LEZIUNILE {I MOARTEA INDUSE DE AGEN}II FIZICI

~n cursul evolu]iei sale, organismul uman a fost supus `n permanen]\ la

varia]ii ale enrgiilor fizice din mediul `nconjur\tor. Au ap\rut sisteme de
adaptare la acestea, care au permis supravie]uirea. Dac\ energiile fizice
ac]ioneaz\ brutal, sau un timp `ndelungat, capacitatea de adaptare este dep\[it\,
fapt ce duce la `mboln\viri sau la deces.
Agen]ii fizici ai mediului extern sunt:
- temperatura;
- curentul electric;
- presiunea atmosferic\;
- radia]iile ionizante;
- vibra]iile sonore.
A. LEZIUNILE {I MOARTEA PRIN TEMPERATUR| ~NALT|.
Ac]iunea nociv\ a c\ldurii este mai des `nt\lnit\ `n practica medico-legal\,
datorit\ faptului c\ aceasta este intens folosit\ att `n industrie ct [i `n mediul
casnic. Organismul uman este mai slab adaptat la temperaturile `nalte, dect la
temperaturile joase.
C\ldura ac]ioneaz\ local, dnd na[tere arsurilor, dar [i general, asupra
`ntregului organism, cnd produce hipertemia [i insola]ia.
ARSURILE reprezint\ modific\ri locale sub ac]iunea direct\ a unui factor
termic, `nso]ite de tulbur\ri reflexe generale ce pot merge pn\ la [oc. Sunt
produse de flac\r\, metale fierbin]i, gaze sau raze solare. Op\ririle sunt produse
de lichide fierbin]i sau aburi. Mai pot fi produse de al]i agen]i fizici cum ar fi:
curentul electric, radia]iile X.
Sunt cunoscute 4 grade de arsuri:
- arsura de gradul I: se caracterizeaz\ prin `nro[irea pielii [i edem local.
Este acompaniat\ de durere. Fiind vorba de un proces congestiv, nu
poate fi observat la cadavru ci numai la examinarea pe viu. Dup\ un
timp, ro[ea]a [i tumefierea dispar, dar persist\ o hiperpigmentare.
- Arsura de gradul II: se caracterizeaz\ prin inflama]ie cu formarea de
flictene, cu con]inut seros. Apar datorit\ clivajului straturilor
epidermului. Con]inutul este bogat `n leucocite [i fibrin\, fapt ce le
diferen]iaz\ de flictenele de putrefac]ie. Perilezional prezint\ o zon\ de
congestie.
- Arsura de gradul III: este caracterizat\ prin necroza tisular\, cu
formarea de escare, tegumentele c\p\tnd o culoare galben brun, sunt
insesibile, uneori de aspect t\b\cit. Sunt mediu propice infec]iilor, iar

66
 vindecarea se face cu cicatrici retractile, dureroase, ce limiteaz\
mi[c\rile.
- Arsura de gradul IV: `n acest stadiu, ]esuturile sunt carbonizate `n
`ntregime. De regul\ apar doar la cadavre, fie pe o regiune, fie cel mai
adesea pe tot corpul. ~n aceast\ ultim\ situa]ie, cadavrele prezint\ o
pozi]ie
caracteristic\,
numit\ pozi]ie de
boxer.

Fig. Aspectul unui

cadavru ars.

