Test 1 I Formarea Criminologiei ca Stiinta 1.1 Identificati premizele obiective si subiective ale aparitiei criminologiei ca stiinta.

Premise obiective:-cresterea fenomenului criminal 1 - cresterea fortelor de productie- dezvoltarea proprietatii- necesitatea organizarii pe baze stiintifice a luptii impotrivacriminalitatii. Premise subiective:I.socialistii utopiei primitive.1. Reprezentantii utopiei primitive:Thomas Morus(14781535),Thomaso Campanella 2. Lucrarile: insula imaginara Utopia (loc care nu exista),(Thomas Morus), Civitas solis Cetateasoarelui(Thomaso Campanella).3. Tezele: - pune in lumina cauzele criminalitatii ornduiriifeudale si protesteaza contra pedepsei cu moartea sipedepselor corporale prevazute de legile medievale ca remediinecesare apararii ordinii sociale(T.M);- si-a imaginat o societate care sa aiba la baza proprietateacomuna, munca si repartizarea veniturilor dupa nevoi (T.C).II. Iluministii.1. Denumirea: secolul luminilor, deoarece se ocupa depreocuparea distincta a spiritului uman.2. Ginditori celebri: Hugo Grotius, Spinoza, F.Bacon,J.Looke, Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Diderot,Lamartine, Helvetius, Cesare Beccaria.3. Lucrari:- F.Bacon(1561-1626), in lucrarea sa Novumorganonumarata ca, stiinta este putere; oamenii nu pot stapni naturadect supunndu-se legilor ei; a cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cauze. Baruch Spinoza(1632-1677), in lucrarea sa fundamentalaintitulata Etica, demonstra contemporanilor sai cauniversul are un numar infinit de atribute, de insusiriesentiale, dintre care omul cunoaste numai doua: intindereasi gndirea.-CharlesLouis de Secondat-Montesquieu avand la bazaumratoarea operaDivinitatea are legile sale, lumeamateriala are legile sale, animalele au legile lor, omul edominat de legile sale, in opera sa fundamentala este de acunoaste spiritul legilor si a raspunde la intrebarea extrem dedificila: ce sunt si cum sunt legile dupa legea lor. Principiile lui Montesquieu:* teoriei separatiunii puterilor in stat, puterea judecatoreascafiind chemata sa aplice legea, nu s-o creeze.* legile penale speciale nu sunt eterne sau absolute, ci relative, acestea fiind limitate in actiunea lor asupracriminalitatii in timp si spatiu geografic.* diversitatea masurilor profilactice corespunzatoarecriminogenezei societatii.* ar trebui sa domine securitatea societatii contracriminalitatii si anume: legea statului nu trebuie sa provoace infricosarea oamenilor, ba chiar sa admita din parteacetatenilor o iertare fata de infractori.4. Merite: Iluminismul a adus ratiunea la crma tuturorlucrurilor si fenomenelor.5. Critici: Cea mai fundamentala este opera intitulata DelEsprit des Lois (Geneva, 1748 in 2 volume) si esteconsacrata criticii feudale in conditiile afirmarii ornduiriicapitaliste. ( Montesquieu.III. Democratii revolutionari 1. Scopul: rasturnarea vechiului sistem feudal2. Reprezentantii: Robespierre, Danton, Sant-Juste si Marat 3. Reprezentantii rusi: Dobroliubov, Cernisevski, Herten, Belinski, Radiscev. 4. Meritele comune: au sesizat, ca sursa criminalitatii rezida in existenta proprietatii private.IV. Socialistii utopiei trzii 1. Reprezentanti: Saint-Simon, Charles Fourier si Robert Owen.- Saint-Simon- accentua influenta factorilor economici asupracomportamentului uman, ca factori criminogeni decisivi. Inasemenea mod el releva caracterul de clasa al criminalitatii,iar cauza principala a fenomenului infractional se afla informa proprietatii private.-Charles Fourier- la cauzele criminalitatii mai releva:diferenta dintre sat si oras; dintre munca fizica si ceaintelectuala; diferentierea de venituri intre oameni si carezultat cresterea fenomenului criminalitatii.- Robert Owen este si el de parere ca izvorul criminalitatii seafla in proprietatea privata. Criminalitatea ar putea filichidata doar intr-o societate care sa aiba la bazaproprietatea comuna, o munca comuna si o repartitie a bunurilor dupa necesitati. El este considerat ca fiindprecursor al socialismului stiintific

Analizati etapele de constituire a Criminologiei -Prima etapa este marcata de activitatea celebrului medic militar italian Cesare Lombroso (18351909),care in baza unei sinteze creatoare,imbogatia de propriile sale cercetari, a publicat in anul 1876 lucrareaintitulata Omul delicvent in care sustine ca ar fi gasit imaginea-model al infractorului,descriindu-l ca pe o fiinta predestinata sa comita crime datorita unor sintagme fizice si

psihice innascute.C.Lombrosso a fost supranumit si creatorul antropologiei criminale. - A doua etapa este legata de activitatea profesorului de drept si sociologie Enrico Ferri (1856-1929),care in lucrarea sa Sociologia Criminala,aparuta in 1881, analizeaza rolul infractorilor sociali in geneza criminalitatii , motiv pentru care a fost considerat intemeietorul criminologiei sociologice A treia etapa,care aduce,de fapt, si consacrarea termenului in cercetarea fenomenului criminalitatii este marcata de activitatea magistratului Raffaello Garofalo (1851-1934),a carui celebra lucrare intitulata Criminologia,apare la Napoli in anul 1885. Autorul incearca sa depaseasca granitele cu care se confrunta criminologia in secolul al XIX-lea.Anume 1885 a fost considerat de catre majoritatea criminologilor ca reprezentind momentul nasterii criminologiei ca stiinta Proiectati directiile noi ale investigatiilor criminologice contemporane.

