EXPERTIZA MEDICO- LEGAL| PSIHIATRIC|

A.CADRUL JURIDIC {I ORGANIZATORIC

Este cunoscut c\ activitatea de proba]iune constituie componenta cea mai

important\ din cadrul desf\[ur\rii activit\]ii organelor de justi]ie. ~ntre
mijloacele de proba]iune, expertiza de]ine primul loc, `n scopul obiectiv\rii
materiale a unor fapte din cele mai diferite domenii, prin date [i metode
[tiin]ifice, `n baza c\reia se efectueaz\. ~n ceea ce prive[te legisla]ia actual\ din
Romnia, aceasta consider\ expertiza ca mijloc de prob\, de sine st\t\tor, cu
individualitate distinct\ [i care este solicitat\ de organele de justi]ie `n acele
cauze `n care, pentru l\murirea exact\ a `mprejur\rilor de fapt, se cer cuno[tin]e
deosebite din domeniile [tiin]ei, tehnicii sau artei.
Principalele prevederi legislative care reglementeaz\ materia expertizei, se
afl\ `n Codul de procedur\ penal\ (art.116-127), precum [i `n Codul de
procedur\ civil\ (art.201-214).
~n ceea ce prive[te expertiza medico-legal\ psihiatric\, aceasta este o
lucrare interdisciplinar\, de sintez\, `n care medicul legist are rolul de a
armoniza no]iunile pur medicale cu cele juridice.
Articolul 48 din actualul Cod Penal, precizeaz\ c\:"Nu constitue
infrac]iune fapta prev\zut\ de legea penal\, dac\ f\ptuitorul, `n momentul
s\vr[irii faptei, fie din cauza aliena]iei mintale, fie din alte cauze, nu putea s\-[i
dea seama de ac]iunile sau inac]iunile sale, ori nu putea fi st\pn pe ele."
Aceast\ prevedere `[i are originea `nc\ din antichitate, `n dreptul roman.
~n secolul I ~.C., `n Lex Cornelia, edictat\ `n timpul Consulatului lui Sulla, se
definea no]iunea de iresponsabilitate din cauz\ de boal\, aceast\ lege avnd [i
unele prevederi referitoare la atenuarea sau chiar inexisten]a responsabilit\]ii `n
caz de tulburare a facult\]ilor mintale (furiosus ipso furore satis punitur ). Facem
precizarea c\ "incapacitatea psihic\ a unei persoane, poate fi congenital\ sau
survenit\, permanent\, dar [i trec\toare."- Vasiliu Th., 1972.
Potrivit prevederilor art. 117, Cod Procedur\ Penal\, expertiza medico-
legal\ psihiatric\ este obligatorie, numai dac\ f\ptuitorul a comis un omor
deosebit de grav.
Dac\ oraganul de cercetare [i urm\rire penal\ nu este mul]umit de

83
expertiz\, poate dispune un supliment de expertiz\ (art.124 C.P.P.), sau chiar o
nou\ expertiz\ medico-legal\ (art 125 C.P.P.).
Expertiza medico-legal\ psihiatric\ nu se confund\ cu procesul pur
medical de stabilire a unui diagnostic psihiatric, ci reprezint\ o lucrare
interdisciplinar\, argumentat\ [tiin]ific, care ofer\ justi]iei o interpretare
dinamic\, cauzal\ a unui anumit comportament.

