C|DEREA {I PRECIPITAREA

Apar `n condi]ii variate, ambele fiind consecin]a pierderii echilibrului.

Gravitatea leziunilor prin c\dere [i precipitare, depinde de o serie de factori,
dintre care amintim:
- viteza de c\dere (depinde de `n\l]imea de la care se cade, precum [i de
greutatea corpului care cade);
- propriet\]ile obiectului de care se love[te corpul `n c\dere (ex. z\pada
atenueaz\, chiar anihileaz\ efectele lovirii);
- regiunea antomic\ lezat\ (cele mai grave sunt leziunile canonate la
nivelul capului, chiar `n condi]iile `n care c\derea s a produs de la
mic\ `n\l]ime).
Cauzele care duc la pierderea echilibrului, pot fi sistematizate astfel:
- interne: sunt `n general deficien]e ale mecanismului reflex de
men]inere a posturii (ex. epilepsia, alte boli neurologice, sincopa
cardiac\);
- externe: ]in de mediul `nconjur\tor, [i aici pot fi amintite: umiditatea,
obscuritatea, diferite obstacole, etc.
C|DEREA se define[te ca fiind schimbarea pozi]iei corpului, cu
deplasarea centrului de greutate `n afara poligonului bazal, astfel `nct o parte a
acestuia se izbe[te cu violen]\ de planul de sus]inere. Ea poate avea loc pe un
plan orizontal, sau pe un plan `nclinat.
~n raport cu situa]iile care apar `n practica medico legal\, se pot deosebi:
A. c\dere din pozi]ie static\;
B. c\dere din mers sau fug\.
A. C\derea din pozi]ie static\, se caracterizeaz\ de obicei prin leziuni
relativ u[oare, unipolare (pe o singur\ parte a corpului), cantonate la nivelul
p\r]ilor proeminente (frunte, nas, regiuni malare, b\rbie, palme, coate,
genunchi). `n practic\ apar echimoze, excoria]ii, pl\gi (`n special zdrobite). Mai
rar se `nt\lnesc hematoame [i fracturi. Lezarea organelor interne este posibil\ [i
poate fi favorizat\ de c\derea peste un corp dur (bolovan, parapet, gr\mad\ de
lemne, etc.) coroborat\ cu o situa]ie patologic\ preexistent\ cantonat\ la nivelul
lor.
B. C\derea din fug\ ca [i cea pe plan `nclinat pun probleme
particulare datorit\ faptului c\ energia cinetic\ a corpului este mai mare deci
leziunile vor fi mai `ntinse [i mai grave.~n aceste cazuri, `n afara leziunilor de
c\dere apar [i alte tipuri de leziuni, cum ar fi cele de rostogolire, care sunt
situate pe alte planuri ale corpului. Trebuie precizat c\ leziunile de rostogolire
sunt mai u[oare dect cele produse prin c\dere.

46
 Rareori prin c\dere se produce moartea victimei (ex. traumatism cranio
cerebral cu fractur\ oase baz\ craniu [i lezare substan]\ nervoas\ cerebral\, prin
c\dere cu ceafa pe bordura trotuarului, la un individ `n stare de ebrietate, sau
prin heteropropulsie).

