Tema 1: Evolutia stiintei criminologice. 1. Aspecte istorice 2. Scoala clasica 3. Scoala pozitivista 1. Aspecte istorice.

In dezvoltarea criminologiei pot fi delimitate 3 perioade: 1. Perioada clasica 2. Perioada pozitivista 3. Perioada contemporana Criminologia este un fenomen social juridic conditionat socialmente din punct de vedere istoric masiv care se manifesta in totalitatea unor actiuni social periculoase pasibile de actiuni penale comise de unele persoane pe un anumit teritoriu (tara in intregime, regiune, localitate), intro perioada concreta de timp. aracteristice Perioada clasica. Incepe in epoca iluminismului sau epoca !atiunii, este o miscare ideologica si culturala, antifeudala. "e fac incercari de e#plicare teoretica a criminalitatii. Perioada pozitivista. "e initiaza de la premisa ca in societatea europeana pe de o parte creste considerabil criminalitatea iar pe de alta parte se dezvolta rapid stiintele sociale si umaniste. In acea perioada sa dezvoltat in doua mari directii: biologica si sociologica. Perioada contemporana. auzele criminalitatii sint tratate adesea in dependenta de neajunsurile din societate. !aporteaza direct criminalitatea cu saracia, somajul, stratificarea populatiei s.a. 2. Scoala clasica. Criminologiaa clasica are urmatoarele trasaturi: 1. entrarea studiului criminolgoci asupra faptei comise$ 2. onsiderarea liberului atribut ca fundament al oricarei actiuni umane$ 3. Proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei. %lterior cercetarile privind crima, criminalul si criminalitatea capata un caracter constant, ca urmare a influentei curentului pozitivist a studiilor statistice ale fenomenului, a aparitiei clinicilor de psi&iatrie, a studiilor din penitenciare asupra detinutilor. !eprezentant: essaria 'eccaria. (urist de origine italiana din )ilano, fondatorul scolii clasice a dreptului penal. *deptul contractului social sustine e#istenta a trei surse ale normelor politice si morale care dirijeaza oamenii: revelatia dumnezeiasca, legile naturii si relatiile sociale. +upa parerea sa scopul pedepsei nu consta in torturarea si c&inuirea omului...scopul pedepsei consta numai in abtinerea vinovatului de a pricinui iarasi pagibe societatii si in prevenirea delicventelor potentiali. !eferinduse la proportionalitatea dintre crime si pedepse 'eccaria scria ca e#ista un interes comun in a nu se produce crimele si in a fi mai putin frecvente in comparatie cu dauna pe care acesta il cauzeaza societatii. "e considera ca nu trebuie pedepsite la fel doua infractiuni asemanatoare carenprezinta pericol diferit. "coala clasica a formulat un sir de principii represive, cum ar fi promtitudinea pedepsei, corespondenta dintre natura infractiunii si a pedepsei, inevitabilitatea pedepsei. 'eccaria merita, pe buna dreptate a fi un criminolog de elita, iar scoala clasica a dreptului penal , scoala criminologiei, fondata de 'eccaria.