B. Metodologia expertizei medico-legale psihiatrice.

Conform noilor reglement\ri, cuprinse `n Ordonan]a Nr. 1/2000 (devenit\

Legea 459/2001) aprobat\ prin Hot\rrea Guvernului Romniei Nr. 774 din
2000 [i Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constat\rilor [i a
altor lucr\ri medico-legale, expertiza medico-legal\ psihiatric\ se face numai
prin examinarea nemijlocit\ a persoanei (sau pe acte, `n caz c\ obiectivele
expertizei vizeaz\ o persoan\ decedat\), `n cadrul unei comisii alc\tuite dintr-un
medic primar legist, care este pre[edintele comisiei, [i 2 medici psihiatri. Aceste
comisii nu se pot organiza la nivelul cabinetelor medico-legale.
Aceste expertize se efectueaz\ la sediul institu]iilor medico-legale, dar pot
fi efectuate [i `n cadrul sec]iilor de psihiatrie ale spitalelor (bolnavi psihici
cronici, bolnavi netransportabili, pacien]i interna]i `n spitalele penitenciare).
Trebuie subliniat c\ expertiza se efectueaz\ numai pentru o anumit\ fapt\
sau circumstan]\, avnd ca obiective principale stabilirea capacit\]ii psihice la
momentul comiterii unei fapte, prev\zute de legea penal\ sau al exercit\rii unui
drept, a capacit\]ii psihice la momentul examin\rii [i aprecieri asupra
periculozit\]ii sociale [i necesit\]ii instituirilor m\surilor de siguran]\ cu caracter
medical.
~n vederea efectu\rii expertizei psihiatrice, se vor pune la dispozi]ia
comisiei toate documentele din dosar, necesare pentru aceasta. ~n cazul `n care
expertiza prive[te un minor, dosarul va cuprinde [i ancheta social\, precum [i
date privind performan]a [colar\.
Se `ntocme[te raportul de expertiz\ medico-legal\ psihiatric\, ale c\rui
obiective sunt:
- determinarea s\n\t\]ii psihice a unei persoane: prezint\ conexiuni cu
dreptul penal (stabilirea discern\mntului unei persoane care a comis
acte antisociale), dar [i cu dreptul civil (punerea sub interdic]ie sau
desfiin]area acestei m\suri).
- caracterizarea complex\ a personalit\]ii individului, `n vederea
deduc]iei asupra unui poten]ial antisocial, sau de decompensare.
- stabilirea leg\turii de cauzalitate `ntre tr\s\turile acestei personalit\]i [i
elementele constitutive ale actului infrac]ional.
Articolul 123 C.P.P. precizeaz\ p\r]ile componente ale raportului de

84
expertiz\ medico-legal\, data [i locul unde a fost efectuat\, obiectul expertizei [i
`ntreb\rile la care expertul va r\spunde, descrierea `n am\nunt a opera]iilor de
efctuare a expertizei, concluziile la care s-a ajuns. {i raportul de expertiz\
medico-legal\ psihiatric\ se supune acestor reguli de `ntocmire [i redactare, cu
unele particularit\]i: se vor consemna detailat antecedentele (penale, personale,
personale patologice), examenul psihiatric, eventualele examene
complementare, func]ie de specificul cazului, dar obligatoriu examenul
psihologic.
Discern\mntul. ~n majoritatea covr[itoare a cazurilor, expertiza medico-
legal\ psihiatric\ are ca obiectiv principal stabilirea discern\mntului unei
persoane x, la un moment anterior, Tx.
Pn\ `n prezent, criteriul gradului de discern\mnt ca expresie a nivelului
de con[tiin]\ s-a dovedit destul de sugestiv [i operant. Rezultat al sintezei dintre
personalitate [i con[tiin]\, sintez\ ce are loc la momentul `ndeplinirii unei
ac]iuni, discern\mntul reprezint\ capacitatea [i calitatea unui individ de a
delibera asupra acelei ac]iuni, precum [i asupra consecin]elor ei [i de a-[i
organiza astfel motivat activitatea, `n vederea `ndeplinirii acesteia.
Discern\mntul este consecin]a celor dou\ func]ii de sintez\ ale psihicului,
personalitatea [i con[tiin]a, integritatea sa presupunnd prezen]a nealterat\ a
func]iilor cognitiv conative precum [i a con[tiin]ei etico-morale.
Practica medico-legal\ arat\ c\ este de preferat a se folosi sintagma capa-
citate psihic\ , care este mai elocvent\ [i mai cuprinz\toare, mai ales `n cazurile
legate de caracterizarea unor personalit\]i `n formare.
~n cauzele penale, expertiza se refer\ la capacitatea psihic\ de
discern\mnt, aprecierea acestuia f\cndu-se nuan]at (p\strat, sc\zut, mult
sc\zut, abolit). Discern\mntul nu se exprim\ `n procente, iar abolirea sa
reprezint\ criteriul medical de apreciere a absen]ei responsabilit\]ii. Celelalte
etichet\ri ale discern\mntului reprezint\ criterii medicale de apreciere a
existen]ei responsabilit\]ii penale, nuan]ele psihopatologice avnd rolul de a
oferi argumente dinamice, [tiin]ifice necesare grad\rii pedepsei.
~n cauzele civile ne referim doar la capacitatea psihic\, de asemeni
nuan]at\, dar numai `n raport strict cu cauza. ~n situa]iile `n care totu[i sub
aspectul strict al criteriologiei psihopatologice, apreciem capacitatea psihic\
diminuat\, sau absent\, preciz\m obligativitatea men]ion\rii capacit\]ii psihice
de exerci]iu ca fiind p\strat\ (`n cazul capacit\]ii psihice p\strate) sau absent\ (`n
cazul capacit\]ii psihice diminuate sau absente).
~n func]ie de celelalte cauze civile posibile medicina legal\ folose[te doar
no]iunea de capacitate psihic\ a unei persoane de a realiza dezideratul impus de
obiectiv. O particularitate a capacit\]ii psihice, se refer\ la expertizarea
persoanelor care doresc s\-[i schimbe sexul.
~n sensul Legii 487/2002, publicat\ `n Monitorul Oficial Nr. 589/08
august 2002, se definesc (`n art. 5) urm\torii termeni:
prin persoan\ cu tulbur\ri psihice se `n]elege persoana bolnav\ psihic,
persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltat\ ori dependent\ de

