REAC}IA VITAL|

Prin reac]ie vital\, se `n]elege totalitatea modific\rilor generale [i

locale ce apar `n organismul viu, ca r\spuns la ac]iunea unei traume de orice
natur\ (mecanic\, fizic\, chimic\). Importan]a medico-legal\ a studiului reac]iei
vitale reiese din activitatea practic\ a expertizei, prin marea frecven]\ a
situa]iilor `n care pot ap\rea la cadavru leziuni traumatice produse post-mortem
ce trebuiesc diferen]iate de cele produse intra-vitam.
La cadavru pot apare leziuni post-mortem fie accidental, fie
inten]ionat, cnd se urm\re[te cel mai adesea disimularea unei heteroagresiuni.
Diferen]ierea dintre cele dou\ categorii de leziuni ca [i succesiunea leziunilor `n
timp, se poate face numai cu studiul reac]iei vitale.
~n cadrul reac]iilor vitale locale intr\:
infiltratul hemoragic (hemoragia);
coagulareea;
retrac]ia ]esutului;
inflama]ia;
procesele distrofice [i necrotice;
modific\rile hemoglobinei;
modific\ri enzimatice.
~n cadrul modific\rilor generale ale reac]iei vitale, intr\:
aspiratul pulmonar, `nghi]irea;
embolia (gras\, gazoas\, tisular\);
modific\ri ale activit\]ii sistemului nervos central,
modific\ri circulatorii, endocrine [i dismetabolice.
Hemoragia. Atrage aten]ia de mult\ vreme, ca unul din principalele
caractere a leziunii traumatice intra-vitam. S-a observat c\ r\nile produse post-
mortem pot sngera, mai ales cnd sunt situate `n zonele de hipostaz\. Chiar
echimoza a fost produs\ la 10 ore post-mortem, dar are alte caractere. Un semn
valoros este anemia visceral\, care apare dup\ hemoragii importante, mai ales
cnd nu se produc rapid.
Coagularea. Este o proprietate a sngelui ce dispare treptat dup\
moarte. De aceea ori de cte ori se g\sea snge coagulat `ntr-o leziune, se
conchidea c\ a fost intra-vitam. Walcher arat\ c\ ea poate lipsi `n st\rile agonale
urmate rapid de moarte. Sngele la cadavru este coagulabil `n primele 4-6 ore
dup\ moarte, apoi devine incoagulabil. ~n sindroamele tanatogeneratoare
asfixice, sngele este incoagulabil.
Intra-vitam cheagul este

28
 fibrinos;
sf\rmicios;
retractat.
Are importan]\ studierea cheagului `n rela]ie cu ]esutul, [i mai ales
prezen]a sau absen]a fibrinei.
III.Retrac]ia ]esuturilor: Const\ `n dep\rtarea marginilor pl\gii, [i d\
impresia de lips\ de substan]\. Variaz\ de la ]esut la ]esut, [i este `n raport cu
vrsta [i natura r\nii. Pielea [i mu[chiul se retract\ cel mai mult, cnd sunt
sec]ionate transversal.
Pl\gile post-mortem au:
margini moi;
netumefiate;
strnse;
nereversate.
Inflama]ia. Studiul procesului inflamator, este considerat ca avnd o
impor-tan]\ deosebit\ `n cadrul reac]iei vitale.
Macroscopic: hipertermie
tumefac]ie edematoas\
infiltrate sero-sanghinolent\ cu formare de
cruste
Microscopic: leucocitoz\
margina]ie, diapedez\ cu aglomer\ri
perivasculare
fagocitoz\
liz\ celular\
~n agonie manifest\rile inflamatorii sunt slabe. Reac]ia leucocitar\
`n traumatismele vitale cu solu]ie de continuitate este precoce.
Procesele distrofice [i necrotice. S-a stabilit c\ prima faz\ a oric\rei
leziuni traumatice este pasiv\ [i se caracterizeaz\ prin distrugerea sau necroza
celular\ [i tisular\ ca urmare a ac]iunii directe agentului traumatic. ~n practica
medico legal\ studiul acestor procese are importan]\ redus\ deaorece momentul
mor]ii diferitelor celule este variabil, iar `n mor]ile violente, rapide, nu este
suficient timp pentru apari]ia modific\rilor structurale. Necroza intereseaz\ `n
special ]esuturile moi din marginile pl\gilor contuze. Pentru studiul acestor
modific\ri biologice se
practic\ examene
histologice [i histochimice.