Modific\rile generale
`nt\lnite la subiec]ii supu[i
temperaturilor `nalte, sunt
cunoscute sub denumirea de
boal\ a ar[ilor. Gravitatea
este dat\ de suprafa]a [i
profunzimea arsurilor.
Calculul suprafe]ei arse se face dup\ regula lui 9 a lui Berkov. Apar modific\ri
cantonate la nivelul tuturor aparatelor [i sistemelor, generate `n principal de
intoxicarea organismului cu produ[i biologici de degradare tisular\ de la nivelul
zonelor arse. Se instaleaz\ [ocul postcombustional. Dac\ `n primul moment
victima este con[tient\, ulterior ea devine agitat\, are senza]ie de sete, respiur\
superficial [i rapid, pentru ca apoi s\ apar\ oliguria, v\rs\turile, convulsiile,
delirul, iar spre final apatia.
~n arsuri, decesul se
produce rapid, prin [ocul produs
de excitarea intens\ a
termina]iilor din piele, sau `n
timp, datorit\ instal\rii [ocului
postcombustional. De regul\ `n
aceast\ ultim\ situa]ie apar
complica]ii locale (infec]ia), sau
generale, de tipul
bronhopneumoniei, sau
insuficien]ei hepato-renale. Nu de
pu]ine ori, moartea poate avea
drept cauz\ intoxica]ia cu
monoxid de carbon sau al]i produ[i toxici rezulta]i `n urma arderii diverselor
materiale (mase plastice `n special ce con]in acid cianhidric).
Leziunile generale provocate de ac]iunea general\ a c\ldurii, cuprind:

67
 - insola]ia [i,
- [ocul hipertemic.
Insola]ia este rezultatul supra`nc\lzirii corpului, sub ac]iunea razelor
solare [i este caracterizat\ `n special prin manifest\ri cantonate la nivelul
sistemului nervos central. Apare `n zilele toride de var\.
{ocul hipertermic este consecin]a supra`nc\lzirii corpului uman, ce apare
frecvent `n mediul industrial, la effort fizic desf\[urat `n mediu umed [i cu
temperatur\ ridicat\. Este generat de imposibilitatea pierderii c\ldurii, apar
transpira]ii puternice, ineficiente ( datorit\ faptului c\ mediul este umed ), iar
moartea survine prin poaralizia centrilor nervo[i.
B. LEZIUNILE {I MOARTEA PRIN FRIG.
Ca [i temperaturile `nalte, frigul ac]ioneaz\ asupra corpului uman local [i
general. Local apar deger\turile, iar `n cazul ac]iunii asupra `ntregului corp se
produce hipotermia [i `nghe]ul.
Manifest\ri locale: sunt reprezentate de deger\turi, care pot fi de grade
diferite. Astfel se disting:
- deger\turile de gradul I: sub ac]iunea frigului ini]ial apare o
vasoconstric]ie ce determin\ culoarea alb\ a pielii, urmat\ de o
vasodilata]ie paralitic\, ce duce la apari]ia unei culori violaceei.
Concomitent apare o durere puternic\, iar sensibilitatea dispare. Dac\
expunerea la frig `nceteaz\, aceast\ faz\ este reversibil\. La cadavru,
deger\turile de gradul I nu se p\streaz\.
- deger\turile de gradul II: sunt caracterizate de apari]ia flictenelor cu
con]inut sanghinolent, ce se sparg u[or [i las\ suprafa]a pielii neted\,
cenu[ie, care ulterior se ulcereaz\. `n mod obi[nuit, vindecarea
deger\turilor de gradul I [i II este favorabil\.
- deger\turile de gradul III: apar atunci cnd se produce necroza
tegumentelor [i a straturilor celulare subcutanate.
- deger\turile de gradul IV: sub ac]iunea prelungit\ a temperaturilor
sc\zute, necroza se extinde [i cuprinde osul, cu apari]ia fenomenelor
de gangren\ uscat\, sau umed\ (se asociaz\ cu infec]ia).
Ac]iunea general\ a frigului aupra corpului uman este mai des `nt\lnit\ `n
practica medico-legal\, [i este cunoscut\ sub numele de hipotermie (`nghe]). Sub
ac]iunea prelungit\ a frigului, capacit\]ile de termoreglare sunt perturbate,
pierderea de c\ldur\ fiind mai mare dect termogeneza. O serie de factori
favorizeaz\ acest proces: alcoolul, vrsta, st\ri generale deficitare, lipsa unei
`mbr\c\min]i adecvate, etc.
Ini]ial, apare o reac]ie de ap\rare la frig, exteriorizat\ prin frison, [i
amplificarea func]iilor vitale (circula]ie, respira]ie). Ulterior, func]iile sunt
deprimate, [i se ajunge la o letargie similar\ hibern\rii. Pot apare reac]ii

68
paradoxale (victima se dezbrac\), [i nu mai este posibil\ sesizarea con[tient\ a
riscului de refrigerare.