85
alcool sau de droguri, precum [i persoana care manifest\ alte deregl\ri ce pot fi
clasificate, conform normelor `n vigoare din practica medical\, ca fiind tulbur\ri
psihice.
prin persoan\ cu tulbur\ri psihice grave se `n]elege persoana cu tulbur\ri
psihice care nu este `n stare s\ `n]eleag\ semnifica]ia [i consecin]ele
comportamentului s\u, astfel `nct necesit\ ajutor psihiatric imediat.;

C. Sindroame psihiatrice.
Descrierea izolate a sindroamelor psihiatrice dup\ func]iunile psihice
cognitive, afective [i conative este pur didactic\.
1. Sindroamele nevrotice. Suferin]a nevrotic\ exprim\
conflictualitatea intrapsihic\ a persoanei ca urmare a dificult\]ii de a rezolva
problema cheie a existen]ei individuale: identificare cu sine `nsu[i, acea c\utare
permanent\ de a realiza idealul eu-lui nostru. E[ecul acestei identific\ri ce duce
la conflictul cu sine `nsu[i este exprimat prin suferin]a nevrotic\.
Suferin]a nevrotic\ apare pe terenul predispozant al unui dezechilibru
instinctivo-afectiv ce manifest\ conflictul incon[tient prin anxietate,
introversiune, scrupulozitate, exaltare imaginativ\ [i pasional\. Mai pot ap\rea
idei prevalente, chiar obsesive. Suferin]a nevrotic\ poate fi acompaniat\ [i de
manifest\ri viscerale.
~n st\rile nevrotice infrac]iunile pot fi explicate prin mecanisme
psihopatologice asupra c\rora ne informeaz\ psihanaliza, constnd `n
autopuni]iune, compensare la o frustrare, imposibilitatea de a suporta abandonul
`ntr-o rela]ie interpersonal\, trecere la act `ntr-o obsesie. Nevroticii r\spund
penal.
2. Sindroame psihopatoide. se caracterizeaz\ prin incapacitatea
subiectului de a se adapta regulilor, legilor [i constrngerilor, prin instabilitate
profesional\, sentimental\ [i social\ ceea ce duce la conduite deviante sociale
sau medico-legale precum [i prin insensibilitate la amenin]\rile [i represiunile
sociale, repetnd mereu acelea[i erori f\r\ a putea s\ trag\ vreun folos din aceste
experien]e [i nici s\ anticipeze consecin]ele actelor sale. El duce ceea ce se
nume[te o existen]\ marginal\.
La baza mecanismului infrac]ional se descifreaz\ tr\s\turile personalit\]ii
acestora: amoralitate, asociabilitate, lipsa unei `nv\]\turi din experien]a
ac]iunilor, prevalarea satisfacerilor pulsionale [i a sc\derii marcate a
autocontrolului.
La toxicomani se pot incrimina fenomenele de sevraj, de necesitate [i de
diminuare total\ a sim]ului etic ce pot explica diversele infrac]iuni din
toxicomaniile lumii contemporane.
3. Sindroamele psihotice. Se caracterizeaz\ prin modificarea funda-
mental\ a raportului individului cu realitatea. Aceast\ alienare este definit\ prin