Fig. Depesaj
post mortem.

Modific\rile
hemoglobinei. Aprecierea

29
pe aceast\ baz\ a caracterului vital nu se poate face dect `n supravie]uiri de
cteva zile a victimei. Modific\rile de culoare au fost tratate la studiul
echimozei.
~n cadrul manifest\rilor generale ale reac]iei vitale aspiratul
pulmonar, `nghi]irea, trebuiesc puse `n eviden]\ `n bron[iole [i alveole prion
examen microscopic, lucru ce atest\ caracterul lor intra-vitam. Se poate aspira
snge, con]inut gastric, ap\, lichid amniotic, substan]\ cerebral\, funingine.

Fig. Leziuni
postmortem induse de
animale necrofage.

Embolia
reprezint\ transportul
intravascular al unor
materiale ce nu se g\sesc `n
mod normal `n snge.
Embolia gr\soas\ devine
latal\ cnd cantitatea de
gr\sime circulant\ este de
circa 20-30 gr. Examenul microscopic al pl\mnului `n colora]ii speciale
eviden]iaz\ aceast\ form\ de embolie. Embolia gazoas\ apare `n t\ierea marilor
vene ale g`tului sau `n boala de cheson. Apar focare de necroz\ cerebral\ sau
pulmonar\. Embolia tisular\ se `ntlne[te `n marile contuzii cu leziuni vasculare
[i se identific\ prin examen microscopic al diferitelor organe, `n care apar
fragmente de ]esut traumatizat.

POSIBILIT|}I {I LIMITE ~N APRECIEREA REAC}IEI VITALE

Datele oferite de studiul reac]iei vitale de[i aduc elemente diagnostice

utile `n precizarea vechimii leziunilor se izbesc de mari greut\]i deoarece nu
poate fi tras\ o limit\ precis\ `ntre via]\ [i moarte. Agonia (mai lung\ sau nu) se
caracterizeaz\ prin faptul c\ func]iile matilor sisteme exist\, dar decurg sub
limita lor de referin]\. Ca urmare a acestui fapt manifest\rile reac]iei vitale `n
aceast\ perioad\ vor fi estompate. Putrefac]ia prin degrad\rile morfologice ale
]esuturilor duce la dispari]ia treptat\ a unor reac]ii care ar fi putut la un moment
dat caracter vital. Se `ngreuneaz\ posibilitatea de apreciere a vechimii leziunilor.

REAC}II VITALE SPECIFICE ANUMITOR CAUZE DE MOARTE

30
 ~n spnzurare, se citeaz\ emulsionarea gr\similor `n ]esuturilor din
jurul [an]ului de spnzurare, precum [i distrofia vacuolar hidropic\ cauzate de
encefalopatia [i miocardopatia hipoxic\. Semnul principal al reac]iei vitale `n
spnzurare este reprezentat de infiltratul sanghin `n p\r]ile moi ale gtului, supra
[i subjacent [an]ului de spnzurare.
La `nec s-a considerat mult\ vreme c\ apa prezent\ `n alveole este
semn clasic al reac]iei vitale. Ulterior s-a observat c\ apa poate p\trunde `n
pl\mni [i post-mortem. Se admit azi ca semne ale reac]iei vitale la `neca]i
identificarea planctonului `n pl\mn, oase, [i determinarea punctului crioscopic
al sngelui care este mai mare `n cordul stng dect `n cordul drept.
~n combustie leziunea intra-vitam este m\rginit\ `n periferie de un
lizereu ro[u iar con]inutul flictenelor este bogat `n fibrin\ [i elemente figurate.
Acest aspect diferen]iaz\ flictena din arsurile din intra-vitam fa]\ de flictena de
putrefac]ie. ~n c\ile respiratorii superioare [i alveole a fost pus `n eviden]\
funingine.

Fig. Urme de funingine `n trahee

Pentru ca o intoxica]ie s\ fie catalogat\ ca fiind produs\ intra-vitam

toxicul trebuie g\sit nu numai `n stomac [i intestin ci [i la nivelul diferitelor
organe (creier, ficat, rinichi). ~n supravie]uirile lungi apar modific\ri organice
caracteristice diferitelor substan]e toxice (distrofie hepatic\, distrofie renal\ cu
tubulonefroz\, miocardopatii de etiologie toxic\).

31