Fig. Aspectul general al unui cadaru `nghe]at [i detaliu al extremita]ii

cafalice cu modific\ri cauzate de animale s\lbatice.

Expertiza medico-legal\ a mor]ii prin frig trebuie f\cut\ rapid dup\

dezghe]area cadavrului, deoarece putrefac]ia se instaleaz\ galopant. La autopsie
lividit\]ile sunt de culoare ro[u deschis, iar organele au o coloira]ie violaceu
`nchis, datorit\ hemolizei intense. Mici sufuziuni sanguine pot fi identificate pe
peretele mucoasei gastrice. Au o culoare cafenie, [i sunt cunoscute sub numele
de petele lui V`[nevschi.
Din punct de vedere juridic, moartea prin frig este `n general accidental\,
dar nu este exclus omorul, `n special la persoane ce nu se pot ap\ra (nou-n\scu]i,
b\trni). Frigul conserv\ leziunile de violen]\.
C. LEZIUNILE {I MOARTEA PRIN ENERGIE ELECTRIC|.
Energia electric\ este de provenien]\ industrial\ [i natural\, contactul ei
cu organismul uman fiind periculos [i deseori mortal.
C.1. Electricitatea industrial\.
Electrocutarea reprezint\ un complex de modific\ri locale [i generale,
morfofunc]ionale, care apar la un organism uman str\b\tut de un curent electric.
Contactul acestuia cu curentul electric se poate realiza `n urm\toarele
moduri:
- contact direct bipolar: organismul uman atinge concomitent cu dou\
p\r]i ale corpului dou\ surse de curent, fiind deci o rezisten]\ interpus\
`ntr-un circuit.

69
 - contact direct unipolar: organismul atinge o singur\ surs\ de curent, cu
o parte a corpului, curentul scurgndu-se `n p\mnt.
- prin arc voltaic: presupune nerealizarea unei atingeri concrete a sursei
de curent de c\tre organismul uman. Apare la curen]i cu o tensiune
foarte mare, cnd distan]a ce separ\ organismul de surs\ este cuprins\
`ntre 0,7 m ( U=1000-10000 V) [i 3,7 m. ( U=400000 V).
Aceste moduri de contact, conduc la realizarea a trei bucle posibile, cu
urm\toarele traiecte:
- mn\-mn\: se realizeaz\ bucla superioar\.
- mn\-picior: se realizeaz\ bucla superoinferioar\. Curentul se scurge
prin picior `n p\mnt.
- picior-picior: se realizeaz\ bucla inferioar\. Mai este cunoscut\ [i ca
tensiune de pas.

Fig. Marc\ electric\.

Aspect macroscopic.
Ac]iunea curentului
electric asupra corpului
uman este direct
propor]ional\ cu
caracteristicile curentului
electric.
- tensiunea: se
m\soar\ `n vol]i [i
reprezint\ diferen]a
de poten]ial dintre
dou\ surse.
Cre[terea ei are drept urmare intensificarea ac]iunilor termice [i
mecanice ale curentului electric.
- intensitatea: define[te cantitatea de sarcini electrice ce trec prin
unitatea de timp prin suprafa]a de sec]iune a conductorului. Se m\soar\
`n amperi, iar un curent de 80 mA este adesea letal. ~n practica medico-
legal\ se afirm\ c\: vol]ii ard iar amperii omoar\.
- rezisten]a organismului: este diferit\ de la organism la organism, [i
difer\ de la o structur\ biologica la alta. Se apreciaz\ c\ `n medie,
rezisten]a organismului uman este de 50.000 ohmi.
- frecven]a: curen]ii industriali alternativi sunt mai periculo[i dect cei
continuui, mai ales cnd au o frecven]\ cuprins\ `ntre 50-70 Hz. Cei de
`nalt\ frecven]\ sunt inofensivi [i se aplic\ `n scopuri terapeutice.

