu sunt eliberate
de acest steriotip. Acum colegii de serviciu si colegele te privesc cu totul
altfel, chiar si vecinii binevoitor dau din cap in semn de respect, iar
colegele de clasa, de liceu sau facultate cu anumita invidie iti privesc
albumul de la nunta si luna de miere. Intr-un cuvant multa
autoapreciere si mandrie de sine.

Cuvintele ,,sot ,, sotul meu ,,barbatul meu foarte placut iti mangaie
urechea, veregheta si mai placut iti mangaie ochiul, iar tampila din
actul de casatorie mangaie si ea ceva si anume autoaprecierea,
vanitatea, orgoliu si mandria de sine Sotul meu! De acum inainte nu
mai esti asa, cineva, oarecare ,,Oameni buni de acum nu mai
indraznesc sa pronunte la adresa dumneavoastra: ,,Nimeni nu o ea?.
Dumneavoastra sunteti deja o doamna solida si serioasa, reusita in
absolut toate directiile. Ca pana la urma ce este o femee fara barbat? O
femee faca barbat e ca si un barbat fara femee. De aici inainte te poti
sprijini (chiar daca nu intodeauna foarte temeinic, dar oricum) pe
Portofelul Lui. Acesta nu este factorul hotarator, dar este extrem de
placut. Atunci cand doar va intalneati barbatul era darnic dar
fragmentar, din cand in cand. Statutul de Sot aproape ca il obliga pe
barbat sa-si manifeste din plin darnicia si sa-ti daruiasca cel mai scump
pentru el lucru de pe pamant salariul propriu. Pana la casatorie banii
erau doar ai lui, acum acestea sunt ai vostri, adica a femeei de fapt. Mai
tarziu daca nu imediat apare posibilitatea, oportunitatea de a avea un
copil legitim, dintr-o casatorie legal oficiata. Pentru cele mai multe
femei este principial ca tatal sa fie inscris in certificatul de nastere. Este
adevarat ca astazi conceptul de ,,copil din flori sau ,,dintr-o casatorie
ilegala a devenit un arhaism, totusi nu este deloc rau cand pe randul in
care scrie ,,Tata este scris negru pe alb ,,numele si prenumele unui
barbat , ,,Al meu. Pentru femeie este foarte important ca barbatul sa
frecventeze adunarea parintilor, sa certe odrasla iubita pentru notele
mai slabe si sa-l invete sa mearga pe bicicleta. Pe langa asta barbatul
este extrem de important si necesar pentru formarea si cladirea unor
steriotipe sexuale si comportamentale corecte pentru copil. In acesta
perioada revolutionara al ,,noii senzualitati sau ,,nouilor sentimente
totusi se mai doreste ca fiul sau fiica sa dobandeasca fericirea cu nora si
sau nu cu ,,norul sau cum i se mai zice ,,nevestul?

Inca un avantag deloc de neglijat reprezinta posibilitatea de a scapa de

sub tutela parinteasca, sau poate chiar de sub supravegherea atenta a
lor. Altfel poti trai cu ei drept fiica ce esti o intreaga viata. ,,Acolo sa nu
te duci, cu acela sa nu prietenesti, sa nu vorbesti, sa nu te intorci
tarziu Anume acest aspect, farmecul vietii independente le impinge
pe foarte multe domnisoare spre altar. Vorbele psihologului, un astfel
de motiv pentru casatorie reprezinta un factor si o manifestare
raspandita. Mai ales daca parintii reprezinta niste oameni cu un nivel
slab de instruire, oameni de treaba de altfel si chiar cum se cade de
multe ori. Ati vazut cate avantage le ofera femeilor o simpla tampila pe
o foaie de hartie, fie ea chiar si frumos colorata? Pur si simplu numai
avantaje la fiecare pas, tare norocoase. Iar faptul ca pe langa toate
acestea mai si spala sau gateste, calca rufe sau carpeste ciorapii, verifica
daca fiul si-a facut lectiile ce sa ne mai legam de ele sunt doar
functii strict feminine. Ea chiar si intr-un concubinaj isi gaseste de lucru
prin casa. Nu putem spune ca anume casatoria ii agata femeei de gat
obligatii noi. Referitor la grija fata de copii pe care o au ele chiar nu
putem comenta aceast aspect, deoarece face parte din regulile jocului
si sunt independente de forma casatoriei. E regula jocului ce vine de la
insasi Mama Natura si casatoria aici nu are chiar nici o treaba. Ai copii
instinctul merge, se declanseaza automat. Daca copilul se naste la o
mama care inca nu este casatorita oficial cu partenerul ei (ca pana la
dobandirea acelei hartii nu il poti numi sot, iar uneori chiar si dupa
dobandirea acelei stampile magice sotul inca nu e chiar sot. Barbarii se
dezmeticesc mai greu in toata afacerea asta ) oare mama va adandona
copilul, cautand o soarta mai buna? Adica: ,,noi nu suntem oficiati si din
acest motiv eu nu sunt obligata sa-ti cresc si sa ingrigesc de copilul
tau! Copilul todeauna este al Mamei.Este adevarat ca se mai
intampla si altfel, chiar sa-si abandoneze copilui pe cine stie unde, in
locuri greu de imaginat, dar noi aici vorbim si ne raportam totusi de
femei si nu vorbim desprenu am cuvinte.

Barbatilor in etapa contemporana de evolutie catre nu stim exact ce,

casatoriea se pare ca nu le mai este ceva necesar, nu mai au nevoie. In
reprezentarile sexului puternic casatoria inseamna pierderea anumitor
libertati si dobandirea noilor responsabilitati. Barbatii normali anume
asa vad si analizeaza lucrurile. Mai mult ca atat, in morala publica sa
ivit o fisura si astfel concubinajul a devenit norma. Pentru a avea
permanent o femeie in pat nu este deloc necesar sa te duci tocmai la
casa de casatorii. In afara de aceasta, pentru a avea cine sa-ti calce
rufe, a gati si spala vasele, podelele si hainele nu e obligatoriu sa te
casatoresti. Pentru toate acestea s-au inventat aparatura
electrocasnica, menagere Si daca totusi s-a dorit egalitatea intre sexe
si femeile au inceput sa faca lucruri strict barbatesti si barbatii pe cele
feminine, este numai pentru ca acestea din urma si-au dat seama ca
nu e chiar asa de greu sa le faci si chiar a inceput sa le placa. Daca ar
putea, ar si naste in locul femeilor. Dintre doua rele a te casatori si a
face lucrurile singur barbatii normali aleg cel mai mic rau, adica a
face lucrurile singur fara a te mai ruga de cineva. Cine stie poate in
viitor odata cu noile descoperiri in cine stie ce domeniu care va facilita
descarcarea sexuala, ar apare tehnologii care ar putea declansa
orgasmul direct in creer, cine stie ce fel de sex virtualfemeile isi vor
pierde utilitatea. De fapt deja astazi am vazut ca prin Japonia se
produc niste papuse din silicon care sunt perfect asemanatoare cu o
femee. A mai ramas sa puna ceva electronica prin interior, ca sa poata
vorbi, cateva alte smecherii tehnologice si va asigur ca milioane de
barbati din lumea intreaga le vor cumpara.
Cu toate acestea, pana la urma, de ce totusi barbatii se casatoresc?
Motivele pentru care barbatii merg in altar, de cele mai multe ori sunt
neserioase din punctul de vedere al femeilor si chiar injositoare si
umilitoare. De exemplu:El traieste cu parintii, unde tata si mama se
raporteaza negativ fata de libertatea sexuala a lui.

Sa aduci de fiecare data aceiasi fata acasa sau una noua este cumva
foarte incomod fata de parinti, dar din pacate nici ea nu are
apartamentul, sau macar o garsoniera a ei. Si uite asa se vede nevoit
sa se casatoreasca (se intalnesc cazuri chiar destul de comice, cand
barbatul sa casatorit fiindca se cam saturase sa-si petreaca iubita de
fiecare data tocmai in celalalt capat al orasului) Toti din cercul lui de
prieteni deja s-au casatorit, dar El inca mai este holtei (adica in Hol
Stai, In hol te ei.) Casatoria pentru barbati a devenit o forma de
autoafirmare. Mai mult decat atat, sa ai o sotie tanara si frumoasa
este foarte prestigios in anumite cercuri, la fel si o vila in Poiana
Brasov , un mercedes ultimul tip si un caine de rasa pura. El este
extrem de solicitat la serviciu si astfel casatoria devine pentru el
dobandirea unui fel de ,,spatele frontului temeinic. Atunci cand
munca te solicita mult sau poate chiar te inghite cu totul si fara urma
(dispari fara urma, fara veste) timp pentru tot felul de discutii tampite
prin telefon, oftatul indragostitilor pe o banca din parc, o plimbare in
lumina lunii pline, aproape ca nu mai ai deloc. Si daca chiar mai ai ceva
timp e prea banal sa-l cheltui cu dintre astea. Cel mai important este
sa faci treaba, sa castigi bani, sa prosperi in cariera Familia este
totusi foarte buna deoarece acasa ai totusi cu cine schimba o vorba,
bine fie doua trei, dar nu mai mult. Si mancarea daca este gata
preparata deja e si mai bine da si asternutul incalzit Exista totusi un
motiv placut din toate perspectivele, unghiurile de vedere si ce mai
vreti pe acolo. Destul de des, totusi, inca barbatii se mai insoara din
dragoste. Asta e altceva decat te-ai casatori! Ei se tem sa va piarda pe
voi- fetelor si asta este absolut fantastic! Ei vor sa aveti copii impreuna
asta nu poate sa nu va bucure cu adevarat! Iubitul vostru s-a hotarat
sa comita cel mai importanta FAPTA din viata Lui. Raspundeti-ii lui cu
reprocitate. Si nu obligati pe iubitul vostru imediat dupa marsul
Mindelson sa scoata din casa galeata cu gunoi tot restul vietii
aceasta va reprezenta simbolul inrobirii si subjugarii barbatului. In
numele lui Dumnezeu, fetelor, intelegeti, ca o tampila rotunda este
extrem de suficienta.

Cine se indragosteste primul?

Raspunsul la aceasta intrebare este bine cunoscut de catre unii
psihologi. Barbatul este acela care primul incepe sa-si piarda mintele
dupa o femie, mai ales daca aceasta este femeia visurilor lui, adica daca
femeea se incadreaza in stereotipul lui despre femei. Desi barbatul este
acela care compune tot felul de variante si capcane, priveste femeia de
sus in jos si aparent este rece si calculat, totusi el este cel care se
indragosteste primul. Acest lucru este confirmat de dovezi destul de
relevante. Intr-un studiu stiintific de psihologie au fost intervievati 5000
de barbati si femei, sa ajuns la concluzia ca foarte puternic se simteau
indragostiti dupa a patra intalnire, 35% din barbati si numai 15% femei.
Mai mult decat atat, chiar si dupa a 20-a intalnire unele femei inca nu
se simteau indragostite, desi au hotarat sa se casatoreasca cu barbatii
lor. Femeile uneori nici dupa 10 ani nu sunt hotarate daca au facut bine
casatarindu-se cu barbatul ei. Analizand aceasta situatie, putem ajunge
la concluzia care spune ca barbatii sunt mai putin pretentiosi si mai
hotarati decat femeile. Pentru un barbat lucrul cel mai important in
selectie este reprezentat de aspectul fizic al partenerii (indicator al
sanatatii) si in aceasta directie lor nu le trebuie foarte mult timp pentru
gandire. Unui barbat mediu pentru a lua o hotarare legata de faptul,
este frumoasa sau nu femeia, ii trebuie in medie sapte secunde. Astfel
spus observam ca iubirea la prima vedere este chiar foarte posibila, cel
putin pentru jumatatea puternica a omenirii. Femeile sunt mult mai
suspicioase, mai atente si cu cerinte mai mari. Pentru majoritatea
doamnelor, iubirea este legata si se asociaza cu o casatorie viitoare si
anume din acest motiv femeile nu vor sa piarda legatura cu timpul real.
Cunoscand un barbat, foarte multe femei imediat schiteaza in minte, ce
fel de sot si tata fa rezulta din el. Astfel, nu este de mirare faptul ca
unele fete resping curtarea lor de catre barbati chipesi si frumosi fara
nici un ban in buzunar si isi manifesta interesul spre barbati mai in
varsta, mai seriosi, mai bogati.

Din cate se vede fenmeea este mai pragmatica decat barbatul.Uneori

femeia face tot posibilul ca de ea sa se indragosteasca anumiti barbati,
pe placul ei si respinge cu desavarsire oricare alt barbat ce nu se
incadreaza in viziunea ei despre un viitor tata, sot, protector, iubit.
Barbatii privesc mai mult spre femee vazand doar obiectul sexual si
performantele acestuia (sanatatea). Barbatii statistic vorbind se
indragostesc primii. Iata voua femeilor o noua arma pentru manipulare.
Ganditi si actionati.

LEGILE PSIHOSOCIOLOGIEI
Nimic nu este atit de usor pe cit pare.
* Orice lucru iti ia mai mult timp decit crezi.
* Fiecare are cite o idee grozava dar inaplicabila.
* Mai bine sa ai un sfirsit de cosmar decit un cosmar fara de sfirsit.*
Singurul lucru imperfect din natura este omul.
* Daca ceva pare usor sigur este greu de facut. Daca pare greu este
aproape imposibil de facut.
* Nimic nu este atit de usor pe cit pare.
* Orice lucru iti ia mai mult timp decit crezi.
* Fiecare are cite o idee grozava dar inaplicabila.
* Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumparat este invers
proportionala cu utilitatea lui reala.
* In conditii de stres cei mai multi oameni aleg dintre mai multe
variante de actiune pe cele mai proaste.
* Exista intotdeauna o cale mai usoara de a face un lucru. Dar cind o
cauti n-o gasesti.
* Propunerile indiferent de cum sint facute vor fi interpretate altfel de
catre ceilalti.
* Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor se va gasi cineva caruia
sa nu-i placa.
* Prietenii vin si pleaca dar dusmanii ramin si se acumuleaza.
* Un om fara religie este ca un peste fara bicicleta.
* Ti-ai luat rolul prea in serios.
* Adevarul unei propozitii este invers proportional cu credibilitatea ei si
viceversa.
* Populatia planetei creste continuu in timp ce inteligenta ei ramine
constanta.
* Fiecare ar trebui sa creada in ceva eu cred ca as mai bea un pahar
cu vin.

* Frumusetea se opreste la suprafata pielii dar uritenia merge pina la

oase.
* In orice sistem social raul este o constanta.
* Oamenii ca si natiunile vor actiona rational numai dupa ce toate
celelalte posibilitati au fost epuizate.
* Niciodata sa nu dormi cu cineva mai nebun decit tine.
* Frumuseteam* inteligenta = constanta.
* Orice lucru bun in viata este ilegal,imoral sau ingrasa.
* Dintre cele mai credincioase lucruri in viata sint banii ciinii si femeile
batrine.
* Orice raspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi
considerat in categoria de 40-60%.
* Celibatul nu este ereditar.
* Probabilitatea unui tinar de a intilni o femeie frumoasa pe care si-ar
dori sa o cunoasca creste in progresie geometrica cind el este insotit de:
a) prietena lui;
b) sotia lui;
c) un prieten mai bogat si mai atragator
* Oamenii se pot imparti in doua categorii:
a) cei care impart oamenii in doua categorii;
b) cei care nu-i impart pe oameni.
* Daca vrei sa fi acceptat accepta.
* Oamenii se pot imparti in patru categorii:
a) cei care stau linistit si nu fac nimic;
b) cei care vorbesc despre a nu face nimic;
c) cei care infaptuiesc ceva;
d) cei care vorbesc despre cum se infaptuiesc lucrurile.

* Cel ce tipa mai tare primeste microfonul. * Virtutea este o

autopedeapsa. * Cosurile apar pe fata numai cu o ora inainte de
intilnire. * Iarta dar tine minte. * Sa gresesti este uman dar sa dai vina
pe altcineva este si mai uman. * Cel care ride la urma probabil ca nu a
inteles gluma. * Probabilitatea sa intilnesti pe cineva cunoscut creste
atunci cind esti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut. * Daca ajuti un
prieten la nevoie te va tine minte. Data viitoare cind are nevoie de ceva
apeleaza tot la tine. * Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o si
obtii imediat succesul dorit. * Cind toti mint nimeni nu asculta. *
Indiferent despre ce este vorba ei vorbesc despre bani. * Cind nu stii la
ce lucrezi lucreaza ingrijit. * Munca in echipa este esentiala. Ea iti
permite intotdeauna sa dai vina pe altcineva. * Nu arata superiorilor tai
ca esti mai bun decit ei. * Nu stii niciodata cine are dreptate dar stii cine
decide. * Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte fara sa stie cine
este autorul cartii sau chiar despre ce carte este vorba. * Cind vremea
este frumoasa prezenta la biserica este slaba. Cind vremea este foarte
urita prezenta la biserica este slaba. Cind buletinul meteo este neclar
prezenta la biserica intrece toate asteptarile. * Daca iti place modelul
nu vor avea numarul tau. Daca iti place modelul si au numarul tau este
prea scump. Daca iti place modelul au numarul tau si il poti cumpara se
va rupe la prima imbracare. * Daca pantofii se potrivesc culoarea este
nepotrivita. * Clientul care plateste cel mai putin se plinge cel mai mult.
* Cel care sforaie adoarme intotdeauna primul. * Cel care zimbeste
atunci cind lucrurile merg prost s-a gindit deja pe cine sa dea vina. *
Niciodata sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa nu
faca diferenta.

Sex la prima vedere

Se cunoaste ca pentru a descoperi cat de buna este o femeie in pat,
este posibil numai daca o tarasti pe acesta acolo. Insa de cele mai multe
ori asemenea experimente aduc participantilor surprize destul de mari
si neasteptate. Cateodata sub masca uneii femei diabolic de frumoasa
sau atragatoare, sexi, poate sa se ascunda o tipa foarte rece si
indiferenta visavi de jocurile erotice si sex in general. Alta data sub
masca unei tocilare cu niste ochelari cu lentile groase se poate
ascunde o femeie care va va demonstra o adevarata putere a
sexualitatii si a micilor perversiuni ale acestuia, cu alte cuvinte va va
schimba total notiunea despre sex si feminitate. Exista oare metode
prin care din timp sa ne putem da seama, sa putem calcula cat de
temperamentala, pasionala este pontentiala partenera? Desigur ca
exista. Pur si simplu mai priveste-o inca odata dar atent.

Parul.
Parul lung si bine intretinut, ingrijit, de obicei arata de toate 100%
adica bine, atragator. Dar fii atent si prevazator: cosita sau parul lung de
la ceafa si pana la talie poate fi un semnal de alarma. Sa incercam a
gandi logic. Parul lung, bogat, necesita o foarte serioasa ingrijire. Pentru
intretinerea completa al acestui farmec posesoarele lui cheltuiesc
aproape zilnic cateva ore bune.
Despre ce vorbeste acest fapt? Intr-adevar, vorbeste despre faptul ca
aceasta doamna este deprinsa sa se raporteze fata de lucrurile vietii
destul de serios si miticulos.
Referitor la viata sexuala este evident ca domnisoara cu parul lung
prietenera posibila a ta prefera preludiul rafinat si indelungat si chiar
mai mult, este iritata de abaterile tale de la planul si graficul stabilit din
timp. In cel mai rau caz vei descoperi ca ea este adepta unui anumit
traditionalism, prefera o viata sexuala nu foarte diversificata, aproape
de fiecare data la fel si in acelasi mod.

Deaceia este aproape lipsit de ratiune si logica a cere de la ea sa faca

sex in restaurant sau pe prevazul de la geamul din tualeta barbatilor, in
masina parcata undeva la marginea drumului Exista si exceptii dar in
cele mai multe cazuri este lipsit de sens sa propuneti asemenea
diversificari a vietii sexuale daca in fata aveti o astfel de domnisoara.
Daca tu cauti ceva mai ferbinte, atunci merita sa-ti indrepti atentia spre
fetele cu o tunsuare mult mai scurta, chiar foarte scurta. Profesionistiistilisti si cuaforii dar si psihologii marturisesc ca atunci cand o femeie isi
taie parul, de regula, asta inseamna ca femeia din punct de vedere
psihologic ca si cum arunca o provocare, arunca manusa ,cheama la
duel. Aceasta provocare de obicei inseamna ca femeia este in
asteptare si isi doreste o serie intreaga de schimbari. Pe langa aceasta
este bine de stiut ca femeile deseori isi schimba cuafura dupa un ce a
suferit un soc, stres, sau cred ca nu mai sunt iubite la fel de mult de
catre sotii sau prietenii lor dar si in particular, dupa ce s-a despartit de
persoana iubita. Anume in aceste momente femeilor le place sa trateze
asemenea cu asemenea, adica daca a plecat iubitul sa plece si parul
care era lung atunci cand eram cu el si deacum inainte nu va mai fi la fel
pentru ca eu voi deveni alta, nu o sa mai fiu ca inainte. Ea are nevoie de
altceva. Exact in aceste momente femeile isi permit cu usurinta sa fie
atrase in tot felul de aventuri amoroase si sunt gata sa sara cu capul
inainte in tot felul de jocuri, unele chiar total lipsite de ratiune, pentru
ca astfel mai repede si mai usor sa poata vindeca rana sufleteasca
dobandita in urma esecului sau despartirii. In orice caz anume asa sunt
sfatuite femeile sa actioneze, de catre majoritatea revistelor pentru
doamne.

Ochii
Modul, felul in care ea priveste in directia ta, poate sa spuna o serie
intreaga de lucruri despre trasaturile caracteriale ale ei. Daca ea te
priveste direct in ochi, fara a a evita contactul vizual direct, inseamna ca
si in pat aceasta femee este destul de stapana pe situatie si pe ea insasi,
este foarte relaxata si libera, increzuta in capacitatile ei. O astfel de
partenera stie sa dobandeasca maximum de placeri de la contactul si
comunicarea cu dvs. Daca insa in timpul dialogului femeia vorbeste,
gandeste si se exprima privind in jos, sau daca ochii ei seamana mai
mult cu o pereche de epurasi speriati ce alearga din colt in colt,
incercand sa evite privirea arzatoare si patrunzatoare spre ea si
contactul vizual al ochilor, atunci luati in consideratie si faptul ca in
asternut aceasta se va simti rusinata si sfioasa comportandu-se ca o
menajera care face sex cu stapanul in timp ce sotia acestuia nu este
acasa. Dar in aceasta situatie, daca va convine, trebuie sa stiti ca va
trebui sa fiti stapanul cu drepturi depline a situatiei, sa fiti activ si sa
duceti planul la bun sfarsit fara a astepta de la ea sa faca ceva, deoarece
ea va astepta ca totul sa vina de la tine. Ea isi doreste aceleasi lucruri ca
si tine numai ca asteapta o scuza.

Ochelarii
Dupa cum se stie vederea se strica cel mai des la fetele care isi petrec
mult timp in fata calculatorului, sau citesc mult tot felul de carti pentru
a scoate din ele diverse formule si difinitii intelepte pentru a le rescrie
pe niste foite de hartie minuscule, ce pot fi citite mai tarziu numai sub
microscop si care se numesc-fituici. Din acest motiv nu este nimic
uimitor, ca fetele destepte cu facultate poarta ochelari mai des decat,
sa zicem, manechinele, fotomodelele sau muncitoarele de la fabrica de
tricotaje. Ne-am obisnuit sa gandim si sa creadem ca, daca femeia este
mai desteapta, mai cu multe facultati, cu atat mai greu este sa traiesti
cu ea. Iata domnilor ca, lucrurile nu stau chiar asa si ca sociopsihologii si
sexologii inca foarte demult au imprastiat acest mit preistoric, al omului
de pestera. De fapt, totul este exact invers. Conform marturiilor
specialistilor, fetele cu diplome de facultate si cu licentile la maina sunt
mult mai pline de viata, mai neobositoare si inventive in materie de sex,
in comparatie cu prietenele lor mai putin educate si instruite. In orice
caz, propunerea de a face sex oral, de exemplu nu trezeste in interiorul
unei fete tinere si cu diploma nici uimire dar nici oroare. Mai mult ca
atat, in comformitate cu statisticile americanilor, rezulta ca femeile
licentiate si care detin titluri stiintifice pur si simplu adora, se simt
atrase de perepetiile de-o noapte. In afara de aceasta, fetele cu studii
superioare, de regula sunt ingrijorate de cariera lor, ceea ce inseamna
ca nu vor incerca sa creeze cu dvs o celula temeinica si rezistenta a
societatii si nici nu vor dori sa va aduca pe lume 3 sau 4 copii care sa va
faca viata cu adevarat frumoasa. Cine mai poate spune acum ca
facultatea pentru femei este o zadarnica pierdere de timp?!

Gura.
Merita sa atrageti o atentie deosebita asupra fumatoarelor,
bautoarelor, femeilor ce au deprinderea de a mesteca orbit fara
zahar, de a-si roade unghiile sau de a trimite in gura fara nici un
obstacol sau critica, tot felul de bunataturi si dulciuri. Mica slabaciune a
femeilor, de a tara tot timpul cate ceva in gura, marturiseste despre
faptul ca in dormitor acea gurita la fel va trebui sa fie plina, ocupata cu
ceva. Astfel este foarte posibil ca potentiala partenera sa aiba obiceiul
de a pronunta tot felul de cuvinte, fraze, texte din ce in ce mai
licentioase si mai obscene in timp ce face sex si sigur va avea si
optiunea sexului oral in pozitia misionarului, printre multe alte
preferinte. Daca partenera fumeaza atunci pentru dvs acest lucru este
un indicator foarte bun. Numai fetitele rele fac acele lucruri care sunt
cunoscute ca facand rau sanatatii lor! De aceia si se numesc fetite
rele, desi stiu ca nu e bine, totusi o fac. Dormitorul reprezinta anume
acel loc unde fetitele rele le intrec cu mult pe cele bune.

Sanii.
Tine-ti minte ca pentru o femeie maniera de a se imbraca nici odata nu
este intamplatoare. Asa ca daca, decolteul ei trezeste in interiorul tau
reprezentarea Libertatii, sau a acelor imagini din manualele de istorie
unde sunt aratate femei cu sanii aproape dezgoliti ce stau pe barecade,
puteti incepe hotarat actiunea. Da, dar inainte de toate nu uitati sa va
interesati si sa aflati de la insasi domnisoara, macar cum o cheama.

Silueta.
Psihologii marturisesc ca intre formele siluetei si particularitatile de
personalitate a indivizilor exista o legatura temeinica si directa. Oamenii
din interiorul psihologie remarca doua tipuri psihosomatice: endomorf
si mezomorf. Pentru tipul endomorf este caracteristica musculatura
moale, fata rotunda, coapse largi si un depozit destul de maricel al
grasimilor.
Tipul mezimorf se diferentiaza cu o musculatura puternica de la natura,
lipsa depozitarii grasimilor si cu o oarecare unchiulare, colturare a
corpului.
Acum cand sunteti deja inarmati cu aceste profunde intelegeri al
psihosomaticii, incercati sa observati mai atent: daca in fata ta, iata deja
mai mult de o ora ofteaza si clipeste din genele sale imense cineva
gingasa, pufoasa si simpatica, inseamna ca in fata dvs aveti un
endomorf, ce se remarca sau se caracterizeaza prin visare, sensibilitate
si printr-un caracter influentabil. Endomorful tot timpul cauta armonia
cu mediul inconjurator si din acest motiv foarte mult sufera si nu se
simte bine atunci cand cuiva trebuie sa-i refuze ceva. Astfel considerati
ca aveti mare noroc.
In schimb daca in fata dvs aveti o femee de genul femeia adolescenta
cu mandibule proeminente, clavicule expuse bine in afara si cu
picioare tocmai de la gat, atunci nu aveti cum sa evitati toate
frumusetele si beneficiile comunicarii cu un glumet si hotarat
mezomorf. Va linisteste macar acel fapt ca mezomorfii, de regula, sunt
directi si prefera sa actioneze pe o linie dreapta. Daca tu nu-i placi, ea
chiar asta iti va spune fara a ocoli ceva, dar daca cumva ati incaput in
gratiile ei atunci nu este exclus ca ea sa va rupa hainele cu dintii si sa va
tarasca chiar acum direct in patul ei. Sau al tau.

Forma feselor
Formele rotunzi si bombate ale feselor reprezinta un indiciu evident al
unui bun tonus muscular, lucru care pentru noi barbatii reprezinta un
semn foarte bun. O multime de experimente au fost efectuate in
aceasta directie si toti cercetatorii au ajuns la concluzia ca femeile care
frecventeaza salile sportive si care depun eforturi fizice in fiecare zi,
sunt mult mai sexi si atragatoare in comparatie cu cele care prefera sa-si
petreaca viata intr-o canapea confortabila alaturi de o cutie de
cocolata. Dupa numai o ora de exercitiu fizic si efort nivelul hormonilor
cu influenta sexuala si anume a testosteronului din sange creste brusc.
De aici dupa cum bine se stie, in comparatie cu tot felul de ciaiuri,
unguente sau alte minuni declansatoare de excitatie sexuala irezistibila,
testosteronul- este singurul afrodiziac real ce este necesar
reprezentantilor ambelor sexe. Femeile cu un fundulet bombat sunt
cele care au un tonus muscular bun si deci au mult testosteron in
sange. Dar fii atent, daca nu vei reusi sa o satisfaci cu acelasi tonus
muscular e capabila sa si te bata. Acum ca stii, esti inarmat cu cateva
lucruri in plusfa dragoste, copii vor veni de la sine. Succes.