3.Scoala pozitivista. riminologia pozitivista se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: 1. entrarea studiului criminologic asupra faptuitorului$ 2. +eterminismul ca fundament al actiunii umane$ 3. Proportionalizarea pedepsei in functie de periculozitatea faptutorului. !eprezentanti: esare -ombrozo, .nrico /erri, !affaele 0arofalo, *dolp&e 1uetelet, )i2uel 0uerr3 s.a. !eprezentant Cesare Lombrozo , medic legist, psi&iatru, profesor la %niversitatea din Pavia si 4oronto. .l * fondat pozitivismul in criminologie. +in tezele de baza ale doctrinei lui ezare -ombrozo, reies urmatoarele: 1. riminalitatea e#ista si in lumea plantelor si a animalelor. 2. rima este prezenta la salbatici, la oameni primitivi si la copii$ 3. Individul criminal se deosebeste de cel onest prin anumite anormalitati si inferioritati organice. -ombrozzo a caracterizat criminalul format dupa urmatoarele criterii: 1. *natomice , asimetria craniului si a fetei, anormalitatea creierului, defecte ale oc&ilor, nas strimb, buze carnoase, barbie proeminenta, oc&ii mic. 2. /iziologice , tatuajul, mancinizmul,daltonism, stingacia, tulburari ale refle#e. 3. +e constitutie, efiminarea, masculinitatea, infantilizmul si senilitatea prematura, 5. Psi&ologice , lipsa milei, a iubirii, cruzimea, pasiunea pentru jocuri de noroc, viata destrabalata. Lambrozo sustine ca exista 3 mari clase de criminali: 1. riminali innascuti: tratati drept ramasite atavistice ale unei forme de evolutie inapoiate, criminalul se naste criminal, lipsa durerii, care il apropie pe criminal si mai mult de om salbatic. 2. riminali bolnavi: idiotii, imbecilii, paranoicii,, melancolicii si acei afectati de paralizie generala, alcoolicii, epilepticii sau istericii. 3. riminolozii: o clasa larga fara caracteristici fizice speciale, care nu sint afectati de boli mintale, dar al caror sistem emotional si mintal conduce, in anumite circumstante, la comportamente criminale. Psi&iatrul german Ernest retsc!mer a continuat teoriile initiate de -ambrozo si a identificat 5 tipuri de corpuri: 1. 4ipul astenic (inalt si slab) , leptomorf. 2. 4ipul atletic (cu o musculatura bine dezvoltata), atletomorf. 3. 4ipul p36nic (scund si gras)picnicomorf. 5.tipul d3splastic (metis). *deptul lui -ambrozo a fost si Enrico "erri este un , jurist, sociolog profesor universitar, avocat, care a corectat nu numai directia prevalent antropologica a lui -ambrozo, ci si ideile abstracte juridice si psi&ologice ale lui 0arofalo. 4eza originala a lui /erri era ca fapta criminala sa datorat unui mare numar de factori: 1. /izici (clima, localizare geografica, temperatura, etc.) 2. *ntropologici (virsta, se#, conditii psi&ologice si organice, etc.) 3. "ociali (densitatea populatieii, religie, obiceiuri, conditii economici etc.) +e asemenea -ambrozo sa atasat de !affaele 0arofalo care este considerat unul dintre cei mai fini logicieni ai scolii pozitiviste de criminologie. 0arofalo a descoperit radacinile comportamentului criminal nu in trasaturile fizice, ci in ec&ivalentele psi&ologie pe care le,a numit anomalii morale. 0arofalo sustine ca crimile naturale sint acele care insulta sentimentele morale ale dreptatii si pietatii.0arofalo a sustinut ca societatea are nevoie de protectie si ca politia criminala ar trebui sa aiba drept scop prevenirea criminalilor de durerea rusinii. *lti reprezentanti: Adolp!e #uetelet $ $ur%!eim $ &obert . 'erton