70
 ~n afara acestor caracteristici ale curentului electric, `n electrocu]ie mai au
importan]\ [i al]i parametri, cum ar fi: durata de ac]iune a curentului electric,
suprafa]a contactului [i felul contactului, tipul de bucl\ care se realizeaz\ (cea
mai periculoas\ este cea superioar\ [i cea superoinferioar\), factori
constitu]ionali individuali.
Examenul necroptic al unui organism uman electrocutat eviden]iaz\ cele
trei tipuri de efecte pe care le are curentul electric asupra sa: efect termic (efectul
Joule), efect chimic [i efect mecanic (contracturi musculare brutale, `nso]ite de
fracturi sau rupturi musculare).

Fig Marc\
electric\. Col. H.-
E. Aspect
microscopic Ob.X
20.
Se remarc\
`n epiderm leziuni
channel-like [i
fenomenul de
metalizare.

Tanatogeneza `n electrocu]ii se consider\ a fi realizat\ prin dou\

mecanisme: asfixic, generat de paralizia prin tetanizare a musculaturii
respiratorii [i insuficien]ei cardiace acute generat de fibrila]ia ventricular\ indus\
de curentul electric.
Pe piele la locul de intrare sau de ie[ire a curentului electric se constat\:
a. marca electric\ - se prezint\ ca o depresiune a pielii, dur\, de form\
rotund\ sau ovalar\, de culoare alb-cenu[iu, cu margini u[or ridicate [i
ale c\rei dimensiuni rar dep\[esc 1 cm. Se mai poate prezenta ca o
rozet\ cu centrul alb-cenu[iu, de la care pleac\ radial pliuri fine ale
pielii. Microscopic, are un aspect caracteristic, cu alungirea nucleilor
celulelor din stratul bazal al pielii, realiznd aspectul caracteristic `n
perie. Marca electric\ nu apare cnd rezisten]a este mic\ (electrocu]ie
`n imersie).

Fig Marc\ electric\. Col. H-PAS. Aspect microscopic Ob.X 40.

Dispunerea nucleilor `n perie sau palisad\. S\geata indic\ membrana bazal\.

71
 b. arsura electric\ - seam\n\ cu cea descris\ la cap. arsuri putnd fi
semnalate toate gradele. Este localizat\ [i cu `ntindere mic\.
c. metalizarea const\ `n impregnarea pielii cu particule din conductorul
metalic. Apare la locul de intrare `n cazul curen]ilor continuui, dar [i la
locul de ie[ire, cnd electrocu]ia se face cu curen]i alternativi.

Fig. Marc\ electric\ la

nivelul mediusului [i
indexului drept. Exhumare
dup\ 2 ani.