86
acele credin]e de nezdruncinat ale ideilor delirante ce alc\tuiesc pentru bolnav
un fel de adev\r [i de ideal [i care ajung `n dezacord flagrant cu realitatea [i cu
ideile generale comune celorlal]i. Ideile delirante nu trebuiesc confundate cu
experien]ele delirante [i halucinatoare. Delirul poate alc\tui un sistem, o
concep]ie fantastic\ sau un amalgam indescifrabil asupra vie]ii [i lumii, `n
centrul c\rora se afl\ bolnavul, creatorul acestei existen]e delirante. Temele
majore ale delirului sunt: delirul de persecu]ie, delirul expansiv (ideei de
grandoare [i megalomanie), delirul melancolic (cu ideei de nega]ie a lumii, ideei
de cataclism cosmic, ideei de nedemnitate moral\ [i de culpabilitate, ideei
ipohondriace [i de frustra]ie).
~n logica patologic\ a delirului melancolic (ideii de autoacuza]ie, de
eliberare prin moarte) se poate afla motiva]ia sinuciderii, a pruncuciderii, a
omorului altruist. Motiva]ia delirant\ este net\ `n paranoia, unde infrac]iunea
(cel mai adesea crim\), este preg\tit\ cu aten]ie [i metodic, sub forma r\zbun\rii
fa]\ de persoane din jur, care sunt persecutorii s\i. ~n schizofrenie, urmare a unei
dezinhibi]ii agresive [i delirante accentuate, se pot comite acte de violen]\ de
cele mai multe ori cu un grad ridicat de cruzime.
4. Sindroamele de destructuralizare a intelectului (demen]a) [i de
nedez-voltare a personalit\]ii (oligofreniile).
~n demen]\ asist\m la dezintegrarea fiin]ei ra]ionale ce are drept urmare
anularea personalit\]ii. Demen]a poate fi primar\ (organic\) generat\ de o atrofie
cerebral\ de etiologie diferit\, sau secundar\ unei evolu]ii `ndelungate a unei
boli mintale. Clinic se constat\ o sc\dere a eficien]ei intelectuale, o deteriorare
mai mult sau mai pu]in profund\, o pr\bu[ire a achizi]iilor intelectuale.
Pierderea autocriticii [i incon[tien]a bolii, sc\derea pn\ la abolire a judec\]ii, a
conduitelor sociale, a valorilor etice [i logice conduc la o pauperizare progresiv\
la o adev\rat\ infantilizare, exprimat\ plastic de vorbirea curent\ a dat `n
mintea copiilor. La acestea, adesea se asociaz\ [i o lips\ a controlului
sfincterian.
Sindromul nedezvolt\rii (ageneziei) personalit\]ii se caracterizeaz\ printr-
o oprire `n dezvoltarea intelectual\, care intereseaz\ personalitatea `n totalitate.
Gradele oligofreniei sunt urm\toarele:
- debilitatea mintal\, cu un coeficient intelectual slab, de 50-70%;
- imbecilitatea, cu un coeficient intelectual sc\zut, de 30-50%;
- idio]ia, cu un coeficient intelectual sub 30%.
Discern\mntul lor este sc\zut, mult sc\zut sau abolit (idio]enie), iar
subiec]ii se caracterizeaz\ printr-o mare sugestibilitate, confuzie [i deficit
intelectual st\ri care induc o dezinhibi]ie pulsional\.
Protec]ia bolnavului mintal `n actele civile. Asisten]a social juridic\ se
poate efectua sub forma instituirii unei curatele (bolnavul trebuie sf\tuit [i/sau
controlat `n actele vie]ii civile), sau al unei tutele (bolnavul nu `[i poate exercita
de loc actele civile trebuind s\ fie reprezentat). Codul de procedur\ civil\
reglementeaz\ ambele aspecte precum [i modalit\]ile juridice de declan[are a
ac]iunilor.