II Resocializarea infractorului 2.1 Definiti notiunea si conceptul de resocializare a infractorului. Resocializarea este un proces educativ,reeducativ,si de tratament aplicat persoanelor condamnate penal,prin care seurmareste readaptarea infractorilor la sistemul de norme si valori general acceptate de societate,in scopul reintegrariisociale a acestora si prevenirii recidivei.Procesul de resocializare are urmatoarele caracterisitic:-vizeaza persoanele care au savirsit deja o infractiune- are drept scop imediat prevenirea recidivei,fiin,in acest senso componenta a prevenirii speciale.-constituie un demers social realizat in mod stiintific depersonalul special calificat in acest scop.Metodele resocializariii sunt:educarea,reeducarea sitratamentul.Implicind abandonarea unui mod de viata si optareaaltuia,resocializarea presupune o rupere completa cutrecutul,un control institutionalizat,exercitata in anumitestabilimente de profilare presupune:-restructurarea profunad a personalitatii individului care acomis un delict,in ideea prevenirii repetarii unor noi actedelincvente.asigurarea unor conditii de viata compatibile cu demnitateaumana si in conformitate cu normele comunitatii.Realizarea unei resocializari normale si eficienyte aindividului este conditionatat de o serie de factori dintre carecei mai importanti sunt:1-factorii care definesc caracteristicele si elementele specificeale institutiei in care se deruleaza procesul de resocializare(centru de reeducarempenitenciar,etc.)2-factorii care definesc individualizarea sanctiunii si durataacesteia,precum si masurile de asistenta sociala,educativa,simedicala,adoptate in functie de personalitatea fiecaruidelincvent 2.2 Argumentati rolul diagnosticului criminologic si al prognosticului social in sfera resocializarii infractorului. Diagnosticul criminologic este cea mai importanta latura acriminologiei clinice,deoarece constataea corecta si stabilireadiagnozei bolnavului social vor permite elaborarea faraintirziere a pronosticului si tratamentului infractorului.Pt arealiza si formula un diagnostic cit mai real ,este necesar sa separcurga 3 etape succesice:1-aprecierea capacitatii infractionale-presupune satbilireatrasaturilor psihologice din care este formata personalitateaorientata antisocial.Acest grup de caracterisitic pot fi stabiliteprin compararea indicilor bio-psihologici cu cei sociali acrepot fi obtinuti in urma examenului medicopsihologic si incadrul unei anchete sociale.2-evaluarea inadaptarii sociale-a 2 etapa importanta adiagnosticului criminologic.Fiecare individ are un anumitnivel de dezvoltare a aptitudinilor fizice ,psihice siprofesionale,iar in final tinde spre un anumit statut social.Deregula cor deveni criminali persoanele mediocre,dar cuaspiratii care depasesc posibilitatile lor reale.acestia vor aveaun comportament inadecvat si vor fi respinsi de mediul socialinalt in care au nimerit intimplator sau in virtutea unorcircumstante de hazard. 3-aprecierea stariii de periculozitate vizeaza o sinteza aprimelor 2 etape:a capacitatii infractionale si a inadaptariisociale,prin aprecierea gradului de intensitate al fiecaruilaturi.De ex,capacitatea infractionala este foarte puternica,iaradaptabilitatea este foarte buna,putem obtine cea mai gravaforma a pericolului social in persoana infractorilor cu gulerealbe.In sfirsit o importanta aparte a studierii diagnosticuluicriminologic reprezinta faptul ca acesta serveste drept baza pto alta etapa-a pronosticului social.Pronosticul social este a 2faza a criminologiei clinice in care starea de periculozitate demoment a unui infractor trebuie combinata cu situatiileprobabile in care subiectul va evolua in viitor

2.3 Propuneti programe de tratament psihologic al infractorului Cea mai raspindita metoda de tratament in criminologia occidental, bazata pe criminologia clinica, este psihoterapia.Aceasta metoda cunoaste mai multe sub metode, dintre care cele mai cunoscute sunt: 1)psihoterapiile individuale 2)psihoterapiile colective Din lista psihoterapiilor individuale fac parte: - psihanaliza; - Psihoterapia rationala. Pshihanaliza vizeaza identificarea motivelor inconstiente ale tulburarilor si dezechilibrarilor sufleteste specifice infractrorului.,Pentru ca acestea sa fie inlaturate ori macar controlate , ele trebuie privite interior si cunoscutte. In pofida faptului ca este o metoda unica si foarte eficienta aplicarea psihanalizei in R.M intimpina mari dificultati.Aceasta se datoreaza lipsei specialistilor de inalta calificare, precum si conditiilor speciale de tratament durata tratam. 3-4 ani cu o frecventa de 4-5 ori pe sappptamina. Psihoterapia rationala propulseaza ideea de represiune psihologica si consta in actiunea, prin internmediul rationamentului a terapeutului asupra mecanismelor psihologice si culturale ale infractorului petru al determina sa se autocenzureze si sa adopte decizii prorii in spiritul respectului fata de fnomele de convietuire sociala.Astfel, psihologul il determina pe infrator sa se autocontroleze si sa-I cenzureze comportamentul, sa nu sa se lase influentatsi intimidat de partenerii sai si sa nu mai adopte conduite infrationale.Printre cele mai raspindite metode de psihoterapie colectiva se inscriu - psihoterapia de grup - psihodrama - metoda relatiilor de grup.

Test 2 I Gindirea lumii antice asupra criminalitatii Relatati formele de limitare ale razbunarii Formele cele mai raspindite de limitare a razbunarii au fost: 1)Abandonul noxal Gruparea sociala (familia,clanul,tribul) il preda pe criminal gruparii adverse. 2)Talionul reprezenta dozarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei si este exprimata in legea talionului care razbate prin negura timpului pina in Babilonu civilizat al regelui Hammurabi. 3)Ivoirea pecuniara. Razbunarea privata era tarifata in valori materiale.Aceasta forma de limitare a razbunarii o intilnim,mai tirnziu, in Grecia Antica si Roma Antica. In acest sens, il amintim pe Homer care a aratat ca a pe scutul lui Achile era gravata o figura desemnind modul de rezolvare a conflicului dintre doi tineri prin darea unei sume de bani. 1.2 Analizati problema educatiei corecta ca masura de prevenire a fenmenului criminalitatii in conceptiile ginditorilor Greciei Antice. Primele explicatii ce s-au dat fenomenelor , proprietatilor, obiectelor din lumea inconjuratoare au avut un pronuntat caracter mistic,creindu-se in acest fel marile mituri privind geneza lumii. Sofocle este acela care a aratat ca sursa crimei o reprezinta soarta omului,destinul. Poetul Hesiot in poemul Munci de zile are preocupari ciminologice , aratind ca sursa tuturor relelor o constituie nedreptatea sociala. Anaximandru,Parmenide , Anaxagora manifesta o atitudine dezaprobatoare fata de crima si consecintele sale,dar nu reusesc sa-si explice originile criminogenezei. Pitagora arata ca numarul este estenta tuturor lucrurilor.El a elaborat o stiinta a numerelor si o doctrina a sufletului.In conceptia sa, sufletul este format din spiritul rational rational si spiritul intelectual.Sufletul este format din cinci trepte: - nonconstientul - inconstientul - Subconstientu - constientul - supraconstientul