Tema 2. Obiectul si obiectul de cercetare a Criminologiei. 1. "ormarea si de(inirea obiectului de studiu a criiminologiei. 2. Analiza continutului obiectului criminologiei. 3. $e(initia si importanta criminologiei. ). Scopul* (unctiile si sitemul criminologiei. +. Criminologia in sistemul stiintelor moderne.
1. Formarea si de inirea obiectului de studiu a criminologiei 7biectul de studiu al criminologiei nu se limiteaza doar la cercetarea comportamentului infractional individual, dar cuprinde deasemenea cercetarea legitatilor, fenomenului criminalitatii in ansamblu. Prin urmare una din particularitatile stiintei criminologice consta in cercetarea fenomenului criminalitatii, a legitatilor acestuia precum si a masurilor diverse si specifice de prevenire a infractionalismului. riminologia pune accentul pe studiul cauzelor si conditiilor infractiunilor si criminalitatii. 7 alta particularitate a criminologiei este elaborarea masurilor de prevenire a criminalitatii. ,biectul de studiu al criminologiei sa format intrun proces istoric indelungat si complicat. +eosebim 2 etape in formarea obiectului criminologiei: 1. .tapa obiectului fragmentat. 2. .tapa obiectului unificat. ,biectul (ragmentat , este prima etapa de formare a acestuia in perioada cind criminologia se dezvolta in cadrul altor stiinte. ,biectul uni(icat , este etapa in care constatam unificarea treptata a obiectului criminologiei din elementele studiate separat anterior. riminalitatea este determinata de factori interni (antropologici, psi&ologici) si factori e#terni , (fizici sau cosmoteurici si sociali). Potrivit unor autori obiectul criminologiei urma sa integreze 3 elemeente principale: 1. *ctul infractional sau crima 2. Personalitatea infraactorului sau criminalul 3. riminalitatea *sadar obiectul criminologiei in prezent cuprinde urmatoarele elemente componente: , actul infractional sau crima, criminalitatea, cauzele si conditiile criminalitatii, personalitatea infractorului sau criminalul, victima infractiunii si reactia sociala impotriva criminalitatii. +efinitia obiectului criminologiei are un continut diferit, sustinem urmatoarea definitie: ,biectul criminologiei reprezinta prin sine legitatile: - criminalitatii si (ormelor diverse de mani(estare a acesteia. - determinarii si cauzalitatii criminalitatii. - expunerii criminalitatii di(eritelor in(luente din partea societatii. 2. Analiza continutului obiectului criminologiei. riminalitatea este fenomenul social juridic negativ care isi are legitatile sale, se caracterizeaza prin trasaturi cantitative si calitative, are consecinte daunatoare pentru societate. riminologia analizeaza si scoate in evidenta trasaturile calitative si cantitative ale criminalitatii (staarea criminalitatii, nivelul criminalitatii, dinamica, structura). Actul in(ractional sau crima. "pre deosebire de dreptul penal criminologia studiaza infractiunea ca un comportament uman in dezvoltare, adica intregul proces al nasterii si evoluarii infractiunii. riminologia este orientata spre cercetarrea cauzelor si conditiilor infractiunii. Cauzele si conditiile criminalitatii. auzele si conditiile criminalitatii fiind diverse dupa continut, natura si mecanismul actiunii lor sunt studiate de criminologie pentru 3 niveluri: 1. /enomenul criminalitatii in samblu. 3

2. 4ipuri infractionale. 3. *ctul infractional individual. Personalitatea in(racotrului .ste definita de crimonologie ca ansamblu tresaturilor demografice psi&ologice si sociale a subiectilor infractiunilor. Prin urmare:1 putem vorbi de personalitatea infractorului doar in cazul cind persoana care a savirsit infractiunea intruneste conditiile subiectului infractiunii. 2 personalitatea infractorului reprezinta ansamblul tresaturilor negative sociale integrate in cadrul acesteia in urma multiplelor contacte sistematice cu alte persoane. /ictima in(ractiunii 8ictimologia este stiinta despre victimele infractiunilor ,procesele , etiologia si consecintele, adica transformarii persoanei in victima infractiunii. "arciniloe principale sunt 1 cercetarea rolului victimei,relatiilor dintre victima si infractor,precum si a situatiilor victimogene. 2 studierea victimizarii si victimitatii in societate. 3 cercetarea vinavatiei victimei 5 elaborarea si realizarea masurilor de prevenire victimologic 9 solutionarea problemelor &eactia sociala impotriva criminaltitatii "e realizeaza atit prin actiunea asupra cauzelor si conditiilor criminaltitatii adica prin prevenire ,cit si prin reactia sociala impotriva criminaltitatii deja savirsite. Prevenirea infractiunilor , reprezinta sistemul de masuri statale si sociale orientate spre inlaturarea sau criminalitatii. 1. 2. 3. 5. 9. :. "istemul de prevenire a infractiunilor este analizat de criminologie dupa urmatorii parametri: orientarea masurilor de prevenire mecanismul de actiune a acestora continutul masurilor etapele de realizare a lor proportiile masurilor subiectiile prevenirii

3.