FENOMENUL DEVIANEI
FENOMENUL DEVIANEI
Delimitri conceptuale : anomie, devian, delincven, crim
Viaa i activitatea oamenilor sunt guvernate de un ansamblu de
norme sau reguli, mai mult sau mai puin conturate, care indic
ceea ce este drept sau nedrept, moral sau imoral licit sau ilicit,
legal sau ilegal, corect sau incorect. Ele stabilesc zona de
permisivitate a aciunii i comportamentul indivizilor.
Afirmaia ocant conform creia deviana este starea normala a
societaii a fost formulat i argumentat pentru prima dat de
sociologul francez E. Durkheim. Acesta a considerat deviana
normal n orice societate ,din punct de vedere al apariiei i
consecinelor sale, datorit faptului c nici o putere nu poate s
impun conformarea total a membrilor societii la normele i
valorile pe care le promoveaz
deviana, adic abaterea comportamentului de la normele i
valorile sociale de baz, si care pentru individ totdeauna sunt
percepute ca ceva ce vine din afara, constituie un fenomen
obinuit n toate societile de la primele forme de organizare
social pn la cele contemporane. Orice societate judec
comportamentul membrilor si nu att din punctul de vedere al
motivaiilor sale intrinseci, ct mai ales din punctul de vedere al
conformrii acestui comportament la normele i valorile unanim
recunoscute sau nu.
Normele att cele morale, ct i cele juridice sunt a doua
noastr natur, reprezentnd reperele de baz ale conduitei
noastre n toate situaiile sociale.

La rndul lor valorile sociale ne ajut s evalum i s judecm,

n termenii culturii societii din care facem parte, toate aceste
situaii sociale. Raionalitatea comportamentului nostru este
dirijat de toate aceste norme i valori pe care le acceptm fr
s ne mai punem ntrebri asupra legitimitii lor. Iar oamenii care
isi pun asemenea intrebari foarte repede nimeresc in tot felul de
conflicte. Fcnd ceea ce fac toi membrii grupului din care facem
parte obinem recunoatere, identitate i securitate personal.
Violarea normelor atrage dup sine cum bine tim msuri
punitive i coercitive, n timp ce respectarea lor, dovedit prin
comportamentul nostru, produce confort i realizarea ateptrilor
personale n raport cu aciunile celorlali despre care tim c
trebuie s se comporte la fel. Dar aceste lucruri sunt valabile
numai in viata sociala. Grav este cand oamenii incearca sa
pedepseasca sa judice viata intima si privata a omului, modul de
gandire, de exprimare, tendinte, placeri, mod de viata
Deviana trebuie vazut ca un fapt social dat, omniprezent, avnd
att un rol
benefic, ct i unul perturbator n raport cu funcionarea societaii.
Afirmarea normalitii devianei nu implic nici o judecat de
valoare, ci are n vedere doar semnificaia statistic a conceptului.
Comportamentul deviant apare ca un produs inevitabil al
interaciunilor dintre indivizi i se caracterizeaz prin relativitate,
universalitate i normalitate statistic, ndeplinind o serie de
funcii i genernd disfuncii sociale n fiecare comunitate uman
Dup W.J.H. Sprott, deviana include ansamblul
comportamentelor care violeaz ateptrile instituionalizate,
adic acele ateptri care sunt mprtite sau recunoscute ca
legitime n cadrul unui sistem social.

Dup G.A. Theodorson i A.G. Theodorson, deviana este un

fenomen obinuit n viaa oricrei fiine umane i este definit,
ntotdeauna, din punct de vedere al unei structuri normative
particulare. Reprezentnd o proprietate a grupului, dar i un punct
de referin pentru diferite situaii sociale, normele indic ceea ce
este drept sau nedrept, corect sau greit, cinstit sau necinstit,
stabilind, deci, zona da permisivitate a aciunii i
comportamentului. Acionnd ca instrumente de control social,
normele sociale stabilesc n ce msur un individ i poate
modifica comportamentul fr a risca s fie calificat drept deviant.
Ele reprezint nu att un punct sau o linie, ci o zon n cadrul
creia sunt permise i limite de variaie, deoarece orice societate
accept n cadrul ei, comportamente variante, noi sau cel puin
diferite de cele definite n mod instituional. Cnd ns individul
manifest un comportament care nu se ncadreaz n limite
instituional i socialmente acceptabile este calificat drept deviant.
Natura devianei. Relativitatea i universalitatea devianei
Pentru a oferi o idee concret asupra semnificaiei devianei vom
ncepe cu o prim clasificare ce cuprinde apte categorii:
Infraciunile i delictele: omucidere, furt.
Sinuciderea.
Consumul de droguri.
Transgresiunile sexuale : prostituia, homosexualitatea,
pornografia, adulterul.
Devianele religioase: vrjitorie, erezie, sectarism religios.
Bolile mentale (lumea social a azilurilor)
Handicapurile fizice / relaiile tensionate care pot apare ntre
persoanele normale i cele surde, nevztoare, obeze,
handicapate.
Observm c deviana cuprinde o arie extins de manifestri i
situaii

comportamentale i ne ntrebm dac este oportun s fie incluse

n devian lucruri att de diferite cum sunt omuciderea i
surditatea. Pe baza unor studii ale lui Merton (1971) i Montanino
i Sagarin (1977) , sociologul francez Maurice Cousson
subliniaz c n universul devianei exist o gradaie de la perfect
voluntar la involuntar i evideniaz patru categorii de deviani:
Devianii subculturali sunt o categorie de indivizi care pun
deschis n discuie legitimitatea normelor pe care le violeaz. Ei
se strduiesc s promoveze norme i valori substituente i
militeaz n acest sens. n aceast categorie se nscriu
nonconformitii, minoritile active, teroritii, disidenii i membrii
sectelor religioase. Aceast categorie de deviani i asum
deviana i i revendic legitimitatea. Tot aici pe langa teroristi
putem incadra cu usurinta si revolutionarii. Stim bine
evenimentele nu atat de indepartate despre revolutionari si
teroristi. Transgresorii sunt deviani care violeaz deliberat o
norm a crei legitimitate o recunosc. Ei nu acioneaz din
principiu ci din interes, din oportunism sau se las prad pasiunii.
Transgresorii sunt cea mai numeroas categorie de delincveni.
Acestea se intalnesc cel mai mult acolo unde exista mecanisme
si parghii capabile sa satisfaca unanumit interes. Cu alte cuvinte
in orice structura a puterii de stat, transgresorii isi fac aparitia,
pentru ca si interesele aici sunt mult mai mari. Indivizii cu tulburri
de comportament aceast categorie de deviani se situeaz
ntr-o zon intermediar, unde este dificil s separm latura de
compulsiune de latura de determinare. Astfel alcoolicii i
toxicomanii acioneaz, cel puin n primele faze ale evoluiei lor,
n mod voluntar, dar dac se instaleaz dependena ei nceteaz
a mai fi complet liberi. Tot n aceast categorie se mai includ
tulburrile mentale cum ar fi nevroza, sociopatiile, tulburrile de
caracter unde este de asemenea dificil s separm latura
voluntar de cea involuntar

Handicapaii pot fi surzi, orbi, paraplegici, bolnavi mintal ale

cror tulburri rezult dintr-o leziune organic. n cazul acestora
prsim domeniul aciunii voluntare. Dar nu trebuie sa uitam ca
aici sunt oameni care desi nu au nici un handicap, prefera sa
simuleze careva dintre acestea, pentru anumite interese. Acestea
nu parasesc spatiul voluntar.
Emile Durkheim considera c fenomenul de devian are un
caracter universal, ntruct nu poate exista societate n care
indivizii s nu se abat mai mult sau mai puin de la tipul colectiv;
este inevitabil ca printre abateri s nu fie unele care prezint un
caracter criminal. Fiind deci n relaie cu condiiile fundamentale
ale oricrei viei sociale , deviana reprezint un fenomen normal,
n cadrul evoluiei societii, a moralei i a dreptului, iar individul
deviant nu trebuie considerat neaprat ca o fiin nesociabil, ca
un element parazitar, neasimilabil, introdus n corpul societii, ci
el este un agent regulator al vieii sociale. Eu personal consider
ca deviantul serveste drept indicator al starii de spirit al societatii.
Cu cat dictatura normelor, legilor este mai mare cu atat devianta
va creste. Deviantii indica faptul ca ceva este greu de suportat si
ca acel ceva impedica omul de a trai, gandi si actiona liber, toate
acestea in viziune fiecaruia.
Astfel noiunea de devian este implicat n nsi ideea de
societate, explicnd multele disfuncii i contradicii sociale care
genereaz acte de violare a legilor i normelor de convieuire
social.
Perspectiva interacionist afirm c deviana nu este o
proprietate inerent a unor acte sau comportamente ci este
conferit acestora prin definiii sociale.

Astfel putem spune ca la nivel macro nu exista devianta ci doar

evolutie. Societatea umana tocmai datorita ,,deviantei continue a
evoluat pana aici. Potrivit acestei optici, societatea sau o parte
semnificativ a ei, este cea care decide dac un comportament
este deviant sau nu, intr-un anumit interval de timp al istoriei si
evolutiei sale. Ea este o calitate atribuit de anturaj (Erikson). n
acest caz criteriul major al devianei este reacia pe care o
provoac: mustrare sever, condamnare, sarcasm, izolare,
denunare, ostracizare, tratament obligatoriu, privare de libertate,
execuie. Deci din perspectiva interacionist noiunea de
devian nu poate fi neleas n afara interaciunii deviantului cu
cei care l judec. Luand in consideratie faptul ca lumea se
imparte in judecatori si judecati, atunci cei judecati tot timpul in
ochii celor care judeca sunt niste devianti. Astfel in istoria
umanitatii toti marii oameni care au facut ceva important pentru
umanitate in general, descoperiri stiintifice, noi tendinteau fost
vazuti ca niste devianti, care nu se multumeau cu acele
adevaruri, norme sau legi. Societatea a trimis la moarte chiar pe
multi dintre acesti oameni, desi mai tarziu, operele lor au devenit
incontestabile. Atunci cnd un act judecat cndva ca deviant nu
mai produce reacii nseamn c a ncetat s mai fie deviant. n
aceast viziune deviana este o creaie artificial pentru c este
produsul unui proces de definire arbitrar, concepie promovat de
criminologi ca Londreville (1986) i sociologi ai devianei ca
Douglas i Walker (1982). Dup acetia nici un comportament nu
este intrinsec deviant, el devine astfel numai dac ne decidem si aplicm aceast etichet. Poporul, demosul, oricarei societati
este in marea lui majoritate alcatuit din oameni mediocri. Acestea
sunt majoritari si impun celor minoritari (oameni cu o inteligenta
deosebita, cu un grad inalt de calificare, cu un grad inalt de
individualitate) o anumita conduita, gandire, actiune si reactiune,
cu care cei minoritari nu totdeauna pot fi deacord.

Pentru acest lucru acestea foarte usor nimeresc in categoria

deviantilor, desi pe de alta parte este posibil sa fie chiar un fel de
motor al progresului. Majoritarii sunt judecatorii, minoritarii sunt
cei judecati in diferite contexte istorice. O alt proprietate a
devianei este relativitatea. n societatea modern i
contemporan, controversele privind ceea ce este drept i
nedrept, acceptabil i inacceptabil, bine i ru, adevar sau
minciuna, sunt numeroase i intense, crend impresia c absolut
totul este relativ. De fapt chiar totul in lumea asta este relativ,
depinde doar de unde privesti anumit lucru. Dar dup cum
argumenta Maurice Cousson ar nsemna s uitm c exist
ntrebri excluse din dezbatere. Ar trebui s dezincriminm
omorul, violul, furtul? Aceste ntrebri nu sunt dezbtute cu
seriozitate, deoarece nici o persoan cu bun sim nu se ndoiete
de rspuns. Relativitatea devianei se exprim prin trei lucruri
diferite: Un act nu poate fi izolat de reacia n care el se produce.
Astfel dragostea dintre un brbat i o femeie va prea perfect
normal dac are loc ntr-un dormitor i femeia consimte. Actul va
fi judecat indecent dac are loc n plin zi ntr-un parc public.
Dac femeia nu consimte, brbatul risc s fie cercetat pentru
viol. Dar chiar daca acest lucru este perfect valabil cu cele spuse
in fraza de mai sus, dragostea dintre un barbat si o femeie poate
fi un act de devianta majora daca mai ales cei doi fac parte din
lumi social psihologice diferite, din diferite grupuri de Noi. De
exemplu ea, este o tanara din cultura tiganeasca si el este un
tanar roman. Din ambele tabere se vor auzi strigate de blamare,
de judecata si amenintare, pentru ca fiecare dintre acestea ca si
cum au tradat propria lume si a plecat intr-o alta. Un act va fi sau
nu deviant n funcie de statutul sau rolul autorului su.

Omorul este o crim deosebit de grav, dar nu i pentru soldatul

aflat n rzboi, sau aflat intr-o misiune in Romania mai ales daca
esti soldat American. Nu numai statutul si rolul influentiaza acest
aspect ci si pozitia sociala, posesia banilor, puterea de influenta
socialaAstfel un om pentru ca a vatamat corporal pe altul
nimereste imediat in puscarie pe mult timp, daca este un simplu
cetatean al oricarui stat, insa daca nu esti un simplu cetatean ci
unul cu inalta pozitie sociala, pozitie strategica, poti sa impusti in
cap un om si mult se va mai discuta daca ai comis o crima sau
nu. Astfel de evenimente le vedem chiar pe ecranele televizate
din tara noastra. Este doar o exceptie va spune cineva. Nu este
o exceptie, asa stau lucrurile in toata lumea. Unii oameni sunt
pedepsiti chiar si pentru intentia de a face ceva pe cand altii nu
vor pati nimic chiar si pentru fapta comisa constient. Aici totul
depinde de gradul de libertate pe care il are acel om. Cu cat
calificarea cuiva, pozitia sociala, pozitia strategica in stat este mai
mare cu atat gradul de libertate si toleranta a faptelor este mai
mare. Cu cat specializarea este mai comuna, sau mai mica, si cu
cat pozitia sociala este mai mica cu atat gradul de libertate si
toleranta a actiunilor este mai mic. Deviana depinde de contextul
normativ n care apare. Astfel ceea ce este n cadrul unei culturi
sau epoci este adesea tolerat n alte locuri sau n alte vremuri. De
exemplu: astzi drogurile sunt n afara legii, dar se pare c n alte
timpuri au fost acceptate. Arabii au tolerat multe secole consumul
de hai; n secolul XIX i nceputul secolului XX morfina este
folosit ca medicament dar i pentru efectele sale psihoactive; n
Rusia, n urm cu dou secole s-au dat legi foarte aspre pentru
reprimarea tabagismului, apoi a intervenit tolerana, n ultimii ani
se observ o revenire a intoleranei fa de igri, mai ales n
America de Nord; n trecut, biserica refuza nmormntarea
cretineasc a sinucigailor, iar autoritile civile le confiscau
bunurile, astzi se observ o cretere a toleranei fa de
sinucigai. -

Iata inca cateva lucruri legate de context.

Acesta este inceputul unui sir de legi si obiceiuri despre sex culese din
intreaga lume, legi si obiceiuri ciudate, stranii si trasnite. Iata cateva
dintre lucrurile ciudate care se practica sau au caracter de lege in lume.
As dori sa mai adaug multe altele dat fiind faptul ca nu timpul si spatiu
necesar vi le aduc la cunostinta doar pe cateva dintre acestea.
Multe tari din Orientul Mijlociu recunosc urmatoarea lege Islamica:
Dupa ce se intretin relatii sexuale cu un miel, este un pacat de moarte
sa-i mananci carnea.
In Bahrein, un doctor barbat poate in mod legal sa examineze organele
genitale ale unei femei, dar ii este interzis sa le priveasca direct in
timpul examinarii. El poate sa vada doar reflectarea lor intr-o oglinda.
In Liban, barbatilor li se permite prin lege sa faca sex cu animalele, dar
animalele trebuie sa fie obligatoriu femela. Intretinerea de relatii
sexuale cu un animal mascul este pedepsita cu moartea.
Ritualurile vechi de circumcizie, ale tribului Bala din Zair, cereau odata
ca preputul taiat al tanarului baiat, sa fie infasurat intr-o frunza de
babana si sa fie pus pe un musuroi de termite ca sa fie mancat. Tatal
baiatului trebuia sa stea de veghe pana cand toate resturile erau
mancate; daca nu se proceda in acest fel, se considera ca baiatul ar
putea deveni mai tarziu impotent.
Tinereleor fete din Lenge ( Africa de Est ) li se cerea sa fie dezvirginate
de un penis facut dintr-un corn, aceasta fiind o parte din ceremonialul
drepturilor de pubertate.
In Polinezia, adolescentii de ambele sexe sunt instruiti in tehnicile
sexuale de o persoana mai in varsta si cu experienta, iar in timpul
acestei perioade li se permite sa intretina relatii sexuale numeroase,
inainte de a se casatori. Case de placere speciale sunt construite
pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a deveni sociabili si de a avea
relatii sexuale.

In Cafa ( sun-vestul Etiopiei ), un barbat care este gasit vinovat de

violarea unei virgine, poate fi pedepsit prin taierea capului sau a mainii.
Cea mai comuna forma de casatorie pe plan mondial este poligamia (
un sot cu doua sau mai multe sotii.). Antropologul George Murdock de
la Atlas Ethnografic declara ca din 849 de societati studiate de el, 70%
erau poligame. Poligamia nu mai poate fi practicata azi pe scara larga
asa cum se intampla inainte, din cauza costurilor prea mari de a
intretine mai mult de o sotie. Locuitorii din Insulele Trobiriand (
Pacificul de Sud ) sunt recunoscuti a fi cei mai liberi si putini inhibati din
punct de vedere sexual dintre toate societatile cunoscute. Copiilor li se
permite sa ia parte la orice tip de joc sexual si sa aiba relatii sexuale
chiar de la o varsta frageda. Toate aspectele legate de sex, sunt
considerate naturale si atat adultii precum si copiii isi pot da frau liber
dorintelor sexuale. Vocabularul societatilor din Polinezia nu are cuvinte
care sa desemneze obscen, indecent sau necurat. Sexul nu este
niciodata considerat o sursa de rusine sau jena. In anumite tari islamice,
femeile pot fi omorate daca comit un adulter in timp ce prin traditie,
barbatii primesc doar o pedeapsa usoara. In Arabia Saudita, adulterul
este o ofensa capitala pedepsita prin omorarea cu pietre. Locuitorii din
Tonga ( Pacificul de Sud ) permit relatii sexuale inainte de casatorie cu
permisiunea parintilor fetei si cu conditia sa nu apara o sarcina. In cazul
in care sarcina apare, cuplul vinovat trebuie sa se plimbe in jurul satului
de gat mai multe zile si sa stropeasca cu o licoare magica gardul care
inconjoara comunitatea pentru a impiedica contaminarea populatiei.
Pe vremuri, baieti special alesi din Alaskan Koniag erau crescuti ca femei
inca din copilarie si deveneau eventual sotia unui sef de trib. Un obicei
similar il intalnim la triburile din Greenland, acea persoana fiind numita
Achnutshik. Homosexualitatea este o practica acceptata in zona
Lacurilor Sud-Americane si Caquiteros. Casatoriile homosexuale sunt
frecvente. Chiar mai mult, femeile care au nascut cinci fii au
permisiunea sa creasca unul din ei ca fiind o fata.

Relativismul adic poziia conform creia norme i valori sunt

variabile i depind de fiecare societate este o atitudine
necesar sociologului atunci cnd vrea s neleag un grup din
care nu face parte. Relativismul este inclus n bagajul su
metodologic. Cercettorul are nevoie de el pentru a evita
judecarea diverselor culturi prin prisma propriului su sistem
cultural. Dar de aici i pn la concluzia c totul este relativ este
un pas greu de fcut. Dac acceptm c toate fiinele umane
aparin aceleiai specii nu putem s excludem posibilitatea
existenei a ceva universal n atitudinile membrilor speciei fa de
devian.
Anomie Devian Delincven Crim
Termenul de devian a fost utilizat pentru prima dat de
Durkheim n legtur cu starea de anomie, cu criza manifestat
n relaia individului cu sistemul de valori ce-i nominalizeaz
conduita.
Ulterior Talcot Parsons a consacrat acest termen din perspectiva
funcionalist. Acesta a ncercat s explice comportamentele
membrilor aceleiai societi ca fiind rezultatul unui echilibru ce se
stabilete ntre diverse sisteme normative din cadrul societii
respective. Cnd cerinele de rol i status ale indivizilor intr n
conflict cu propriile lor ateptri, indivizii vor resimi un profund
sentiment de frustrare, concretizat n reacii ostile fa de valorile
i normele sociale. Refuznd s se mai conformeze cerinelor de
rol care i-au fost ncredinate, individul i va modifica
comportamentul ntr-o direcie contrar celei prevzute de limitele
permisibile , legitimate de valorile i normele societii. Aceste
tendine vor duce la devian, pe care Parsons o considera o
stare potenial i nu una real, deoarece fora monostructural a
sistemului social i mijloacele sale de control social sunt capabile
s absoarb actele deviante din cadrul su.

Accentund sentimentul de frustrare manifestat ca urmare a

nendeplinirii unor ateptri n interaciunea cu ali indivizi,
Parsons acord un suport psihologic la nivel mintal dect la un
nivel social propriu-zis. Pornind de la ideea c pentru a nelege
societatea este necesar s se neleag i fenomenele de
devian care apar n cadrul ei, Robert Merton va revizui n mod
critic aceast noiune, subliniind c orice act deviant i are sursa
n societate i nu n psihicul individului, fiind dependent mai mult
de insuficienele societii dect de insuficienele controlului
social. Prelund de la Durkheim conceptul de anomie, Merton
va evidenia legtura stabilit ntre devian i anomie,
considernd c orice act deviant i are cauza ntr-o anumit
stare anomic a societii. Anomia reprezint deci o stare a
organizrii sociale lipsite de coeziuni, care favorizeaz deviana
datorit pierderii caracterului orientativ al vechilor norme i
ntrzierii apariiei unor norme noi. Dac pentru o serie de autori
anomia are preponderent un sens subiectiv, fiind un produs al
desocializrii sau marginalizrii individului, pentru ali autori ea
are un sens prioritar obiectiv, fiind echivalent cu starea de
dezinstituionalizare, cu ruperea complet a ordinii normative i
cu absena complementaritii proceselor de interaciune social
stri care genereaz n mod fundamental deviana. Anomia este
deci un factor generator de devian i nu invers, fiind specific
societilor n care exist dou sau mai multe sisteme normative,
conflictuale. E. Durkheim a considerat crima ca fiind o parte
integrant a tuturor societilor. Deoarece crima este un act care
este pedepsit, o societate scutit de crim este absolut
imposibil. Grupul dominant ntr-o societate definete n mod
invariabil un anumit comportament c fiind indezirabil i pedepsibil.
Deci, definirea social confer unui act caracter criminal i nu
calitatea intrinsec a actului. ntr-o societate care permite
indivizilor s difere mai mult sau mai puin fa de tipul colectiv,
este inevitabil ca anumite acte s nu fie antisociale.

Totui, deoarece nimic nu este bun ntr-o msur nedefinit i

nelimitat, oamenii trebuie s fie liberi s devieze, altfel schimbul
social ar fi imposibil. Aadar, ca s existe un progres,
originalitatea individual trebuie s se exprime ea nsi, ceea ce
nseamn c originalitatea criminalului trebuie s fie afirmat. De
exemplu fondatorii S.U.A. au fost considerai nite criminali n
contextul Imperiului britanic. Ocupndu-se de problema suicidului
Durkheim (1951) considera anomia ca fiind una din cauzele sale
i aceasta este definit drept condiia n care individul simte
pierderea orientrii. Cel care este fr control exterior este liber
de restriciile impuse de cei ce aparin societii i, fiind liber, este
pierdut. Acei care au numai spaiul gol deasupra lor sunt
aproape inevitabil pierdui n el dac nici o for nu-i restrnge.
Pentru ca un individ s fie fericit sau chiar ca s existe trebuie ca
nevoile ce le are s fie suficient proporionate cu mijloacele lui, ori
societatea limiteaz mijloacele disponibile individului. Astfel
oamenii au din ce in ce mai multe dorinte si nevoi, dar modalitati
de realizare al acestora din ce in ce mai mici. Societatea nu
pedepseste nici odata dorintele oamenilor ci numai modul lor de
realizare. Modalitatile de realizare a dorintilor si placerilor fiind din
ce in ce mai putine, impinge omul catre cautarea altor mijloace de
realizare nu totdeauna foarte creative si legale. Astfel in urma
frustrarilor dobandite omul foarte usor ajunge sa fie deviant, dar
numai in acele situatii in care dorinta omului este mai mare ca
intensitate decat consteintizarea sau frica de pedeapsa. Cu alte
cuvinte cu cat instinctul de expluarare este mai dezvoltat si
domina instinctul de conservare cu atat oamenii vor deveni mai
devianti. Unii oameni sunt gata sa moara numai sa nu le fie
ingradita libertatea de exprimare, sau oricare alta libertate sau
necesitate.

De asemenea, societatea stabilete scopuri potrivite pentru

fiecare. Poate s existe o anumit flexibilitate dar exist limite. A
urmri un scop care este prin definiie de neatins nseamn a te
condamna singur la o stare de perpetu nefericire. Eu nu tin
minte ca societatea sa-mi fi stabilit mie personal vre-un scop, dar
stiu ca mi-a ingradit o multime de posibilitati de atingere a
anumitor scopuri propuse. Pe langa aceasta nu exista scopuri de
neatins. Toate scopurile pe care este in stare sa si le propuna un
individ sunt realizabile, cu cheltuieli de energie si timp mai mari
sau mai mici, dar sunt realizabile. Omul nu isi poate imagina ceva
ce nu exista in realitate fie in cea obiectiva sau cea subectiva. Din
acest motiv omul nu isi poate propune scopuri irealizabile. Omul
poate sa enunte un oarecare scop irealizabil pentru el, dar asta
nu inseamna ca acelasi om in mod real isi va propune acel scop
vre-o data. Fiecare om isi propune numai acele scopuri pe care el
crede ca le poate atinge. Robert K. Merton (1957) relaioneaz
crima cu anomia, bazndu-se pe urmtoarele dou concepte :
1.Societatea, n S.U.A., accentueaz asupra succesului adic a
avea i a consuma, n acelai timp, pentru anumii indivizi
blocheaz cile legitime pentru atingerea acestui scop. Succesul
se rezum a fi realizat de toi; 2. Accesul la mijloacele legitime de
achiziie este efectiv negat de muli membri ai claselor inferioare
i ai grupurilor minoritare; 3. Un individ poate nega valoarea
scopului i aciona n direcia distrugerii proprietii. Recurgerea la
mijloace ilegitime ori distrugerea scopului este anomie. Cu ct
distana dintre mijloacele instituionale i scopuri crete, cu att
mai evident devine anomia.

Din aceast discrepan rezult comportamentul deviant. n

ansamblul formelor particulare de devian, delincvena sau
infracionalitatea are gradul cel mai ridicat periculozitate,
deoarece afecteaz cele mai importante relaii i valori sociale i
ncalc regulile i normele morale sau juridice care orienteaz
comportamentele indivizilor. Din punct de vedere strict juridic, un
comportament delincvent este definit ca fiind un tip de conduit
care ncalc legea, privit ca ansamblu de reguli normative,
edictate i aplicate de ctre autoritatea statal-politic. Pornind de
la caracteristicile comune ale acestei forme particulare de
devian, manifestate n orice societate, o serie de autori disting
urmtoarele trsturi ale delincvenei: a) violarea unei anumite
legi (ca si cum egala pentru toti),(penal, civil, militar, etc.) care
prescrie aciuni sau sanciuni punitive mpotriva celor care o
ncalc; b) manifestarea unui comportament contrar codurilor
morale ale grupului fie ele formale sau informale, implicite sau
explicite; c) svrirea unei aciuni antisociale cu caracter nociv
pentru indivizi sau grupuri sociale. Aici multe lucruri depind de
ceea ce se intelege prin notiunile de nociv, individ, grupuri
sociale Caracterul nociv i antisocial al delincvenei este
specificat i n dreptul nostru penal, mai exact n Codul penal,
unde n art. 17 se prevede c infraciunea este o fapt care
prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut de
legea penal. Din aceast definire se poate observa c o fapt
devine infraciune numai dac dobndete anumite trsturi i
caracteristici bine reliefate, i anume s prezinte pericolul social,
s fie svrit cu vinoviei i s fie prevzut de legea penal.
n sensul su general juridic , delincvena include acele
transgresiuni ale normelor de convieuire social care afecteaz
mai mult ordinea public, drepturile i ndatoririle colectivitii,
dect relaiile particulare dintre indivizi

Cauzele devianei
Explicaii biologice i psihologice privind deviana
ntr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau considerate
a fi fore supranaturale. Oamenii acionau n moduri iraionale
pentru c erau posedai de diavol sau de spirite rele. n secolul
al XIX-lea, aceast explicaie cedeaz treptat unei abordri
considerate mai tiinific, bazat pe cunoaterea biologiei din
acea vreme.
Cea mai important explicaie de acest tip, dei nu prima, a fost
susinut de Cesare Lombroso (1876: 77), un doctor care a lucrat
n nchisorile italiene. El a supus deinuii la diferite msurtori
fizice i a constatat c acetia aveau trsturi fizice distincte:
fruntea ngust, maxilar ieit n afar, pomei proemineni, urechi
mari i lbrate i mult pr pe corp. Lombroso credea, dintr-o
perspectiv evoluionist, c criminalii sunt atarici, c sunt
subdezvoltai din punct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso
avea multe puncte slabe. ntreprinznd o cercetare conceput cu
mai mult grij, Charles Goring (1913), un psihiatru britanic, a
constatat c trsturile pe care Lombroso le-a atribuit criminalilor
erau prezente i la necriminali.
Cu toate acestea, ideea conform creia criminalii constituie un tip
fizic distinct a continuat s aib adepi. n 1949, Sheldon a afirmat
c tipul anatomic are legtur cu criminalitatea. El a descris
criminalul ca fiind, probabil, un mezomorf (musculos i atletic) mai
degrab dect un ectomorf (nalt, slab i fragil) sau un endomorf
(scund i gras). Principiile generale ale poziiei lui Sheldon au fost
susinute de cercetrile soilor Glueck (1950), dei ei au afirmat
c tipul anatomic nu este o cauz direct a criminalitii. Dup
prerea lor, mezomorfii au un tip de personalitate (insensibili fa
de alii i ar putea s reacioneze la frustrare cu comportament
agresiv) care i-ar putea mpinge la acte criminale. Astfel, ei au
conchis c relaia ntre caracteristicile fizice i criminalitate este
una indirect.