Parcurgerea celor cinci trepte are loc prin tehnica educatiei si prin ea se ajunge la cunoasterea de sine (Cunoastete pe sine insusi) Democrit a sustinut ca atomul este esenta tuturor lucrurilor.Pornind de la atom, de la materie si impulsuri, autorul ajunge pe caleamiscarii la bazele biologiei si la antropologie pozitiva. Socrate pune omul in centrul dialogurilor sale, considerind ca crima este rezultatul ignorantei:ignoranta este sursa crimei,iar criminalul ignora ca este ignorat. Platon este primul ginditor al antichitatii care sesizeaza faptul ca pedeapssa nu poate fi justificata prin ea insusi, ca reactie la raul provocat prin fapta antisociala,ci trebuie orientata catre un scop care sa constiotui e temeiul juridic si filosific al aplicarii acesteia.Scopul identificat de marele filosof antic este si astazi modern prevenirea savirsirii altor crime in viitor. Printre masurile de influenta asupra criminalitaii Aristotel mentiona, in mod deosebit , urmatorii factori sociali: - organizarea corecta a institutiilor statale - stabilirea legilor - suprematia legilor asupra persoanelor cu functii de raspundere - lupta cu corutpia - Dezvoltarea economiei ce ar asigura un nivel inalt de viata si trai al membrelor societatii 1.3 Estimati influenta religiei in lupta impotriva criminalitatii Unul din cei mai importanti reprezentanti ai gindirii criminologice crestine din acea perioada a fost Sfintul Augustin (Avreliu Augustin 354-430 e.n.)El s-a preocupat,in primul rind,de ideea ordinii si a totalitatii,sesizind ca oamnennii se impart in oameni buni si oameni rai.Avind in vedere aceste premise, el ajunge la concluzia ca oamenii rai nu pot sa afecteze si nu vor afecta decit alte creaturi ale lui Dumnezeu,care coexista cu ceilalti p-u ca asa vrea Dumnezeu. Sfintul Augustin a incercat sa patrunda in esenta raului De unde privine raul, daca tot ce a creat Dumnezeu este bazat pe binefacere. In Anul 1486 , calugarii-inchizitori Ia. Sprengher si G.Institoris au publicat o directiva, un indreptar de lupta impotriva criminalitatii Ciocanul vrajitaorelor in care au fost sa analizate aspectele teoretice ale comportamentului diavolicesc in actiunile oamenilor, elaborate diferite aspecte ale procesului inchizitoriu, inclusiv torturile, masurile de pedeapsa etc. Sfintul Toma DAquino a aratat ca geneza crimei se afla in pacat,respectiv in pacatul originar care este cauza si expresia tuturor manifestatiilor antisociale.El a preconizat pentru suprimarea criminalilor aplicarea pedepsei cu moartea , sustinind ca acestea nu pot fi reeducati , ci trebuie stirpiti pur si simplu. Trebuie de remarcat ca biserica s-a preocupat indeaproape de studiul criminalitatii in general, referinduse atit la cauzele si conditiile generatoare sau favorizatoare,precum si la personalitatea infractorului si la natura pedepselor. In aceasta perioada criminalitatea a crescut in mod ingrojitor, multe crime fiind comise din rindul fetelor bisericesti,lucru nerecunoscut chiar de ei.Aceasta ar fi un motiv din care reprezentantii bisericesti s-au preocupat de aceste probleme,prin adoptarea de masuri si mijloace de dprept bisericesc. II Fenomenologia criminalitatii 2.1 Reproduceti notiuni de criminalitate Prin criminalitate ca obiect de studiu al criminologiei se intelege fenomenul social de masa care cuprinde totalitateainfractiunilor savirsite in decursul intregii evolutii umane saunumai in raport cu anumite civilizatii, epoci, intervale de timpori spatii geografice determinate.Din acest punct de vedere concepem notiunea de criminalitate in doua sensuri:a) Sensul larg (lato sensu), unde princriminalitate in senslargintelegem totalitatea crimelor comise de-a lungul intregiievolutii umane pe intreaga suprafata a globului terestru. b) Sensul restrins (stricto sensu), unde princriminalitate insens restrinsintelegem totalitatea crimelor savirsite inlimitele unei perioade de timp determinate, intr-o ariegeografica determinata. 2.2 Determinati trasaturile criminalitatii. Fenomenului criminaliaii ii sunt caracteristice un ir detrasaturi ce ii confera un loc aparte in cadrul manifestarilorantisociale.1)Caracterul social de masaprin care se intelege un fenomensocial, de o anumita frecventa, cu anumite forme deexprimare.2)Caracterul de fenomen uman complex

(biologic, psihologic si social).3)Caracterul istorico-evolutiveste un caracter alcriminalitatii strins legat de procesul intemeierii statului sidreptului societatii clasice antice. Aparut in acele conditiisocial-istorice, fenomenul criminalitatii a existat in societateaantica, a insotit civilizatiile societatilor feudale, capitaliste sisocialiste, si persista in societatea contemporana, cunoscindamplificari continue.Fenomenul criminalitatii este determinat de factoricriminogeni proprii, contradictorii, avind pe linga caracterulsau istoric si un pronuntat caracterevolutiv. In mersul sauistoric, continuu si neintrerupt, criminalitatea cunoaste oscilatii si schimbari puternice. Unele forme infractionaledispar, fiind consecinte ale schimbarilor social-economice.4)Caracterul daunator, nociv, antisocial si periculosseexprima prin periculozitatea sociala, infractiunile siinfractorii prejudiciind principalele valori sociale siindividuale, ocrotite de lege.5)Caracterul variat al criminalitatiice consta in diversitateacrimelor, in varietatea acestora in legea penala.6)Caracterul conditionat (cauzal) al criminalitatii consta inaceea ca, criminalitatea, fiind un fenomen cu manifestarifizico-sociale, nu poate exista in afara oricarui proces cauzal;nu poate fi de natura neconditionata. 2.3Evaluati starea,structura si dinamica criminalitatii. In practica, pentru caracteristica cantitativa a criminalitatii seutilizeaza combinarea a doua notiuni:stareasinivelul criminalitatii. Starea criminalitatii reprezinta numarul infractiunilorsavirsite si al persoanelor ce le-au comis, pe un anumitteritoriu intr-o perioada de timp stabilita. Nivelul criminalitatiireprezinta valoarea determinata dinnumarul total de infractiuni savirsite pe un teritoriudeterminat intr-o perioada de timp stabilita, raportat lanumarul exact de populatie, spre exemplu la 1.000, 10.000sau 100.000.Starea criminalitatii este determinata deindicele absolut,adica de numarul general al infractiunilor, inregistrate intr-operioada de timp determinata si pe un teritoriu stabilit, sau denumarul total al infractorilor care au comis aceste infractiuni.Spre exemplu, pe teritoriul Republicii Moldova, pe parcursulanului 1998 au fost inregistrate 36.195 infractiuni, savirsite de 17.153 de infractori.Criminologia foloseste termenul de structura in sensul cel mailarg, intelegind felul de alcatuire, configuratia si asezarea inauntrul fenomenului criminalitatii a diferitelor sale particomponente, precum si relatiile dintre ele.Prin structura criminalitatii intelegem cunoastereacompozitiei si a configuratiei fenomenului intr-o anumitaunitate de timp si spatiu.Daca starea criminalitatiireprezinta caracteristicile cantitative, atunci structura- pecele calitative. Criminalitatea este suma caracteristicilorcantitative si calitative.In analiza sistemului infractional este necesar sa seevidentieze indicatorii ce o caracterizeaza:a) Structura generala a criminalitatii; b) structura unor grupuri de infractiuni (violente etc.);c) structura unor tipuri de infractiuni (omoruri, jafuri etc.). Dinamica criminalitatii reprezinta modificarile cantitative sicalitative intervenite in structura acestui fenomen, princomparatie cu intervale de timp si spatiu succesive, reflectindcursul general al criminalitatii si tendintele sale. Test 3 I Obiec tde studiu al Criminologiei 1.1Definiti elementele constitutive ale obiectulu criminologiei. Obiectul de studiu al criminologiei- este viata unui idivid la oetapa a vietii care comite infractiunea de la nastere si pina lacomiterea infractiunii.Conceptiilecu privire la obiectul de studiu reflecta, in modfiresc, particularitatile istorice ale procesului de formare acriminologiei. Faptul ca a aparut si s-a dezvoltat, o perioada detimp, in cadrul altor discipline stiintifice, a dus la o dominare asistemului conceptual propriu altor discipline. 1.2 Stabiliti legaturile criminologiei cu alte discipline Criminologia dreptul penal Criminologia - dreptul penal Unitatea:1) Filiatiaistorica. Cele doua stiinte criminologia si dreptulpenal au aparut in aceleasi imprejurari, criminologiadezvoltndu-se in cadrul disciplinei dreptului penal. 2)Obiectul de studiu al celor doua stiinte estecomun criminalitatea (cu specificul ca dreptul penal are unobiect de studiu mult mai restrns ca al criminologiei). 3) Scopul urmarit.