!e initia si importanta criminologiei.

La de(inirea criminologiei este necesar sa se tina cont de urmatoarele: 1. criminologia studiaza fenomenul criminalitatii in ansamblu, tipurile infractionale si infractiunile tinind cont de caracteristicele juridice ale acestuia. 2. obiectul criminologiei include : obiecte principale. 3. criminologia este o stiinta interdisciplinara cu caracter socio,juridic 5. criminologia ca si orice alta stiinta studiaza legitatile fenomenelor si proceselor care formeaza obiectul de cercetare al acesteia. riminlogia este o stiinta socio,juridica care studiaza legitatile fenomenului social al criminalitatii,tipurilor infractionale si infractiunilor$ determinarii si cauzalitatii acestora$ preceselor de criminalizare si victimizare a persoanelor precum si e#punerii infractionalismului influentei sociale in vederea prevenirii si contracararii acesteia. 0mportanta criminologie: 1. criminologia ofera specialistilor cunostinte si date privind criminalitatea in ansamblu (starea,nivelul,dinamica,structura,tendintele)precum si deprinderi profilactice necesare pt a infuenta efficient asupra criminalitatii in pricedura realizarii obligatiilor profesionale. 2. ciminologia elaboreaza masuri de prevenire cele criminalitatii in baza studiilor comple#e ale cauzelor si conditiilor criminalitatii. 3. criminologia eleboreaza propueri de legiferenta bazate pe particularitatile starii ,caracterului,structurii si evolutiei criminalitatii 5

5. criminologia realizeaza e#petizele proiectelor de acte normative privind argumentarea criminologica si efectele acestora asupra sc&imbarii criminalitatii. 9. pronosticurile sint utile in procesul realizarii practice al lupei cu criminalitatea.

".

Scopul# unctiile si sitemul criminologiei

Scopul criminologiei este determinat de obiectul de certetare al acesteia de raporturile criminologiei cu alte stiinte si de particularitatile studiului criminologic. +eosebim scopul general si scopul imediat sau particular al criminologie. Scopul general al criminologiei corespunde cu scopul general al altor stiinte antrenate in lupta cu criminalitatea. "copul general consta in fundamentarea unei politici penale eficiente in masura sa determine prevenirea si combaterea fenomenului infractional. Scopul imediatscopul imediat sau particular al criminologiei este stabilrea cauzei si conditia criminalitatii si elaborarea unui s3stem efficient de prevenire a infractiunilor si criminalitatii. Criminalogia are ) (unctii principale: 1 functia descriptiva 2. functia e#plicativa 3. functia predictiva 5. functia profulatica. 1. 1 (unctia descriptivaconsta in descrierea fenomenului criminalitatii si reprezinta prin sine fi#area rezultatelor. Pt studiul descriptiv al fenomenului infractional sint folosite in criminologie astfel de concepte cum sunt: criminalitatea$ actul infractional$ starea criminalitatii$ situatia concreta de viata$ victima infractiunii, etc. 2.1 (unctia explicativaconsta in e#plicarea fenomenului criminalitatii si relevarea esentei acestuia. Prin functia data sunt e#plicate natura si geneza criminalitatii, cauzele si conditiile acestuia. 3.1 (unctia predictivain ciminologie aceasta functie vizeaza nticiparea unor modificari cantitative si calitative ale fenomenului infractional pe o perioada anumita de timp. -a realizarea acestei functii criminologia utilizeaza astfel de concepte cum sunt: 1. prognosticul criminologic. 2. e#trapolarea ca metoda de pregnozare 3. estimarea e#pertilor ). modelarea +. probabilitatea ).1 (unctia pro(ilacticaaceasta functie este realizata de criminologie prin urmatoarele actiuni: a. aprecierea masurilor de prevenire e#istente si introducerea argumentata a unor masuri de prevenire noi. b. elaborarea modelelor teoretice ale actelor normative sub aspectul prevenirii infractiunii c. stabilirea raportului optimal dintre masurile de reprimare a infractiunilor si masurile de prevenire ale acestora. onceptele principale folosite de criminologie pt aceasta functie prevede: 1. Preintimpinarea$ 2. Profila#ia 3. Provenirea sociala generala 5. Prevenirea criminologica speciala 9. Prevenirea individuala :. sistemul,subiectii si masurile de prevenire ;. reactia sociala impotriva criminalitatii <. resocializarea.

