Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
examinari la locul unde a fost gasit cadavrul sau in alte locuri pentru constatarea indiciilor privind
cauza mortii si circumstantele ei;
moarte violenta;
cauza mortii este suspecta (situatiile in care un deces este considerat drept moarte suspecta in
contextul acestui act normativ au fost expuse la subcapitolul 2.8.-Moartea suspecta si moartea
subita).
Organul judiciar care solicita autopsia medico-legala are obligatia sa puna la dispozitia
medicului legisturmatoarele documente:
ordonanta emisa de organul de urmarire penala sau incheierea instantei de efectuare a expertizei pe
cadavru care contine obiectivele acesteia;
copia completa a foii de observatie clinica, in cazul persoanelor decedate in unitati spitalicesti.
Autopsia medico-legala se efectueaza numai de medici legisti asistati de personal sanitar mediu
(laboranti, autopsieri) la morga institutiilor de medicina legala sau la prosecturile spitalelor
teritoriale. In cazuri exceptionale, cand nu exista posibilitatea transportarii cadavrului la morga sau
prosectura apropiata, cu acordul medicului legist, autopsia se poate efectua acolo unde se afla
cadavrul sau intr-un loc anume ales.
Organele de urmarire penala intocmesc dosarul de identificare a cadavrului in care se include si
rezultatul autopsiei.
Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si imprejurarile mortii numai pe baza
examenului extern sau a examenului intern partial.
Pentru atestarea leziunilor traumatice externe si interne se pot efectua fotografii judiciare (care
se anexeaza raportului de constatare sau de expertiza pe cadavru).
Medicul legist poate elibera certificat constatator al decesului numai in cazurile in care a
efectuat autopsia medico-legala, cu exceptia cazurilor in care decesul a survenit ca urmare a
catastrofelor.
Cercetarea la fata locului este o activitate complexa, efectuata de o echipa operativa alcatuita
din procuror, ofiteri de politie judiciara, criminalisti si un medic legist. Seful echipei este procurorul
care coordoneaza intreaga activitate de cercetare la fata locului. Fiecare membru al echipei are
sarcini distincte, constatarile tuturor fiind consemnate intr-un proces verbal de cercetare la fata
locului. Consemnarile se fac complet si cat mai exact.
In cazul in care se suspicioneaza infractiunea de omor se vor cauta, cerceta si preleva toate
urmele prezente pe cadavru, obiecte si sol. Examinarea trebuie facuta cu mare atentie pentru a se
evita modificarea, alterarea sau distrugerea urmelor si creerea de noi urme. Se va incerca sa se
stabileasca drumul parcurs de infractor pana la consumarea infractiunii si dupa aceasta, pentru a
parasi locul faptei, deplasarile infractorului si ale victimei, timpul scurs de la comiterea faptei,
precum si orice alte elemente menite sa ajute la solutionarea cauzei.
Cercetarea la fata locului trebuie sa se desfasoare cat mai rapid dupa consumarea faptei, in
conditii de luminozitate cat mai buna.
In general, cercetarea la fata locului se face in doua faze: faza statica si faza dinamica.
In faza statica cercetarea urmelor, a suporturilor pe care se gasesc si a obiectelor se face fara ca
ele sa fie miscate.
In faza dinamica se realizeaza examinarea obiectelor din perimetrul cercetat dupa miscarea si
ridicarea acestora.
In cadrul cercetarii la fata locului medicul legist are sarcina de a examina cadavrul. In prima
faza, examinarea cadavrului urmareste precizarea locului in care se gaseste, a pozitiei cadavrului,
examinarea leziunilor si a urmelor gasite pe cadavru, inclusiv pe imbracaminte. In cea de-a doua faza
se examineaza amanuntit leziunile existente pe cadavru, precum si modificarile cadaverice cu
precizarea stadiului evolutiv pentru a putea face aprecierea timpului scurs de la producerea mortii.
Medicul legist nu va formula concluzii privind cauza medicala a mortii numai pe baza
examenului cadavrului la fata locului. Concluziile se vor formula numai dupa efectuarea autopsiei
medico-legale complete si a examinarilor complementare.