Att criminologia ct si dreptul penal au cascop prevenirea si combaterea infractiunilor, adica slujescacelasi scop practic si anume cel al intelegerii si infaptuiriipoliticii penale de prevenire a manifestarilor infractionale. Criminologia dreptul procesual penal Exista o corelatie directa intre dreptul procesual penal, castiinta, si criminologie.Criminologia aduce contributii reale la infaptuirea justitieipenale, prin aceea ca datele si concluziile desprecriminalitate, crima, criminal etc. sunt intr-o strnsa legaturacu procesul penal in faza aplicarii legii penale. Si invers,procesul penal are un aport important la progresulcriminologiei.Dreptul procesual penal studiaza principiile, categoriile,institutiile si normele care reglementeaza procesul penal in intreaga sa complexitate. Criminologia dreptul penitenciar Intre criminologie si stiinta penitenciara exista evidentedeosebiri, in special, din amploarea obiectului de studiu alcriminologiei. Cele doua stiinte se intlnesc doar pe terenulpreocuparilor comune cu privire la infractor, la tratamentul siresocializarea acestuia. Dar aceasta zona de contact estefoarte profitabila pentru ambele discipline. Importante studiiau fost efectuate de criminologi la locurile de detentie ainfractorilor, iar rezultatele obtinute au constituit unimportant rezervor de date utile aprofundarii cunoasterii criminologice.Criminologia statisticaC riminologia nu poate fi conceputa fara statistica. La nivel deprocuratura, instante de judecata etc., se culeg date statisticece se centralizeaza pentru a observa dinamica criminalitatii inansamblu si pe categorii si genuri de infractori si infractiuni. 1.3 Formulati metode si tehnici de investigare criminologica . Criminologia utilizeaza o serie de metode de cercetare, care iipermit obtinerea rezultatelor stiintifice urmarite. Exista douacategori mari de metode:1. Medote particulare (cu un grad maxim de generalitate, facparte metoda observarii,metoda experimentala,metodaistorica). Metoda observariireprezinta una din principalele cai decunoastere a fenomenului infractional. Nici o metoda de tipparticular nu se poate delimita de metoda observarii,deaorecede aici se delimiteaza legatura intre cercetator si obicetul saude studiu. La rindul sau, metoda observarii se subclasifica in: a. observarea emperica - este prezenta in cadrul oricareipersoane, ea apare spontan in timpul zilei dintre individ sirealitatea inconjuratoare, fiind limitat la sfera de interese aleindividului, la grupul social din care face parte. b. observarea stiintifica- este orientata catre un scop binedeterminat. Ea presupune o intimplare intentionata si ometoda a realitatii, iar calitatea sa va depinde de nivelulcunostintelor teoretice ale criminologului. Metoda experimentala- Anume pe cale experimentalacercetatorul sesizeaza legaturile intre diferite fenomene dar mai ales raportul de cauzalitate dintre acestea.2. Metoda generala- cu un grad mai redus de generalitate.Metoda clinica reprezinta calea prin care se tinde catre ocunoastere multilaterala a personalitatii infractorului. Sicriminologia clinica, in ansamblul sau, are ca suportmetodologic aceasta metoda.Una din tehnicile fundamentale de percepere sistematica este observarea - este recomandata in studierea colectivitatilor saugrupurilor cu activitati determinate, usor de perceput,urmarit si studiat. Aici se pot distinge mai multe tipuri deobservare. 1)In raport cu fenomenul studiat relatia observatoruluicu realitatea supusa observatiei poate fi Directa sau nemijlocita si indirecta, mijlocita (spre ex. observareadocumentelor); 2) in functie de etapa cercetarii, observarea poate fi globala si partiala ;3) in raport cu obiectivele si scopurile urmarite,observarea poate fi sistematizata si nesistematizata .Observarea nesistematizata este mai greu de realizat deoarececercetatorul nu participa la viata grupului studiat;4) in raport cu pozitia observatorului fata de sistemulstudiat, observarea poate fi externa(observatorul se afla inafara sistemului studiat),interna(observatorul ininteriorul sistemului).Observareainternamai poarta numele de observatie participativa . Ea poate fi:-pasiva;-activa;-partiala;-totala. II Criminologia preventiva 2.1 Determinati tipurile de prevenire a criminalitatii

Prevenire generala este un proces multifazic complex,format din elementele interdependente. Prevenire speciala este ansamblul de masuri, mijloace si metode ce au drept scop impiedicarea savirsirii unor infratiuni de catre persoanele care anterior au comis o infractiune. Prevenire individuala vizeaza cercul de persoane care inca nu au comis crime,dar in viitorul apropiat le pot comite. Prevenirea primara este strategia preventiva considerata fundamentala care prin masuri specifice in domeniul social incearca sa inlature situatiile criminogene si cauzele care le-au generat. Familia- poate fi influetntata prin masuri comunitare in scop educativ preventiv. Scoala este institutia care , dupa familie,joaca un rol deosebit in formarea si perfectionalea continua a personalitatii.