$.

Criminologia in sistemul stiintelor moderne.

riminologia ca si toate stiintele este supusa unui proces de diferentiere si integrare datorita acumularii de noi date si cunostinte care impun aparitia noii ramuri si subramuri. 9

1. 2. 3. ". $. %. &. '. (.

a. b. c. d. e. (. g. !. i. 1. %.

Sistemul criminologiei este divizat din interese metodologice in partea generala si partea speciala. Partea generala a criminolgiei consta dintrun ansamblu de ideii,conceptii,e#plicatii care vizeaza problemele generale si fundamentale ale acestei stiinte: premizele criminologiei moderne$ criminologia si domeniul ei de cercetare criminalitatea si consecintele acesteia mecanismul actului infractional cauzele si conditiile infractiunilor si criminalitatii teoria etiologiei crimei si criminalitatii personalitatea infractorului victima infractiunii metodologia cercetarii crimonologiei. Partea speciala a criminologie cuprinde analiza criminologica si masurile de prevenire si combatere a anumitor tipuri infractionale. 4ipurile infractionale sunt determinate de criminologie conform continutului faptelor (criminalitatea de violenta, criminalitatea contra patrimoniu) sau in conformitate cu particularitatile infaptuitorului(criminalitatea minorilor, criminalitatea femeilor, criminalitatea recedivistilor). riminologia speciala este preocupata de studiul urmatoarelor tipuri infractionale: 1.criminalitatea de violenta criminalitatea contra patrimoniului criminalitatea economica crma organizata criminalitatea profesionala criminalitatea minorilor criminalitatea recedivistilor criminalitatea ecologica criminalitatea militara criminalitatea femeilor criminalitatea penitenciarilor criminalitatea din imprudenta

Tema 3: cercetarea criminologica.

1. 2. 3. 4. 5. 1.

Metodologie, metoda, tehnica de cercetare. Programul cercetarii criminologice. Metode si tehnici statistice. Metode si tehnici sociologice. Metode si tehnici psihologice, juridice, matematice.

Metodologie, metoda, tehnica de cercetare. onceptul de metodologie are o semnificatie dubla: 1. Prin metodologie intelegem ansamblul metodelor folosite intro anumita stiinta. *ceste metode se bazeaza pe legitatile si principiile stiintei date. 2. )etodologia este o parte a filosofiei care se ocupa de analiza teoretica a metodelor folosite in sedinta moderna, adica metodologia este stiinta despre metode. )etodologia stiintei criminologice reprezinta sistemul de metode, te&nici si procedee de colectare, prelucrare si analiza a informatiei despre criminalitate, personalitatea infractorului, cauzele si conditiile criminalitatii si masurile de prevenire si combatere a criminalitatii. )etoda este definita ca un ansamblu de procedee care conduc spiritul la un mod de a proceda determinat. )etoda este considerata modul principal de colectare, prelucrare si analiza a datelor. )etodele variaza dupa gradul lor de generalitate: 1. )etodele stiintifice generale , metoda logica, sistemica, istorica, comparativa etc. 2. )etodele stiintelor concrete , metodele juridice, sociologice, psi&ologice etc. 3. 4e&nicile de colectare a datelor , c&estionarul, interviul, testele, te&nici de colectare a datelor din documente etc. 5. 4e&nici de prelucrare a datelor , calcule statistice, comparatii, intocmirea diagramelor etc. :