Expertiza medico legal\ `n astfel de situa]ii trebuie s\

r\spund\ la urm\toarele probeleme:
1.Examenul la fa]a locului, cueviden]ierea particularit\]ilor
suprafe]ei de impact, care se explice leziunile g\site la victim\.
2.Examenul victimei efectuat am\nun]it, `n vederea depist\rii
eventualelor cauze interne care au putut duce la pierderea echilibrului. Se va
urm\ri depistarea leziunilor de heteropropulsie `n caz c\ acestea exist\.
Precipitarea se define[te ca fiind schimbarea pozi]iei corpului
de pe un plan pe altul situat mai jos, sub ac]iunea for]ei gravita]iei.
Cu ct diferen]a de nivel va fi mai mare, cu att leziunile de
violen]\ ale victimei vor fi mai grave.
Ca form\ juridic\ precipitarea este:
sinucidere: (al treilea mod ca frecven]\ dup\
otr\vire [i spnzurare)
accident: mai frecvent accidentul de munc\
omucidere.
Ca atare sunt rare, mai frecvent, `n practic\ se `nt\lne[te disimularea unei
crime, cadavrul putnd fi aruncat de la `n\l]ime.
Precipitarea poate avea loc `n :
- Spa]ii deschise: `n aceast\ situa]ie, corpul nu `ntlne[te nici un
obstacol, `n timpul depl\s\rii lui pn\ la planul de izbire.
- Spa]ii `nguste, sau `n zone cu obstacole, situate la diferite nivele, de
care corpul lovindu-se, `[i va produce diverse leziuni (ex. la munte, `ntr o
pr\pastie, corpul se love[te succesiv de stnci, [i va prezenta multiple leziuni pe
toate planurile). ~n aceast\ situa]ie nu se mai pot diferen]ia leziunile propriu
zise de impact, de cele produse prin loviri succesive de obstacole. Se admite c\
`n spa]iile `nguste, leziunile corpului cauzate de proeminen]e sunt mai u[oare
dect cele produse prin impact.
Tabloul anatomopatologic eviden]iat la autopsie, este sintetizat `n
literatura medico legal\ `n sintagma dram\ intern\, [i se caracterizeaz\ prin
rupturi multiple de organe interne, cu fracturi ale membrelor, costale, etc. Nu
sunt excluse leziunile craniocerebrale, care de obicei sunt grave, reprezentate de
fracturi de bolt\ [i baz\ craniu, cu focare contuzive cerebrale, chiar dilacerare
cerebral\.
Aceste leziuni sunt determinate de `n\l]imea de la care are loc
precipitarea, regiunea care suport\ impactul, particularit\]ile zonei prin care se
face deplasarea (de exemplu la bloc `n cadrul unei precipit\ri, corpul se poate
izbi de antene, srme de uscat rufe etc.), planul de izbire (`nclina]ie, asperit\]i,
duritate etc.).

47
 Leziunile sunt multipolare, extrem de numeroase [i foarte variate, cel mai
adesea fiind direct mortale.
La examenul extern al cadavrului, se vor eviden]ia: echimoze, excoria]ii,
pl\gi contuze, fracturi ale oaselor membrelor. Mai rar vor apare: pl\gi t\iate,
`n]epate atunci cnd victima a c\zut peste corpuri ascu]ite sau t\ioase, ori au fost
`nt\lnite `n timpul precipit\rii.
La examenul intern, `n ordinea frecven]ei se vor `ntlni:
- traumatisme cranio cerebrale;
- rupturi de ficat, splin\ (ambele `nso]ite de hemoperitoneu), cord (cu
hemopericard);
- hematom retroperitoneal;
- fracturi ale coloanei vertebrale, centurii pelvine, membrelor.
Leziuni similare se pot produce [i `n alte condi]ii, cum ar fi izbirea [i
proiectarea sau comprimarea `ntre dou\ planuri dure, `n cadrul
politraumatismelor de trafic rutier.
Expertiza medico legal\ `n precipit\ri trebuie s\ aib\ `n vedere acelea[i
aspecte ca [i `n cadrul c\derii, cu precizarea c\ trebuie avut `n vedere studiul
reac]iei vitale `n cazul disimul\rii unui omor.

LEZIUNI PRODUSE PRIN MIJLOACE DE ATAC AP|RARE

PROPRII OMULUI

Omul dispune de o serie de arme naturale, cu ajutorul c\rora poate

provoca leziuni grave, uneori chiar mortale. Gravitatea leziunilor este
determinat\ de:
- for]a celui ce love[te;
- regiunea anatomic\ lezat\;
- particularit\]i ale reactivit\]ii victimei.
Cu mna se poate produce: sugrumare sau sufocarea. Cu pumnul lovitura
poate conduce la: fracturi `n special ale masivului facial, iar dac\ for]a este mare,
chiar fracturi de bolt\ cranian\. Este posibil\ moartea prin inhibi]ie, `n lezarea
sinusului carotidian, plex solar.
Cu piciorul, prin c\lcarea repetat\ a victimei c\zut\ la p\mnt, pot apare
fracturi costale, cu lezare de organe interne, toracice sau abdominale. Cu din]ii
se produc pl\gi mu[cate ale nasului, urechii, cu mare tendin]\ la suprainfectare,
dar [i pl\gi mu[cate ale gtului, cu deschiderea vaselor mari.

48