2.2 Comparati modele de prevenire a criminalitatii Modelele de prevenire a criminalitatii sunt: 1)modelul clasic; 2)modelul social; 3)modelul situational, numit si tehnoogic;4)modelul mixt; M.Clasic este strins legat de modelul represiv de reactie sociala impotriva criminalitatii,ele evolueaza impreunasi , in final, urmaresc aceleasi scopuri.Modelului clasic ii sunt caracteristice:suveranitatea pedepselor,Promptitudinea pedepselor,neutralizarea infractorilor. M.social este relativ nou ,datind din deceniile 8 si 9 ale secolului trecut.Pentru acest model este caracteristica implicarea comunitati in fazele de prevenire si profilaxie a criminalitatii, lucru destul de dificil de realizat in statlele cu o slaba economie, in care nu exista o clasa medie numeroasa , capabila sa asigure aceasta implicare.Modelul social poate sevi la diminuarea criminalitatii, reducind necesitatle comiterii faptelor prejudiciabile. M.Situational presupune o diminuare a riscurilor criminalitatii printr-o serie de masuri realiste,simple , unele accesibile,altele nu,din cauza costurilor.Spre deosebire de modelul social,orientat catre potentialii infractori, modelul situational este orientat catre victemele potentiale. M.Mixt este cel mai realizabil pentru tara noastra datorita posibilitatilor enorme pe care le oferaModelul numit mixt este o imbinare a modelelor clasic,social si situational.Astfel prevenirea criminalitatii se va efectua nu doar in masuri de drept penal ci va implica si controlul social sistemul informational etc. 2.3 Elaborati programele de prevenire a criminalitatiiprevenireinfractiunilorinformationalePentru asigurarea securittii sistemelor informatice si aprotectiei datelor personale, autorittile si institutiile publicecu competente in domeniu, furnizorii de servicii, organizatiileneguvernamentale si alti reprezentanti ai societtii civiledesfsoar activitti comune si programe de prevenire acriminalittii informatice.- Autorittile si institutiile publice cu competente indomeniu, in cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiileneguvernamentale si alti reprezentanti ai societtii civilepromoveaz politici, practici, msuri, proceduri si standardeminime de securitate a sistemelor informatice.- Autorittile si institutiile publice cu competente indomeniu, in cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiileneguvernamentale si alti reprezentanti ai societtii civileorganizeaz campanii de informare privind criminalitateainformatic si riscurile la care sunt expusi utilizatorii desisteme informatice.Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice lacare accesul este interzis sau restrictionat pentru anumitecategorii de utilizatori au obligatia de a avertiza utilizatorii cuprivire la conditiile legale de acces si utilizare, precum si cuprivire la consecintele juridice ale accesului fr drept laaceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie s fieaccesibil oricrui utilizator.- Realizarea studiilor criminologice, analize si diagnozereferitoare la dimensiunile si tendintele criminalitatii.- Fundamentarea, pe baza cercetarilor si analizelor,desfasurarea activitatii de prevenire a criminalitatii.- Realizarea sondajelor de opinie privind perceptia populatieiasupra gradului de siguranta comunitara.- Initierea, derularea, monitorizarea si evaluarea programelorde prevenire si combatere a criminalitatii, impreuna cu altestructuri din cadrul inspectoratului, in domenii precum:infractiuni indreptate impotriva persoanei, infractiuni indreptate impotriva proprietatii, activitati comunitare sidrepturile omului, prevenire si educatie rutiera.- Initierea si derularea programelor de prevenire acriminalitatii in parteneriat cu structuri guvernamentale sineguvernamentale.- Organizarea campaniilor de informare si educareantivictimala si antiinfractionala a membrilor comunitatii.- Asigurarea informarii opiniei publice cu privire larezultatele studiilor elaborate in domeniu si ale activitatilorpreventive derulate.

Test 4 I Victima infractiunii 1.1 Definiti victimologia ca directie noua in investigarea criminologica. In literatura de specialitate victimologia a primit mai multedefinitii. Astfel ea reprezinta stiinta comportamentului sipersonalitatii victimei raportata la conceperea, realizarea siconsecintele directe ale actului agresional asupra victimei. J. A. R. Calderon defineste victimologia ca fiind disciplina care,in explicarea cauzelor, studiaza victima fara a planifica sirealiza o politica a victimei.Provine din latinescul victima si din termenul de originegreaca logos si denumeste domeniul stiintific care studiazarolul victimei in savarsirea infractiunii deoarece, practica judiciara a demonstrat ca uneori activitatea victimeifavorizeaza savarsirea faptei prevazute de legea penala. 1.2 Comparati conceptul de victima a infractiunii in sens criminologic,sociologic si juridico-penal Conceptul juridico-penal:Se considera victima oricepersoana fizica sau juridica careia, prin infractiune, iau fostaduse daune morale, fizice sau materiale. Victima are dreptulca cererea sa sa fie inregistrata imediat in modul stabilit,sa fie solutionata de organul de urmarire penala, iardupa aceasta sa fie informata despre rezultatele solutionarii.Conform notiunii legale de victima, persoana juridica ca sipersoana fizica, poate dispune de aceasta calitate si poateparticipa in proces,. Asemenea reglementare apropienotiunea legala de victima de notiunea data de criminologie.Conceptul de victima a infractiunii in criminologie se bazeaza numai pe criteriul obiectiv, ce reflecta evenimentulreal- cauzarea prejudiciului prin infractiune. Daca persoanacare,nemijlocit, a suferit in urma infractiunii(adica victima reala) nu este recunoscuta ca parte vatamata,oricum ea este victima,. Conceptul criminologic de victima a infractiunii are un continut mai larg decit notiunea juridico-penala de victima.Definitiile criminologice de victima cuprind, persoanele careau suferit direct sau indirect consecinte fizice morale saumateriale al unor actiuni sau inactiuni criminale.Mentionam, de asemenea, ca in sens juridico-penal, persoanadevine victima din momentul in care organul de urmarirepenala este informat despre cauzarea prejudiciului prin infractiune (persoana s-a adresat cu cerere). Prin urmare, victimele latente nu sunt victime in sens juridico-penal, inschimb au calitatea data din punctul de vedere al victimologieicriminologice.Din punt de vedre sociologic victima este orice persoanaumana care a suferit moral fizic sau material in urma uneiinfractiuni ,astfel aici se studiaza cauzele si conditiile ce aufavorizat pe unele persoane sa devina victime aleinfractiunii.Din punct de vedere social sa ia in consideratiecaracteristica individuala a persoanei ce consta inpredispozitia ei de a deveni victima ,precum si caracteristicacomportamentului persoanei care in anumite situatii risca sadevina victima a infractiunii. 1.3 Propuneti si realizati masuri de profialxie victimologica a celor mai vulnerabile categorii de victime.