riminologia foloseste aceste metode intrun mod specific conform obiectului sau de cercetare. onceptul de te&nica de cercetare este definit ca felul practic, procedural in care se foloseste o metoda sau alta de cercetare. =otiunea de te&nica presupune deci ansamblul de procedee speciale care asigura utilizarea eficienta a metodei de cercetare, prin urmare te&nica este o metoda in actiune. 2. Programul cercetarii criminologice. Programul cercetarii criminologice prezinta dezvaluirea conceptiei generale a studiului preconizat, elaborata in conformitate cu obiectivele si ipotezele acestuia, cu indicarea metodelor, procedurilor cercetarii si a succesivitatii operatiilor de verificare a ipotezelor. Programul cercetarii criminologice care ) include > conceptia studiului > iind elaborata in baza > obiectivelor studiului, ipotezele > cu ajurorul > metodelor, tehnicilor, programelor > operatiile de verificare a ipotezelor. Programul cercetarii criminologice este format din 3 compartimente: 1. ompartimentul metodologic, cuprinde: , formularea problemei si determinarea obiectivului cercetarii$ , analiza raportului intre cercetarea preconizata si studiile desfasurate anterior$ , stabilirea scopului si sarcinilor$ , tipul cercetarii preconizate$ , precizarea si definirea notiunilor stiintifice principale$ , formularea si desfasurarea ipotezelor de lucru. 2. ompartimentul procedural cuprinde: , planul strategic al cercetarii$ , argumentarea esanteonului cercetarii$ , stabilirea surselor principale de informatii$ , stabilirea metodelor si te&nicilor care urmeaza sa fie folosite la colectarea, prelucrarea, analiza si evaluarea datelor etc. 3. ompartimentul privind propunerile si recomandarile in vederea eficentizarii luptei cu criminalitatea, cuprinde: , masuri cu caracter juridic$ , masuri organizatorice de imbunatatire a activitatii de prevenire a infractiunilor$ , masuri de prevenire cu caracter social general. . Luam din alte conspecte, de la statistica. 3.Metode si tehnici statistice. )etodele cercetare ale statisticii reprezinta caile de cunoastere si procedeiile ei specifice cu ajutorul carora aceasta stiinta studiaza aspectul cantitativ al fenomenului social. )etodele si procedeiile statistice sunt grupate in 3 tipuri principale: 1. 2. 3. 1. observarea statistica centralizarea si gruparea statistica analiza statistica observarea statistica este cercetarea in proportii de masa, intrun numar mare a fenomenelor,doar cercetarea numerelor mari ale fenomenelor poate stabili legitatile dezvoltarii fenomene. /iind studiate un numar mic de cazuri,fapte, rezultutul obtinut poate fi calificat drept vatamator. Prin urmare numai un numar mare de observatii da posibilitatea de a face concluzii corecte cu privire la fenomenle studiate,adica de a stabili anumite proportii,legitati ,etc. la solutionarea acestor probleme statistica se bazeaza pe legea ;