Recent, unii cercettori au afirmat despre comportamentul

criminal violent c poate aprea cnd o persoan are un model
cromozomial care conine un cromozom masculin (XYY). S-a
constatat c modelul XYY este mai rspndit printre brbaii
criminali dect printre brbaii din populaia general. Dar
numrul de subieci studiai a fost prea mic pentru a stabili, cu un
grad de certitudine, o legtur ntre prezena unui cromozom
masculin suplimentar i comportamentul criminal. Recent, Wilson
i Herrnstein (1985) au ajuns la concluzia c factorii biologici au
un efect neglijabil asupra comportamentului criminal i c mediul
social joac un rol important n promovarea sau inhibarea oricrei
influene pe care caracteristicile biologice o pot avea asupra unui
astfel de comportament. O alta cauza a comportamentului deviant
poate fi si criza de originalitate. Criza de originalitate este o criz
de dezvoltare i din acest motiv are un caracter mai universal.
Este criza cea mai complex din viaa omului modern, pentru c
este provocat de un fenomen complex de transformare a
copilului n adult, schimbndu-i starea biologic de fond, statutul
de vrst, cel social, cel civil, cel privind ce se ateapt de la el
dinspre societate, dar i cerinele lui noi legate de aceste
schimbri i de antrenarea funcional a identitii sexuale. n
timpul acestei crize de dezvoltare are loc o reconstituire psihic
general, nsoit de formarea i consolidarea unei noi
personaliti, cu noi aspiraii, dorine, idealuri, dar mai ales cu noi
responsabiliti pe care ncepe s le decodifice ca semnificaie i
semnificaie. Aceast criz realizeaz convertirea i socializarea
personalitii i a inteligenei, dar i o cretere i socializare a
creativitii. Criza de originalitate implic i jucarea rolului adult,
organiznd intern o exprimare de unicat a forelor de replic
uman posibil, fa de formele determinismului exogen ceea ce
echivaleaz cu o implicare demiurgic uman n folosirea
capacitilor de facere n care se implic i mitul forei cuvntului

Teorii mixte, interacioniste sau integrative privind cauzele

delincvenei
Teoriile mixte caut s dea o explicaie cauzal, comprehensiv
delincvenei prin focalizarea a trei factori principali ce
interacioneaz n geneza sa : structura de personalitate a
subiectului, mediul de existen uman, mai ales cel sociocultural
i situaiile (circumstanele) ce precipit trecerea la act. Eliminnd
din conceptul triunic al delincvenei unul dintre aceti factori nu
putem obine o imagine real, tiinific despre cauzele acesteia.
Crima nu poate fi vzut exclusiv juridic deoarece aceasta ar
nsemna a o reduce doar la consecinele ei i a neglija realitatea
sa complex, ca reacie social inadecvat fa de normele
sociale. Crima este deci un fenomen social ce evolueaz paralel
cu structura societii, fenomen social n care intr multiple alte
cauze. Crima este un fenomen social, deoarece societatea
evalueaz comportamentul dup conformitatea la norme i valori.
Dar cum nici o societate nu poate impune o conformitate total la
aceste norme i valori, nici chiar societile represiv totalitariste,
cei trei factori mai sus menionai mediul social, personalitatea
i situaiile delincvente nu pot fi separai n interaciunea lor
cauzal delincvent. Crima este deci un fenomen interrelaional,
comportamentul depinznd de mediul n care se formeaz i se
exprim (Lewin), Eul neexistnd dect n relaiile sociale cu alte
Euri (Mead). Din interrelaia individului cu mediul su de existen
rezult un tip comportamental concordant cu regulile i ateptrile
grupului sau discordant cu ele (deviant). Dintre factorii de mediu
fac parte i anomia vieii sociale, etichetarea, lipsa controlului
social i conflictul de culturi. Mediul social afectat de
dezorganizare genereaz devian ce ncalc contiina comun
i consensul normativ.

Omul nu se mai simte dominat de presiunea controlului social

(paradigma Merton i Parsons privind starea de anomie) sau nu
are acces la rolurile sociale. n acest sens, deviana exercit o
funcie social patologic subminnd ncrederea n ordinea
social i scznd solidaritatea grupului comunitar. Deviana este
consecina socializrii negative n care normele general admise
nu mai sunt parte component a personalitii, n acest proces
socializarea negativ primar din familia dezorganizat deinnd
un rol esenial prin generarea de conduite de inadaptare de
ambivalen (oscilaii fa de norme), de izolare social i de
formare a unei stri de anomie psihic. Personalitatea, al doilea
element al acestui trinom al teoriilor interacioniste, este legat
direct de starea de anomie. Dac n mod normal personalitatea
este definit drept : - o unitate a temperamentului cu caracterul; o modalitate de organizare a valorilor; - o nsuire a relaiilor
sociale prin discernmnt i responsabilitate; - o cale de
transformare a naturii n cultur; - sau drept modalitate de
reziliere a conflictelor prin sublimare i dialog ceea ce confer
stabilitate comportamentului n situaii variabile de mediu, n
personalitatea anomic vor lipsi trsturile ei eseniale precum
generozitatea, sensibilitatea, culpabilitatea i empatia. Diferitele
teorii psihodinamice i psihosociale ale personalitii (Erikson) iau
n considerare criteriile de rezolvare a situaiilor de via, de
rezisten la dorinele neadecvate, de autocontrol, de competen
(eficacitate a comportamentului n faa unor situaii de via) i de
putere (de rezolvare a dificultilor), prin care personalitatea se
structureaz normal

Trsturile de personalitate, sinonime cu psihopatia, nebunia

moral, sociopatia sau personalitatea anomic, drept maladii ale
socializrii se caracterizeaz prin : - orientare predominant
antisocial; - nvarea modelelor negative de comportament; nclinaie spre narcofilie; - neintegrare ntr-o activitate util social;
- incapacitate de a nva din experiena proprie negativ de
via. Personalitatea anomic este considerat drept nucleul
personalitii deviante i principala maladie a omului ce
reproduce, n starea sa subiectiv, anomia social i se
caracterizeaz n plus prin: - convingeri contradictorii cu
incertitudini i anxietate; - apatie sau extremisme
comportamentale; - pierdere a simului de coeziune social i
egoism extrem; - dezorientare sau insecuritate cu nclinaie spre
agresivitate sau depresii. Rolul situaiei n trinomul teoriilor
interacioniste se refer la alternativele de aciune create de om
(de exemplu, infractorii profesioniti) sau de evenimente
excepionale. Selling admite: - factori situaionali principali de
natur economic, social (de exemplu alcoolismul) sau de tip
mass-media; - factori situaionali secundari creai de infractor, de
victim sau de fric; - factori situaionali reacionali (personali),
cum ar fi mobilul crimei, starea de panic psihic (crima ca ieire
dintr-o stare de criz psihic). Rolul situaiei n trecerea la actul
delincvent implic: - o persoan apt a valoriza situaia favorabil;
- o hotrre infracional anterioar; - mijloace adecvate de
realizare; - plcerea reuitei naintea prevederii consecinelor
faptei.
Studiind cauzele i formele comportamentului deviant sociologi
de valoare au elaborat teorii pe acest tem. Cele mai
reprezentative dintre acestea sunt:

TEORIA INADAPTRII SOCIALE

n lucrarea sa intitulat problemele fundamentale ale
criminologiei Klinberg elaboreaz teoria inadaptrii sociale de
natur biopsihosocial n care susine c delincvena are cauze
mixte, biologice, psihologice i sociale. ntre cauzele biologice
(surmenajul, labilitatea emoional, debilitatea mintal, dificultile
sexuale) i cele sociale (omajul, marginalizarea alcoolismul) se
situeaz cauzele psihologice care in de structura dizarmonic de
personalitate a subiectului. Conform acestei teorii crima este
rezultatul structurii sociale, al nivelului cultural al personalitii,
altfel spus al devianei, ca abatere de la structura personalitii de
baz descrise de Kardiner
TEORIA INTERACIONIST
O alt teorie privind cauzele delincvenei este teoria
interacionist, conform creia omul evolueaz conform propriei
interpretri a realitii i i reevalueaz atitudinile i
comportamentul n funcie de sensul comportamentului conferit
de alii. Deci teoria consider comportamentul o interaciune ntre
sensul su individual i sensul su social, dat de comunitatea n
care triete individul.

TEORIA CONTROLULUI SOCIAL (Hirshi)

Teoria controlului social a lui Travis Hirshi, elaborat n lucrarea

Causes of Delinquency (1969), consider c oamenii au
tendine antisociale, dar acestea sunt actualizate ori de cte ori
controlul social slbete. Dup Hirshi, aptitudinea sau
posibilitatea de a deveni conformist sau deviant depinde de patru
categorii de factori :
- ataamentul precoce al copiilor fa de prini, coal, grup,
pentru c acceptarea normelor de grup ine de dezvoltarea
precoce a contiinei sociale;
- angajarea sau nu a subiectului pe o linie de conduit social i
profesional din care rezult acceptarea sau neacceptarea unor
scopuri sociale;
- implicarea sau nu n activiti convenionale sociale din care
rezult respectul i acceptarea scopurilor sociale;
- credina, convingerile i respectul sau, dimpotriv, devalorizarea
credinei subiectului n valorile morale i sociale.
Teoria lui Hirshi mbin factorii biologici (ataamentul) cu cei
psihologici i sociali i permite, dup testele efectuate pe 4 000
de tineri, s se concluzioneze:
- cu ct subiectul este mai ataat de familie, cu att delincvena
va fi mai rar;
- cu ct performanele colare ale subiectului vor fi mai bune, cu
att deviana va fi mai rar prin creterea respectului fa de
munc;
- cu ct persoanele vor fi mai indiferente fa de anturajul
delincvent, cu att deviana va fi mai rar;
- cu ct disciplina i respectul fa de munc vor fi mai stricte,
ajutorul social mai redus i cu ct sistemul represiv va fi mai ferm,
mai ntrit, cu att delincvena va fi mai rar.

Cu ct implicarea unei persoane n activiti sociale este mai

larg i crezul subiectului n valori este mai accentuat cu att
deviana va fi mai rar. n aceste teorii mixte, mediul trebuie
completat obligatoriu cu psihologia comportamentului delincvent,
deoarece numai astfel ne putem explica de ce n condiii similare
de mediu social doar unii oameni cad n delincven. Teoria lui
Hirshi a fost completat ulterior de Gottfredson i Holman., dup
care: omului i sunt caracteristice maximalizarea plcerii cu
minimizarea efortului; crima este i ea expresia nevoii de a obine
o plcere i de a evita eventualele dureri consecutive ; n actele
lor, delincvenii urmresc interesele imediate naintea
consecinelor ce decurg din aceste interese; criminalii nu gndesc
totdeauna aciunile lor pe termen lung, ci, frecvent crima este
expresia unor hotrri de moment; criminalii prefer crima n locul
unor aciuni convenionale, ori de cte ori crima poate procura
mai rapid o plcere; tendina de nclcare a legii se va manifesta
ori de cte ori se vor ivi prilejuri favorabile. Din teoriile prezentate
mai sus se poate desprinde urmtoarea concluzie : putem obine
o imagine real, tiinific despre cauzele devianei cutndu-le n
interaciunea dintre personalitatea delincventului cu mediul n
care a fost crescut i cu societatea n cadrul creia se situeaz
acest mediu. n continuare vom examina cei trei factori din
interaciunea crora rezult comportamentele deviante :

Personalitatea individului

Progresele nregistrate n cunoaterea psihicului uman au fcut

distincia ntre ceea ce este nnscut i ceea ce este dobndit.
Cercetrile cu privire la dezvoltarea individului au contribuit la
discreditarea afirmaiilor implacabile ale determinismului, fcnd
s se impun o nou fiin n lumea social : copilul. Brusc,
adultul a putut fi conceput ca produsul experienelor trite n
timpul primei copilrii. S-a deschis astfel o nou cale n
prevenirea delincvenei: corectarea brutal a conduitelor deviante
este nlocuit cu cercetarea tulburrilor precoce n construcia
personalitii.
Acest punct de vedere a fost introdus n cercetrile despre
devian de un cuplu de cercettori americani: Eleanor i Sheldon
Glueck construiesc eantioane mari de populaie (500 delincveni,
500 non-delincveni, apoi 1000 delincveni juvenili i 500 de femei
delincvente) i i propun s afle dac o trstur psihologic
special are cauze n principal fizice sau socio-culturale. La
sfritul anchetelor lor ajung la urmtoarea concluzie:
comportamentul criminal aparine indivizilor care manifest
configuraii particulare ale nsuirilor biologice, psihologice i
sociale. n aceast configuraie, factorii psihologice sunt cei care
predomin. ntietatea acordat personalitii provine, n primul
rnd, dintr-o nclinaie teoretic: pentru soii Glueck, tendinele
criminale sunt o parte a dotrii mentale a individului i formarea
lor preced n mod necesar angajarea n delincven.
Cu alte cuvinte, ar exista o categorie de indivizi cu o construcie
bio-psihologic ce i-ar predispune la devian. Pentru soii
Glueck, originea acestei predispoziii trebuie cutat n primul
rnd n faptul c anumii prini sunt incapabili s-i educe corect
copiii, fie din cauza absenei (divor, separare etc.), fie din cauza
incompetenei (violen, lips de afeciune etc.).

Constituit de timpuriu n interiorul unei structuri psihice,

personalitatea criminalului nu va face dect s se afirme
progresiv n cursul evenimentelor vieii. Pe baza acestei explicaii,
soii Glueck (1964, pp 83- 172) elaboreaz tabele sociale
predictive: plecnd de la 402 variabile grupate n apte categorii
de factori (constituia fizic, inteligena, structura personalitii,
temperamentul, originea i raporturile familiale, parcurs colar,
timp liber i obinuine), ei doresc s ofere un instrument tiinific
care ar permite s prezic viitorul delictual al unui copil, desigur
cu intenia de a preveni aceast variant, dei ineluctabil din
perspectiva datelor obiective. Abordarea este paradoxal, cci
sunt doar dou alternative: fie datele obiective, care descriu
structura unei personaliti deviante sunt exacte i atunci cum
s credem c ar putea fi corectate -, fie pot fi modificate i
atunci cum s pretindem c sunt att de determinante pe ct se
afirm ? Explicaia cauzal a crimei prin trsturile psihologice ale
individului nu se mpiedic de acest paradox, deoarece este
construit pe un suport teoretic care nu mai cere s fie justificat:
prevalena structurii psihice n realizarea aciunii. Dar creionarea
genezei personalitii criminale ne permite s explicm,
realmente, faptul c un individ devine delincvent i comite un
anumit gen de infraciune? Dac ar fi posibil, ar nsemna s
admitem ideea c destinele oamenilor sunt supuse unui principiu
al a cauzalitii. Or, numeroase analize cantitative au scos n
eviden imposibilitatea meninerii unei concepii liniare n
explicaia traiectoriilor sociale. Briar i Piliavin (1965) au rezumat
patru concluzii ale acestor analize n domeniul delincvenei:
1. factorii etiologici nu opereaz niciodat n mod uniform

2. indivizii care posed predispoziii identice nu urmeaz cu

necesitate acelai itinerariu, adic nu devin n mod sistematic
delincveni confirmai ; 3. majoritatea delincvenilor adolesceni
renun uor la aceste obinuine la vrst adult ( Gibbs -1977amintete c o renunare asemntoare se petrece la o mare
parte a persoanelor ncarcerate, care dup ispirea pedepsei,
abandoneaz activitatea delincvenional) ; 4. o proporie mic de
delincveni, probai oficial, posed trsturile psihologice care
compun modelul deviantului elaborat de criminologie. Dou critici
pot fi aduse teoriilor cauzale ale delincvenei ce acord ntietate
individului. Prima const n a afirma c aceste teorii se bazeaz
pe o noiune de identitate prea static. Este greu s ignorm
faptul c biografia unui criminal este ntotdeauna o reconstrucie,
care se realizeaz pe baza definirii sale prealabile ca delincvent:
ntr-adevr, doar n momentul ncriminrii faptele din trecutul unui
criminal se pot integra ntr-un tablou de ansamblu pentru a deveni
o prob suplimentar a naturii sale devinate, n sfrit dovedit. A
doua critic se nate dintr-o ntrebare : este corect s gsim o
aceeai origine personalitatea pentru fapte de devian att
de diferite ? Chiar nu este nici o diferen ntre aciunea unui
violator nrit i cea a funcionarului model care fur din casa de
bani rmas deschis din ntmplare sau ntre aciunea unei
femei prsite care apeleaz la prostituie pentru a-i hrni copilul
i conduita unui consumator de droguri ? Dar domeniul
activitilor deviante depete cu mult acest cerc; conduitele
criminale pot fi de asemenea nfptuite de ceteni onorabili, care
sunt n afara oricrei bnuieli. Astfel, n loc de a raporta formele
neasemntoare ale conduitelor ilicite la o dispoziie psihologic
unic responsabil de comiterea unor infraciuni, ar trebui s se
admit c noiune a de personalitate criminal nu permite
elaborarea unei explicaii satisfctoare asupra crimei i c, pn
la urm, propune un instrument neadecvat de predicie.

Recunoscnd ca fundamentate aceste duble critici, unii

criminologi au conchis c o explicaie cauzal asupra devianei
trebuie s diferenieze ntre actele care genereaz infraciuni i s
ia n considerare apartenena individului la un mediu care i
formeaz obinuinele. Din acest motiv criminologii au decis s
extind cmpul investigaiilor la factori care sunt exteriori
individului.

Mediul
Diferenele individuale i de personalitate, ca i diferenele n
relaiile familiale i n contactele cu alte instituii i grupuri, au fr
ndoial o mare influen asupra acceptrii sau refuzului de
angajare n activiti delincvenionale. Dar trebuie s spunem
totui c dac n-ar exista o anumit tradiie n delincven i dac
tinerii nu ar avea posibilitatea s o cunoasc, muli dintre cei care
devin delincveni n cartierele srace i-ar gsi satisfacia n alte
activiti dect delincvena .
Acest punct de vedere, ce explic delincvena prin luarea n
considerare a condiiilor de via predominante n zona de
reziden, se regsete n ceea ce n mod tradiional susine i
sociologia: factorul prim n deprinderea obinuinelor este mediul
n care a crescut i a evoluat un individ, cel care impune un cadru
de referine constrngtor pentru ceea ce face, simte sau
gndete un individ. C. Shaw i H. Mac Kay, ntr-o lucrare
celebr, ncearc s consolideze acest punct de vedere,
descriind zonele de distribuie a delincvenei juvenile n oraele
americane.

Ancheta pe care au desfurat-o, mai nti la Chicago i apoi n

alte douzeci de orae americane, const, dup examinarea
delincvenilor judecai de tribunalul pentru minori, n reperarea
cartierelor n care ei locuiesc pentru a verifica dac exist o
relaie ntre rata criminalitii i locul de domiciliu. Pentru a duce
la bun sfrit comparaia, ei studiaz trei grupuri de delincveni
deferii justiiei (1900-1906; 1917-1923; 1927-1933). Pentru
fiecare din inculpaii astfel reperai, cercettorii nsemneaz pe o
hart domiciliul i constat c majoritatea tinerilor delincveni
triesc n anumite cartiere ale oraelor, indiferent de schimbrile
de populaie care au afectat aceste cartiere de-a lungul celor 30
de ani studiai. Comparnd aceste date cu rata criminalitii,
Shaw i Mac Kay deseneaz o hart a oraului Chicago,
mprit n cinci zone concentrice definite printr-un numr mai
mare sau mai mic de delincveni inculpai care locuiesc aici. La
captul acestei proceduri, ei reuesc s circumscrie zone
delincvenionale, care furnizeaz n mod constant, deci
independent de compoziia lor etnic, cel mai mare numr de
delincveni. Rezultatele i determin s concluzioneze c locul de
domiciliu poate fi considerat un bun indicator al destinului probabil
al unui individ. ntrebarea este: de ce anumite zone produc ratele
de delincven cele mai ridicate? Folosind o serie de variabile
sociale primare, cercetarea stabilete c modul de via care
prevaleaz n aceste cartiere este marcat de trei factori: srcie,
o mare mobilitate, heterogenitatea populaiilor.

Pentru Shaw i Mac Kay, cei trei factori concur la apariia

aceluiai fenomen: slbirea controlurilor sociale. ntr-adevr, nu
este deplasat s raionm c: 1. disoluia moral ia natere din
lipsurile srciei; 2.absena de repere stabile este provocat de
mutarea i rennoirea nencetat a locuitorilor; 3.raporturile de
reciprocitate devin incerte din cauza coabitrii unor grupuri
sociale disparate. Toate acestea fac imposibil stabilirea unei
stri de normalitate n care infraciunile s fie sistematic
deconspirate i cu regularitate pedepsite. n aceast situaie, n
care copiii par abandonai propriilor greeli, vagabondajul este
propice pentru constituirea de bande, ce se organizeaz ca
micro-societi n cadrul crora tinerii se familiarizeaz cu
delincvena i se iniiaz n legile unui univers social care face
parte din mediul lor nconjurtor i pe care l ntlnesc zilnic: cel al
crimei. Shaw i Mac Kay explic deci dezvoltarea criminalitii
prin rolul pe care l joac mediul, confirmnd c un copil ce
triete ntr-un univers n care crima este considerat un
comportament normal are mai multe anse s opteze pentru
delincven, un mod de via cruia i poate msura riscurile i
avantajele, dect un copil izolat total de activitatea criminal. n
concluzie, nu te nati delincvent, ci devii ; altfel spus deviana nu
este o stare a personalitii, ci o conduit care se nva n
contact cu semenii.

Societatea

Este recunoscut faptul c justiia i nainte de ea familia, coala,

biserica sau poliia exercit o constrngere comun asupra
indivizilor astfel nct se fondeaz o entitate social unic.
Aceast viziune asupra integrrii sociale se regsete atunci
cnd, cutndu-se cauza principal a creterii ratei delincvenei,
se consider c aceasta este societatea: criza autoritii care
este dovedit precis de aparenta discreditare a acestor
mecanisme eseniale ale integrrii sociale.
De la apariia statisticii morale s-a convenit s se evalueze
pregnana pe care o au instituiile sociale asupra gndirii
oamenilor, prin intermediul unor indici obiectivi: numrul
cstoriilor, sinuciderilor, infraciunilor, incriminrilor, reuitelor i
eecurilor colare. Dar cum aflm care este concluzia corect ce
deriv din aceste statistici i din fluctuaiile procentuale : ele
semnaleaz, oare, un ritm al schimbrii ce afecteaz fiecare din
aceste instituii, o micare general de transformare a moravurilor
sau sunt mrci ale unei anomii care jaloneaz evoluia naturii
ordinii sociale ? De fapt, nimic din cunoaterea statistic nu ne
autorizeaz s considerm atenuarea rigorii controlurilor sociale
ca fiind o dereglare ce trebuie remediat mai degrab dect ca
fiind un moment din evoluia obinuit a lucrurilor crora ar fi
absurd s ne opunem.
Desigur, formele sub care se prezint autoritatea instituiilor
sociale se modific : munca femeilor, simplificarea divorului,
recunoaterea drepturilor copilului, creterea autonomiei acordate
adolescenilor, reformele pedagogice, raionalizarea sistemului
penal, ntietatea preveniei fa de intervenie i represiune. Se
tie c fiecare dintre aceste efecte ale schimbrii sociale atrage
propriul act de acuzare : decderea familiei, demisia prinilor de
la ndatoririle lor, pierderea influenei educatorilor, declinul
valorilor morale.

Specialitii ns prefer s priveasc aceste reincriminri ntr-o

alt lumin : ca pe nite factori susceptibili de a explica variaiile
ratei delincvenei.

Deviana moral cauze i consecine

Dac avem n vedere fenomenul n ansamblul su, atunci acestea
sunt, cel puin, urmtoarele:
1. Deviana este produsul schimbrii normativitii morale.
Vremurile cnd se produc astfel de schimbri profunde sunt aa
zisele epoci revoluionare de rsturnare a vechii ordini sociale,
care afecteaz profund semnificaiile contextului normativ,
implicnd, o ndelungat perioad de timp pe indivizi s se
orienteze n aciunile i conduitele lor dup repere clare strile
anomice determinate de un exces de coerciie, mai ales atunci
cnd normele sunt inadecvate relaiilor existente;
2.Devian ca rezultat al desocializrii. Plasat ntr-un mediu
caracterizat prin norme, valori, comportamente i stiluri de via
diferite de cele ale mediului de apartenen primar, unii oameni se
confrunt cu dificultatea asimilrii adecvate a acestora, ceea ce
duce la dezorientare, ambivalen, dezorganizare etc. individul
devine un marginal;
3.Devian moral ca manifestare a socializrii negative. Avem
n
vedere imperfeciunile posibile n procesul educaiei morale
anterioare care fac aproape imposibil transferul ordinii
(normativitii) morale dezirabile la nivelul vieii individuale;
4.Devian ca rezultat al imposibilitii unei ordini morale
ntemeiat
pe consens normativ ntre toi oamenii. Conflictul moral,
determinat de poziii i mentaliti diferite;

5.Devian ca produs al procesului de etichetare moral, al

aprecierii morale, al controlului. Este evident c n actul aprecierii
morale intervine un ansamblu de aspecte (valorice,
informaionale, afectiv emoionale), individuale sau colective,
care poate duce la forme denaturate de apreciere (criticismul
tendenios, oportunist etc.) i deci la a eticheta ca deviante
comportamente morale, de altfel. Comportamentele deviante
avnd o cauzalitate multifuncional insuficient precizat (ca i n
cazurile de devian psihic) trebuie tratate printr-o profilaxie
multifuncional, n care interveniile preventive s se adreseze
diferitelor combinaii de factori de risc. Profilaxia multifactorial,
concentrat simultan asupra unor combinaii de factori de risc,
ntrerupnd lanurile de coinciden ce duc la tulburri de
comportament, poate ntrzia sau mpiedica apariia fenomenelor
de devian. In aceast perspectiv trebuie subliniat c
culpabilizarea oamenilor, a unui grup de oameni sau a unui lider,
n cazul producerii unor comportamente deviante, reprezint o
aciune unilateral, nerealist i nebenefic pentru cercetarea
adevratelor cauze. Pentru a nelege mecanismele care conduc
la manifestrile de devian i pentru a identifica, n consecin,
posibilitile instituiilor statale de a le preveni i limita se impune
orientarea efortului de concentrare asupra factorilor de
personalitate, condiiilor de mediu att din perspectiva psihiatriei,
ct i a psihologiei si sociologiei. Sunt destul de frecvente
situaiile cnd desemnarea unui individ ca fiind deviant sau
nondeviant nu depinde de ceea ce face efectiv acest individ
(nclcarea normelor morale are o importan sczut n acest
sens), ci de ceea ce cred ceilali despre actul sau n raport cu
criteriile impuse de modelul normativ dominant. Ca s nu mai
vorbim de situaiile n care statisticile ntocmite de comisiile de
control sunt manipulate de ctre acestea, provocnd o inflaie
artificial a tendinelor de devian. Este vorba n acest ultim caz,
mai mult de o devian inclus realitii dect dedus din ea.

Dac raportm fenomenul la nivelul individului, printre cazurile

principale ale comportamentului moral deviant se pot enumera:
1. Individul nu cunoate concret comportamentul moral dezirabil.
Este cazul recrutului, elevilor i studenilor, la nceputul colii, nou
angajatilor al cadrelor, proaspt absolvente, care nu reuesc (fie
c nu pot, fie c nu vor) s ptrund coninutul normelor morale
specifice instituiei i rangului lor;
2.Conflictul dintre normele grupului formal i cele ale grupului
informal din care militarul face parte;
3. Lipsa motivaiei pentru respectarea normelor morale, dac
devian moral cauzat de ignoran i incapacitate este grav,
atunci devian motivaional este i mai grav. Aceasta pentru
ca lipsa motivaiei indic eecul aciunii de educaie moral i
constituie premisa delicventei. Nu exist un suport biogen al
comportamentului moral deviant. El se regsete n microclimatul
n care individul a fost crescut, n factorii educaionali care au
acionat asupra lui. Este la fel de adevrat ns c tnrul poate
s-i formeze o atitudine ostil normelor morale n cadrul vieii.
Comportamentul moral deviant se reduce, n final, la dou tipuri,
caracteristice: imoral i amoral. Imoralul cunoate normele
morale, le asimileaz la nivel cognitiv, n sensul c el doar tie
ceea ce trebuie s fac sau s nu fac bine. Dimpotriv el ncalc
prin actele i atitudinile sale normele morale. Intrnd n conflict cu
normele morale, el recurge la strategii de aprare n faa opiniei
colective (nelare, minciun, ipocrizie), ceea ce l aduce adesea
n conflict cu colectivitatea, suportnd sanciunea ei moral, dar
facandul pe acesta sa fie pus in centrul atentiei. Pentru unii
indivizi a fi in centrul atentiei este mai important si mai placut
decat a fi blamat de societate.

Tipul caracteristic al imoralului este refractarul n sensul negativ al

cuvntului. Trebuie precizat ns c imoralul poate s nu respecte
normele morale generale specifice vieii sociale, dar s se
conformeze unui grup social, el nsui deviant. Amoralul nu
cunoate, nu decodific semnificaiile normelor i valorilor morale.
Nu se poate vorbi la un om matur ca fiind n toate i totdeauna
amoral (n afara moralei, a binelui i rului). Este amoral omul
care nu cunoate normele morale, se afl n faza critic de
cristalizare a convingerilor (a tatonrii, a oscilaiei) i, ca atare,
sfideaz convenienele exterioare, normele de etichet. Orice
comportament deviant este sancionat, dar nu pretutindeni se
sanctioneaza acelasi comportament. n general, comportamentul
moral deviant este sancionat diferit fa de celelalte forme de
devian. Nu discutm aici faptul c nu toate devianele
comportamentale sunt sancionate, vizibilitatea, n sens larg,
constituind condiia relevrii comportamentului deviant.
Comportamentul moral deviant este sancionat pe cale
psihologic, prin opinia public (a colectivului), i mbrac forma
blamului. Pentru a funciona, aceast instan de judecare
moral trebuie construit i ntreinut, stimulat, deoarece alta nu
o poate substitui. Astfel trebuie de stiut ca exista o serie intreaga
de comportamente pe care statul si legea nu le va pedepsi nici
odata, dar in schimb acestea pot fi pedepsite mult mai dur de
societate. Desigur multe din comportamentele deviante se
datoreaz unor carene educative sau unor trsturi negative de
personalitate; multe dintre manifestrile de dezadaptare fa de
solicitrile mediului social au ns o determinare social. De
aceea, analiza situaiei i atitudinilor specifice generaiei tinere
este de mare importan, ntruct, aa cum relev unele studii i
documentare privind cazurile de abateri, problemele cu care se
confrunt tineretul, gndurile i frmntrile sunt influenate de
acestea.