Directiile principale ale activitatii subiectilor profilaxiei victimologice sunt urmatoarele:1)instruirea si educarea victimologica a cetatenilor(elaborarea algoritmelor comportamentului optim insituatiile victimogene si antrenamentele speciale); 2)ridicarea gradului de protectie a persoanelor cu functii deraspundere, care se caracterizeaza printr-o vulnerabilitate victimala sporita in legatura cu indeplinirea de catre ele a indatoririlor de serviciu; 3) reducerea maxima a situatiilor victimogene; evitarea, neutralizarea si inlaturarea lor;informarea cetatenilor despre situatiile victimogene tipice,pentru a le evita in masura posibilitatilor; 4) protectia,resocializarea si reintegrarea sociala a victimelorinfractiunilor.Profilaxia
victimologica, in calitate de activitate practica,trebuie organizata in modul cuvenit siasigurata informational, ceea ce necesita rezolvarea unui sirde probleme:1)pregatirea specialistilor in domeniul prevenirii victimologice. Pentru solutionarea acestui neajuns estenecesara crearea unor institutii speciale de invatamnt, e dedorit pe baza Ministerului Afacerilor Interne si MinisteruluiJustitiei;2) selectarea profesionala pentru angajarea in serviciulorganelor afacerilor interne,respectind trasaturilepsihologice ale candidatilor, capacitatea acestora de a seorienta adecvat in diferite circumstante. Acest moment pare afi departe de prevenirea victimologica, dar are oimportanta enorma, fiindca un politist neatent, neechilibrateste o potentiala victima a infractorului;3)organizarea unui

serviciu psihopedagogic unic in cadrulcomisariatelor de politie. In general,pot fi evidentiatedoua directii ale lucrului consultativ: a) consultatii cu privirela mijloacele tehnice de paza a patrimoniului; b) consultatii cuprivire la modalitatea de comportament, daca este o situatie victimogena.Tinind cont de faptul ca in timpul acestei activitatise intilnesc frecvent situatii in care este foarte greu de stabilitcontactul cu victima, specialistii psihologi ar putea sa ajutegrupul operativ la lucrul cu aceste persoane si sa organizeze ostudiere cuvenita a victimelor;4)organizarea evidentei profilactice a persoanelor care audevenit victime sau real pot fi victimizate. Acest sistem alevidentei profilactice, reprezentind doar interes operativ,nutine seama de calitatile victimologice ale persoanei si,respectiv,nu poate servi in calitate de purtator al informatieiobiective. Evidenta victimologica va permite reducereanumarului persoanelor ce sunt luate in evidenta ca potentialiinfractori si concentrarea atentiei si eforturilor asuprapersoanelor ce necesita masuri de siguranta personalasi apatrimoniuluiO activitate eficienta de prevenire a infractiunilor trebuiesa se bazeze pe informatia multilaterala cu caractercriminologic, care este concretizata in fiecare caz apartepentru a intreprinde masuri referitoare la persoane concrete. Asemenea informatie poate fi obtinuta prinstudiereaminutioasa a fiecarei persoane care este obiect al prevenirii victimologice.Obtinerea unor asemenea date, informatii este posibila doarcu conditia organizarii adecvate a cercetarii victimologice.Directiile prioritare ale unei asemenea organizari pot fi: 1)cercetarea trasaturilor personale ale victimei infractiunii;trebuie studiate toate calitatile, dar, prioritar,victimitatea lanivel psihologic; 2) studiul comportamentului victimelor insituatiile tipice anumitor categorii de infractiuni; 3) analizarelatiilor infractor-victima in masura in care ele determinadinamica si caracterul evenimentelor criminale, inclusiv alegerea de catre infractor a victimei si a modalitatii desavirsire a infractiunii; 4) cercetarea nemijlocita a situatiilor in care se realizeaza trasaturile personale atit ale victimelor,cit si ale infractorilor, adica a situatiilor careasteaptavictimasi infractorul concret. Aceste cercetari trebuie sa cuprinda situatiile diferitelortipuri de infractiuni si satina cont de dinamica acestora,analizata in ansamblu cu datele despre unele sau alte victime.Dispunind de asemenea informatie, activitateaprofilactica poate fi organizata mult mai eficient fata depersoanele ce prezinta interes din punct de vedere victimologic.Sub aspect practic, utilizarea posibilitatilor victimologice inprevenirea infractiunilor are loc in functie de faptul cit demultilateral si la timp sunt relevate potentialele victimesicircumstantele concrete, ce pot favoriza sau determinacomiterea infractiunii Vom tine cont de faptul ca multe persoane care au fost victimizate nu se adreseaza organelor competente si, inconsecinta,victimizarea reala este necunoscuta statisticiioficiale. O metoda importanta ce permite stabilirea victimizarii in societate sunt sondajele de victimizare. II Terorismul 2.1 Relatati notiunea si clasificarea terorismului Terorismul este o tactica de lupta neconventionala folositapentru atingerea unor obiective politice. El se bazeaza pe acte de violenta spectaculara actionate asupra unor populatiineimplicate in mod direct in conflict dar cu potential depresiune asupra conducerii (stat , organizatii, categoriisociale sau, impotriva unui grup de persoane civile) in sensulscontat de teroritti - producerea unui efect psihologicgeneralizat de panica si intimidare, augmentat de folosireamanipulativa a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greude realizat prin mijloace democratice sau conventionale.In functie de organizare si numarul de persoane implicate: Terorism IndividualE s t e u n c a z f o a r t e r a r i n c a r e i n d i v i z i i z o l a t i c o m i t a c t e d e terorism. In general numarul de victime si pagubele materialeproduse de acesti teroristi sunt reduse, dar efectul de fric a sipsihoza produsa pot fi serioase.Terorismul individual este celmai dificil de combatut.Grup terorist izolatEste format in general dintr-un grup mic de persoane care,fiind rude sau prieteni, se cunosc personal inainte de inceperea activitatilor teroriste si decid in mod spontan satreaca la acte de terorism. Este un caz rar si dificil de detectat,combatut si anihilat.Grup terorist de francizaInitial acest concept de organizare apartinea celuleloranarhiste de la inceputul secolului, dar a revenit in actualitatedatorita actiunilor grupului terorist Al Qaeda.In esenta este vorba de incercarea de a oferi o umbrelaideologica, politica si religioasa comuna pentru a favorizaaparitia spontana a unui numar mare de grupuri teroristeizolate, care sa actioneze pentru atingerea unor obiectiveasemanatoare fara a avea legaturi clare de comanda, controlsisustinere logistica.Grup terorist cu sustinere externaIn general orice grup terorist a primit sau