numerelor mari. "tatistica insa nu poate sa se limiteze numai la rezultatele observarii stastice folosind in acest scop doar indicatorii medii. /iind luati in calculi doar indicatorii medii de multe ori ramin nedescoperite o serie de fenomene de sube importante pt activitatea operative. 2. centralizarea si gruparea statistica pt analiza profunda a datelor stitistice se aplica metoda gruparii statistice. 0ruparile statistice reprezinta diferentiere informatiei statistice in grupuri omogene din punct de vedere calitativ. divizarea in grupuri statistice poate fi realizata in baza unui singur sau mai multor criterii. 0rupurile statistice pot fi studiate in continuare utilizind o serie de indicatori generalizatori (coeficientul descoperirii infractiunilor pe categorii de infractiuni,structura criminalitatii, numarul de infractori la 1> mii de locuitoti pe categorii de oras). Analiza statistica este prelucrarea stiintifica a datelor colectate in rezultatul observarii, grupate conform cerintelor statistice, calculate prin prizma indicatorilor generalizatori(marimile medii si relative). In scopul stabilirii legitatii si a intercone#iunilor dintre fenomenele studiate. Metode si tehnici sociologice. "pre deosebire de metodele statistice care cuprind evidenta compacta si totala a informatiei necesare, gruparea, prelucrarea si analiza intregii totalitati statistice, prin metodele sociologice este investigat doar un lot reprezentativ al totalitatii, adica un esantion. Prin esantion se intelege o parte a populatiei statistice selectata dupa unele procedee te&nice de sondaj bineprecizate. .santionul poate fi selectat prin urmatoarele metode: 1. +upa &azart (la intimplare, prin tragere la sort, prin e#tragere oarba, prin metoda sferturilor). 2. 7rdonat sau mecanic , toate elementele totalitatii generale se reduc la o singura lista din care se recolteaza peste intervale egale numarul necesar de respondenti. Intervalul selectiei este calculat dupa formula C este raportul dintre !n unde C este marimea intervalului, marimea totalitatii generale si n este marimea esantionului. 3. .santionul de seria 5. .santionul de cote -a selectarea esantionului este necesar de a stabili volumul si a asigura reprezentativitatea acestuia, in general esantionul reprezinta de la 1,9? din populatia totala. 7 data cu micsorarea volumului totalitatii generale sporeste esantionul, iar in grupurile de populatie nu prea mari sunt c&estionate toate persoanele. .ste important ca esantionul sa fie reprezentativ, adica structura persoanelor investigate sa fie apro#imativ aceeasi ca si structura totalitatii generale. 0radul de corespundere a esantionului, structurii totalitatii generale este apreciat prin eroarea esantionului, cele mai precise rezultate sint obtinute atunci cind eroarea esantionului nu depaseste 3 la suta. 'etodele: 1. Metoda chestionarii sociologice- este principala metoda sociologica bazata pe c&estionar care contine un sir de intrebari si raspunsuri. Prin metoda data se incearca a se stabili motivele comiterii infractiunii, raportul dintre victima si infractor,etc. 2.Interviul.-este o convorbire care se desfasoara dupa un anumit plan,presupune contactul direct intre operator si intervievat. !aspunsurile fiind inregistrate ori de insasi operatorul sau mecanic. %n tip special de interviuri folosit in clinici este interviul clinic. Prin acest interviu cercetatorul analizeaza personalitatea criminalului. +upa modul de organizare deosebim interviul in grup si individual. 3.Observarea sociologica. Prin aceasta metoda cercetatorul insusi percepe si descrie anumite fapte sau evenimente. Indiferent de scopul observarii este important ca cercetatorul sa poata raspunde la urmatoarele intrebari: 1. ce trebuie sa se supuna observarii. 2. in ce mod va fi fi#ata informatia 3. cu ajutorul caror procedee poate fi garantata e#acticitatea observarilor 4. in ce fel de relatii trebuie sa se afle subiectul supus observarii si observatorul 5. prin ce cai pot fi stabilite relatiile dintre observator si observare. <

3.

4.