In aceast perspectiv, o serie de studii sociologice i date

statistice impun recunoaterea condiiei specifice actuale a
tineretului definit prin: fragilitatea socio-economic; rezistena
oscilant la situaia de restructurare prin care trece societatea i
economia romneasc; n unele cazuri, slaba speran de
realizare socio-profesional i familial. Se constat o cretere a
fenomenului infracionalitii n rndul tinerilor i, n unele cazuri,
opiunea de a prsi ara i de a se stabili n strintate. Toate
aceste aspecte reprezint tot attea semnale ale riscului unei
posibile erodri a atitudinii moral patriotice i de neangajare n
plan social, deci de diminuare a sentimentului de responsabilitate
social , cu repercusiuni i n planul ndeplinirii datoriei sociale.
Care trebuie sa fie atitudinea factorilor responsabili fa de
deviana moral? Aciunea, trebuie desfurat pe ntreaga
dimensiune a tripticului profilaxie terapie recuperare. Fiecare
faz presupune aciuni specifice. Faza preveniei (profilaxiei)
presupune msuri mpotriva individului sau a colectivitii n
vederea prevenirii cauzelor, condiiilor i circumstanelor care pot
provoca deviana moral. Iat cteva posibile: - remedierea
precoce a condiiilor nefavorabile de microclimat social; prevenirea riscului de eec adaptiv; - depistarea tulburrilor de
comportament i a predispuilor etc. Faza terapeutic
(intervenia) cuprinde msuri de combatere a conduitei deviante,
a circumstanelor care o ntrein sau o agraveaz. Recuperarea
(post -intervenia) vizeaz msuri de lichidare sau anulare a
consecinelor conduitei deviante, ndreptate att asupra
individului, ct i asupra colectivitii din care face parte. Se
impune s precizam c aciunile sunt de ordin educativ prin
excelen i extrem de rar de natur administrativ (doar atunci
cnd se are n vedere nu insul, ci modificarea ambianei n care
triete).

Statul si politicienii trebuie s se implice total n activitile

desfurate n cadrul societatii cu att mai mult cu ct indivizii se
declar mulumiide:
Comportarea institutiilor statului fata de cetateni: 91,8%;
modul n care se face instrucia si educatia: 94,5%;
ordinea i disciplina sociala: 90,3%;
respectarea programului de munca si odihn: 85,1%;
comportarea functionarilor fata de cetateni: 85,3%.
In ceea ce-i privete pe politicieni, avansezi cteva cerine
generale intrinseci oricrei atitudini fa de fenomenul devianei
morale din viaa militar:
- s se bucure de autoritate moral, adic s aib capacitatea
de nrurire spiritual a contiinei i comportamentului celorlali
pe baza unor nsuiri morale reale; s fie, altfel spus, exemplu
personal;
- s dea dovad de competen etic, s aib deci capacitatea de
a nelege manifestarea fenomenului moral n societate;
- s posede caliti de promotor moral, adic s fie n msur s
ndeplineasc sarcini educative n plan moral: capacitatea de a
crea un climat moral sntos, cultivarea cinstei, corectitudinii,
modestiei, respectul prin si pentru adevr, combaterea
subiectivismului i arbitrarului n aprecierea oamenilor, simpatie
pentru oameni, voina de a desvri pe alii, simplitate, lipsa de
ingamfare , etc;
- s deosebeasc ntre fapt i semnificaia ei moral, s nu
omit caracterul individual al conduitei, s contientizeze c
moralizarea excesiv are un efect paradoxal (poate duce la
plictiseal), c demersul cel mai eficient pentru formarea unei
conduite morale l constituie formarea motivaiei pentru
ndeplinirea normelor morale.

- Sa nu incurce nici odata pozitia sociala cu valoarea spirituala a omului

si bogatia cu inteligenta. Sa inteleaga foarte bine ca unii oameni par
foarte mari numai pentru ca unii oameni comparandu-se cu acestea
se aseaza in genunchi. Sa lupte pentru verticalitatea atat a lor cat si
pentru promovarea acestui concept in mase.

E bine sa stim cnd ne va veni sfarsitul?

In zilele noastre in Romania au aprut un numr destul de mare
de aa zisi prezicatori, clarvazatori, tarotologi, samani care nu au
intalnit vre-o data un saman si nici nu l-au avut evident ca
maestru, etc care atrag spre ei prin diferite cai un numr si mai
mare de oameni. Interesant este faptul ca la ei se adreseaz si
unii oameni chiar destul de instruiti, unii cu doua facultati, cu
pozitii, statute si roluri sociale destul de ridicate, deputati,
functionari, senatori.
Daca acesti ,,specialisti sunt invitati la o testare a capacitatilor
lor, se fac nevazuti sau dau tot felul de explicatii precum
devinitatea cu care ei sunt in contact nu le permite sa fac asta
si etc, explicatii din cele mai aberante. Ceea ce spun ei
clientilor lor nu se bazeaza pe nimic dect pe o idee a lor, care
poate fi influenata chiar de parerea si simpatia lor fata de client.
Daca clientul e mai simpatic poate avea parte de un pronostic mai
bun, daca nu atuci se alege cu un pronostic, clarviziune mai
nefavorabila sau chiar rea. Aceasta atitudine se modifica si de
aprecierea lui subiectiva legata de cati bani poate scoate de la
clientul sau in functie de preveziune si de posibilele modalitati de
al salva. Cu alte cuvinte vrajitoarul creaza o problema raspunsul
la care l are numai el sau ea. Astfel clientul se hotaraste foarte
repede sa plateasca oricat doar ca sa scape de ecele rele ce l
asteapta. Asta nu ar fi cel mai rau lucru posibil. In fond si la urma
urme sunt banii lui si face ce vrea cu ei. Problema e alta, mult mai
grava dect cheltuitul banilor. Clientul este conectat in acest mod
la un sistem de credinte patogenice, devine clientul stabil al
vrajitoarei pentru ca problemele in viata nu dispar niciodat si la
nimeni. Acest sistem de credinta creaza o dependenta
asemanatoare cu drogurile, doar ca nu e o dependenta fiziologica
ci una psihologica, spirituala chiar. Pentru orice problema exista o
vrajitoare capabila sa mi-o rezolve.

Dup o astfel de vizita in urma careia clientul primeste niste

informatii pe care acesta nu stie cum sa le prelucreze de cele mai
multe ori apar si efectele destul de neplacute. Nici o actiune nu
ramane fara efect, fie acea actiune una fizica, psihica,
informationala, energetica sau de oricare alta natura. Nici una!
Dar foarte putini pot sti care sunt efectele exacte si cum se vor
manifesta. Ma impresioneaza faptul ca oamenii in loc sa se
adreseze unui psiholog cauta informatii despre ei insasi la oameni
care chiar nu au cum sa ii cunoasc. Nu au nici abilitatea
respectiva nici instrumentalitatea necesara. Toti folosesc mai mult
sau mai putin psihologia naiva, ce stiu ei despre om si psihic din
experientele vietii. Fiecare om, chiar si clientul are aces mai mult
sau mai putin la psihologia naiva, dar asta nici pe departe nu e
suficient.
Este adevarat si faptul ca specialisti in aceste domenii
parapsihologice exista cu adevarat ca si fenomenele in sine, dar
pe la noi acestea sunt foarte putini la numr. Nu avem de unde
sa-i avem atata timp cat inca nu mult timp in urma chiar si
psihologia era interzisa. Nu avem nici o scoala reala cu traditie
care sa produca astfel de specialisti, parapsihologi, psihologi,
operatori al sistemelor psihice, energetice, psiho-energetice,
psiho-fizice
Una din intrebarile, raspuns la care se cauta pe la prezicatori
este: cnd si cum, sau de ce voi muri?

Este oare bine sa stim acest lucru?

In practica psihologica sunt cunoscute cazuri in care oamenii au
stiut cu exactitate ziua si ora mortii si exact aa sa intamplat. Aa
a trebuit sa fie sau astfel au construit ei insasi procesul respectiv
in mod inconstient nct sa intampalt, poate chiar si ajutat de
catre cineva?
Iata o poveste reala pe care mi-o povestise cineva.
Tatal meu dar si bunelul au murit de cancer. Cativa ani in urma
am citit intr-o revista ca tendina spre aceasta imbolnavire se
transmite genetic. Din acel moment nu imi mai gsesc locul si mai
tot timpul imi trece prin cap intrebarea si eu oare sunt sortit sa
mor de aceasta boala ? Cum sa fac ca sa ma pot stapani aa
nct sa pot trai implinit viata, sau macarr acei ani care imi sunt
lasati de soarta sa-i mai traiesc?
,, Peste noua luni , in februarie anului viitor dvs. ve-ti muri de
cancer la ficat intr-un spital din Bucuresti,, Aa suna premonitia
unui aa zis ,,paranormal,, pentru unul din clientii sai. Clientul
afland de acesta veste ingrozitoare, a alergat imediat pe la toi
medicii si printre altele acesta a si murit, chiar daca nu de cancer,
nu la Bucuresti, si nu in februarie. A murit cu doua luni mai
devreme dect termenul fixat de ,,specialistul paranormal,,

Sa nu credeti ca am ceva cu lumea paranormalului. Aceasta

exista cu adevarat, precum si specialistii care cerceteaza acest
domeniu fascinant. Eu insumi studiezi domeniul acesta de foarte
mult timp. De regula acestea au la baza si o alta specialitate;
medic, fizician, biolog, botanistetc. Unii sunt buni in cercetare,
altii in aplicarea cunostintelor din domeniu. Unii ajung sa fie buni
diagnosticieni, altii foarte buni operatori, adica unii ajung sa fie
buni extrasenzitivi, receptori, altii foarte buni emitatori, oameni
care pot produce influente de tot felul, dar nici odata pe ambele
sau extrem de rar. Specialistul care poate emite si percepe in
acelasi timp, nu are pret, este cautat, gasit si de regula pus la
,,treaba. Toate aceste exista cu adevarat si se folosesc de
aceste cercetri si descoperiri in diferite domenii ale vieii
individului cat si societatii.
In acest articol nu vorvesc despre ei specialistii adevarati, ci
despre impostori si relatia lor cu omul obisnuit, necunoscator,
ignorant. Rezultatele ecestei relatii sunt de cele mai multe ori
foarte nefericite pentru clienti. Pentru a vedea cu aproximatie cum
stau lucrurile o sa ma deplasezi intr-un domeniu diferit de
paranormal dar concluziile pot fi extrapolate la oricare alta
dimensiune.

Nimanui din noi nu ii este dat sa traiasca venic, si pentru fiecare

dintre noi o oarecare boala ne va scurta zilele. Dar oare ai dori
sa stiti din timp diagnosticul si termenul cnd va trebui sa
,,plecati,, la fel ca si acel client al vrajitoarei? Din fericire, omul
este scutit de o asemenea cunostinta tragica. Oare de ce? Altfel
viata ar fi plina de frica, groaza stiind ca acea boala fatala se
apropie inevitabil. Si se apropie sigur. Creerul nu face nici o
diferenta intre imaginar si real. Pentru el ambele realitati
realitatea obiectiva si cea subiectiva sunt percepute ca una
singura. Creerul realizeaza doar una dintre dominante. Daca
domina frica de boala atunci de ce te temi nu scapi, daca
domina increderea ca vei ramane sanatos si la 70 de ani, atunci
dupa credinta voastra vi se va da voua. Cere insistent si ti se va
da! Cum sa ceri? Bate si ti se va deschide!
Si totusi omul din cele mai vechi timpuri a incercat sa pacaleasca
destinul si sa afle ceea ce insasi ,,mama natura,, a ascuns de el
si a interzis sa fie cunoscut. Unele din cele mai vechi metode de
acest gen era astrologia, tarotologia, vrajitoriaetc care
nimereau in manele anumitor oameni de o anumita calitate.
Inarmandu-se cu aceste stiinte stravechi, oamenii incercau sa
cunoasc din timp calea vieii corpului si sufletului lor, desi scopul
acestor discipline este cu totul altul. Specialistii adevarati pot cu
o probabilitate destul de crescuta sa cunoasc acest lucru, dar cu
aceiai probabilitate, aproape 100%, nu va vor spune nimic
despre aceasta. Care este rezultatul daca aflam ?

Prin 1988 participam in cadrul unui proiect de cercetare stiintifica

care avea drept scop cercetarea acestor probleme. A fost
investigat un numr foarte mare de chinezi care locuiau in Rusia.
Cei mai multi dintre ei sau integrat foarte bine la viata sociala de
acolo si in timp s-au indepartat de traditiile lor. Altii dinpotriva,
continuau sa fie legati de traditia lor si credeau nespus de mult in
astrologia chineza.
Fiecare an in traditia chineza este asociat unui element al naturii
apa, foc, lemn, metal In acelai timp, fiecare element este
asociat unui organ intern si suferintelor legate de acesta. Astfel,
focul este asociat cu inima, si din acest motiv omul nascut in anul
Focului, va suferi de boli ale inimii si sistemului cardiovascular si
mai mult ca sigur, va si muri de aceasta boala intr-un an al
Focului.
Cercetarea stiintifica si prelucrarea rezultatelor acumulate au
aratat ca cunostintele superstitioase ale oamenilor, a
horoscopurilor acestora in sensul cel mai real le scurta viata,
deoarece de la o autosugestie convingatoare pana la o
imbolnavire reala, calea este foarte scurta si plauzibila. La acei
chinezi care erau legati de traditiea astrologica, diferitele forme
de mbolnviri intr-adevr se manifestau, cate odat cu sfarsit
letal, in conformitate cu horoscopul. Acei chinezi care nu credeau
si se indepartase de traditia astrologica a lor, preocupanduse de
alte probleme ale vieii, nu erau afectati de aceasta dependenta
astrologica, informationala si media lor de viata era cu pana la
10 ani mai mare.

Sa zicem ca astrologia este o stiinta indoelnica, cu toate ca asta

nu este chiar deloc aa si sa ne adresam unei stiinte mai
convingatoare si anume geneticii. Datele si informatiile
mostenite sunt bine inregistrate in structurile noastre genetice
astfel nct nu se pune problema indoelii adevarurilor geneticii.
Asta cred astazi foarte multi oameni. De aceia specialistii ne
recomanda chiar sa studiem mostenirea genetica pentru a putea
indeparta manifestarea probabilistica a anumitor suferinte
posibile. Si aici apare intrebarea, oare nu riscam noi toi sa
inlocuim astfel credinta mistica in horoscoape intr-o credinta
materialista a geneticii? Si daca va fi aa, oare rezultatele nu vor
fi la fel de triste ca si in cazul astrologiei? Poate ca soarta intradevr este mai bine sa nu fie cunoscuta?
Este important sa intelegem ca desi ireditatea (mostenirea
genetica) si soarta sunt doua lucruri interdependente, aceasta din
urma este totusi destul de indirecta.
Sa lasam la o parte deficientele inascute ale dezvoltrii,
determinate de ereditate. In aceste cazuri se vorbeste nu de
probabilitatea inbolnavirii ci de un lucru infaptuit. Altfel stau
lucrurile atunci cnd mostenirea arata un risc de aparitie mai
tarzie a unei patologii. Putem oare sa umblam la acest
determinism genetic pentru a indeparta sau chiar a inlatura
difenitiv necazul care ne paste?

Oamenii de stiinta de foarte mult timp poarta o discutie foarte

aprinsa, in ce masura ereditatea determina soarta noastr. Unii
considera ca particularitatile individuale ale omului sunt inscrise in
genele noastre si influentele factorilor exteriori nu pot determina
schimbarea lor. Adversarii lor dimpotriva, considera ca influentele
factorilor externi au o determinare hotaratoare. Aceste puncte de
vedere radical opuse, ca si oricare extremitati, sunt departe de
adevar. Astfel tind sa cred ca adevarul este undeva pe la mijloc si
as spune ca totul, 100% este determinat de ereditate si ca totul,
100% este determinat de mediu. Paradoxul unei astfel de gandiri
este doar aparent. Aa stau lucrurile nct predispozitia genetica
reprezinta doar o valoare potentiala, care intr-o masura mai mare
sau mai mica se realizeaza in dependenta de factorii mediului, cu
alte cuvinte de modul de viata. Am spus viata, asta
insemnand sau incluzand totul, ce mancam, cand si cum, ce bem
de unde, in ce mod, cu ce atitudinecum gandim, cum simtim,
cum respiram, ne imbracam, prietenim, dusmanim. In conditii
corespunzatoare predispozitia genetica se dezvolta si se
reactualizeaza, pe cnd in alte conditii ale mediului aceasta poate
ramane in forma embrionara, latenta, nemanifestandu-se in nici
un fel. Acest lucru se refera tuturor particularitatilor individuale
fie merge vorba despre capacitatile intelectuale, forta fizica sau
predispozitia spre alcoolism.

De exemplu; pana in prezent inca nu este cunoscuta cauza in urma

careia omul se imbolnaveste de schizofrenie. Se presupune ca in acest
caz ireditatea joaca un rol important. Copii parintilor bolnavi de
schizofrenie mult mai des se imbolnavesc si ei de aceasta maladie in
comparatie cu acei copii ai caror parinti sunt sanatosi. In acelai timp
sunt cunoscute nenumarate cazuri de adoptie a copiilor de catre parinti
sanatosi si in aceste cazuri numarul imbolnavirii copiilor predispui spre
schizofrenie a scazut foarte mult. Aceasta vrea sa spuna ca insasi
atmosfera vieii in acele familii serveste drept un catalizator puternic a
eriditatii si a predispozitiilor in sens de accelerare sau de franare a bolii.
In aceste cazuri factoriii mediului arata ca pot juca un rol hotarator,
determinant in aparitia imbolnavirii. Astfel, un urmas al unui neam
vesel si plin de viata poate nimeri in situatii att de critice, nct
rezultatul firesc al acestora va fi o depresie acuta. Sau ne avand in neam
nici un alcoolist convins, dar nimerind intr-un mediu nesanatos, omul
poate fara nici o predispozitie genetica sa devina un alcoolist cu
experienta. Daca pana la acest moment el a reusit sa aduca pe lume o
progenitura, atunci in colectia genetica a celui din urma in nici un fel nu
se va oglindi tendina inspaimantatoare si neplacuta. Dar daca cresterea
acestuia se va face intrun mediu familiar impodobit cu alcool si tonuri
depresive, devine mult mai reala tendina infricosatoare ca si copilul sa
devina in timp un alcoolist , si acest mediu se va reflecta intr-un mod nu
tocmai placut. Deci, mediu, educatia. Stiti macar ca tot ce au incercat
parintii sa educe in copilul lor poate fi sters totatl in doar 6-9 luni de
zile? E nevoie doar de un anumit anturaj, de regula un grup mic cu un
ego foarte puternic care se dezvolta in cadrul grupului tocmai din cauza
numarului mic al membrilor. De regula un astfel de grup are reguli
foarte exacte de comportament si usor poate controla activitatea
oricarui membru. Am cunoscut cazuri de acest gen in care un
adolescent dintr-o familie buna, la locul ei, oameni foarte buni si
sufletisti, intelectualia ajuns un criminal convins.

Una si aceiai imbolnavire poate afecta si rapune un om cu o

predespozitie genetica spre aceasta si la fel de bine poate sa o
fac si cu un om fara nici un fel de predespozitie genetica cu o
singura diferenta si anume; primul va avea nevoie doar de un
impuls mai mic sau mai mare din partea mediului, pentru ca
programul genetic sa inceapa a se desfasura, pe cnd cel de al
doi-lea se va imbolnavi doar daca va nimeri intr-un mediu cu niste
conditii destul de nefavorabile. Astfel si pentru unul si pentru
celalalt, modul de viata, calitatea mediului, vor fi conditiile
hotaratoare a declansarii imbolnavirii , diferenta dintre ei consta
doar in masura, marimea influentelor negative. Inca un cuvant
nou- masura. Astazi civilizatia umana nu mai cunoaste nici o
masura, nici macar masura cuvantului masura. Am scris despre
asta intr-un articol din sectiunea Securitate globala si nationala.
Articolul se numeste Viziunea asupra lumii. Numerologia mai
pastreaza astazi masurile. Un bun numerolog poate cunoaste
masura oricarui lucru.
Ne va ajuta oare pe noi cercetarea geneticii noastre in
preintampinarea suferintelor ce pot veni? Raspunsul la aceasta
intrebare nu poate fi unul singular, monopolar. Fiecare dintre noi
poate gasi in neamul lui o oarecare patologie. Daca aceasta
patologie este proectata asupra individului asupra organismului
sau si acesta chinuitor asteapta si atent asculta de orice
simptome ale corpului sau, atunci nu este exclus, ca acele
simptome nu vor astepta prea mult sa apara. E ca si in cazul
horoscoapelor chinezesti. Specialistii afirma, cunoasterea propriei
mosteniri genetici ne permite sa organizam mai corect propria
viata, sa ne ferim si sa ne abtinem de la o serie ntreaga de
influente negative si sa ne cultivam un mod de viata sanatos. Dar
cine ne opreste sa ne ocupam de toate acestea fara nici o
legatura cu mostenirea genetica?

Mai mult dect att, in conditiile noastre nu este deloc simplu sa

primim o recomandare calificata despre conditia noastr genetica.
Specialisti, capabili de a face o astfel de investigatie si analiza nu
ii vom gasi in spitatlele judetene si din acest motiv orice forma de
investigatii impirice in trasaturile genetice mostenite poate duce
numai spre mbolnviri inchipuite, apoi reale, lucru care devine
destul de neplacut si periculos.
Din acest motiv, orice forma de idei despre predespozitiile
genetice este mult mai corect sa le apreciem drept informatii si
impuls spre gandire, dect sa fie apreciate ca recomandari si
impuls spre actiune. Intr-un fel sau altul, sa ne organizam un
regim de alimentatie sanatos, un regim de activitate si somn, de
incordare si relaxare, sa ne construim un regim sanatos de
activitate, efort fizic adecvat, sa scapam de o serie ntreaga de
obisnuinte, vicii daunatoare, sa avem o viata interioara adecvata
mentinuta cu ajutorul unui psiholog, duhovnic, maestru si sa ne
adresam unui medic de fiecare data cnd e cazul depinde
numai de noi si trebuie sa o facem indiferent din ce cauze a murit
strabunelul dumneavoastra.
Toata lumea vrea sa fie sanatoasa, dar nu pot intelege de ce
toata lumea lasa acest aspect al vietii in mainele altora?

- Sa se ocupe de sanatatea noastra ministerul sanatatii, doctorii,

chirurgiialtii! Ce treaba avem noi cu propria sanatate?
- Daca eu nu sunt sanatos asta e din cauza ca doctorii sunt niste
prosti! Habar nu au sa ma faca bine! Am auzit si astfel de cuvinte.
Credeti-ma.

MAZGALELILE SUBCONSTIENTULUI
Atrage-ti atentie asupra coalei de hartie, pe care copilul dumneavoastra
sau nu, adolescentul sau maturul, angajatul, colegul de birou,
sefulmazgaleste ceva cu picsul in timp ce dumneavoastra ii tineti o
lectie de morala, seful tine un discurs plictisitor. Foarte des o sa puteti
observa astfel de scene la birou, la orele de scoala sau facultate, cand
unul dintre colegi, angajat, subordonat sau sef priveste spre coala de
hartie din fata si deseneaza cava ca si cum fara sens cu picsul. Nu va
grabiti sa aruncati acea hartie purtatoare de creatie artistica la gunoi,
deoarece aceasta va poate raspunde la o multime de intrebari legate de
cel care a lasat aceasta amprenta a subconstientului ca raspuns a
multimii de cuvinte a interlocutorului. Pe acesta coala de hartie scoasa
de ,,imprimanta,, subconstientului se ascunde cheia intelegerii
caracterului si dispozitiilor interioare a ,,artistului,,
Spirale, cercuri, linii valuroase. Problemele straine nu pre il intereseaza
pe autor si i se par apasatoare. In momentul de fata intreaga lui atentie
este orientata catre propria lui persoana. Este posibil ca acesta sa treaca
printr-o perioada de criza si se vede nevoit sa ia o decizie extrem de
importanta. De cele mai multe ori astfel de imagini sunt pictate de
oamenii care au probleme de relatie cu iubitul sau iubita, probleme
familiare. Cu cat cercurule sau spiralele sunt mai accentuate, mai
hasurate, cu atat problema este mai acuta. Omul aflat intr-o astfel de
stare de spirit este usor,,inflamabil,, si ca urmare poate cu usurinta sa se
aprinda, sa expluadeze si sa jigneasca interlocutorul, colegul, in general
pe cei din jur. Un astfel de om se vede prins intr-o capcana, intr-o
situatie complicata care il apasa mult si il enerveaza tot ce este
imprejur. Este tendat sa dea vina pentru problemele lui personale pe
cei din jur, este irascibil.

Flori, soare, ghirlande. Autorului nu ii este atat de vessel sau usor cum
ar putea sa para la prima vedere. Acesta are probleme de intelegere a
ceva din viata lui, probleme de intelegere a lumii in care traieste. Un
astfel de desen poate sa arate si problemele de adaptare a autorului.
Sufletul acestuia striga catre toti cei din jur : ,,Atrage-ti atentie asupra
mea!,,. ,,Atentie, sunt si eu pe aici!,,
Patratele, cerculete, triunghiuri in forma de plasa. Plase. Autorul simte
ca a nimerit intr-o situatie riscanta si neplacuta pentru el. Stie ca a ajuns
in aceasta situatie din propria prostie sau ignoranta, dar mai stie ca nu
prea il duce mintea ce ar trebui sa fac aca sa iasa onorabil din situatia
neplacuta. Fiecare linie ingrosata din aceste plase este un atac, pe
care acesta nu se poate hotara sa-l infaptuiasaca. Daca la sfarsit desenul
este inconjurat cu o linie inseamna ca autorul a terminat cu aceasta
problema, cel putin in plan exterior, pentru ceilalti, adica a hotarat
astazi sa nu se mai gandeasca la asta, sa nu lase ca problema lui sa fie
vizibila pentru ceilalti. Mai mult ca sigur autorul a hotarat sa inghita sec
supararea si iritarea. Asta este periculos : in suflet se acumuleaza
dezamagirea si cu cat mai departe cu atat mai nefericit se va simti acest
om. Daca desenul la sfarsit nu este incercuit cu o linie, inseamna ca
autorul inca se afla pe linia cautarilor de rezolvare, inca nu a cedat, inca
va incerca sa vorbeasca cu altii despre problema lui, inca va mai cauta
sfaturi, ajutor, sustinere.
Modele asemanatoare cu cele de pe tapeturi sau tatuajele tribale.
Colturi ascutite si linii ovale se unesc intr-un model, intr-un motiv, care
se repet la nesfarsit. Un astfel de desen ne arata ca autorul este plictisit,
s-a saturat de vorbe goale lipsite de fapte concrete. Subconstientul
autorului vrea sa ne arate ca acesta se simte inconjurat de demagogi si
diletanti si ca s-a cam plictisit de acestea sau in general de acest stil de
viata. Autorul poate mai mult de atat, dar acum simte ca pierde timpul
inzadar in acest loc si pe langa acesti oameni.

Pentru autor se recomanda sa inceapa tottusi cu ceva pentru a schimba

aceasta linie de lucruri : sa zicem, permite-ti ceva extravagant, ceva, ce
ai dorit de mult timp, dar t-ai interzis sa faci. Acest lucru poate sa rupa
linia monotoniei care pentru tine personal actioneaza foarte apasator si
distrugator.
Cruce sau Cruci. Crucile exprima simtul vinovatiei autorului care s-a
declansat chiar in timpul discutiilor. Ceva il apasa pe acest om sau se
apasa el insusi, poate se simte judecat, aratat cu degetul chiard aca intro forma indirecta si subtila. Autorul trebuie sa discute aceasta problema
cat mai repede cu oamenii care dupa parerea lui il barfesc, il critica sau
il arata cu degetul, altfel va trebui inca mult timp de aici incolo sa va
chinuiti si sa va framantati uneori poate chiar aiurea. Omul deseneaza
cruci pentru ca se simte ca si cum dus spre biciuire apoi spre rastignire.
Un astfel de om este suspicios, incordat, stresat, se simte slab si are de
cele mai multe ori impresia ca toata lumea are ceva cu el, toata lumea
se impedica de el, toata lumea ii vrea rau intr-o forma sau alta.
Omuleti. Sa nu va duca in eroare chiar daca omuletii au mutricele
vesele. O astfel de imagine este semnul clar al neputintei sau a dorintei
accentuate de a se feri de o oarecare responsabilitate. Oamenii de
regula deseneaza omuleti in acele momente cand ei insasi se afla in
situatii in care ar trebui sa spuna hotarat si cu putere ,,NU !,, dar nu isi
pot impune sa spuna acest cuvant. Ori nu au curaj, ori cred ca vor fi
catalogati drept spargatorii de gasca si de interese, ori sunt slabi dar nu
pot spune ferm ,,NU !,, in acesta situatie. Astfel subconstientul
deseneaza omuleti care trebuie perceputi ca pe o atentionare si trebuie
sa-ti spui hotarat :,,Nu te preda ! Refuza, altfel mai tarziu va fi mult mai
rau, te vei prabusi din cauza propriei tale slabaciuni,,

Patratele, triunghiuri si alte forme geometrice. Clar este una : autorul

nu poate fi prostit cu una cu doua, acesta reprezinta o nuca destul de
tare pentru multi. Acesta are scopuri si convingeri clare si aproape
deloc nu isi ascunde intentiile si parerile. Autorul extrem de rar simte
frica in fata adversarilor sau concurentilor. Cu cat triunghiul este mai
ascutit cu atat autorul este mai taios, mai agresiv, desi nu ai spune asta
niciodata privind spre infatisarea acestuia, sau facandu-ti o prima
impresie la prima vedere. Din exterior nu se vede foarte limpede
agresivitatea si hotararea acestuia care deseneaza triunghiuri cu varfuri
foarte ascutite. Cu cat patratele sau cercurile sunt mai mari cu atat
planurile acestuia sunt mai mari. Cu cat mai ingrosate sunt liniile
figurilor geometrice, cu atat mai linistit, mai stapan pe situatie se simte
autorul. In general toti cei care deseneaza figuri geometrice detin un
nivel de agresivitate mai accentuat si anume aceasta caracteristica nu le
permite eliberarea imaginatiei si fanteziei si nu le permite sa se
relaxeze. Incearca sa privesti, sa ei lucrurile si viata mai simplu. Nu te
lua si nu lua lucrurile prea in serios.
Faguri. O astfel de imagine ne vorbeste despre tendinta autorului catre
liniste, armonie, viata echilibrata si asezata. Uneori un astfel de desen
ne poate vorbi si despre dorinta de a crea o familie. Nu este exclus ca
problema acestua sa fie ascunsa in nedorinta de a constientiza
existenta si realizarea unui astfel de vis. Autorul vrea sa se linisteasca,
sa fie in cadrul familiei iubitoare, sa aiba lucrurile asezate.