va primi in timpulexistenei sale susinere de la un stat interesat.Inca din timpul razboiului rece au existat grupuri teroristecare nu aveau baza de susinere proprie, fiind de fapt grupuriteroriste organizatei dependente de un stat sau de un grupde state.In general grupurile teroriste cu susinere externa suntcompuse din pna la 20 de membri care sunt cu toii implicaidirect in planificareai executarea actelor teroriste(atribuiile de suport, comandai logistica fiind asigurate deunul sau mai multe servicii secrete de stat).Exemple de terorism cu susinere externa au fost grupareaterorista condusa de Carlosacalul (Carlos Ilici Ramirez) carea fost sprijiniti de statul comunist romn), grupareaterorista palestinianaSeptembrie cel Negru, creata iniialcontraIordaniei, cu bazei susinere inSiria iLiban-gruparea Abu-Nidaldin aceasta organizaie a organizat ataculterorist contra sportivilor israelieni laOlimpiada de vara de laMnchen, muniiile i armamentul fiind trnsportate in bagajulunor diplomai bulgari.Intrnaionala teroristaGrup terorist afiliatMajoritatea organizaiilor teroriste importante sunt afiliateunei micari politice, religioase, sau a unui curent ideologic(naionalist, social, ecologist etc.). Aceste organizaii mai suntdenumitei grupari teroriste propriu-zise. 2.2 Determinai legatura dintre terrorismi crima organizata: Convergenta organizatiilor criminale cu cele teroristereprezint cea mai important amenintare asuprademocratiei si drepturilor fundamentale ale omului. Legturadintre terorism si criminalitate a cptat o nou dimensiunedatorit reducerii[7]in ultimii zece ani a finantrii de ctreunele state a gruprilor teroriste si a declansrii, la initiativaSUA, a rzboiului global impotriva terorismului international.Una din consecinte este c organizatiile teroriste sunt nevoites-si extind zonele de actiune, att pentru a ataca, ct sipentru a se ascunde, dar mai ales pentru a-si asigura singurefonduri si materiale logistice specifice, prin activitticriminale.Principala diferent dintre gruprile teroriste si retelelecrimei organizate const, dupa cum s-a subliniat deja, infaptul c in timp ce gruprile teroriste sunt implicate in acte violente motivate in special politic si religios, cele mai multeretele ale crimei organizate sunt interesate in relatia cuputerea politic doar de obtinerea, prin acte de coruptie, aprotectiei necesare pentru activitatea propiei organizatii,motivat in primul rnd de obtinerea de profit[8]. Totusi, inevaluarea amenintrilor contemporane la adresa ordinii dedrept, a devenit tot mai dificil posibilitatea de a facedistinctie intre motivatiile politice si cele criminale[9]. Estefoarte probabil ca in viitorul apropiat, etapa convergenteidintre crima organizat si terorism sa fie inlocuit definitiv deun nou stadiu si mai periculos, acela de conlucrare dintreaceste grupuri. Crima organizat si terorismul, desi se afl pepozitii separate, distincte, avnd scopuri diferite, pot coexista in acelasi plan infractional si converge ctre un punct central,unde o singur entitate manifest simultan trsturi aleterorismului si crimei organizate.Legturile dintre retelele crimei organizate si gruprileteroriste, in contextul globalizrii, pot fi definite prin maimulte forme de manifestare:Aliantele,care pot include acorduri pe termen lung sauscurt si sunt de obicei utilizate pentru a cstiga experient sausprijin operational (acces la rutele care faciliteaz activitateade contraband). Sunt asemntoare celor din economiareal, fiind definite prin scop, perioade si mod de finantare.Cele mai uzuale aliante se realizeaz in operatiunile decontraband, cum ar fi schimbul droguri pentru arme saude trafic ilegal de persoane. Principalele neajunsuri inconstructia unor asemenea proiecte sunt legate de:suspiciunile legate de securitate fiecrei entitti; posibiledivergente privind priorittile si strategiile; pericolul aparitieide rivalitti.Extinderea tacticilor operationale , care a dus la actiuni cuscop politic desfsurate de retelele crimei organizate sirespectiv la actiuni infractionale specifice crimei organizate,dar desfsurate de gruprile teroriste. Aceste prelurireciproce de metode au totusi utilizri de o alt natur simotivatie. Astfel, retelele crimei organizate apeleaz la tacticiteroriste, dar nu pentru a schimba statutul unei tri din punctde vedere politic, ci doar pentru a-si asigura si proteja mediulsu operational-infractional. Este totusi o abordare atipic siextrem si pentru c duce la inclcarea uneia din regulile de baz ale crimei organizate si anume pastrarea anonimatului.In acest context, multe grupri teroriste s-au implicat indesfsurarea de operatiuni infractionale specifice crimeiorganizate, pentru a-si asigura autofinantarea.Convergenta motivational,care se refer la acele entitticare, prin actiunile desfsurate, trec de la postura initialspecific, la captul cellalt al binomului crim organizat-terorism. Astfel, gruprile criminale actioneaz din ce in cemai mult in virtutea unor motivatii politice, care ajung pn ladorinta de a-si exercita influente directe asupra mediuluipolitic, economic si social de pe raza unui anumit teritoriu,oras sau stat, situatie specific organizatiilor de tip mafiot. Inal doilea rnd, gruprile teroriste incep in cele din urm s-siutilizeze retorica politic drept paravan doar pentrudesfsurarea de

activitti infractionale pentru profit, baza lorideologic fiind compromis.Gaura Neagr[10], cnd convergenta dintre motivatiacriminal si cea politic din cadrul unei singure grupri iipermite s cstige controlul economic si politic asupra unuistat, care devine astfel prizonier al infractorilor.Gauraneagrpoate contribui la aparitia unui stat care nu areautoritate si manifest caracteristicile specifice anarhismului,sau poate da nastere unui stat criminal. Practic, acesta este unstat captiv. Utiliznd tactici teroriste de a-si mentine putereasi controlul asupra acestor state (sau regiuni), elitele se folosesc de pozitiile lor oficiale pentru a se implica in activittiilicite profitabile in propriul beneficiu sau de pozitiile oficialepentru a crea regiuni sigure pentru alte organizatii criminalesau teroriste 2.3 Modele de prevenire ale terorismului In primul rnd,educatie si instruire bazate pe analizarationala, adica odata ce societatea civila invata ce inseamnaterorismul, caracteristicile si metodele acestuia si odata ceacestia stiu cum gndesc teroristii si de ce fac ceea ce fac, ei vor sti mai bine sa invinga teama si anxietatea in fataterorismului si nu vor fi ei insisi un instrument in minileteroristilorIn al doilea rnd, publicarea unor pliante, reviste lunare,anunturi si materiale informative la scara largapoateschimba modul de opinie si contracarare a celor care dorescsa-si atinga scopurile criminaleIn al treilea rnd,seminariile, atelierele de lucru siconferintele cu scop informativau un rol predominant deprevenire si contracarare a terorismului. Este importantmodul in care societatea este antrenata sa constientizezefenomenul numit terorism. Asadar, se impune implementarea uneieducatii si instruiri lanivel scolar, universitar si institutional pentru a contracarasi preveni orice forma criminala de tip terorist, dar si pentru aatrage atentia asupra modului in care societatea civila poateface fata unei amenintari teroriste.- elaborarea si implementarea programelor specialeinterdepartamentale si departamentale cu privire laprevenirea si combaterea terorismului;- crearea unei baze centrale de date si a unui sisteminformational centralizat pentru acumularea informatiei cuprivire la organizatiile si persoanele cu atributii la activitatiteroriste, finantarea si asigurarea materiala a actelorteroriste;- elaborarea si realizarea unui plan de actiuni privindinstruirea profesionala a colaboratorilor subdiviziunilorspecializate in combaterea terorismului ale organelorcompetente, inclusiv organizarea procesului de instruire siperfectionare a colaboratorilor subdiviziunilor specializate decombatere a terorismului in cadrul Institutului National deInformatii si Securitate, modernizarea bazei tehnico-materiale si metodico-didactice a Institutului, organizareadeplasarii colaboratorilor pentru instruire si perfectionare ininstitutiile similare de instruire din statele Uniunii Europene,organizarea seminarelor si conferintelor pe tematicacombaterii terorismului cu participarea specialistilor dinstatele Uniunii Europene;