In timpul cercetarii la fata locului se efectueaza fotografii judiciare care se anexeaza procesului
verbal de constatare. Este recomandabil ca activitatea de cercetare la fata locului sa fie inregistrata
video.
Dupa terminarea cercetarii la fata locului se procedeaza la prelevarea si ambalarea urmelor si
corpurilor delicte, urmand ca acestea sa fie trimise pentru examinari complexe la laboratoare
specializate de biocriminalistica.
Autopsia medico-legalA
In general, autopsia medico-legala respecta tehnica clasica a autopsiei. In unele cazuri tehnica
autopsiei se adapteaza in functie de particularitatile cazului respectiv. De exemplu, in caz de plaga
impuscata, inainte de deschiderea cavitatilor capului se practica o disectie pe straturi anatomice ale
canalului, pornind de la orificiul de intrare. Numai in acest fel se pot studia detaliile morfologice ale
canalului, aceasta permitand rezolvarea obiectivelor specifice ale expertizei in caz de impuscare
(directia de tragere, calibrul armei, distanta de tragere, etc.). Totodata permite recuperarea
proiectilului in caz de plaga impuscata oarba. Cand se banuieste o embolie gazoasa examenul intern
incepe cu deschiderea toracelui, practicandu-se deschiderea inimii sub apa.
In caz de omor sau suspiciune de omor, precum si in cazurile de leziuni cauzatoare de moarte,
autopsia se efectueaza in prezenta procurorului si a ofiterilor de politie care au participat la
cercetarea la fata locului. In aceste cazuri se efectueaza fotografii judiciare care se anexeaza
raportului de autopsie.
Examenul corpurilor delicte
Examenul corpurilor delicte se face initial cu ocazia cercetarii la fata locului. Se urmareste
prezenta urmelor biologice pe suprafata acestora, precum si posibila corespondenta intre
particularitatile corpului delict si leziunile traumatice de pe corpul victimei.
Ridicarea corpurilor delicte se va face cu mare grija pentru a se pastra toate urmele existente si
sa nu se adauge urme noi in timpul examinarii. Corpurile delicte se ambaleaza dupa regulile
criminalistice si se inainteaza pentru examinare laboratoarelor de biocriminalistica.
In cazul intoxicatiilor sau al suspiciunii de intoxicatie, corpurile delicte care contin presupusa
substanta toxica vor fi ridicate si trimise la laboratorul de toxicologie.
Examenul agresorului sau al presupusului agresor este o operatiune care trebuie facuta cat mai
repede posibil. Se urmareste punerea in evidenta pe corpul si imbracamintea acestuia a unor urme
biologice (pete de sange, fire de par, etc.). Se vor cauta pe haine eventuale urme ce pot atesta
violenta (sfasieri, rupturi) care s-ar fi putut produce in timpul altercatiei cu victima. De asemenea se
va face un examen somatic al agresorului pentru evidentierea leziunilor traumatice care ar
demonstra lupta victima-agresor, cu stabilirea mecanismului de producere, vechimii, etc. Se va
cerceta daca agresorul este sub influenta alcoolului prin examen clinic si recoltari de probe biologice.
O examinare foarte importanta in cazul infractiunii de omor este examenul psihic preliminar al
agresorului.In cazul in care la acest examen se depisteaza tulburari psihopatologice se impune
efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Raportul de autopsie medico-legala este actul scris intocmit de medicul legist in care sunt
consemnate toate datele constatate cu ocazia efectuarii autopsiei medico-legale.
In redactarea raportului de autopsie medico-legala trebuie respectate o serie de conditii de
forma si de continut.
Sub aspectul formei, raportul de autopsie medico-legala trebuie sa poarte antetul institutiei
medico-legale care a efectuat constatarea sau expertiza medico-legala pe cadavru, sa aiba numar de
inregistrare si sa fie datat, sa fie scris lizibil (tehnoredactare computerizata sau in lipsa la masina de
scris), sa nu contina stersaturi sau adaugiri, sa aiba semnatura si parafa medicului legist si stampila
unitatii emitente. Aceste conditii de forma sunt de altfel valabile la intocmirea tuturor actelor
medico-legale.