d. edemul electrogen
poate apare la
nivelul semnelor
descrise anterior, sau
la distan]\ de
acestea, [i se
caracterizeaz\ printr-
o tumefiere local\.
e. crawsfeet like este o arsur\ ce apare la nivelul unghiului extern al
ochilor, `n special `n electrocu]iile produse de arcul electric.
Expertiza medico-legal\ `n electrocu]ii se face dup\ triada clasic\ descris\
de Jellinek, [i cuprinde examenul sursei de curent f\cut numai de un expert, cu
notarea caracteristicilor ei - examenul cadavrului [i examenul la fa]a locului.
Electrocu]ia este aproape `ntotdeauna un accident, dar nu se exclude
omorul, adesea datorat unor glume. ~n literatur\ se citeaz\ [i sinucideri (imersia
`ntr-o cad\ de baie, al\turi de un foen conectat la curent). ~n unele state este o
form\ de aplicare a unei sentin]e capitale judec\tore[ti. Mai poate fi folosit\ [i ca
form\ de tortur\, dar acest aspect este monitorizat de organiza]ii interna]ionale.
C.2. Electricitatea atmosferic\.
Fulgerul este o desc\rcare electric\ `ntre doi nori cu poten]ial electric
diferit, iar tr\znetul o desc\rcare `ntre un nor [i p\mnt. Tensiunile atinse `n
astfel de situa]ii dep\[esc 1 miliard de vol]i, intensitatea este de ordinul a sutelor
de amperi, dar durata de ac]iune este foarte scurt\, rar ajungnd la o secund\.
Dac\ persoana este atins\ direct de tr\znet, moartea este instantanee, iar
dac\ tr\znetul cade `n apropiere, apar leziuni produse de zgomot, lumin\,
temperatur\, presiune atmosferic\. Efectele sunt: mecanice, termice, biologice,
electro-magnetice.

72
 Efectele mecanice, se caracterizeaz\ prin pl\gi profunde, cu margini
neregulate, zdren]uite, leziuni de fractur\, etc. Hainele sunt sf[iate. Efectul
termic duce la topirea obiectelor metalice ale victimei, precum [i la apari]ia
leziunilor de arsur\ care sunt `ntinse. Efectele biologice se manifest\ prin
edemul electrogen, metalizarea tegumentelor, iar efectul electromagnetic const\
`n magnetizarea obiectelor metalice ale victimei.
Uneori pe corpul victimei, examenul extern eviden]iaz\ figuri
caracteristice, dde aspectul unor frunze de ferig\ sau un arbore `ntors, numite
fulguride. Ele nu au o durat\ mare `n timp, [i dispar dup\ circa 24 de ore.
Expertiza medico-legal\ `n astfel de situa]ii trebuie coroborat\ cu datele
meteorologice din regiunea respectiv\, la momentul producerii decesului.

D. LEZIUNILE {I MOARTEA INDUSE DE RADIA}IILE

IONIZANTE
Din punct de vedere medico-legal [i juridic, leziunile induse de radia]iile
ionizante apar din neglijen]\, accidental [i imprevizibil, prin supradozare.
Iradierea `n caz de r\zboi, s-a produs `n timpul celei de a doua conflagra]ii
mondiale la Hiroshima [i Nagasaki.
Mai frecvent `n practic\ sunt `ntlnite radia]iile roentgen, care sunt
folosite att `n scop terapeutic, diagnostic ct [i industrial. Ele produc
manifest\ri locale, caracterizate de dermita de iradiere, iar `n caz de expunere
prelungit\, [i la doze mari, apar manifest\ri generale, ce `mbrac\ tabloul bolii
de radiere. Restul radia]iilor (beta, gamma, alfa), produc manifest\ri clinice
asem\n\toare.
E. LEZIUNILE {I MOARTEA INDUSE DE VARIA}II ALE
PRESIUNII.
Presiunea atmosferic\ sc\zut\ apare `n cazul altitudinilor mari. La aceste
altitudini lipsa de oxigen, se manifest\ prin ame]eal\, dureri musculare,
oboseal\. Acuitatea auditiv\ [i vizual\ scade, apar palpita]ii, polipnee, dureri
auriculare. Aceste simptome se instaleaz\ cu att mai rapid cu ct durata
ascensiunii este mai scurt\, iar amplitudinea lor este determinat\ [i de
reactivitatea individual\ a subiectului, precum [i de prezen]a sau absen]a
tabagismului. La altitudini mari, lipsei de oxigen i se asociaz\ [i temperatura
sc\zut\.
Presiunea atmosferic\ crescut\, se `nt\lne[te `n condi]ii de hiperbarism, la
scafandri [i `n boala de cheson. Apar dificult\]i `n eliminarea azotului, iar `n caz
de decompresiune brusc\, se produce embolie gazoas\.

73