Patratele albe, patratele negre. Campuri de sah. Autorul a nimerit intro situatie delicate si destul de complicate. Aceasta situatie il obliga pe
acesta sa joace cu viata un fel de sah in care fiecare mutare, vorba,
actiune, atitudine poate cantari destul de mult. Autorul viseaza la o cale
clara si limpede, la un drum de nadejde care sa-l scoata din aceasta
situatie a vietii si daca este posibil sa fie si invingator. Cu toate acestea
autorul ar fi deacord si cu o pierdere dor sa iasa onorabil pentru ca in
aceasta situatie important este jocul. Daca omul des face astfel de
desene atunci putem spune ca autorul sufera de niste complexe
ascunse si greu observate pentru cei din jur. Cel mai des aceste
complexe sunt : complexul de inferioritate sau complexul de
superioritate. Cu ambele complexe este la fel de greu de a trai.
Cercuri interconectate (asemanator cu cercurile olimpice) Ganduri
despre legaturi personale, sentimentale stabile? Posibil. Cel mai des
insa un astfel de desen ne arata dorinta autorului de a participa la ceva,
la o actiune, la un joc, la o competitieIn momentul de fata autorul se
simte exclus, simte ca viata curge pe langa el si ca el se afla in afara
evenimentelor. Este posibil sa simta ca vrea sa-l ajute pe cineva, sa se
implice in problemele cuiva dar nu stie cum. Incearca sa afli de ce esti in
afara evenimentelor importante pentru tine, de ce esti in afara
,,jocului,, si situatia se va corecta aproape de la sine cu minime eforturi
din partea ta.

Diferente Culturale
Iata cateva diferente culturale intre cateva mari popoare care vorbesc
limba engleza (australienii, americanii, canadienii, britanicii) si romanii:
Australienii: Nu le place sa fie confundati cu britanicii in strainatate
Canadienii: Sunt indignati cand sunt confundati cu americanii in
strainatate Americanii: Le convine cand sunt confundati cu canadienii
in strainatate Romanii: Spera sa fie confundati cu altcineva in
strainatate Britanicii: In nici un caz nu pot fi cunfundati cu altcineva in
strainatate
Australienii: Cred ca ar trebui sa ai grija de colegii tai
(mates) Britanicii: Cred ca ar trebui sa ai grija de acei oameni care
apartin clubului tau Americanii: Cred ca oamenii ar trebui sa aiba grija
de ei insisi Canadienii: Cred ca asta e treaba guvernului Romanii: Cred
ca toata conducerea tarii ar trebui schimbata
Australienii: Sunt
extrem de loiali berii lor Americanii: Adora sa agite steagul, sa cante
imnul si sunt obsedant de patrioti pana la orbire Canadienii: Nu pot
cadea de acord asupra cuvintelor imnului lor cand se sinchisesc sa il
cante Britanicii: Nu canta deloc dar prefera o fanfara sa le cante imnul
Romanii: Canta imnul doar la meciuri si atunci doar prima strofa, pentru
ca doar pe aia o cunosc
Americanii: Petrec majoritatea vietii lipiti de televizor Romanii: Petrec
majoritatea vietii lipiti de televizor uitandu-se la telenovele Canadienii:
Nu o fac, dar numai pentru ca nu prind multe canale americane
Britanicii: Platesc o taxa pentru a putea urmari doar patru canale
Australienii: Exporta toate programele lor proaste la care nimeni nu se
uita in Marea Britanie, unde toata lumea le adora
Americanii:
Palavragesc neincetat despre fotbal american, baseball si baschet
Britanicii: Palavragesc neincetat despre crichet, fotbal si rugby
Canadienii: Palavragesc neincetat despre hochei, hochei, hochei, hochei
si despre cum i-au batut pe americani de doua ori la baseball

Australienii: Palavragesc neincetat despre cum i-au batut pe englezi in

oricare sport in care au jucat cu ei Romanii: Palavrages neincetat
despre salarii, pensii si despre cele doua victorii ale lor la fotbal cu
Anglia
Americanii: Scriu cuvintele diferit, dar tot ii spun engleza
Britanicii: Pronunta cuvintele diferit si tot ii zic engleza Australienii:
Adauga Gday, mate si un accent greoi oricarui lucru pe care il spun
in incercarea de a face rost de o intalnire Romanii: Adauga cate un
cuvant care nu poate fi gasit in dictionar fiecarei fraze pe care o spun
Britanicii: Fac cumparaturile acasa si importa bunurile pentru ca
locuiesc intr-o insula Australienii: Fac cumparaturile acasa si importa
bunurile pentru ca locuiesc intr-o insula Americanii: Trec granita de
sud pentru cumparaturi, benzina si bautura ieftine intr-o tara inapoiata
Canadienii: Trec granita de sud pentru cumparaturi, benzina si bautura
ieftine intr-o tara inapoiata Romanii: Trec granita de sud, granita de
nord, granita de vest, granita de est fara nici un motiv anume
Americanii: Par a gandi ca saracia si esecul sunt suspecte din punct de
vedere moral Canadienii: Par a gandi ca bogatia si succesul sunt
suspecte din punct de vedere moral Romanii: Par a crede ca toata
lumea e suspecta Britanicii: Par a crede ca bogatia, saracia, succesul si
esecul sunt caractere mostenite Australienii: Par a nu se gandi la nici
una din lucrurile astea dupa cateva beri

Principalele teorii si mecanisme, instrumente, utilizate cu mare succes

in tot felul de manipulari urmarind cele mai diverse scopuri.
Principalele teorii si mecanisme, instrumente, utilizate cu
mare succes in tot felul de manipulari urmarind cele mai
diverse scopuri.
In ceea ce numesc eu - manipularea globala este fara de putinta
sa atingi anumite rezultate fara a te folosi de stiinta, psihologie,
sociologiechiar si astrologie, numerologie, ezoterism, magie ( a
se intelege cu totul altceva decat viziunea banala a conceptului
de magie. Magie (greac ), (persana veche: magu = preot
( astazi specialist, om de stiinta, operator, psihoenergetician,
psihosugestolog, paranormal) se refer la activitatea unui
specialist de a influena pe ci mistice, stiintifice, oculte,
necunoscute de majoritatea oamenilor, supranaturale,
evenimentele, destinul oamenilor, grupurilor, tarilor).
Va voi arata aici principalele teorii si mecanisme, instrumente
care stau la baza acestor manipulari. Nu voi face decat sa le
enumar, restul daca va prindeti o veti face singuri, daca nu
poate e mai bine asa.
1. Afiliere (affiliation): actul apropierii noastre de alii tinde s fie
favorizat doar n unele circumstane. Anxietatea sau teama vor
avea ca efect s ne motiveze s ne alturm altora care sunt la
fel de anxioi i temtori. Principiul afilierii functioneaza la toate
nivelele de existenta a individului. Conform acestui principiu
oamenii se afiliaza in grupuri cu diferite orientari. Afilierea este cu
atat mai mare cu cat cantitatea si calitatea elementelor de afiliere
este mai mare. Astfel semeni putina teroare in popor si acesta se
va afilia intr-un mare grup de tematori de gripa porcina de
exemplu

. Cand a crescut numarul celor care doreau sa se vaccineze?

Coperct! Dupa ce li s-a spus ca tanarul actor a murit de gripa
porcina. Afilierea poate fi folosita si in scopuri pozitive.2. Apatia
spectatorului (bystander apathy): o condiie de inhibare a
comportamentului prosocial n prezena altor persoane. Procesele
care explic aceste condiii sunt: difuziunea responsabilitii
individuale, influena social (fiecare persoan caut la alii
indicaii comportamentale), i costurile poteniale ale rspunsului
dac aciunea de rspuns a cuiva este improprie
(necorespunztoare), persoana se simte stnjenit.
3. Atracie interpersonal (interpersonal attraction): este legat de
proximitate fizic, atractivitatea fizic, similitudinea atitudinilor i
calitile personale, precum faptul de a fi de ndejde, de
ncredere i prietenos.

Atracia interpersonal
Variabile identificate a fi predictive pentru atracia interpersonal
sunt: proximitatea fizic, atractivitatea fizic, caracteristicile
personale i similaritatea atitudinilor.
Toate celelalte condiii fiind constante, tindem s agreem
persoanele din preajm. Acest fapt rezult din efectele pozitive
ale familiaritii i din faptul anticiprii continurii interaciunilor a
cror consisten, conform teoriei, constrnge persoanele s se
plac reciproc. Cu ct vezi mai frecvent aceeai persoan, s
zicem, lund zilnic acelai tren cu tine, cu att vei tinde s
gndeti de bine despre el sau ea. Acesta este aa-numitul efect
al simplei expuneri (mere exposeure effect) (Zajonc, 1968).

Tindem s ne plac, deasemenea, oamenii care ne seamn.

Corespondena pe anumite dimensiuni semnificative ca:
atitudinea, originea etnic, religia, sau educaia prezic simpatia i
chiar camaraderia. Cnd ne aflm mpreun cu cineva ce ne
seamn i cu care ne nelegem bine, relaia este echilibrat.
Atractivitatea fizic duce la o mai mare plcere datorit
efectului halo. Persoanele atrgtoare sunt percepute ca avnd
multe caracteristici pozitive, de dorit. Atracia fizic constituie
primul criteriu pentru atracia interpersonal cnd ntlnim prima
dat pe cineva.
n plus, pare s existe o relaie invers ntre atractivitatea
perceput i vrst, aa c tindem s-i considerm mai tineri pe
cei care ne plac dect sunt ei n realitate. Poate c, totui, este
ceva adevrat n acest fapt. Persoanele atractive par s
consume mult timp, s fac mare efort i s cheltuiasc muli
bani pentru a-i ascunde ridurile i prul crunt (Hess, 1991).
Asocierea dintre atractivitate i popularitate a fost relevat (Kalick
i Hamilton, 1986) i ea debuteaz de timpuriu. Copiii i
adolescenii vor aprecia ca fiind mai plcui acei dintre ei care
sunt considerai mai atractivi. Putem numi acest fenomen:
frumosul este bun sau frumuseea este cea mai bun
(beautiful is good; beauty is best) (Berscheid, 1985; Eagly i
colab., 1991).

Atracia mutual este destul de mare n cuplurile romantice.

Atractivitatea ntre prieteni nu este tot att de puternic i variaz
n funcie de apartenena la gen (masculin/feminin). n ceea ce-i
privete pe brbai, prietenii se atrag aproximativ n egal
msur, n timp ce pentru femei fenomenul nu este la fel de clar
(Feingold, 1988). Deci, diadele prietenilor sunt aproximativ egale
n ceea ce privete atracia interpersonal; diadele prietenelor nu
apar echivalente, excepie fcnd diadele din filmul serial
Dallas. Putei verifica i dumneavoastr adevrul celor afirmate
aici.
Dar dac, iniial, n evalurile noastre ne bazm pe atractivitatea
persoanei, mai avem, totui, i alte considerente pentru alegerea
partenerilor. Pentru ca relaiile s pogreseze de la ntmplri la
legturi mai profunde, folosim diverse criterii de alegere ca
proximitatea, claritatea credinelor, atitudinilor, statusurilor sociale
etc. i aceste criterii sunt influenate de sex. Brbaii prefer
parteneri care sunt atrgtori din punct de vedere fizic. Femeile
prefer s se mprieteneasc cu brbai educai i cu mari
posibiliti de ctig (Bersheid i Walster, 1974; Symons 1979). Sa formulat ipoteza c acesta ar fi rezultatul normelor sociale
moravurilor (social mores); femeile, neavnd ele nsele putere o
dobndesc prin selecia partenerilor, acesta fiind drumul obinuit
pe care l urmeaz n mobilitatea ascendent (Buss i Barnes,
1986). V putei gndi la asta ca la fenomenul Henry Kissinger.
Domnul Kissinger, v reamintii, era cel mai admirat i dorit
burlac dintre oficialitile de la Washington.

Ne plac, de obicei, oamenii care sunt deschii ntr-o msur

moderat i sinceri. Dar sinceritatea trebuie s fie adecvat
situaiei i s fie reciproc. De aceea, ne plac mai mult oamenii
care dovedesc o sinceritate ca ceea pe care ne-o permitem noi
nine (Altman i Taylor, 1973).
4. Atribuirea greit (misattribution): condiia de a avea
sentimente pe care cineva nu le poate explica cu uurin, deci
tendina de a atribui cauza acestor emoii unui stimul altul dect
cauza real. Noi atribuim cauze eronate unora dintre aciuni.
Conform acestui principiu, totdeauna pentru greselile noastre se
face vinovat cineva sau ceva din exterior. Cu cat presiunea
sociala de cele mai diferite forme (norme, legi, ideologii) este
mai mare, cu atat mai mult atribuirile gresite vor creste,
ajungandu-se cu usurinta la conflicte. (Ca exemplu: Noi nu avem
nici o vina ca traim atat de prost, ei, guvernantii sunt de vina
pentru tot dezastrul economic, politic, ideologicdin tara. Ei
(cineva anume sau un grup mai mult sau mai putin conturat) sunt
de vina pentru tot. Astfel intre NOI si Ei se acumuleaza
permanent o tensiune care odata ajungand la cote suficient de
mari in lipsa anumitor supape de detensionare se ajunge cu
usurinta la un conflict periculos. O sa vedeti cu totii ce se va
intampla in tara la vara. Oamenii se vor afiliea conform principiului
de mai sus si nimeni nu se va plictisi.)

5. Conflict atracie-atracie (approach aprproach conflict) o

tensiune ntre dou scopuri evaluate pozitiv, care produce iniial o
ambivalen i se reduce cnd persoana se ndreapt (hotrt)
spre unul dintre scopuri. Cu cat mai mult un individ inainteaza
catre unul dintre scopuri cu atat mai mult va reduce valoare
celuilalt scop. (de exemplu : Unul dintre scopuri este sa fie liniste
in tara, altul sa le aratam guvernantilor ca asa nu se mai poate.
Daca cel din urma scop incepe sa primeze atunci linistea in tara
incepe sa se devalorizeze si energia acestuia se indreapta catre
sa le aratam NOI Lor).

6. Conflict atracie-evitare (approach-avoidance conflict): o

condiie n care o persoan (grup) n acelai timp este att atras
(irezistibil), ct i respins de o situaie. Rezultatul va fi, probabil,
o stare de oscilaie pn cnd conflictul se stabilizeaz nti ntr-o
stare de echilibru. Cu cat o persoana este mai puternic atrasa de
un lucru (situatie, obiect) dar in acelasi timp este la fel de mult
respins de acel lucru (situatie, grup) cu atat starea de oscilatie va
creste. Asta cred ca este clar cum se foloseste, cum se
amplifica
7. Conflict evitare-evitare (avoidance-avoidance conflict): o
tensiune ntre dou alternative evaluate negativ care poate
paraliza (psihic) o persoan sau o determin s aleag n cele din
urm rul cel mai mic. Cu cat capacitatea de alegere intre doua
sau mai multe alternative este mai redusa cu atat individual,
grupul, va fi mai mult inclinat sa aleaga intre doua rele.

8. Credina nt-o lume dreapt (belief in a just world): tendina de

a cuta explicaii raionale pentru fenomenele observate. Un
eveniment neplcut (nefericit) este explicat astfel nct s
pstreze credina noastr c asemenea lucruri teribile nu ni s-ar
putea ntmpla nou fr o cauz.
9. Deindividualizare (deindividuation): un sentiment al pierderii
responsabilitii individuale i creterea sentimentului
anonimatului, n cadrul unui grup, conducnd pe indivizi s se
comporte n moduri mai puin acceptabile social. Astfel in cadrul
grupului omul se depersonalizeaza si devine unul si acelasi cu
grupul ( Grup organizat = armata, politie, jandarmerie; grup
neorganizat = turma). In cadrul unei demonstratii oamenii sunt
inclinati sa faca lucruri pe care nu le-ar face in afara grupului. Cu
cat grupul este mai mare si mai bine consolidat cu atat notiunea
de <<EU>> descreste, dar cu atat mai mult creste notiunea de
<<Noi>>. Astfel individual devine mai mult <<NOI>> decat
<<EU>>. Cu cat mai rapid si mai eficient grupul este dispersat, cu
atat omul mai rapid incepe sa se identifice cu el insasi si puterea
lui Noi scade. Cu cat grupul este mai mult inghesuit intr-un
colt, strada, spatiu, cu atat individul se depersonalizeasa mai mult
si puterea, agresivitatea lui Noi creste. Astfel politia in cazul
unei demonstratii neautorizate sa zicem, primul lucru incearca sa
disperseze grupul, sa reduca puterea acestuia si nu sa-i
inghesuie pe acestea intr-un colt deoarece atunci puterea
grupului va creste si omul se depersonalizeaza si mai mult
ajungand sa faca lucruri pe care mai tarziu nici el insusi nu si le
poate explica.

10. Difereniator semantic (semantic differential): modul n care

oamenii utilizeaz cuvintele pentru a evalua lucruri sau persoane.
Tindem s folosim trei dimensiuni semantice: evaluare, putere, i
activitate. Dintre acestea, dimensiunea evaluativ (ct de bun sau
ru este un fenomen) este cea mai important. Tot ce in viziunea
fiecaruia este <<bun>> adica (, placut, excitatie, dorit, calea
minimei rezistente) capata importanta majora, in comparative cu
totul ce este <<rau>>, adica (neplacut, inhibatoriu, calea maximei
rezistente). Atentie cum folosim diferite cuvinte! Unul este
conducatorul si alta este managerul. Noi avem nevoie de
conducatori (Con (impreuna) Du (dumnezeu) cator (creator)
(cream impreuna cu Dumnezeu), iar noua ni se baga pe gat
managerul (specialist in a scoate banii din buzunarul oamenilor
fara a recurge la violenta)
Atitudinile au fost, din punct de vedere istoric, o semnificativ
arie de cercetare n psihologia social. Atitudinile se definesc ca
predispoziii relativ stabile i de durat de a aciona, gndi sau
simi ntr-un anumit fel fa de un anumit obiect sau persoan.
Atitudinile au o dimensiune comportamental, una cognitiv i
una evaluativ. Adeseori aceste dimensiuni sunt contradictorii i
n conflict. De exemplu, anumite persoane pot s simt ntr-un fel
s spunem c fumatul este ru sau pot s tie anumite lucruri
ca acela c exist o relaie direct ntre fumat i cancerul
pulmonar i totui aceste persoane continu s fumeze.

ntre cele trei componente ale atitudinii, modul cum simim

componenta evaluativ este cea mai important, cea mai
simpl i mai greu de schimbat. Dac suntem bine dispui fa de
ceva sau nu, depinde, n primul rnd, de modul cum evalum
acest lucru dup dimensiunea bun-ru. Acest enun se bazeaz
pe cercetarea cu ajutorul difereniatorului semantic (Osgood i
colab., 1957). Deci, sentimentele i vor determina probabil
atitudinile chiar dac nelegerea raional i cunoaterea ar fi
contra. De exemplu, muli l apreciaz pe Nixon personal foarte
negativ dar asta nu afecteaz deloc prerea lor c el a pus capt
rzboiului din Vietnam i a iniiat relaiile cu China.
11. Eroarea de atribuire fundamental (fundamental attribution
error): n observarea comportamentului, tendina de a atribui
cauzele acestuia caracteristicilor interne ale personalitii mai
degrab dect elementelor determinante ale situaiei.
12. Expunere simpl (mere exposure): observaia c simpla
expunere la o comunicare sau o surs de informare fr nici o
alt ntrire mrete ansa receptrii pozitive a acestei
comunicri sau surse de informaii. Totul ce este spus in
<<soapta>> creste sansa perceperii positive atat a celui care
comunica cat si a mesajului acestuia.

Sursa. Persoana care emite un mesaj are un mare efect asupra

persuasivitii acestuia. O surs (communicator) tinde s fie
persuasiv n msura n care ea sau el dispun de oricare din
urmtoarele trei trsturi: atractivitate, credibilitate (expertiz sau
valoare de adevr) sau putere (Aronson, 1992). Aceasta deoarece
exist un transfer a evalurii pozitive de la cel care comunic la
obiect. De aceea cei care fac reclam sunt bucuroi s plteasc
bine pentru susinerea unor surse credibile (ca medicii), atractive
(ca celebritile) sau puternice (ca figurile politice). Ar trebui s v
amintii c Ronald Reaganx) fcea reclam pentru becurile
electrice GE. nfiarea plcut, onestitatea i cunoaterea sunt
foarte necesare pentru cel care comunic. n consecin, a ataca
printr-un oponent una din aceste caracteristici nseamn scderea
eficienei celui care comunic, indiferent de ceea ce conine
comunicarea. Politicienii tiu asta foarte bine. A descrie un
oponent ca fiind lipsit de importan este mai eficient dect s
ncerci s argumentezi raional mpotriva ideilor susinute de
oponent.
Herbert Kelman (1961) a identificat trei tipuri distincte de
influen specifice celui care comunic , o tipologie folosit nc
de psihosociologi (Aronson, 1992)

Tipuri de influen a celui care comunic

1 .Internalizarea se bazeaz pe credibilitatea sursei. Unii din cei
care comunic, de exemplu US Surgeon General, sunt foarte
influeni pentru c noi credem cnd ne spun ceva n urma
expertizelor lor.
2. Identificarea se bazeaz pe atractivitatea sursei ct de mult
admirm sau ne place o persoan. Exemple sunt celebritile
care conving, chiar dac nu sunt experi n tema abordat.
3. Compliana se bazeaz pe puterea celui care comunic. Ea
apare cnd sursa are capacitatea s ne recompenseze sau s ne
pedepseasc. Un ef poate s-i determine angajaii s-i
schimbe opinia (cel puin public) bazndu-se pur i simplu pe
puterea pe care o are asupra lor.
13. Facilitare social (social facilitation): Conceptul lui Allport
(Floyd) c prezena altora are un efect stimulator pentru
performana individual. Acest efect difer dup tipul sarcinii;
pentru sarcinile simple efectul este mai pronunat. Pentru sarcinile
complexe, prezena altora poate inhiba performana individual
(stimulnd anxietatea). Cu cat sarcina este mai simpla cu atat
este mai mult probabil reusita, astfel prezenta altora nu
deranjeaza ci chiar din potriva, dorim sa fim vazuti cum avem
success. Cu cat sarcina este mai complexa cu atat mai mult
creste posibilitatea insuccesului si cu atat mai mult prezenta
altora deranjeaza. Cu cat este mai complicata sarcina si cu cat
mai mare este numarul observatorilor cu atat gradul de insucces
creste. V-ati prins?

14. Gndirea de grup (group think): un fenomen legat de grupurile

nchise, cu o conducere foarte autoritar n care opiniile contrare sunt
interzise i fiecare devine amabil i ncuviineaz. O atitudine de supunere
oarb i comportament iraional, dovedit de membrii unui grup influenat
de un lider puternic.
15. Ipoteza frustrare agresiune (frustation aggression hypothesis): teoria
clasic conform creia frustrarea totdeauna conduce la agresiune i c
agresiunea este totdeauna precedat de frustrare. Poziiile teoretice
contemporane considera c ntre frustrarea i comportamentul ulterior
intervin o serie de factori moderatori i c agresiunea nu este singurul
rezultat posibil al frustrrii. Exista si Resemnarea. Cum faci oamenii sa se
resemneze asta e o alta psihotehnologie.
16. Incetinire social (social loafing): o stare de descretere a
productivitii individuale cnd grupul de munc se mrete numeric.
Fenomenul este afectat de alte variabile, cum ar fi simplitatea sau
complexitatea sarcinii i gradul implicrii personale n sarcin. S-a
demonstrate ca cele mai eficiente grupuri de munca in toata lumea sunt
cele alcatuite din sapte personae. Numerologia cunostea acest aspect cu
mii de ani in urma.
17. Locul controlului (locus of control): o msur de unde apare ntrirea
comportamentului pentru individ i controlul putnd fi: control intern sau
control extern. Controlul intern este mai efficient decat controlul extern.
Cu cat gradul controlului intern este mai ridicat cu atat mai mica va fi
necesitatea unui control extern. Pentru a atinge un nivel ridicat al control
intern al individului este nevoie de o educatie eficienta. Daca educatia
sufera, atunci pentru fiecare om va fi nevoie de un politist. Vrei sa ai un
popor educat, cult, productiv, care nu isi fura propria lingura de la masa,
apoi se plange ca nu are cu ce manca ciorba din fata lui mareste nivelul
controlului intern.

18. Neajutorarea nvat (learned helplessness): o stare de spirit

a cuiva care n-are control asupra situaiei, de aici afectul su
neputin i apatie. n nvarea i modificarea comportamentului
neajutorarea nvat apare cnd un comportament care avea
succes pe vremuri eueaz n producerea ntririlor ateptate. Un
concept care descrie starea la care ajunge persoana din cauza
faptului de a fi expus la evenimente nefaste necontrolate. Dac
orice face persoana (grupul) nu are nici o eficien, ea nva s
fie neajutorat. Cu cat ii vei demonstra unei personae ca este
ineficienta, insuficienta, cu atat gradul de neajutorare si
dependenta a lui va creste. Cu cat gradul de suficienta si eficienta
a unei personae este mai crescut cu atat mai mica va fi
neajutorarea si dependenta lui de altcineva sau ceva. Cu cat mai
mult o alta persoana, grup sau tara ii va arata unui individ ca el
este eficient, (bun, destept, frumos, valoros) cu atat mai mult
individul se va atasa de acea persoana, grup, stat. (Vezi miscarea
M.I.S.A, plecarea specialistilor din tara)
19. Perceperea persoanei (person perception): tendina de a
infera o ntreag constelaie a personalitii bazat pe o singur
trstur (a persoanei). (Daca e frumos, inseamna ca e si destept
si bogat si cult si.si Utilizand acest principiu in majoritatea
reclamelor publicitare ve-ti vedea barbati se femei frumosi ca
aspect)
Efectul de halo este acea stare mentala pe care toti o simtim
cand vedem de exemplu o femeie frumoasa. Daca e frumoasa,
ne gandim ca este si interesanta, si o buna partenera, si are
multe alte calitati nebanuite. La fel o femeie care vede un barbat
foarte hotarat, va crede ca are si caracter, si personalitate
puternica, si ii poate oferi o relatie si o experienta de viata
minunata. Uneori prin efectul de halo se castiga un electorat
intreg si prin urmare se castiga alegerile.

Exista tendinta de a aprecia in mod favorabil pe acei oameni pe

care ii percepem ca asemanatori cu noi insine (efectul chiar ca
mine).
Exista, de asemenea, o predispozitie de a evalua o persoana
(tara, stat) mai degraba prin comparatie cu alte persoane decat
pe baza standardelor comportamentale (efectul de contrast).
Exista uneori tendinta de a evalua o persoana (Stat) ca fiind
potrivita/nepotrivita pe toate caracteristicile, prin extrapolarea unei
singure caracteristici (efectul de halou). De exemplu: Toti romanii
sunt hoti. Toti rusii beau multa vodka. Toate romancele sunt
prostituateDatorita afectului de halou din cauza primei impresii
create de oamenii primului val de emigranti, turisti veniti in acea
tara, anume asa sunt vazuti cetatenii unei anumite tari in
strainatate.