7bservarea sociologica poate fi de mai multe feluri:directa sau indirecta$ globala sau partiala$ pasiva sau activa$ etc. 4. Metoda experi entala. !eprezinta observarea provocata in conditii determinate sau alese de e#perimentator. Pe care e#perimentul cercetatorul sesizeaza intercone#iunile dintre diferite fenomene si prin urmare scoate la iveala lanturile cauzale complicate ale proceselor supuse e#perimentarii. .#ista mai multe tipuri de e#periment: e#perimentul de laborator si de teren$ e#perimentul provocat si invocat,etc. 5. !tudiul dosarelor penale si late docu ent. "unt studiate de regula acele dosare penale asupra carora sentintele de condamndare au ramas definitive. "tudiul dosarelor penale se realizeaza in baza unui c&estionar care cuprinde mai multe compartimente: 1. compartimentul despre infractiunea comisa 2. compartimentul despre personalitatea infractorului 3. compartimentul despre motivele si scopul infractiunii 4. copartimentul despre personalitatea si coportamentul victimei 5. copartimentul privind realizarea influentei cu caracter educativ a procesului judiciar. ".#ontent analiza- este o metoda de cercetare cantitativa a informatiei sociale. In cadrul studiilor criminologice aceasta metoda este folosita pt analiza continutului,ziarelor,filmelor,emisiunile tele, radio,mesaje publice,dosare personale, dezbaterile publice. $. testul proble a utilizat in scopul descoeririi caracteristicii etnico morale,orientari,particularitatilor constiintei juridice. 5. Metode si tehnici psihologice, "uridice, matematice. )etode si te&nici, juridice, matematice. In cadrul cercetarilor criminologice pot fi utilizate metode@te&nici: c&estionarea, interviul, observarea, testul, e#perimental, met sociometrice, etc. prin intermediul acestor met@te&nici sunt cercetate trasaturile psi&ologice ale personalitatii infractorilor, pers predispose spre savirsirea infractiunilor, mecanismul psi&ologic al comportamentului infractional, particularitatile psi&ologice ale victimelor infractiunii. "tudiul trasaturilor psi&ologice ale personalit infractorului urmareste obiectivele: sa releve sistemul de valori, nivelul intelectului, autoaprecierea personalitatii, reactiile emotive sig r de sc&imbare a acestora, stereotipurile de reactionare la diferite situatii si capacitatea de asi sc&imba modul obisnuit de luare si realizare a deciziilor$ sa cerceteze refractarea in constiinta infractorilor a influentelor e#terne in procesul formarii si realizarii deciziei privind comiterea infract$ sa stabileasca daca sa sc&imbat atitudinea pers dupa comiterea infract, inclusiv in procesul e#ecutarii pedepsei. ercetarile psi&ologice ale pers predispose spre savirsirea infractiunilor contribuie la stabilirea gr de manigestare a particularitatilor criminologice ale lor si intensificarea in cazurile necesare a masurilor de profila#ie cu c&aracter educativ. In cadrul studiilor moral,psi&ologice a victimelor infract sunt descoperite acele trasaturi moral,psi&ol care determina vulnerabilitatea victimala a acestora, sunt elaborate masuri si modalitati de prevenire victimologica, reabilitare si resocializare a persoanelor vatamate. +intre met@te&icile@ procedee juridice sunt importante pt cercetarile criminologice: met de dr comparat, proc de analiza a practicii de elaborare si aplicare a normelor de dr. met de dr comparat permit a aprecia eficacitatea sistemelor de dr penal, dr e#ecutional penal si dr procesual penal in diferite state ale lumii in conte#tual rap dintre aceste sisteme si starea criminalitatii sau alti factori sociali. Procedeele de analiza a practicii de elaborare si aplicare a normelor de dr sunt utilizate pa a estima practica respective din pct de vedere al eficacitatii acesteia in reducarea criminalitatii, cauzelor si conditiilor fenomenului antisocial. )et matematice sunt utilizate la prelucrarea si analiza datelor obtinute in result cercet criminologice. .#: met de descoperire a legaturilor de corelatie intre fenomene si procese. "unt import si met modelarii matematice: intocmirea modelelor de matrita a personalitatii infractorului, grupului criminal, situatiei criminogene.

, , ,