Preambul;
Istoricul faptelor;
Examen extern;
Examen intern;
Examinari complementare;
Concluzii.
Preambulul cuprinde numele, prenumele, functia si gradul profesional al medicului legist care a
efectuat autopsia, datele ordonantei prin care s-a solicitat expertiza (numar, data, organ judiciar
emitent), obiectivele expertizei, datele de identitate ale cadavrului (nume, prenume, varsta, ultimul
domiciliu), data si locul efectuarii autopsiei, numele si calitatea persoanelor care au asistat oficial la
autopsie (procuror, ofiter de politie judiciara, criminalisti).
Istoricul faptelor este un capitol analitic in care se descriu date referitoare la modul in care a survenit
decesul (locul decesului, data si ora decesului - atunci cand sunt cunoscute). Se va consemna sursa
informatiilor care se inscriu in acest capitol (organ de cercetare penala, apartinatori, acte medicale,
persoane din anturaj, etc.).
Daca victima a decedat intr-o unitate spitaliceasca, din foaia de observatie clinica se vor extrage
si consemna cele mai importante date privind simptomatologia la internare, examenul clinic general
si local, examinarile paraclinice, evolutia si tratamentul.
In cazul in care s-au efectuat interventii chirurgicale care au schimbat aspectul initial al
leziunilor traumatice se vor nota obligatoriu datele examenului local si ale protocolului operator.
Examenul preliminar este un capitol facultativ care cuprinde constatari proprii ale medicului legist
efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului. Aceste constatari se refera la pozitia cadavrului,
imbracaminte, urmele biologice, corpurile delicte etc.
Examenul extern este un capitol analitic, descriptiv in care sunt consemnate constatarile examenului
extern al cadavrului. Aceste constatari pot fi grupate in mai multe categorii distincte:
Semnele mortii reale – se descriu foarte detaliat, pe faze evolutive, astfel incat pe baza descrierii sa
se poata aprecia timpul scurs de la producerea decesului, pozitia cadavrului si eventuale modificari
de pozitie.
Semne de violenta – la aceasta rubrica se vor descrie sistematic si amanuntit toate leziunile
traumatice constatate la examenul extern al cadavrului. Descrierea se face incepand cu extremitatea
cefalica, continuand cu gatul, trunchiul, membrele superioare si terminand cu membrele inferioare.
Descrierea trebuie sa cuprinda toate criteriile morfologice ale leziunii. Astfel se vor preciza
urmatoarele elemente descriptive:
localizarea exacta (pe regiune topografica si in cadrul unei regiuni topografice prin raportare la
elemente anatomice fixe);
forma leziunii (prin comparare cu elemente geometrice, cu semne sau obiecte cunoscute);
directia sau orientarea (se descrie in mod obligatoriu in caz de plagi penetrante);
vecinatatea leziunii.
Este indicat sa se execute fotografii judiciare demonstrative cu leziunile traumatice externe care
se anexeaza raportului de autopsie.
Examenul intern este un capitol analitic, descriptiv, care cuprinde constatarile expertului dupa
deschiderea cavitatilor corpului si a examinarii si sectionarii organelor. Constatarile vor fi descrise
sistematic, urmand principalii timpi ai autopsiei (cap, gat, torace, abdomen, schelet). Descrierea
organelor interne se face dupa criteriul morfologic.
In cazul prezentei unor fracturi, acestea vor fi descrise amanuntit (aceasta fiind posibila numai
prin disectia focarului de fractura).
Discutia cazului este un capitol facultativ care se introduce ori de cate ori medicul legist care a
efectuat expertiza considera ca se impune o motivare riguros stiintifica a concluziilor pe care le
formuleaza. Pentru argumentarea stiintifica se fac trimiteri la lucrari din literatura de specialitate cu
indicarea titlului lucrarii, capitolului si eventual a paginii.
Data mortii.
Concluziile formulate trebuie sa se desprinda in mod logic din materialul faptic al raportului, iar
cand sunt probleme in controversa, din discutia cazului.