20. Prizonieri i gardieni (prisoners and guardes): se refer la

faimoasele studii ale lui Zimbardo n care studenilor de la colegiu
li s-a cerut s joace roluri fie de prizonieri, fie de gardieni. Studiul
a fost ntrerupt datorit faptului c studenii au devenit prea
implicai n rolurile lor. Conform teoriei rolului, noi tindem s ne
comportm conform ateptrilor legate de rolurile noastre. Cine
invata sa joce cat mai bine un oarecare rol social, acela va culege
aplauzele spectatorilor. Cum era? Viata este un teatru, iar noi
actori suntem in el? De exemplu, nu trebuie sa fii un politist
extrem de bine pregatit, dar daca ve-i juca bine rolul de politist vei
fi apreciat. Poti insa sa fii extrem de bine pregatit ca politist atat
fizic cat si mental, dar daca nu stii sa joci credibil rolul de politist,
vei culege mai degraba huidueli. Acelasi lucru se refera si la
prostituata, politician Totul e ca pe platoul de filmare. Nu trebuie
chiar sa fii Maria Magdalena, trebuie insa sa joci acest rol in fata
lumii foarte bine si vei primi flori si aplauze (aprecieri). Insa chiar
daca esti Maria Magdalena, dar joci prost rolul acesteia ( altfel
decat stie lumea) vei culege dezaprobare, huidueli

21. Proximitate (proxemics): studiul rspunsurilor fa de aglomeraie i

despre nevoia individual de spaiu personal.
22. Psihologia mediului nconjurtor sau psihologie ecologic
(environmental psychology) studiul relaiilor ntre spaiul nconjurtor sau
cldiri i comportamentul uman. Diferite locuri destinate
comportamentelor cer comportamente predictibile. Sa observati un aspect
interesant legat de aceast principiu. Oamenii nostri tind sa compenseze
neajunsurile spatiului in care se misca, locuiesc. Deoarece privind in jur
vedem doar asimetrii, linii strambe, strazi intortochiate, garduri verzi
nealiniate - noi tindem sa ne imbracam simetric, elegant, liniarIn
Germania de exemplu unde totul in jur este liniar, simetric, gard verde
perfect tuns si aliniat, strazi drepteoamenii tind sa se imbrace asimetric,
pun pe ei orice si oricum, neliniar, stramb, se cuafeaza la felPictorii
diferitelor tari si culturi folosesc mai mult acele culori pe care nu le vad
atat de des in locurile unde traiesc. De exemplu, daca pictorul traieste in
zone pustii de culoare nisipului si aceasta culoare este dominanta in jur,
atunci acesta cu siguranta va folosi culori precum verdele strident,
albastru aprinsPictorul care traieste in jungla si este inconjurat de verde
ca si culoare dominanta, va picta in culori de rosu, galben, violet
25. Supunerea fa de autoritate (obedience to authority) bazat pe
studiile clasice ale lui Milgram cu privire la faptul c oamenii nclin s se
conformeze mai mult dect cred ei c o fac. Conformarea crete n
prezena autoritii, cnd autoritatea are mai mult legitimitate i cnd
prezena autoritii este ntrit. Oamenii isi schimba comportamentul
cand stiu ca sunt observati. Oamenii isi schimba si mai mult
comportamentul cad cel care ii supravegheaza reprezinta in mintea lor o
autoritate. Cu toate acestea progresul civilizatiei este asigurat nu de
conformisti ci de devianti. Deviantul este mai valoros in fata progresului
decat conformistul. (vezi povestea cu fiul ratacitor)

26. Tehnica introducerii piciorului n ua ntredeschis (foot-in-thedoar technique): metoda de cretere a complianei fcnd mai
nti pe cineva s accepte o solicitare mic, revenind ulterior cu o
cerere mai mare.
27. Teoria atribuirii (attribution theory): ncercare de a nelege
modul n care persoanele percep i gndesc despre cauzele a
ceea ce li se ntmpl lor i altora. Atribuirile se pot referi la cauze
interne (intrinseci persoanei) sau externe (de exemplu norocul).
Cu cat este mai mare dependenta omului de factorii exteriori ( fie
acestea adevarati sau falsi) cu atat viata omului va fi mai
chinuitoare, mai frustranta, mai nemultumita. Cu cat omul depinde
mai mult de factorii interni in detrementul celor externi, cu atat
omul este mai liber, mai productiv, mai vizionar, mai
puternicmai fericit. Dependentul de factorii externi cauta mereu
sa-i modifice, sa se lupte cu ei, cu alte civinte incearca sa
schimbe lumea dupa bunul lui plac, ceea ce este cu neputinta.
Cand constata, infrangerea, neputinta, incapacitatea, individul
devine si mai rau, mai agresiv, mai frustrat, sau se resemneaza si
devine pasiv, apatic, indiferent
28. Teoria cmpului (field theory) al lui Lewin: cadrul de explicare
a rspunsurilor unei persoane la forele care acioneaz n spaiul
su de via (toate evenimentele posibile care influeneaz pe
cineva). Tensiunea creat de aceste fore va determina persoana
s se fereasc de obiectele cu valene negativ i s se ndrepte
spre cele cu valene pozitive. Teoria se bazeaz pe ideea de
coeziune legat de atracia (sau valena pozitiv) ntre membrii
unui grup.

29. Teoria disonanei (dissonance theory): ideea c o dat ce o

persoan se angajeaz ntr-o credin sau aciune care este n
contradicie cu alte credine sau aciuni ale sale persoana va
rezolva conflictul schimbndu-i elementele cognitive.
30. Teoria inoculrii (inoculation theory): o aplicaie a inoculrii
medicale menit s protejeze pe cineva mpotriva mesajelor
persuasive. Oamenilor li se d o doz uoar de mesaj contrar
aa nct s poat dezvolta i s se narmeze cu
contraargumente. Expunerea anterioar a cuiva la un fenomen
duntor ntr-un mod nestresant i dotarea sa cu calitile
necesare pentru a face fa structurilor. Cu cat o anumita forma de
inoculare este mai puternica cu atat aceasta va genera mai mult
stres si tot cu atat mai mult rata deviantei va creste. (Cu cat ni se
inoculeaza mai mult ca traim intr-o tara de doi bani, de rahat, tara
lui Papura Voda, cu atat numarul deviantilor va creste, iar deviantii
stiti deja ce fac. Asigura progresul! Mai facem o revolutie! Ultima
fraza este din ce in ce mai des auzita in diferite forme pe la
televiziuni si in cele mai diferite ziare, publicatii. In orice stat (oras,
grup) este nevoie de 19-27% de devianti. In traficul din
Bucuresti anume acestea prin devierea lor de la anumite reguli si
norme contribuie la fluedizarea traficului. Cand numarul deviantilor
creste se ajunge la anarhie, la rascoala, la revolutiela
nerespectarea a nici o norma, regula sau lege.

31. Teoria judecii sociale (social judgment theory):prevede c

gradul schimbrii atitudinale corespunde diferenei ntre atitudinea
iniial a subiectului i noua viziune ce trebuie susinut. O poziie
nou care este apropiat vederilor iniiale ale subiectului este
probabil c va fi acceptat mai uor dect o poziie indeprtat de
poziia de baz a acestuia. Cu cat o noua atitudine este mai
indepartata de atitudinea existenta deja cu atat mai mult aceasta
va fi respinsa. Orice atitudine noua trebuie sa-si gaseasca o baza
in experienta de viata. Cu cat o atitudine noua va fi mai
indepartata de experienta de viata a individului, grupului, cu atat
mai mult aceasta va fi respinsa. (Vezi demonstratiile
homosexualilor si actiunile impotriva acestora la noi in tara. In alte
tari acest lucru nu se intampla pentru ca la ei aceasta atitudine nu
mai este demult una noua, dar la inceputuri si la ei a fost la fel)

32. Teoria reactanei (reactance theory): apreciaz c presiunea

social avnd ca scop conformarea va produce efectul opus,
datorit percepiei persoanei c i s-a limitat libertatea de alegere.
Astfel omul va reaciona pentru a-i proteja libertatea pe care o
simte ameninat. Cnd presiunea de a aciona ntr-un anumit fel
este prea mare, tindem s ne opunem prin reaciile noastre. Ne
este team de pierderea libertii personale i lum msuri de a
ne opune la ceea ce suntem presai s facem.
33. Teoria rolului social. Studiul modului n care individul exercit
diferite roluri. Exist n general (referitor la mediu) o relaie
pozitiv ntre numrul poziiilor sociale pe care le ocup cineva
(ex: so, printe, lucrtor etc.) i satisfacia general n via, daca
rolurile sunt asumate constient. Daca rolurile sunt impuse
satisfactia de viata descreste proportional. Daca rolurile sunt
asumate, internalizate si interiorizate satistactia de viata creste.

34. Teoria conditionarii operante (Skinner) pune accentul pe latura

pozitiva a sistemului de stimulente. Cu alte cuvinte, reitereaza ideea ca
individul va fi motivat sa realizeze performanta daca este bine
recompensat. Apropo; recompensa nu este obligatorie una materiala.
Aceasta poate avea o natura foarte variata; aprecierea, recunoasterea
publica, lauda, avansarea in post sau pozitie sociala, imagine favorabila,
detinerea puteriialte recompense nemateriale
Expresia acestei teorii poate fi redusa la relatia:
stimuli comportament consecinte comportament viitor.
Daca manelistii sunt mai bine recompensati decat actoriitoti vor dori
sa fie manelisti, le vor asculta muzica, ii vor copiaIn scurt timp tara
devine o tara de manelisti.
35. Teoria echitatii are la baza dorinta fireasca a oamenilor de
tratament egal, sub toate aspectele ce tin de latura organizationala a
existentei lor: salariu, recompense nemateriale, sanctiuni, drepturi,
timp liber s.a. Opinia individuala despre nivelul de corectitudine
constituie fundamentul conexiunii dintre performanta si satisfactie,
realizata in mod concret in cadrul unui proces complex de schimb si de
comparatie.
36. Teoria performantelor asteptate, cunoscuta si sub numele de teoria
lui Vroom porneste de la ipoteza ca deciziile individuale privind un
anumit tip de comportament sunt motivate de speranta satisfacerii
unor nevoi. Forta motivatiei este o functie reprezentand produsul a trei
marimi provenind fiecare dintr-un raport de factori: asteptarea,
raportul efort- performanta, instrumentalitatea, raportul performantarecompensa si valenta care este o valoare pozitiva sau negativa
atribuita diferitelor categorii de rezultate asteptate, dupa cum acestea
sunt de dorit sau de evitat. Aici totul e clar cred.

37. Teoria ierarhiei nevoilor, elaborata de Abraham Maslow, imparte

necesitatile umane in cinci categorii, fiecare dintre ele implicand mai
multe tipuri distincte si anume: nevoi fiziologice, nevoi de siguranta si
securitate, nevoi sociale, nevoi de stima si de recunoastere a eului si
nevoi de autoactualizare.
Ipotezele de baza ale teoriei constau in: functia energizanta, data de
faptul ca o nevoie nu a fost inca satisfacuta; glisarea motivatiei, dupa
satisfacerea unei nevoi; prepotentarea nevoilor, in sensul ca o nevoie
devine motivanta numai duoa satisfacerea celei de nivel inferior;
tendinta de progres, care indeamna la parcurgerea ascendenta a
piramidei.
Cu alte cuvinte, intreaga piramida a necesitatilor, trebuintelor lui
Maslow poate fi impartita in trei nivele.
Necesitati bazale nevoi fiziologice, nevoi de siguranta si securitate.
(hrana, casa, masa, haine, caldura, apa, bani-salariu)
Nevoi sociale (omul este un animal social) necesitate de afiliere, de a
avea prieteni, de a face parte dintr-un grup, necesitati de relationare,
interactiune
Necesitati superioare nevoi de stima si de recunoastere a eului si
nevoi de autoactualizare, nevoia de a fi cineva sau ceva.
Toate aceste trei nivele de fapt sunt cele trei forme de dorinte pe care le
poate avea omul. Acesta nu poate avea vre-o dorinta care sa nu se
incadreze in una dintre aceste trei categorii. Sub acest aspect piramida
lui trebuintelor lui Maslow arata astfel.
In varf -dorinte de a fi
La mijloc dorinte de a face
La baza dorinte de a avea.

A avea, a face, a fi. A avea tot ce imi trebuie ca sa pot face ceea ce
trebuie pentru a putea fi ceea ce vreau. Anume din acest motiv
pestisorul de aur cerea mereu sa alegi trei dorinte, in speranta ca Ion va
alege cate una din fiecare nivel si anume in ordinea in care am descris-o
eu a avea pentru a putea face, pentru a putea fi. Insa Ion mereu
alegea toate trei dorinte numai de la baza. A avea un castel in loc de
cocioaba, a aveau o fata tanara si frumoasa in loc de baba si a avea in
loc de motan un cal pur sange. Pestisorul ii indeplinea aceste trei
dorinte si Ion acum statea si isi farama capul bun, acum am toate
acestea, dar ce fac cu ele si cine sunt eu acum? Am cam tot ce trebuie
sa aiba un boer, dar nu sunt boer si nici nu stiu ce sa fac cu toate
acestea. Iata si drama si comedia prostiei omenesti.
38. Efectele psihologice ale conditiilor speciale de munca si viata. Daca
le organizezi oamenilor conditii speciale de munca si viata efectele
psihologice asupra oamenilor din sistem pot fi stari de anxietate,
depresie, agresivitate, conflicte familiale, probleme de sanatate sau
consum de substante (tutun, cafea, alcool), droguri licite si ilicite,
generate de mediu n general. Conditiile speciale inseamna de fiecare
data ceva diferit, anumit gen de conditii in dependenta de individ, grup,
tara, de contextul economic, social si politic, istoric, culturalAstfel
apare intrebarea :
- Poate cainele sa aiba infarct ?

- Poate ! Daca ii oferi conditii de viata omenesti.

39. Culoare si afectivitate.

Efectele psihologice ale culorilor.
Culoarea, aceasta fermecatoare nsusire a tuturor lucrurilor, constitue
una din componentele importante nu numai ale echilibrului ambiantei
interioare a locuintei, ci si a starii noastre afective. O culoare este cu
att mai calda cu ct se apropie mai mult de rosu, si cu att mai rece cu
ct este mai dominant albastrul. Culorile nchise induc stari depresive,
descurajante, cele prea vii sunt obositoare, iar culorile deschise
nveselesc. Tot culoarea este cea care ne face bucurosi, deschisi,
comunicativi, sociabili sau, dimpotriva, tacuti, interiorizati, meditativi.
Culorile au putere de influentare asupra starii fiziologice a organismului,
proceselor psihice si starii noastre afective, lucru dovedit printr-o serie
de cercetari stiintifice. De exemplu, un mediu nconjurator prea
monoton si rece, din punct de vedere coloristic, induce o crestere a
tensiunii nervoase, o stare de iritare permanenta, pe cnd alegerea cu
discernamnt a culorilor creeaza o stare de buna dispozitie si optimism.
Cunoasterea caracteristicilor afective ale culorilor permite realizarea de
aranjamente coloristice placute ochiului, care sa contribuie la crearea
unor stari de confort fizic si psihic n locuinte.
n continuare, sunt prezentate efectele psihologice ale principalelor
culori, precum si semnificatia psiho afectiva a acestora.
ROSU: Efecte psihologice: culoare foarte calda, stimulator general,
excita, irita, provoaca, incita la actiune, ndeosebi n plan psihomotor,
stimulator intelectual, nelinistitor, senzatie de apropiere n spatiu,
excitare, aprindere, nsufletire, activare, mobilizare, faciliteaza
asociatiile mintale de idei. Semnificatie psihologica si rezonanta
afectiva: se caracterizeaza ca forta vointei, specifica tipului activ,
excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor, competitv, operativ,
exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism.

Efecte fiziologiece:

creste presiunea sangvina;

ridica tonusul muscular;
activeaza respiratia;
datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda
electromagnetica ce ii corespunde, da o senzatie de caldura.
PORTOCALIU: Efecte psihologice: optimism, veselie, culoare calda,
stimulator emotiv, senzatie de apropiere puternica, culoare sociabila,
este mai activa dect galbenul; impresie de sanatate si optimism; n
cantitati si pe suprafete mari pare dulceag si iritant. Semnificatie
psihologica si rezonanta afectiva: se caracterizeaza ca forta vointei,
specifica tipului activ, excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor,
competitv, operativ, exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism.
Efecte fiziologice:
accelereaza pulsatiile inimii;
mentine presiunea sangvina;
favorizeaza secretia gastrica si digestia;
GALBEN: Efecte psihologice: caldura, intimitate, satisfactie, admiratie,
nviorare; culoare calda si dinamica; culoarea cea mai vesela, stimuleaza
vederea; calmant al psihonevrozelor, senzatie de apropiere n spatiu,
stimuleaza si ntretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de
mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate.
Privita mult timp, culoarea galbena da senzatia de oboseala, dar n
tonuri palide este suportabila. Semnificatie psihologica si rezonanta
afectiva: exprima spontaneitate si este caracteristica pentru tipul activ,
proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie.
Exprima variabilitate, aspiratie, Efecte fiziologice:
stimuleaza nervul optic;
influenteaza functionarea normala a sistemului cardiovascular;

originalitate, veselie.
VERDE: Efecte psihologice: liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie,
echilibru, contemplare, abundenta de asociatii mintale, de idei; culoare
rece, placuta, odihnitoare, linistitoare si calmanta; impresie de
prospetime; faciliteaza deconectarea nervoasa; senzatie de departare n
spatiu. Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: exprima
elasticitatea vointei, concentrare, siguranta, introspectie, persistenta,
ndrazneala, abstinenta, autoevaluare. Caracterizeaza tipul pasiv,
defensiv, autonom, retinut, posesiv.
Efecte fiziologice:
scade presiunea sangvina;
dilata vasele capilare;
ALBASTRU: Efecte psihologice: culoare foarte rece, odihnitoare si
linistitoare, ndeamna la calm si reverie, predispozitie la concentrare si
liniste interioara; n exces conduce la depresie; seriozitate, tendinta de
evocare, spatialitate, ngaduinta, pace, dor, nostalgie; favorizeaza
dezvoltarea proceselor de inhibitie si de ncetinire a ritmului activitatii;
senzatie de departare n spatiu, distanta, infinit si meditatie. Semnificatie
psihologica si rezonanta afectiva: se caracteriteaza prin profunzimea
trairilor si sentimentelor; caracteristic pentru tipul concentric, pasiv,
senzitiv, perceptiv, unificativ; exprima liniste, satisfactie, tandrete, iubire
si afectiune.
Efecte fiziologice:
scade presiunea sangvina, scade tonusul muscular
calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului
VIOLET: Efecte psihologice: culoare rece, nelinistitoare si descurajatoare;
stimuleaza, efect contradictoriu: n acelasi timp atractie si ndepartare,
optimism si nostalgie, senzatie de apropiere foarte mare n spatiu,
culoare ce da o senzatie de gravitate. Semnificatie psihologica si
rezonanta afectiva: tristete, melancolie.

Efecte fiziologice:

intensifica activitatea cardiovasculara

accelereaza respiratia
influenteaza pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara
NEGRU: Efecte psihologice: retinere, neliniste, depresie, introversie,
nduiosare, impresie de adncime, plinatate si greutate. Semnificatie
psihologica si rezonanta afectiva: deces, tristete, doliu, sfrsit,
singuratate, despartire, moarte.
ALB: Efecte psihologice: expansivitae, usurinta, suavitate, robustete,
puritate, raceala; este obositor prin stralucirea ce prezinta datorita
capacitatii de reflexie totala a luminii. Semnificatie psihologica si
rezonanta afectiva: pace, mpacare, liniste, inocenta, virtute, castitate,
curatenie, sobrietate.
40. Efectul Lucifer cel mai controversat experiment cu oameni
n 1971, psihologul Philip Zimbardo, autorul crii lansate recent
n SUA, a selectat un grup de 24 de studeni la Stanford tineri
echilibrai, inteligeni, care nu au avut probleme cu drogurile i nici
cu legile
n ase zile, jumtate s-au transformat n bestii, aducnd la
disperare cealalt jumtate
Efectul Lucifer cel mai controversat experiment cu oameni
ntr-o diminea de duminic, Poliia din Palo Alto, California, a
arestat un grup de studeni sub acuzaia de jaf armat i tlhrie.
n realitate, singurul lucru pe care l fcuser tinerii fusese s
rspund unui anun dat de psihologul Philip Zimbardo, care
realiza un experiment pentru a testa limitele umane. El vroia s
descopere dac oamenii buni, oamenii obinuii, se pot
transforma n oameni ri, sub presiunea circumstanelor.

Experimentul din nchisoarea Stanford a avut loc n 1971 i a

devenit cel mai cunoscut i cel mai controversat experiment
psihologic. n curnd, cartea Efectul Lucifer. Cum devin ri
oamenii buni, a psihologului american Philip Zimbardo, aprut
recent n SUA, va fi tradus i n limba romn i va aprea la
editura Humanitas. Cartea face o paralel ntre acest experiment
i abuzurile asupra prizonierilor din nchisoarea american Abu
Ghraib, de lng Bagdad.
Umilete prizonierii, d putere gardienilor

Psihologii au selectat 24 de tineri, echilibrai, inteligeni, fr

probleme medicale, care nu au consumat niciodat droguri i
care nu au avut vreodat probleme cu legea. Voluntarii au fost
mprii, prin tragere la sori, n gardieni i prizonieri, roluri
pentru care au fost pltii cu 15 dolari pe zi. Am vrut s testm
efectele psihologice a ceea ce nseamn s fii prizonier sau
gardian. n acest scop, am simulat condiii de nchisoare n
subsolul Universitii Stanford i apoi am notat efectele
instituionalizrii asupra comportamentului tuturor celor nchii
ntre patru perei, a explicat Zimbardo. Autorul experimentului
subliniaz c nainte de nceperea experimentului, care trebuia s
dureze dou sptmni, toi voluntarii erau la fel din punct de
vedere comportamental i moral.

Cnd pucria a fost pregtit, au fost adui i prizonierii care

fuseser inui iniial n beciurile Poliiei din Palo Alto. Voluntarilor nu li
se explicase c vor fi arestai de ctre poliia local care i-a adus n
acest fel de acas i acesta a fost un oc real pentru ei. Pe toat
durata arestului au fost percheziionai din cnd n cnd dup ce au
fost complet dezbrcai i li s-a dat cu spray-uri mpotriva puricilor i
pduchilor ca s fie umilii. Au primit un numr i au fost mbrcai cu
rochii n loc de uniforme pentru pucriai, dei erau de genul
masculin. Li s-a interzis s poarte lenjerie de corp, au fost tuni la
zero, au fost pui n lanuri i au fost trezii cu brutalitate n fiecare
noapte la ora 2,30 n sunete de fluier.
Aveau voie s se plimbe doar pe holurile nchisorii, legai la ochi, i
tot acolo au mncat i au fcut gimnastic. Celulele au avut gratii i
veceul a fost improvizat ntr-o ncpere extrem de ngust i
ntunecoas la captul holului. Nu existau ferestre i nici ceasuri care
s le permit s msoare scurgerea timpului. n celule au fost puse
microfoane cu ajutorul crora au fost nregistrate n secret toate
conversaiile prizonierilor. Prin difuzoare se fceau din cnd n cnd
anunuri.
Gardienilor nu li s-au impus reguli stricte
Li s-a explicat doar c trebuie s aib grij s fie respectate legile i
s cear respect din partea prizonierilor. Au fost mbrcai n
uniforme kaki i li s-au dat fluiere i bastoane mprumutate de la
poliie. Spre surprinderea organizatorilor experimentului, gardienii
au intrat destul de repede n rol, au inventat pedepse i au folosit
metode psihologice pentru a-i intimida pe prizonieri. Nici mcar
dup ce doi dintre prizonieri au renunat la experiment pentru c nu
au mai rezistat presiunilor fizice i psihice, gardienii nu au renunat
s caute metode cu care s domine. n numai cteva zile, gardienii
au devenit aproape sadici iar prizonierii au intrat n depresie. Lucrul
acesta a i dus la ntreruperea experimentului dup numai ase zile,
n loc de dou sptmni, ct era programat.

Psihosociologul prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea scrie n recenzia pe care o

face crii lui Philip Zimbardo: Viziunea lui despre individ i societate este
tulburtoare: suntem posibili criminali i trim ntr-o er a uciderii n mas. n
ultima sut de ani, mai mult de 50 de milioane de oameni, civili i militari, au
fost ucii sistematic prin hotrrile guvernelor.
Rul const din comportamentele intenionate care urmresc s produc
suferin, abuzuri, njosire, dezumanizare sau distrugerea fizic a unor
persoane nevinovate sau folosirea autoritii i puterii oferite de sistem
pentru ncurajarea sau acceptarea acestor practici - Philip Zimbardo.
In orice moment al existentei noastre chiar printre prietenii vostri, rudele,
apropiatii, concetatenii exista oameni care in anumite conditii va vor batjocori,
abuza, tortura, omora cu placere.
41. Legea interesului: orice comportament este determinat de un interes.
Interesul este o trebuinta, o nevoie care are o foarte mare importanta pentru
individ la un moment dat. Interesul se proiecteaza subiectiv. Piramida lui
Maslow (trebuinte fiziologice care sunt ilogic de amanat, securitate protectie,
afilierea la grup, prestigiu si imagine, creatia capacitatea de a da ceva de la
tine). Nu se pot satisface nevoile superioare daca nu sunt satisfacute nevoile
inferioare de la baza piramidei. Observand care sunt comportamentele
cetatenilor, politicienilor, individului ne putem da seama cu usurinta de
necesitatile acesora. De exemplu, clasa noastra politica este majoritar
preocupata cu hotia, furtul, cu a avea mai multi bani, mai multa putere, mai
multe bogatiiceea ce ne arata ca este o clasa politica foarte bazica, de jos,
de calitate proasta. Cand clasa politica va incepe sa aiba comportamente
orientate catre mijlocul piramidei a face atunci se vor schimba si interesele
acesteai, iar prin urmare si efectele produse de aceasta. Scopul suprem al
unei clase politice, comportamentele acesteia si interesele trebuie sa fie
orientate catre varful piramidei a fi. A fi farul si calauza poporului, a fi etalonul
neamului, a fi demni de respect, a fi intruchiparea onoarei, demnitatii,
intelepciunii, a lui Dumnezeu pana la urma. Orientata catre baza piramidei
orice clasa politica din orice stat devine una Satanica, demna de dispret,
devine una vulgara, fara bun simt, violenta chiar, opresiva, mafiota
Acestea nu sunt nici pe departe toate instrumentele psihologice care pot fi
folosite in directia atingerii celor mai diverse scopuri pozitive sau negative,
constructive sau destructive, dar ma voi opri aici.
Daca voi constata ca cititorului ii este interesanta aceasta teme, voi continua.

Cum decurge o intalnire cu femei din diferite colturi ale lumii?

Pentru barbati: luati notite!
FEMEIA DIN EUROPA:
Prima intalnire:
O saruti de noapte buna.
A doua intalnire:.
Reusesti sa te arunci asupra ei si se
lasa cu mozoleala.
A treia intalnire:
Faceti sex, dar numai cand vrea ea
si asta numai in pozitia
misionarului.

FEMEIA DIN IRLANDA:

Prima intalnire:
Va imbatati amandoi ca porcii si
faceti sex.

A doua intalnire:
Va imbatati amandoi ca porcii si
faceti sex.
Aniversarea de 20 de ani:
Va imbatati amandoi ca porcii si
faceti sex.

FEMEIA DIN ITALIA:

Prima intalnire:
O duci la teatru si la un restaurant
scump.

A doua intalnire:.
Ii intalnesti parintii iar mama ei
pregateste spaghete cu chiftelute.
A cincea aniversare:
Deja aveti 5 copii si urati gandul de
a mai face sex impreuna.
A sasea aniversare:
Iti gasesti o amanta.
FEMEIA DIN CHINA :
Prima intalnire:
O duci la un restaurant scump si
nimic nu se intampla.
A doua intalnire:.
O duci la un restaurant scump.
Nimic nu se intampla.
A treia intalnire:
Nici nu aveti o a treia intalnire ca
deja realizezi ca nu se va intampla
nimic.

FEMEIA DIN INDIA :

Prima intalnire:
Ii intalnesti parintii.
A doua intalnire:.
Stabilirea nuntii.
A treia intalnire:
Noaptea nuntii.
FEMEIA MULATRA:
Prima intalnire:
O duci la un restaurant cu
adevarat scump.
A doua intalnire:.
O duci pe ea si pe prietenele ei la
un restaurant cu adevarat scump.
A treia intalnire:
Ii platesti chiria.
A zecea intalnire:
Este insarcinata cu altcineva
FEMEIA DIN MEXIC:
Prima intalnire:
O duci la un restaurant scump, va
imbatati cu Tequila si faceti sex pe
bancheta din spate a masinii.

A doua intalnire:.
Este insarcinata.
A treia intalnire: Ea se muta la tine. Peste o
saptamana mama ei, tatal ei, cele doua surori ale
ei, fratele ei, toti copii lor, bunica ei, iubitul surorii ei
si cei trei copii ai lui se muta la tine si supravietuiesc
cu fasole si orez tot restul vietii tale, in casa ta care
era frumoasa si confortabila dar care acuma arata
ca o casa de plasament.
FEMEIA EVREICA:
Prima intalnire:
Trebuie sa-ti cheltui toti banii ca sa o impresionezi.

A doua intalnire:.
Iei un imprumut ca sa-ti pastezi imaginea.
A treia intalnire:
Tu esti falit, ea gaseste pe cineva mai bogat.
FEMEIA DIN ARABIA :
Prima intalnire:
Mama, tata, frati, surori, verisori, matusi, unchi,
prieteni si intreaga comunitate araba afla de
intalnire.
A doua intalnire:.
Tipul este mort.
Nu exista a treia intalnire!!

120 de curiozitati ale corpului uman

Curiozitati despre om
Afla ce nu stiai despre oameni. 120 de lucruri interesante
despre om.
001 Acidul gastric pe care stomacul omului il elimina pentru a
descompune mancarea este atat de puternic incat poate
dizolva o lama de ras.
002 Atunci cand ne lovim intr-un anume loc din zona cotului
resimtim o durere acuta. Aceasta se datoreaza faptului ca pe
aici trece nervul cubital, pozitionat de-a lungul osului humerus.
Se considera ca aceasta ar fi o scurta forma de paralizie.
003 Atunci cand privesti o persoana pe care o placi, involuntar
pupilele ti se dilat. La fel se intampla si cand te uiti la o
persoana pe care o urasti.
004 Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput.
Vazul este primul care dispare.
005 Cea mai mare celula a corpului este ovulul, iar cea mai
mica spermatozoidul.
006 Cel mai greu organ al corpului este pielea. Ea cantareste
3,2 kilograme.
007 Cel mai mare muschi este latissimus dorsi. Acesta este un
muschi plat de pe spate care inta in actiune in timpul miscarii
bratului.
008 Cel mai puternic muschi din corpul uman este limba.
009 Celulele care alcatuiesc creierul uman pot stoca de pana la
5 ori mai multa informatie decat cuprinde toata Enciclopedia
Britanica.
010 Conform anumitor cercetari, organismul unei femei are
nevoie o ora in plus de somn fata de cel al unui barbat.