87
 Aceast\ modalitate de protec]ie a bolnavului mintal se instituie pe baza
unui raport de expertiz\ medico-legal\ psihiatric\, de c\tre instan]\.
Ap\rarea social\ fa]\ de bolnavul mintal. Cunoa[te dou\ situa]ii:
- Bolnavul a comis un act antisocial. ~n aceast\ situa]ie, dup\
efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, comisia opiniaz\ pentru m\surile
de siguran]\ prev\zute de articolul 113 [i 114 din Codul penal. Este obligatorie
men]ionarea lor `n concluziile raportului de expertiz\, chiar dac\ organul de
urm\rire penal\ nu solicit\ acest lucru. Trebuie precizat c\ m\surile prev\zute de
articolul 113, pot fi aplicate [i `n regimul execut\rii unei pedepse privative de
libertate. La minori se vor face referiri la prevederile articolului 105 Cod penal.
- Bolnavul psihic este poten]ial infractor (periculos). ~n aceast\ situa]ie
se aplic\ prevederile Decretului 313/1980, act normativ `n care este specificat\
`ntreaga procedur\ de la intrarea pn\ la ie[ire unui astfel de bolnav de sub
inciden]a decretului. Este angajat\ o `ntreag\ echip\ medico-social\, pornind de
la cabinetul medical, cabinetul de psihiatrie de la nivelul policlinicii teritoriale,
comisia jude]ean\ de aplicare a Decretului 313/1980 - singura care dispune
`ncadrarea (ne`ncadrarea) pacientului `n prevederile Decretului, ca [i forma de
asisten]\ medical\ (ambulatorie sau sta]ionar). Justi]ia are `n aceast\ situa]ie
rolul de a supraveghea respectarea legisla]iei, prin acceptarea sau respingereea
contesta]iilor de `ncadrare `n Decret, contesta]ii ce pot proveni de la bolnav,
membrii de familie, autoritate tutelar\.
Legea 487/2002 publicat\ `n Monitorul Oficial nr. 589 din 08
august 2002 (Legea s\n\t\]ii mintale [i a protec]iei persoanelor cu tulbur\ri
psihice) abrog\ Decretul 313/1980 [i contribuie la limitarea abuzurilor privind
internarea `n sec]iile de psihiatrie. ~n prezenta lege, pe lng\ definirea
termenilor, stipularea normelor cadru privind promovarea [i ap\rarea s\n\t\]ii
mintale [i prevenirea `m-boln\virilor psihice, se stabile[te re]eaua unit\]ilor
sanitare [i a normelor de `ngrijire. Se acord\ o aten]ie deosebit\ privind
drepturile persoanelor cu tulbur\ri psihice [i, cel mai important, se precizeaz\
procedurile de internare voluntar\ [i involuntar\ `n unit\]ile de psihiatrie.
D. Simularea, disimularea, agravarea [i automutilarea
Relativ frecvent, `n cadrul lucr\rilor expertale medico-legale, apare
`ntrebarea dac\ leziunile prezentate de o anumit\ persoan\, se puteau produce [i
prin autoagresiune, sau dac\ boala de care sufer\ o anumit\ persoan\ este sau nu
real\. Se exclud astfel situa]ii ce pot crea persoanei incriminate un beneficiu
material sau moral.
Forma cea mai frecvent\ este simularea, prin care se `n]elege `ncercarea
con[tient\ [i deci premeditat\ a unei persoane de a imita, chiar crea, unele
manifest\ri de boal\ (subiective cel mai frecvent, dar [i obiective) `n vederea
ob]inerii de avantaje, sau de a se sustrage de la unele obliga]ii sociale, f\r\ ca
aceasta s\ aib\ afec]iunea respectiv\.
Ea `mbrac\ dou\ aspecte:

88
 1. Simularea unor acuze subiective de boal\ (simptome), de c\tre o
persoan\ care nu le prezint\. Frecvent, `n practic\ este simulat\ simptomatologia
cardiac\ (de c\tre de]inu]i) sau cea psihiatric\.
2. Simularea unor semne de boal\ obiective. ~n aceast\ situa]ie,
persoana `[i produce semnele de boal\, `n scopul demonstr\rii afec]iunii
(ingestia de acid picric, caroten, confer\ tegumentelor o colora]ie galben\ ce
imit\ icterul).
Ambele aspecte ale simul\rii pot fi dovedite printr-un examen clinic
minu]ios dublat de examene paraclinice adecvate care s\ `nl\ture orice dubiu.
Testele psihologice scot `n eviden]\ profilul simulant al individului.
Agravarea presupune ac]iunea persoanei `ndreptat\ `n scopul exacerb\rii
voite a unor simptome sau semne de boal\ real\. Frecvent sunt agravate
leziunile traumatice de tipul anchilozelor, etc.
Practica medico-legal\ se confrunt\ [i cu aspectul nengrijirii voite a unor
leziuni, cum ar fi: pl\gi, luxa]ii, fracturi, etc. Se citeaz\ `ntrzierea aplic\rii
tratamentului medical, suprainfectarea pl\gilor, suprimarea precoce (f\r\ acord
medical) a imobiliz\rii gipsate, nerespectarea tratamentului recuperator `n caz de
leziuni osteoarticulare, `ntrzierea deliberat\ a scoaterii firelor de sutur\ a
pl\gilor, etc.
Disimularea este starea opus\ simul\rii, `n care persoana `[i ascunde voit
st\rile de boal\. Se impune `n astfel de situa]ii o aten]ie sporit\ din partea
examinatorului, dar [i efectuarea de examene complementare menite s\
descopere afec]iunile trecute sub t\cere. Este recomandat a se interna persoana
`n spital, `n vederea monitoriz\rii continue.
Automutilarea const\ `n autoproducerea de leziuni. Se urm\re[te
ob]inerea unor beneficii materiale sau morale [i frecvent apare `n: simularea
autoap\r\rii `n caz de omor, simularea unui accident de munc\, simularea unei
heteroagresiuni. Se realizeaz\ asupra unor segmente [i organe ale corpului prin
metode diferite (leziuni prin flac\r\, amputa]ii, `mpu[care, mu[care, lovire cu
sau de corpuri dure-caz `n care apar echimoze, excoria]ii, pl\gi).
Caracteristic acestor leziuni este:
Topografia - apar `n regiuni accesibile propriilor mini [i `n con-
cordan]\ cu scopul urm\rit (pe coapse `n viol; la degete `n cazul militarilor, etc.);
Gravitatea - frecvent este redus\, dar se citeaz\ [i cazuri de leziuni
care pun `n primejdie via]a victimei.
Uneori, leziunile de automutilare nu sunt izolate (`n special la sinuciga[i),
ele fiind acompaniate de leziuni minore, numite de ezitare, tatonare. Sunt citate
`n literatur\ [i cazuri `n care dou\ sau mai multe persoane iau hot\rrea de a-[i
produce una alteia leziuni (prin arme de foc).

89