11 Corpul omenesc elibereaza in 30 de minute destula energie cat sa

incalzesti un litru de apa.
012 Corpul uman are 200 de oase.
013 Corpul uman produce zilnic un miliard de celule rosii. 014
Corpul unui om contine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui
tun de jucarie; destul zahar pentru a umple un borcan; destula grasime
pentru a face 7 bucati de sapun; destul fier pentru a face un cui; destul
sulf pentru a deparazita un caine. 015 Corpul utilizeaza 300 muschi
pentru a tine corpul in pozitie stabila, dreapta. 016 Creierul continua
sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de
aproximati 37 de ore dupa moarte. 017 Cresterea creierului se
opreste in jurul varstei de 15 ani. 018 Culoarea parului depinde de
melanina (pigment). Pe masura ce imbatranim se secreta tot mai
putina melanina si se formeaza mici bule de aer aparand astfel aspectul
carunt al parului. 019 Daca ati manca fiind asezati in cap mancarea sar duce in sus, deoarece muschii esofagului vor continua sa impinga
mancarea catre stomac. 020 Daca cantitatea de apa din corpul
omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10%
vei muri. 021 Daca mesajul non-verbal il contrazice pe cel verbal,
oamenii au tendinta de a ignora cuvintele, tinand seama doar de
limbajul non-verbal. 022 Daca saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici
nu putem simti gustul. 023 Daca toti cei 600 de muschi ai corpului
uman s-ar incorda in acelasi timp si in aceeasi directie, omul ar putea
ridica o greutate de 25 de tone. 024 Daca vei apuca varsta de 70 de
ani, inseamna ca ai trait mai mult de 2 miliarde de secunde.
025 De-a lungul unei vieti, o persoana isi petrece 6 ani visand

026 Din cantitatea imensa de informatie, primita de creier, doar 126

biti/secunda sunt receptionati in mod constient, restul fiind apanajul
subconstientului. 027 Din punct de vedere fizic o femeie este apta de
a naste treizeci si cinci de copii de-a lungul vietii. 028 Dintii incep sa
iti creasca la 6 luni dupa ce te-ai nascut. 029 Dintii unui om sunt tari
aproape ca piatra. 030 Doua din trei cupluri intorc capetele spre
dreapta atunci cand saruta? 031 Drumul mancarii de-a lungul
esofagului dureaza cam 8 secunde. In medie, stomacul digera o masa
bogatain grasimi in 6 ore, in timp ce pentru o masa bogatain
carbohidrati ii sunt necesare doar 2 ore. 032 Dupa mesele bogate se
spune ca auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul
nostru la fel de bine, chiar si atentia scade. 033 Durata medie a
digestiei in intestinul subtire este de 3 pana la 5 ore. In intestinul gros
mancarea este apoi digerata timp de 4 ore pana la 3 zile. 034 Durata
vietii unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui
stomacului e 2 zile. O celula din piele traieste 4 saptamani. O celula
nervoasa poate trai pana la 60 de ani. 035 Durerea de cap nu este o
scuza buna pentru a nu face sex, pentru ca endorfinele eliberate in
timpul actului sexual au efect analgezic. 036 Fara pigmenti, pielea
noastra ar fi excesiv de alba. Insa vasele sanguine de la suprafata pielii
adauga un strop de rosu. Pigmentul galben si melanina sepia sunt
create, la randul lor, de razele UV. Aceste patru nuante sunt amestecate
pentru a da nastere culorilor de piele pentru toate rasele. 037 Fatul
viseaza aproape tot timpul. Cei care sunt nascuti prematur vor visa mai
mult la maturitate. 038 Femeia clipeste de 2 ori mai des ca barbatul.
039 Femeia secolului 17 dadea nastere in medie la 13 copii. 040
Femeile care citesc romane de dragoste fac sex de doua ori mai des
decat cele care nu accepta acest tip de literatura. 041 Femurul este
mai tare decat betonul. 042 Fiecare limba este unica in felul ei. 043
Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decat a cea a
creierului.

044 Gura noastra produce aproximativ 250 g de saliva zilnic. 045

Homosexualitatea a fost considerata boala psihica pana in anul 1973.
046 In anul 3.000 I.Hr., egiptencele credeau ca venele dilatate erau
dragute, drept pentru care le scoteau in evidenta colorandu-le cu
vopsea albastra. 047 In corpul uman exista suficient fosfor pentru a
crea 250 de chibrituri. 048 In corpul uman sunt mai mult de 12.00 de
km de vase de sange. 049 In momentul primei respiratii un nou
nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat un
adult. 050 In primul sau an de viata, un nou nascut fura din perioada
de somn a parintilor intre 400 si 750 de ore de somn. 051 In procesul
comunicarii, 55% ii revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm
si ton), si numai 8% cuvintelor purtatoare de informatie. 052 In timpul
primei luni de sarcina fatul are o lungime de cativa milimetri. 053 In
timpul unui orgasm obisnuit consumi 112 calorii, iar un orgasm mimat
consuma 315 calorii. 054 In ureche exista aproximativ 4000 de glande
generatoare de ceara. 055 Inaltimea omului variaza in timpul zilei.
Dimineata suntem cu un cm mai inalti decat seara. Acest lucru se
intampla deoarece discurile intervertebrale se taseaza atunci cand
stam in picioare, datorita greutatii propriului corp. 056 Inima bate de
aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vietii. 057 Inima
continua sa bata dupa ce este scoasa din corp. Chiar daca este taiata in
bucati, muschii inimii vor continua sa bata. 058 Inima femeii bate
mai repede decat cea a barbatului. 059 Inima pompeaza mai mult de
6 litri de sange pe minut, adica 10 000 de litri de sange pe zi. 060
Intestinul gros are zece metri lungime. 061 Intr-o ora de sex consumi
360 de calorii. 062 Iti folosesti aproximativ 200 de muschi cand faci un
pas mergand.

063 La aproximativ fiecare sapte ani, corpul dumneavoastra

inlocuieste echivalentul a aproximativ un nou schelet. 064 Lungimea
medie a penisului este de 3 ori lungimea degetului mare de la mana.
065 Mai mult de jumatate din cele 206 oase ale corpului omenesc se
gasesc in maini si picioare. 066 Mai mult de jumatate din greutatea
pe care o are copilul la nastere este castigata in timpul ultimelor 6-8
saptamani de sarcina. 067 Mai mult de un miliard de bacterii sunt pe
fiecare laba a piciorului. 068 Majoritatea barbatilor petrec 3.300 ore
din viata pentru a se barbieri. Daca nu ar fi barbierita, barba ar putea
ajunge la 9 metri intr-o viata de om. 069 Mana are 27 de oase. 070
Mancarea ajunge in aproximativ 7 secunde din gura in stomac. 071
Mandibula este cel mai dur os din organism. 072 Matematicianul
John von Neumann a calculat ca mintea umana poate inmagazina 280
de catralioane de biti de memorie. 073 Media duratei unui vis
profund la om este de 2-3 secunde. 074 Media inaltimii la femei este
cu aproximativ 10 cm mai mica decat media inaltimii la barbati. 075
Mozart isi scria intreaga opera muzicala in minte, auzind si
perfectionand fiecare nota in parte, si abia apoi o asternea pe hartie.
076 Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se
contracta in mai putin de o sutime de secunda. 077 Ne schimbam
pozitia de 30-40 de ori pe noapte. Nevoile medii de somn sunt de 1422 ore pe zi la un copil pana la o luna, 13-15 ore la unul spre 1 an, 1012 ore pana la 6 ani, 9 ore la 12 ani si 7 ore si jumatate la un om adult
078 Nu se poate stranuta cu ochii deschisi. 079 Omul are
aproximativ 76 000 de fire de par pe cap.

080 Numarul de neuroni din creierul uman este astronomic, aceste

ajunge la 100 de miliarde de celule nervoase. 081 O persoana din 2
miliarde va trai pana la varsta de 116 ani sau mai mult. 082 O
persoana obisnuita foloseste baia de 6 ori pe zi. 083 O persoana
obisnuita respira cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vietii.
084 O persoana poate trai fara mancare pana la o luna, dar fara apa
numai o saptamana. 085 O persoana rade in medie de circa 15 ori pe
zi. 086 Oamenii sunt singurii care fac sex stand fata in fata. 087 Ochii
pot distinge aproape opt milioane de nuante. 088 Ochii si creierul
construiesc culori din valuri de energie. 089 Organismul uman contine
aproximativ cinci litri de sange. 090 Osul hioid, aflat deasupra
laringelui, sustine muschii limbii si este singurul os din organism care
nu atinge nici un alt os. 091 Parul uman creste anual cu 40 cm, iar
unghia cu 6 cm. 092 Pe un centimetru patrat de piele se afla
aproximativ sase milioane de celule, 5000 de receptori, 15 glande
sebacee, 200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili si
corpusculi termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru de
vase sanguine, si peste 100 de glande sudoripare. 093 Pentru a
desfasura procesul gandirii creierul are nevoie de mari cantitati de
energie. De aceea este posibil ca dupa un intens proces de gandire sa
resimtiti aceeasi oboseala ca si in cazul muncii fizice. 094 Pentru
atentia acordata jocurilor video se consuma tot atatea calorii cat pentru
mersul pe jos cu 3,2 km/h. 095 Persoanele dreptace traiesc, in
medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci. 096 Peste 70% din
bolile existente in lume se transmit prin secretiile din nasul si gatul
omului. 097 Piciorul are 26 de oase. 098 Piciorul unui barbat mediu ,
elimina aproximativ 250 g de transpiratie zilnic. 099 Piciorul unui om
contine 250.000 glande sudoripare (transpiratie). 100 Pielea
cantareste in medie cam de 2 ori cat creierul aceleiasi persoane. 101
Plamanul drept primeste mai mult aer decat cel stang.

102 Precum amprentele si fulgii de zapada, buzele nu lasa urme

identice. 103 Puse cap la cap venele, arterele si capilarele unui adult
ar ajunge pentru inconjurul Pamantului de aproape patru ori. 104
Sarutul vindeca. Cercetarile au aratat ca sarutul imbunatateste aspectul
pielii, ajuta circulatia, previne cariile si alina durerile de cap. 105
Secretam circa un litru de saliva pe zi si inghitim in mediu de doua ori
pe minut. 106 Stomacul trebuie sa-si refaca membrana mucoasa de
protectie la fiecare 3 zile pentru a evita autodigerarea cauzata de
proprii acizi. 107 Sunt necesare aproximativ 200.000 de incruntari
pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor. 108 Toti
bebelusii se nasc cu ochii albastri. Dupa cateva ore de la nastere,
culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor ajung pana la urma
sa aiba ochi de alta culoare. 109 Un barbat obisnuit mananca in jur de
50 de tone de alimente de-a lungul vietii pentru a mentine o greutate
de 80 de kg. 110 Un creier uman genereaza mai multe impulsuri
electrice intr-o zi decat toate telefoanele di lume. 111 Un fir de par
poate suporta o greutate de 3Kg (6 lb). 112 Un om face intr-un an
aproximativ 2,5 milioane de pasi. 113 Un om normal, va elimina
aproximativ 41.640 litri de urina. 114 Un simplu sarut pune in miscare
doi muschi, un sarut pasional solicita toti cei 34 de muschi ai fetei. 115
Un stranut iese din gura cu o viteza de peste 965 km/h. 116 Unghia de
la degetul mare creste cel mai incet iar cea de la degetul mijlociu cel
mai repede 117 Urechile pot distinge peste 300 000 de tonalitati. 118
Zilnic, avem in jur de 70 000 de ganduri. 119 70% din caldura corpului
se pierde prin cutia craniana. 120 70% din corpul omenesc este
format din apa. La nastere, 80% din greutatea totata a unui nou nascut
reprezinta 80% apa.

Totul, sau aproape totul despre culori. Culoarea si psihicul

Culoarea si psihicul
Ce este culoarea ?
Culoarea izvoraste din lumina, care este o forma de energie
electromagnetica.

Suntem permanent si total inconjurati de unde de energie electromagnetica

(care calatoresc prin univers cu o viteza incredibila) , fiecare avand specifice o
anumita lungime de unda si o anumita viteza de vibratie (frecventa). Aceste
unde alcatuiesc spectrul electromagnetic din care lumina (si implicit culorile)
reprezinta doar o mica parte, alaturandu-se razelor Gamma, razelor X, razelor
ultraviolete, razelor infrarosii, microundelor, undelor radio si TV, etc.
Lumina nu calatoreste singura, ci insotita de alte energii
Energia luminoasa
Daca ne putem imagina lumina calatorind in unde ca valurile unui ocean, aceste
valuri ar avea proprietatile de frecventa si lungime de unda.
Frecventa
Frecventa unei unde este data de numarul complet de unde care trec printrun punct in fiecare secunda si se masoara in cicli pe secunda.
Sa luam un exemplu pentru a usura intelegerea: valurile inalte de 10 m ale
unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare 5 secunde au o frecventa de 5, in
timp ce valurile de 10 m ale unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare 10
secunde au o frecventa de 10. Cu cat mai frecvente sunt valurile, cu atat mai
inalta este frecventa. Deci : cu cat mai inalta este frecventa unei culori, cu atat
mai aproape sunt valurile undei energiei (au lungimea de unda mai mica).

Rosul are o frecventa de aproximativ 430 trillioane de vibratii pe secunda,

in timp ce violetul are o frecventa mult mai mare.
(Fiecare unda violeta trece printr-un punct mult mai repede decat fiecare
unda rosie.)

Culorile cu cea mai inalta frecventa sunt violet indigo albastru

Culorile cu cea mai joasa frecventa de unda sunt galben orange rosu
Cantitatea de energie dintr-o unda luminoasa este direct proportionala
cu frecventa sa , astfel incat, o unda luminoasa cu o frecventa mai mare are
o energie mai inalta decat o unda luminoasa de joasa frecventa.
Lungimea de unda
lungimea de unda este distanta strabatuta de o unda intr-un timp egal
cu o perioada T.
Revenind la exemplul anterior cu valurile oceanului, putem defini
lungimea de unda ca distanta dintre 2 valuri succesive calculata atunci cand
trec prin acelasi punct. Intr-un ocean plin de valuri care sunt la 10 metri
distanta unele de celelalte, putem spune ca lungimea de unda este de 10
metri, iar intr-un ocean cu valuri care se afla la 30 de metri distanta unele de
celelalte lungimea de unda va fi de 30 de metri. Cu cat mai mare e distanta
care separa doua valuri, cu atat lungimea de unda va fi mai joasa.
lungimea de unda
Acelasi lucru se aplica si luminii. Rosul are o lungime de unda de 700
nanometri (o unda strabate doar 7 zeci de milionimi dintr-un metru) in timp
ce violetul are o lungime de unda mai joasa (fiecare unda violet vastrabate o
distanta mai mare).

Spectrul luminos vizibil

Spectrul luminos vizibil consta in curcubeu (ROGVAIV: rosu, oranj,
galben, verde, albastru, indigo, violet.) Cele 7 culori ale spectrului au
fiecare lungimi de unda si frecvente diferite. Rosul este la capatul cel
mai de jos al spectrului, avand o lungime de unda mare, dar o frecventa
mica, in timp ce violetul se afla la capatul superior, avand o lungime de
unda mai mica dar o frecventa inalta.
Aceste 7 culori devin vizibile cand in fata unei raze de soare este
plasata o prisma. Cand lumina trece prin prisma, ea se divide in cele 7
culori prin fenomenul de refractie. Refractia este cauzata de schimbarile
de viteza pe care le suporta o unda luminoasa atunci cand schimba
mediul. (Lungimile de unda si frecventele diferite ale culorilor fac ca ele
sa se separe si sa devina vizibile cand traverseaza o prisma.)
Prin fenomenul de refractie, raza luminoasa care trece printr-o prisma
se divide in cele 7 culori ale spectrului solar
Noi suntem apti sa vedem o mare varietate de nuante. Retina
noastra are in componenta sa 3 tipuri de receptori ai culorii sub forma
de conuri care nu pot detecta decat 3 din aceste culori, si anume,
culorile primare (rosu, verde si albastru). Aceste 3 culori sunt insa
amestecate in proportii diferite, creand toate celelalte culori pe care noi
le vedem. Cand lumina cade asupra oricarui obiect colorat, acesta va
absorbi doar acele lungimi de unda care corespund structurii sale
atomice. Restul lungimilor de unda se vor reflecta, dand obiectului
culoarea pe care noi o vedem. (Astfel, culoarea unui obiect este un
indiciu clar asupra structurii atomice a obiectului respectiv.) In retina,
ele vor fi convertite in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier,
unde vor fi decodificate.

Cum putem vedea culorile ?

Lumina este conditia care ne ajuta sa percepem ceva din punct de
vedere vizual. In intuneric deplin, nu vedem nimic, cu atat mai putin
culorile.
Intrucat fiecare entitate are o anumita constructie moleculara,
anumite culori sunt absorbite iar altele sunt reflectate. Razele
luminoase reflectate ajung la retina care are in componenta sa mai
multe tipuri de celule receptoare (celule cu conuri si celule cu
bastonase). Celulele cu bastonase sunt raspunzatoare doar de
distingerea luminozitatii (ele ne pot da indicii in obscuritate si pe
intuneric cand percepem totul intr-un vag ton albastrui). Celulele cu
conuri sunt cele care fac posibile formarea senzatiilor de culoare si sunt
de trei tipuri, corespunzatoare celor trei culori primare (rosu, verde si
albastru). In retina, razele luminoase vor fi convertite in impulsuri
electrice care vor fi trimise catre creier, unde vor fi decodificate,
facandu-se analiza si sinteza lor. Stimularea egala a celor trei tipuri de
celule cu conuri este raspunzatoare de formarea senzatiei de alb,
stimularile inegale a lor duc la formarea diferitelor si numeroaselor
senzatii cromatice, iar lipsa stimularii coincide cu senzatia de negru.
Cercetari asupra culorilor si rezultate obtinute

Faptul ca culorile ne influenteaza este indubitabil. Semnificatia

culorilor a fost cercetata si rezultatele au fost utilizate in merchandizing,
vanzare, decorarea casei, crearea mediului de lucru, industrie,
cultivarea plantelor, nutritie, fizica, fiziologie, psihologie si arta.
Cercetari in practica medicala conventionala (care dovedesc
posibilitatea utilizarii luminii in scop terapeutic):

Majoritatea oamenilor sunt sceptici fata de efectele cromoterapiei, desi,

unii profesionisti fac apel la culoare in anumite tratamente. De exemplu,
copiii prematuri cu icter sunt tratati cu ajutorul unei reactii chimice
declansata prin expunerea timp de cateva zile la lumina albastra. Relatia
dintre lumina albastra si icter incepe sa fie bine inteleasa din punct de
vedere stiintific. (Kaiser, 84)
Iata cateva exemple de studii , cercetari sau articole publicate pe
aceasta tema :
studiul lui Vreman Light-emitting diodes: a novel light source for
phototherapy
Creamer and McGregor de la St Johns Institute of Dermatology, London UK
au publicat un articol in ianuarie 1998, intitulat Photo (chemo) therapy:
advances for systemic or cutaneous disease
Griffiths de la University of Manchester, UK, a publicat in iulie 1998 articolul
Novel therapeutic approaches to psoriasis
in octombrie 1998, The Archives of General Psychiatry a adaugat 4 articole
despre terapia prin lumina
Cercetari in domeniul psihologiei
In studiul culorii si luminii mediului inconjurator condus de profesorul
de arte vizuale Harry Wohlfarth si Catharine Sam de la University of Alberta,
a fost modificata culoarea mediului a 14 copii intre 8 si 14 ani cu severe
handicapuri si tulburari comportamentale. El a dispus interschimbarea
nuantelor de galben si albastru cu portocaliu, alb, bej si maro si inlocuirea
luminii fluorescente cu unele cu spectru total. Dupa o schimbare de culoare
si luminozitate, comportamentul agresiv al copiilor s-a diminuat si presiunea
sangelui a scazut. Interesant a fost ca aceleasi efecte s-au inregistrat si la
copiii orbi si la cei cu vedere normala. Acest fapt sugereaza ca energiile
colorate actioneaza pe cai care depasesc vederea. O ipoteza ar fi ca
neurotransmitatorii din ochi transmit informatia despre lumina la creier
chiar si in absenta vederii si ca aceasta informatie elibereaza un hormon din
hipotalamus care are numeroase efecte asupra dispozitiei, claritatii mentale
si nivelului de energie.

Rose H.Alschuler si Berta Weiss Hattwick au avut studiat desenele copiilor

mici o lunga perioada de timp dupa care au concluzionat ca : uzul frecvent al
culorii albastru implica autocontrolul si reprimarea emotiilor, rosul dezvaluie
exprimarea neinhibata, galben se asociaza cu infantilismul si dependenta,
verde exprima echilibru si putine impulsuri emotionale, o natura simpla si
necomplicata. Intr-un studiu similar, Atsushi Asari defineste semnificatiile a
12 culori si 17 combinatii de culori printr-o metoda asemanatoare cu cea a
lui Alschuler si Hattwick . Cele doua studii au gasit un acord deosebit in ceea
ce priveste semnificatiile acordate culorii purpuriu, asociate cu boala sau
moartea.

Reactiile generale la culoare

In linii mari, tonurile din zona rosu al sistemului primar al culorilor sunt
numite calde, in timp ce acelea din zonele verde si albastru sunt numite
reci. Acesti termeni sunt mai curand relativi dacat absoluti. Faber Birren
defineste aceasta trasatura a culorilor prin asocierea lor cu 2 stari : culorile
calde sunt active si excitante (tonurile de rosu), iar cele reci sunt pasive si
calmante (albastru, violet, verde). De asemenea, el sustine ca culorile
luminoase sunt active, in timp ce acelea intunecate sunt pasive. Cercetatorii
moderni japonezi au evidentiat cu precizie aceasta. De exemplu, Choku
Akashi (1986) a demonstrat prin rezultatele cercetarilor sale ca rosul e
adesea perceput ca fiind activ si poate fi corelat in anumite circumstante cu
agresivitatea. In contrast cu culorile calde, cele reci sunt inactive si pasive.
Faber Birren mentiona ca diviziunea spectrului in culori calde si reci poate fi
legata de personalitatea umana. Caldura si raceala sunt calitati dinamice,
caldura semnificand contactul cu mediul, iar raceala, retragerea in sine.
Persoanele extrovertite iubesc culorile in general si le prefera pe cele calde
in particular, iar persoanele introvertite nu sunt prea entuziasmate de
culoare si prefera culorile reci. Emotional vorbind, rosul excita, albatrul
calmeaza. Aceasta complementaritate exista si la nivel fizic si fiziologic.
Culorile rosii tind sa creasca tensiunea musculara, sa stimuleze sistemul
nervos autonom, in timp ce verdele si albastrul relaxeaza tensiunea. Aceste
conexiuni directe exista intre creier si corp, reactiile avand loc independent
de gandire sau deliberare. (Birren 55)

Jaensch a descoperit ca oamenii pot fi grupati in doua categorii: cei care

sunt mai sensibili la capatul cald al spectrului solar si cei care sunt mai
sensibili la cel rece. Subiectii dominati de culorile calde sunt
caracterizati de o relatie mai intima cu lumea perceptibila vizual, fiind
deschisi si receptivi la influentele exterioare. Ei par sa isi faca loc cu mai
multa usurinta in mediul social. Viata lor emotionala este caracterizata
de sentimente clade, sugestibilitate si stari afective puternice. Toate
functiile mentale sunt integrate rapid. In relatia subiect-obiect accentul
este pus pe obiect. Subiectii dominati de culorile reci au o atitudine de
detasare si de respingere fata de lumea exterioara. Ei gasesc ca e dificil
sa se adapteze noilor circumstante si sa se exprime liber. Din punct de
vedere emotional ei sunt reci si rezervati. In relatia obiect-subiect
accentul cade pe subiect. (Dr. Maria Rickers-Ovsiankina (In Faber Birren
Color Psychology and Color Therapy))
Testele colorate
Psihologia conventionala respinge orice presupunere ca culoarea
ar putea influenta in veun fel complexa personalitate umana. Totusi,
unii psihiatri folosesc teste cu culori in combinatie cu alte tipuri de teste
pentru a stabili un diagnostic. (Valey 1980). Culoarea este cel mai
adesea asociata cu afectivul sau emotionalul, ca fiind opuse partii
intelectuale. Testele de culoare mai cunoscute sunt: Rorschach Inkblot
Method (1921), the Color Pyramid Test (CPT) (1950 Max Pfister), si
Color Test (1948 Max Luscher) .
Unul dintre cele mai recente studii este Color Communication
care apartine japonezului Choku Akashi. El a urmarit timp de 8 ani (la
80 de oameni, copii si adulti), relatia dintre emotii si preferintele pentru
anumite culori, folosind tabelul sau colorat (compus din 36 de culori,
combinate cate 2).

Cercetarile din domeniul agriculturii vin si ele in sprijinul evidentierii

puterii culorilor. Iata cateva exemple:
1. In 1997 cercetatorii de la School of Agriculture and Forest Science at
the University of Wales, UK au utilizat lumina rosie si albastra pentru a
stabili daca acestea vor creste activitatea si vor reduce tulburarile de
locomotie la puii de carne. Ei au aratat ca la 108 pui, comportamente ca
statul in picioare, mersul, agresivitatea si lupta cu ceilalti au crescut in
intensitate dupa ce au fost expusi timp de o luna la lumina rosie. Cand a
fost folosita lumina albastra s-a inregistrat o rata inalta a anomaliilor
locomotorii. (Prayitno DS., Phillips CJ and Stokes DK. 1997. The effects
of color and intensity of light on behaviour and leg disorders in broiler
chickens. Poultry Science 76(12): 1674-81.)

2. Michael Kasperbauer, un cercetator de la US Agricultural Research

Service Center in Florence, South Carolina, a demonstrat ca folosind
folii rosii de plastic sub plantele de bumbac si rosii , productia a crescut
cu 15-20% fata de stilul clasic care folosea folii negre sau transparente.
Deasemenea, napii cultivati sub folii albastre au avut o aroma mai
puternica decat cei crescuti sub folii verzi. Analiza napilor crescuti sub
folii albastre a evidentiat faptul ca au o concentratie sporita de
glucocinolates si de vitamina C.
3. Kasperbauer si echipa sa au investigat legatura dintre culori si
controlul daunatorilor. Michael Orzolek de la Pennsylvania State
University a dovedit ca acestia sunt atrasi de galben si indepartati de
rosu sau albastru. Aceste rezultate isi gasesc ecoul in cercetarile lui
Babbitt (cu un secol mai devreme) care a scrisThe electrical colors
which are transmitted by blue glass often destroy the insects which
feed upon plants. (Boyce N. Rainbow Growing. New Scientist. 24
October 1998.)

Istoria culorii
Eforturile lui Mankind de a vindeca cu ajutorul luminii sunt vechi
de cand istoria dar bazele teoriei moderne a culorilor s-au pus de catre
oamenii de stiinta ai secolului al XVII-lea.
Isaac Newton (1642-1727), a fost primul care a demonstrat (cu
ajutorul faimoaselor sale experimente cu prismele) ca lumina este un
amestec al culorilor vizibile ale spectrului solar. El a intarit acest rezultat
dovedind ca, atunci cand banda celor 7 culori traverseaza o prisma
reversa, culorile se recombina formand lumina alba.
Celebrul scriitor german, Johann Wolfgang von Goethe a studiat
fenomenul culorilor timp de 20 de ani inainte de a publica Zur
Farbenlehre (Teoria culorilor) in 1810. Goethe a identificat cele 3 culori
primare: rosu, albastru si galben si a fost primul care a descris efectele
psihologice ale culorilor.
O influenta majora a avut-o in secolul XIX Edwin Babbitt. Nascut in
1828 la New York, Babbitt a compus in 1878 capodopera Principles of
Light and Color. Babbitt a fost un entuziasmat de culoare care a
explorat efectele terapeutice ale culorii.
Ghadiali Dinshah (1873-1966), un naturalist american din India, sia petrecut multi ani cercetand efectele culorii, punand la punct filtre
colorate si lampi, aplicand cunostintele sale stiintifice (extrase din
descoperirile lui Goethe si Newton) pentru folosirea culorii in tratarea
bolilor fizice. Munca sa este probabil cea mai vasta si detaliata decat
oricare alta din acesta perioada.
Epoca de glorie a cromoterapiei a durat pana la descoperirea
penicilinei, in 1938,cand, prin amplificarea folosirii antibioticelor (a
caror rezultate in vindecare erau mult mai rapide decat cele obtinute
prin utilizarea culorilor), cromoterapia a pierdut teren, lucru sustinut si
de lipsa recunoasterii unor protocoale de cercetare. Insa, ca o metoda
necostisitoare, simpla, lipsita de durere si stres, cromoterapia merita sa
fie reluata in considerare.

Cromoterapia
Traim intr-o lume in care culoarea ne domina viata, inconjurandune oriunde ne-am afla. Acesta planeta minunata nu contine toate
culorile minunate ale curcubeului fara un motiv bine intemeiat. Nimic
de pe pamant nu este rodul intamplarii si tot ce este natural are un
scop. Culoarea nu face exceptie de la asta. Tot ceea ce trebuie sa facem
este sa devenim mai constienti fata de culoare si fata de modul in care
ea actioneaza asupra noastra. Data viitoare cand sunteti intr-un
restaurant priviti decorul. Culorile sunt stralucitoare si distractive.
Credeti ca designerii au ales aceste culori doar pentru ca dvs.sa va
simtiti fericit cat sunteti acolo ? Nu numai ca doresc asta, dar ei stiu in
plus ca toate culorile luminoase ca rosul, portocaliul, galbenul
stimuleaza sistemul nervos si cresc apetitul. Va aduceti aminte de
momentele insorite ale verii cand stateati la plaja dupa cum v-a
recomandat doctorul sau poate bunica cu intelepciunea ei batraneasca
? Stiti de ce se acorda atata importanta bailor de soare ? Nu atat
bronzul obtinut conteaza cat absorbtia culorilor din razele de soare de
catre organism. Cunoasteti sentimentul de melancolie care ne cuprinde
uneori toamna si ca motivele acesteia trebuie cautate in zona lipsei de
lumina solara si a culorilor deschise ? Toate aceste idei se asociaza cu
un vechi principiu numit terapia prin culoare.
Vechii egipteni, chinezi si indieni credeau in cromoterapie. Egiptenii
se scaldau si beau apa terapeutica expusa indelung la razele soarelui
intr-un recipient din sticla pictata. Chinezii recurgeau la colorarea fetei
pentru stabilirea diagnosticului. Medicina ayurvedica, originara din
India, considera ca chakrele (un fel de plexuri nervoase localizate la
diferite niveluri ale corpului) actioneaza ca prisme redand si amplificand
culorile care ne inconjoara. In zilele noastre, cercetatorii recunosc ca
ntr-adevar culorile au efecte puternice asupra psihicului uman, iar prin
intermediul psihicului asupra dispozitiei si sanatatii.

Rosu Chakra radacina

Oranj Chakra splinei
Galben Chakra plexului solar
Verde Chakra inimii
Albastru Chakra gatului
Indigo Chakra celui de-al treilea ochi
Violet Chakra crestetului
Conform filosofiei asiatice, in corp exista 7 centre de energie (Chakre)
(Chakra este cuvantul sanscrit pentru roti).
Acestea sunt ca niste spirale de energie, fiecare fiind legata de
celelalte. Daca iti poti imagina chakrele ca un set de rotite , ele ar fi ca
rotitele dintr-un ceas: fiecare trebuie sa se miste lin si cu o viteza
constanta pentru ca ceasul sa functioneze corect. La fel, starea de
bunastare, de sanatate a fiintei umane, este atinsa atunci cand se
atinge un echilibru al acestor energii. Cromoterapia poate ajuta la
reechilibrarea acestor rotite prin utilizarea culorilor adecvate (fiecare
din culorile spectrului solar este lumina pura care are o anumita
lungime de unda, astfel incat, fiecare culoare are energia sa proprie.
Energia asociata fiecarei din culorile spectrului solar rezoneaza cu
energia cate unei chakre a corpului).
Cromoterapia se bazeaza pe faptul ca functiile psihologice raspund
la diverse culori. Cum se intampla aceasta exact ? Glandele pineale
(atasate creierului) controleaza ritmul zilnic al vietii. Cand lumina
patrunde in ochii nostri (piele) , ea traverseaza cai neurologice spre
aceste glande pineale. Diferitele culori (date de lungimile de unda si
frecventele diferite) sunt conectate cu arii anume ale corpului nostru si
au efecte diverse asupra functiilor fizice si psihice. Exemplul dat mai sus
cu utilizarea galbenului, rosului si portocaliului in fast-food-uri este doar
una din modalitatile in care acest principiu lucreaza.

Desi nu suntem constienti de asta, ochii nostri si corpul nostru se

adapteaza constant la lungimile de unda ale luminii care ne inconjoara.
Prima noastra experienta colorata este de cand am fost bebelusi si ne
aflam in uter, unde eram inconjurati de un roz protector si confortabil.
Apoi, in experientele copilariei , asociem cu culori primele noastre
procese de invatare. Pe masura ce devenim maturi atasam diverse
sentimente, amintiri si intelesuri anumitor culori iar acestea pot deveni
scenarii in subconstientul nostru. Putem construi apoi prejudecati
legate de culori care ne fac fericiti, tristi sau au o conotatie
amenintatoare pentru noi.
Experientele cotidiene (fie ele pozitive sau negative) au un efect
asupra noastra. Experientele negative se pot manifesta in timp la nivel
fizic, ca boli. De exemplu, sa presupunem ca am fost, de-a lungul
timpului, pusi in situatia de a ne simti incapabili, dintr-un motiv sau
altul, sa ne exprimam gandurile, sa ne exprimam sentimentele sau
nevoile. Aceasta se poate manifesta ca o problema la nivelul chakrei
gatului (care e legata in plan spiritual cu capacitatea de autoexprimare).
Asttfe, daca autoexprimarea a fost blocata, energia nu va mai curge lin
in aceasta arie. Lucrul cu culoarea adecvata poate ajuta la dizolvarea
sentimentelor negative, la deblocarea si echilibrarea corpului.
Exista numeroase modalitati de utilizare terapeutica a culorilor,
insa le vom mentiona doar pe cele mai populare:
utilizarea vestimentatiei colorate
apa solarizata
expunerea la lumina colorata
meditatia asupra culorilor
respirarea culorilor

Cromoterapia poate fi utila pentru orice fel de problema, fie ea, fizica,
mentala, spirituala, emotionala sau pur si simplu pentru
relaxare.Culoarea poate fi folosita pentru echilibrarea energiilor din
corpul nostru si evitarea posibilelor probleme. Ea poate fi un catalizator
al proceselor de vindecare. Trebuie retinut insa ca nici o terapie
complementara nu trebuie considerata ca o alternativa la sfatul medical
profesionist. Cromoterapia poate fi utilizata in siguranta pe langa orice
alt tratament medical sau terapie ortodoxa.
Efectele culorilor asupra fiintei umane
Podul londonez Blackfire
Acest pod londonez era renumit deoarece
era podul preferat al unui mare numar de sinucigasi care preferau sa-si
curme viata aruncandu-se in apele Tamisei. Dupa revopsirea sa din
negru (culoarea initiala) in bleu verde deschis, numarul sinuciderilor a
scazut foarte mult, fapt pus de catre specialisti pe baza noii sale culori,
recunoscuta pentru efectele sale sedative si relaxante.ROSU Vitalitate,
curaj, inceredere in sine
Potrivit atunci cand trebuie sa faci fata unei zile solicitante sau cand te
simt secat de energie sau lipsit de vlaga. Rosu energizeaza la toate
nivelele. Ne conecteaza cu corpul nostru. Orice lucru care trebuie
inceput are nevoie de vitalitatea rosului.
Trasaturi de personalitate: curajos, increzator, umanist, plin de vointa,
spontan, onest, extrovert.
Are drept efect stimularea neuronilor, a glandelor endocrine si a
nervilor senzoriali. Creste circulatia sangelui, are efecte subtile dar
intense in ceea ce priveste guvernarea functiilor creierului, a sistemului
nervos si a multor procese fiziologice si biochimice. Datorita efectelor
sale invioratoare , pentru uzul terapeutic general sunt recomandate
doze moderate de rosu insotite de albastru si verde. Aplicarea luminii
rosii, monocromatice grabeste cicatrizarea si vindecarea tesutului
ORANJ Fericire, incredere, resurse sporite

Aduce bucurie zilelor noastre si creste pofta de viata. Oranjul este cel
mai bun stimulent emotional. Ne conecteaza cu simturile noastre , ne
ajuta sa indepartam inhibitiile si ne face independenti si sociabili..
Trasaturi de personalitate: entuziast, fericit, sociabil, energic, sportiv,
constructiv.
Efectul sau pozitiv principal consta in cresterea imunitatii corpului
(cresterea rezistentei fata de infectii). Cel mai mult este utilizata in
vindecarea spasmelor si a rigiditatii. Deasemenea joaca un rol
important in cresterea ratei metabolismului, in fortifierea plamanilor, a
splinei si a pancreasului. Creste pulsul dar mentine normala tensiunea.
Din punct de vedere psihologic, oranjul este utilizat pentru inducerea
entuziasmului.
GALBEN Intelepciune, claritate, stima de sine

Ne ofera claritate in gandire, creste constiinta de sine, stimuleaza

interesul si curiozitatea. Galbenul e legat de abilitatea de a percepe si a
intelege. Ne conecteaza cu mentalul nostru.
Trasaturi de personalitate: simt al umorului, optimist, increzator,
practic, intelectual.
Ajuta mecanismul motor al corpului. El fortifica musculatura si
faciliteaza functiile digestive. Uzul sau prelungit duce la aciditate, colici
sau hemoroizi. Absorbtia in exces de radiatii galbene poate da palpitatii
si delir. Utilizarea acestei culori e insotita de o crestere generala a
inteligentei si claritatii mentale.
VERDE Echilibru, dragoste, autocontrol
Ajuta la relaxarea muschilor, nervilor si a gandurilor. Ne curata si
echilibreaza energetic, oferindu-ne un sentiment de reinnoire, pace si
armonie. Ne conecteaza la dragostea neconditionata si echilibreaza
intreaga fiinta.
Trasaturi de personalitate: intelegator, autocontrolat,adaptabil,
simpatetic, milos, generos, iubitor de natura, romantic.

Determina dilatarea arteriala. Absorbtia sa excesiva are efecte

daunatoare asupra tesutului muscular si a glandei pituitare. Din punct
de vedere psihologic, verdele are un impact pozitiv, inducand gandirea
pozitiva. Este prescris de aceea in managementul stresului.
ALBASTRU Cunoastere, sanatate, capacitate de decizie
Este o culoare relaxanta mental, avand un efect de linistire asupra
sistemului nervos. Este ideal pentru problemele de somn, copiii
hiperactivi, etc. Ne conecteaza la gandirea holistica, dandu-ne
intelepciune si claritate, imbunatatind comunicarea si vorbirea.
Trasaturi de personalitate: loial, diplomat, afectuos, inventiv, pasator,
prudent.
Creste rata reactiilor metabolice si e folosit adesea in vindecarea ranilor.
Asigura un efect de linistire mentala sprijinind insa starea de constienta
atunci cand este utilizata in practicile de meditative.
INDIGO Intuitie, misticism, intelegere
Energia indigo ne conecteaza cu inconstientul nostru, oferindu-ne
experienta de a fi o parte din intregul univers. Intareste intuitia,
imaginatia, puterea psihica, creste activitatea de visare.
Trasaturi de personalitate: neinfricat, intuitiv, practic, idealistic, intelept,
vindecator.
Relaxeaza si incetineste activitatea sistemelor neuro-muscular,
cardiovascular si limfatic.
VIOLET Frumusete, creativitate, inspiratie
Ne purifica gandurile si sentimentele , oferindu-ne inspiratie. Ne
conecteaza cu sinele spiritual dandu-ne intelepciune si putere
interioara.Creste talentul artistic si creativitatea.
Trasaturi de personalitate: leader, bun si corect, umanitar, simt al
autosacrificiului, vizionar, creativ, puternic mental.
Utilizat cu succes in mentinerea nivelului concentratiei de potasiu din
corp. Anumite radiatii (cu o frecventa inalta) a acesti culori inhiba
formarea tumorilor. Deasemenea, tine sub control apetitul.

Culori si semnificatia lor

Rosu simbolizeaza caldura, foc, pasiune, entuziasm si agresiune. El

poate mari presiunea sangelui si ritmul respiratiei. Are efectul de a
stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid si creste sperantele.
Rosu capteaza atentia. Cuvintele si obiectele care au aceasta culoare
sunt imediat observate. Ele sunt deseori utilizate in decorarea
interioarelor. Se stie ca in ceea ce priveste masinile exista o corelatie
intre culoarea rosie si rata furturilor.
Rosu poate fi o culoare foarte intensa care naste sentimente extreme.
Hainele rosii pot da senzatia de vivacitate si putere, dar si pe cea de
conflict, agresiune.

Rosu domina. Din aceasta cauza ar trebui folosit doar pentru a

sublinia ceva si nu ca si culoare principala. Incaperile in care
predomina culoarea rosie creaza nervozitate. In incaperile in care se
foloseste doar sporadic rosu oamenii pierd sirul timpului, motiv pentru
care se intalneste des in cazul casinourilor si barurilor. Si restaurantele
utilizeaza adesea rosu intrucat acesta stimuleaza apetitul.
Alege o culoare
rosu
galben

albastru verde

portocaliu

negru

mov

roz

alb

maro

Galbenul stralucitor este cea mai obositoare culoare pentru ochi.

Culoarea reflectata stimuleaza prea mult ochiul, creand iritatea retinei.
Galbenul stimuleaza metabolismul. Intr-o camera galbena copii mici
plang incontinuu si adultii isi pierd cumpatul. Ca si efecte pozitive se
pot mentiona cresterea puterii de concentrare si stimularea activitatii
creierului.

Galbenul folosit in cantitati mici creaza senzatia de caldura si

stralucire. El reprezinta ludicul, lumina, creativitatea, caldura si o
atitudine lejera in ceea ce priveste viata. Galbenul este asemeni
razelor soarelui, ai nevoie de ele pentru a te simti bine, dar nu vrei sa
iti intre in ochi.
Galbenul poate avea multe nuante. Galbenul simplu este culoarea care
te inveseleste cel mai tare. Oricum, cu cat este mai palid cu atat este
mai placut de privit. Galbenul murdar este simbolul prudentei,
decaderii, bolii, geloziei, duplicitatii. Alegerea nuantei este esentiala
atunci cand vrei sa folosesti galbenul.
Galbenul deschis este culoarea care iti atrage cel mai mult atentia.
In multe religii acesta este simbolul supranaturalului.
Albastrul reprezinta singuratate, tristete, depresie, intelepciune,
incredere, loialitate. Cand porti albastru la interviurile pentru angajare
arati ca esti o persoana loiala si capabila sa se dedice binelui firmei.
Albastrul este una din cele mai populare culori in ceea ce priveste
imbracamintea. Asocierea sa cu mancarea trebuie sa se faca insa cu
foarte multa atentie ea reduce apetitul si creaza repulsie. Acest lucru
se intampla intrucat rareori mancarea naturala este albastra. Cel mai
adesea daca este asa, atunci ea este toxica, sau pur si simplu stricata.
Albastrul relaxeaza sistemul nervos. El da efect de somnolenta, ii face
pe oameni contemplativi, o reactie opusa rosului. Albastrul deschis
este o buna culoare pentru dormitoare intrucat calmeaza. Albastrul
inchis insa da senzatia de raceala si creaza depresie.

Intr-un mediu albastru creste productivitatea. Studiile au aratat ca

studentii obtin note mai bune si halterofilii reusesc sa ridice mai mult
in incaperi albastre. Atunci cand citesc un text albastru oamenii
reusesc sa retina mai multe informatii.
Verdele are multe semnificatii. Cel mai des este folosit pentru a
simboliza natura. Prin corelatie simbolizeaza si viata, tineretea,
renasterea, speranta si vigoarea. In Evul Mediu miresele purtau verde
pentru a simboliza fertilitatea.
Verdele este culoarea pe care ochiul o accepta cel mai usor si poate
imbunatati vederea. Este o culoare care are un efect neutru asupra
psihicului uman. Aceasta culoare este utilizata in camerele unde
asteapta oamenii care vor fi filmati pentru a aparea la televizor. Verdele
este deseori utilizat si in spitale intrucat relaxeaza pacientii.
Nuantele de verde au semnificatii diferite.:
- verde inchis = deosebit, masculin, conservativ, bogatie

- verde smarald = imortalitate

- verde maslina = culoarea pacii
- verde galbui = cea mai putin atragatoare culoare pentru consumatori.

Portocaliul este asociat caldurii, multumirii, prosperitatii si onestitatii.

El pare puternic si generos.
Este culoarea cel mai des asociata apetitului.

Portocaliul pare sa se adreseze tuturor. El poate fi folosit pentru a

indica produse de care poate beneficia toata lumea. El face ca si
produsele scumpe sa para usor de obtinut.
Negrul este o culoare controversata. Pe de o parte este asociata
demonilor, vrajitoarelor; pe de alta parte durabilitatii si increderii. Pe
de o parte inspira autoritate si putere, pe de alta parte disperare, jale.
Pe de o parte simbolizeaza rautate si activitati criminale; pe de alta
parte constanta, prudenta si intelepciune.
Negrul este culoarea preferata a multor oameni. Unii poarta negru
pentru ca este o culoare formala si inspira putere. Preotii, dimpotriva,
poarta negru pentru a-si arata supunerea fata de Dumnezeu. Altii
poarta negru intrucat ii face sa arate mai subtiri. Mult timp hainele
negre au fost un simbol al stilului, sofisticarii.
Albul simbolizeaza puritate, castitate, inocenta. Din aceasta cauza
rochia traditionala pentru mirese este alba. De asemenea simbolizeaza
si curatenia. Doctorii, asistentele, laborantii poarta alb pentru a sugera
un mediu steril.
Albul reflecta lumina, dar da senzatia de racoare. Din aceasta cauza
este culoarea preferata in zonele toride.
Violetul este culoarea regilor. Ea sugereaza luxul, bogatia si
sofisticarea. Este culoarea pasiunii, romantismului si emotiilor.
Violetul este o culoare care se gaseste rar in natura. Unii oameni
prefera violetul in design intrucat pare elegant, creaza o atmosfera
artistica. Pentru altii pare insa artificial.

Maroul este culoarea pamantului si padurii. Este solid, de incredere si

ajuta la crearea unei atmosfere neutre, confortabile si primitoare. El
comunica sinceritate, putere, maturitate.
Maroul tinde sa fie culoarea preferabila a barbatilor.
Unele nuante par insa sa dea senzatia de purtat prea mult sau de
tristete.
Rozul este cea mai romantica si afectiva culoare. Aceasta culoare te
linisteste. Studiile au aratat ca rozul calmeaza si imbuneaza
sentimentele. Atunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz
atitudinea agresiva se diminueaza vizibil. Efectul nu este insa durabil.
O expunere mai indelungata la aceasta culoare poate duce in final la o
explozie de violenta.

Fiecare culoare are o anumita proprietate, care se raspandeste in mediul

inconjurator. Iata care sunt semnificatiile si proprietatile fiecarei culori.
Culoarea Semnificatia
Utilizare Expunere prelungita
Rosu 1 Caldura, energie, vitalitate, putere, pasiune, curaj, agresivitate,
impulsivitate
Folosit pentru a accelera metabolismul, pentru a
depasi starea de depresie
Creste nivelul de nervozitate, agitatie, stres
Portocaliu 1
Energie, excitant
Are un usor efect de incalzire,
creste imunitatea, potenta
Creste nivelul de agitatie
Galben 1 Intelect, farmec, suprinzator, cald, precaut, inovator Ajuta
stimularea mentala, este rareori folosit Epuizare, prea multa activitatea
mentala
Verde 1 Echilibru, lipsit de experienta, bogatie, gelozie, moderatie,
traditional, dramatic (valabil pentru verde intunecat)
Bun pentru
linistirea nervilor, echilibreaza starile emotionale, trezeste, incurajeaza
sentimentele de compasiune Creaza energie negativa
Albastru 1
Adevar, calm, armonie, loialitate, sinceritate,
responsabilitate
Calmant pentru nervi
Deprimant
Indigo 1 Adevar Permite deschiderea unei cai intre eul constient si cel
spiritual Dureri de cap, migrene
Violet 1 Seninatate
Benefic pentru probleme mentale si
nervoase Ganduri negative
Mov 1 Feminin, echilibru Ajuta vindecarea sprituala
Oboseala,
dezorientare
Alb 1
Puritate, inocenta, optimism Purifica mintea la un nivel
superior Atgintiu 1 Pace, rabdare
Indeparteaza bolile Auriu 1 Putere
Intareste corpul si spiritul
Prea puternic pentru
majoritatea oamenilor
Negru 1 Tacere, eleganta, putere, mister
Tacere si pace
Rece, intimidant, distant
Gri 1
Stabilitate Inspira creativite, simbolizeaza succesul -

Foloseste cromoterapia pentru a echilibra energia, acolo unde simti ca

iti lipseste: fie in partea emotionala, spirituala sau mentala. Cumpara
cristale, lumanari, prisme, tesaturi, ochelari de soare, produse
cosmetice (sare de baie, rujuri etc) si imprastie-le prin casa. Fii
constienta de atractia ta catre o anumita culoare, epntru ca semnaleaza
zonele lipsite de echilibru. Invata sa intelegi de ce unele culori au un
efect pozitiv, iar altele produc senzatii negative.Fa un mic exercitiu in
fiecare dimineata, imediat dupa ce te trezesti. Gandeste-te la ce fel de
zi vei avea, la modul in care ai planificat-o, si alege o culoare care sa te
insoteasca de-a lungul zilei. Este o modalitate de a-ti incarca sistemul cu
energie.Incearca sa schimbi culorile care te inconjoara, fie acasa fie la
birou. Nu este vorba de a aranja mobilierul intr-un anumit fel, ci de crea
o vibratie coloristica care sa afecteze sistemul senzorial al persoanelor
din acea incapere. De exemplu: urmatoarea data cand vei manca intrun restaurant, observa culorile folosite pentru decor. Exista o mare
probabilitate sa fie tonuri de rosu, portocaliu si galben: culorile care
stimuleaza sistemul nervos si maresc apetitul.Poarta o piesa de
imbracaminte portocalie (o esarfa, un tricou, lenjerie intima) daca stii
ca vei avea o zi aglomerata, si simti nevoia de energie. Se apropie
Halloween, ce mai astepti? Noteaza-ti numerele de telefon si adresele
pe bucati de hartie galbena. De ce crezi ca cei de la 3M au inventat
Post-it-urile galbene? Daca esti genul care rontaie intre mese, inchide
mancarea intr-un recipient roz culoare care dimineaza apetitul.
Terapia prin culori este o noua forma de tratament, facand parte din
medicina complementara, alaturi de acupunctura, homeopatie,
aromaterapie si altele.
de Irina Markovits

Cunoscut si sub denumirea de cromoterapie, acest tip de tratament

foloseste culorile pentru a schimba starea sanatatii mentale cu ajutorul
unor camere, surse de lumina, cristale si tesaturi colorate intr-un
anumit mod. Efectul psihologic pe care-l incumba culorile a jucat un rol
terapeutic inca din vremea antichitatii, datorita capacitatii lor de a
produce raspunsuri emotionale directe. Abia la sfarsitul secolului 19,
Europa a inceput sa fie interesata de teoria culorilor, iar Rudolph
Steiner a devenit fondatorul terapiei moderne a culorilor.
Explicata pe scurt, terapia se bazeaza pe teoria conform careia lumina
reprezinta o frecventa, deci fiecarei culori prezente in spectru ii
corespunde o anumita frecventa. Cum stiinta ne invata ca energia nu
poate distrusa, ci doar redistribuita, acest lucru inseamna ca frecventa
va avea un anumit efect asupra fiecarei persoane in parte. In timpul
anilor 70-80, o serie de teste au aratat o oarecare legatura intre
sanatate si culori, iar de atunci unii psihologi au inceput sa foloseasca
culorile pentru a investiga starea unui pacient.
O alta explicatie a terapiei culorilor se bazeaza pe conceptul de aura,
un camp invizibil, legat de 7 centre de energie numite chakre, care
interpenetreaza corpul fizic. Lumina alba este absorbita din atomosfera
de aura, apoi impartita in energii ale culorii componente pentru a
revitaliza diferite parti ale corpului. Aceasta este una dintre explicatiile
depresiilor afective sezoniere (DAS), cand tristetea specifica iernii se
datoreaza lipsei de ultraviolete.

Culoarea din mediul inconjurator ne influenteaza starea de spirit, relatiile,

sanatatea, deciziile. Culorile imbracamintii sau culorile peretilor unei
camere iti pot modifica in mod inconstient actiunile, nivelul de energiei
fizica si starea emotionala. Expertii in marketing, psihologii, specialistii in
publicitate si creatorii de moda se joaca cu intreaga gama coloristica,
cunoscand faptul ca diversele combinatii de culori iti vor afecta deciziile si
starea de spirit. De exemplu, ambalajul oricarui lucru pe care il cumperi este
rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice, al carui efect este
incurajarea actiunii de cumparare. Culorile din restaurante sunt deseori
aranjate special pentru a deschide apetitul rosu, portocaliu sau pentru ati prelungi sau scurta sederea intr-o anumita incapere. Mai mult, culorile
alimentelor iti pot deschide sau distruge pofta de mancare. Bolnavii de icter
sunt tratati in camere albastre. Medicii dieteticieni recomanda folosirea
rozului pentru a diminua apetitul si atacurile de supraalimentatie. Culoarea
poate fi folosita pentru a crea o stare de bine si de multumire, pentru a
agita spiritele, pentru a calma si vindeca, pentru a exprima frivolitate sau
seriozitate
Terapia culorilor este astazi privita ca o arta rafinata care implica cateva
tehnici diferite. Culorile aurei pot fi observate daca terapeutul le priveste
printru-un ecran Kilner, care pentreaza spectrul luminii albe. Unii terapeuti
pretind ca pot face acest lucru pe cale psihica, fara ajutorul ecranului. Boala
se manifesta ca o pata intunecata sau decolorata a zonei afectate. Terapia
presupune existenta unei lampi colorate sau a unui cabinet, astfel incat
clientul poate fi complet scaldat in lumina colorata, sau i se poate trata doar
partea afectata a corpului. Filtrele de culoare (maximum 3 o data) trebuie
combinate cu ritm si tonuri pentru un efect curativ sporit. Se mai pot
incerca si alte activitati precum bautul apei din rezervoare sau vase care
care au fost tinute la soare, servirea mesei din vase colorate intr-un anume
fel, purtarea anumitor culori in vestimentatia de la serviciu si de acasa
(albastru este odihnitor si reduce tensiunea arteriala, in timp ce rosu
potenteaza energia si este util in cazul durerilor menstruale). Totusi, nu
incercati terapia culorilor daca nu beneficiati de sfatul unui expert. Se pare
ca anumite combinatii gresite pot duce la dereglari in plan fizic si psihic.

Culoare: Din punct de vedere fizic: radiatii electromagnetice cuprinse

intre 375-760 nm(nm=nanometri=milimicroni=10 la puterea minus
6milimetri sau 10 la puterea minus 9 metri) si care formeaza banda
spectrului electromagnetic vizibil, cu o lungime de unda care este
susceptibila sa stimuleze selectiv conurileretiniene.
Din punct de vedere psihologic: culoarea este acea caracteristica a
luminii care permite a distinge unul de altul doua campuri de aceiasi
forma, marime si structura din spectrul vizual.
cromatica influenteaza starea fiziologica si psihologica a omului.
Culorile calde avand efecte stimulatoare si dand impresia de apropiere,
cele reci efecte calmante, dand impresia de departare iar cele neutre
(gri, maro) favorizand in anumite situatii receptarea unor stimuli dar in
cazul celor calde, pe acest fond, amplificandu-le contururile.
Efectele estetice ale culorilor mentin un anumit tonus, tonurile pure,
intense obosind si distragand atentia, fapt pentru care se folosesc
nuantele pastel mai ales la spatii mari, limitand culorile vii la suprafete
mici.

Culori si lumina mai buna, determina vizibilitate mai buna si ambianta

mai buna favorizand:
-

discriminarea

scaderea oboselii

concentrarea mai buna

viteza mai mare si mai putine accidente

interes crescut

refacere a fortei de munca

supreveghere mai productiva

Prin imbunatatirea ambinatei cromatice se pot obtine cresterea

productivitatii si scaderea oboselii prin:
-

creerea unor scheme coloristice intre ambianta si masina

contrast optim intre campul perceptiv si obiectul perceptiv

compensarea prin culoare a locurilor de munca

Exista un simbolism al culorilor sau culorile conventionale cu roluri de

culori functionale:
- galbenul avand vizibilitate maxima, semnalizeaza pericol mecanic.
Vopsindu-se in aceasta culoare partile taioase, mobile, punctele critice
din instalatie, elementele transportatoare sau materiale a caror
manipulare prezinta pericol de explozie.
Mesaj: ATENTIE!
- portocaliu semnalizeaza pericolele legate de temperaturi inalte si in
acesta culoare se vopsesc piesele calde cand nu au dimensiuni foarte
mari ( in caza contrar benzi), invelitori de protectie ale utilajelor.
Mesaj: ATENTIE PERICOL!
- rosu semnalizeaza pericol de foc, este folosit in scopuri limitate
datorita slabei vizibilitati in locuri slab luminate. Impune oprire
absoluta.

Mesaj: FOC! STAI! STRICT INTERZIS!

- verde- culoare de protectie, semnalizeaza o zona de siguranta.
Mesaj: SIGURANTA, SECURITATE
- albastru semnalizeaza absenta momentana a pericolului in locuri
care pot deveni periculoase, avertizand asupra masinilor in reparatii.

Mesaj: MANIPULARE PERMISA CU ATENTIE!

- purpuriu sursa de energie atomica, alte tipuri de surse energetice ce
pune in pericol viata.
- albul rezervat pentru circulatie, scari, pasaje, praguri, aduce ca
mesaj ideea de curatenei.
Orice culoare aplicata pe suprafeta mare isi slabeste semnificatia prin
banalizare. Plasate adecvat pe suprefete cu culori contrastante pot avea
rol de securitate.

Experiment
Washington o statie de metrou, intr-o dimineata friguroasa din ianuarie 2007.
Un barbat a cantat sase bucati din Bach, timp de aproximativ 45 de minute. In
acest timp, circa doua mii de oameni au trecut prin statie, cei mai multi dintre ei
in drum spre locul de munca. Dupa 3 minute de cand incepuse sa cante, un om de
varsta mijlocie a realizat ca violonistul era muzician. El si-a incetinit mersul si s-a
oprit pentru cateva secunde, apoi a pornit grabit pentru a-si indeplini programul.
4 minute mai tarziu, violonistul a primit primul sau dolar: o femeie a aruncat banii
in sapca , fara sa se opreasca . Peste 6 minute, un tanar s-a lipit de perete sa-l
asculte, apoi si-a privit ceasul si a repornit grabit. Peste 10 minute, un baietel s-a
oprit, dar mama lui l-a tras grabita in lung peronului. In cele din urma mama si-a
impins din greu copilul care a continuat sa mearga intorcand capul tot timpul.
Aceasta actiune a fost repetata cu mai multi alti copii. Fiecare parinte, fara
exceptie, i-au fortat sa se miste. Muzicianul a cantat 45 de minute. Doar 6
persoane s-au oprit si au ramas pentru o vreme. Aproximativ 20 i-au dat bani, dar
au continuat sa mearga in ritmul lor normal. A colectat in total32 de dolari. Dupa
cca 1 ora a terminat de cantat si s-a asternut tacerea . Nimeni nu a observat.
Nimeni nu a aplaudat si nici nu a existat vreo recunoastere. Nimeni nu a stiut
acest lucru, dar barbatul a fost Joshua Bell, unul dintre cei mai buni muzicieni din
lume. El a cantat una dintre cele mai complicate piese scrise vreodata, cu o vioara
in valoare de 3,5 milioane de de dolari. Cu doua zile inainte, Joshua Bell avusese
un concert cu casa inchisa la un tatru din Boston, unde valoarea medie a unui bilet
fusese de 100 dolari. Aceasta este o poveste adevarata. Concertul Joshua Bell,
incognito in statia de metrou, a fost organizat de Washington Post , ca parte a
unui experiment social despre perceptie, gust si prioritatile oamenilor. Intrebarile
ridicate: intr-un loc comun, intr-un mediu si la o ora inadecvate, putem percepe
frumusetea? Am recunoaste talentul intr-un context neasteptat? O posibila
concluzie a acestui experiment ar putea fi: daca nu avem un moment pentru a ne
opri si a asculta cantand pe unul dintre cei mai buni muzicieni din lume, una
dintre cele mai bune piese scrise vreodata, cu unul dintre cele mai valoroase
instrumente de cat de multe alte lucruri frumoase ne lipsim? -