Test 5 Teorii criminologice contemporane asupra criminalitatii 1.1Descrieti orientarile criminologice contemporane privind cauzalitatea criminalitatii Orientarile criminologice contemporane asupra criminalitaiisunt: teorii de orientare bioantropologica, teorii de orientarepsihologicai teorii de orientare sociologica.Teoriile de orientare bioantropologica cuprinde o serie deteorii printre care: teoria inadaptarii sociale (Olof Kimberg),teoria constituiei delincvente (Benigno di Tulio Manual deantropologie criminala), teoria endocrinologica acriminalitaii, teoria starii de pericol, teoria criminologieiclinice, teoria cromozomului crimeii operele clasicilorliteraturii universale (W. Shakespeare, Dostoievschi, Balzac,etc).Din cadrul teoriilor contemporane de orientare psihologicafac parte: teoria infioritaii (Alfred Adler), Teoria lui David Abrahamsen, teoria lui Etienne de Greef, testele depersonalitate, teoria personalitaii criminale a lui JeanPinatel.Printre teoriilor contemporane de orientare sociologica senumara: teoria ecologica, teoria asociaiilor difereniate,teoria conflictului de cultura, teoria anomiei sociale a luiRobert Merton, teoria marxista, teoriaapararii sociale, teorianoii criminologii, etc.

1.2Analizati portretul tipologic al infractorului de pe pozitia teoriei constitutiei predisponzant delicventiale. Pornind de la sensul acestei teorii putem spune ca teoria data explica existena unei constituii anatomice a omului ce estepredispusa la comiterea de delicte. Autorii acestei teorii sunt: Ernst Kretschner, W. Sheldon,Houton, Pende.Teoria data se regasete in urmatoarele opere: Fizic i caracter de Ernst Kretschner (1925), Structuracaracterului (1921), Criminalul american Houton (1939),Varietatea criminalitaii minore Sheldon (1949).Teoria data are la baza urmatoarele teze:1.Exista o corelaie intre structura corpului uman i trasaturile sale fizice pe de o parte,i caracterul persoanei pede alta parte. Principalele tipuri caracteriale sunt: a.Constituia corpului, b) Caracterul, c) Temperamentul.Exista tipuri constituionale distincte (tipologii):a)picnic scund, grasu, intelegent, vesel, si fiindpredispus la savrsirea infractiunilor ce necesita o dozasporita de viclenie falsuri, escrocherii, fraude s.a. b)tipul astenic caracterizat prin trasaturi longiline,umeri ingusti si musculatura subdezvoltata, fiind firavi, calmisi energici, avnd o predispozitie delincventiala mare lasavrsirea unor infractiuni din cele mai variate; c)tipul atletic cu musculatura puternica si o bunastabilitate psihologica, inclinati la comiterea infractiunilorcontra persoanelor si a bunurilor; d)tipul displastic cu disproportionalitati si dezarmonii in dezvoltarea corporala, inclinat spre comiterea unorinfractiuni grave si spre recidiva. 2.Fiecare tipologie arei un anumit tip de temperamet:-endomorf-viscerotonic, avnd o dezvoltare maipronuntata a organelor interne;-mezomorf-stomatotoniccu o dezvoltare puternica amusculaturii; -ectomorf-cerebrotoniccu o mai mare dezvoltare ascoartei cerebrale si a inteligentei.Printre meritele teorii date senumara:a ) s u n t p r i n t r e p r i n c i p a l i i c o n t i n u a t o r i a i lombrozianismului. b)Multe din concluziile/cercetarile lor au fost confirmate(exista legaturi intre particularitaile fizice ale minorilori inclinaiile lor spre un anumit tip de criminalitate). c) Au facut numeroase cercetari (spre exemplu Houton acomparat 13 000 condamna i cu 3 208 noncriminali).Printre cei mai aspri critici au fost: Sutherlandi Cressey. Aufost critica i pentru lipsa de suporttiinific in majoritateaconcluziilor. 1.3 Selectati si evaluati cea mai importanta teorie contemporana de orientare sociologica. Cea mai importanta teorie contemporana de orientaresociologica este teoria ecologica. Teza principala consta inaceea ca orice element indiferent de natura sa din momentul in care intra rela ii cu alte elemente este susceptibil de a fiimplicat intr-o relaiei cauzala. In acelai context rela iadintre om i societate este examinata prin intermediulparticularitailor ecologice.Cu toate ca marele neajuns al acestei teorii consta inexplicarea criminalitatii doar sub aspectele fenomenologice ale acesteia, nedezvaluind esenta fenomenului, cauzele realede natura economica si social, totusi, meritul scolii de laChicago este incontestabil: atragerea atentiei asupraconditiilor de viata, hrana si educatie din cartierele nevoiase,locuite de emigranti, latino-americani si negri. Teoria adeschis calea unor cercetari mai complexe privind raportuldintre anumite fenomene sociale, ca urbanizarea,industrializarea si criminalitatea. II Cauzalitatea criminalitatii 2.1 Definiti conceptele generale ale cauzalitatii criminalitatii Cauzalitatea si principiile acesteia constata dependentadintre diferite fenomenesi stabilestecaracterul acestei dependente, care consta in aceea ca un fenomen (cauza) inanumite conditii genereaza alt fenomen (efectul).Cauzalitatea este o forma a interactiunii dintre fenomenesi procese, este tipul principal de determinare si reprezintaprin sine legatura obiectiva dintre doua fenomene: cauza si efect .Cauza fenomen ce determina apari ia altui fenomen( fenomenul care in mod obiectiv si necesar, precede sigenereaza alt fenomen).Condi ie este un fenomen ajutator, ce favorizeazaproducerea unui alt fenomen. Spre exemplu, procurarea uneiarme, cu care criminalul comite fapta de omor, este o actiune-conditie. Factor In literatura criminologica se utilizeaza si termenulde factor , prin care se intelege tot o cauza, adica factorul ar fisimilar cu o cauza. Factorii criminalitatii sau cauzelecriminalitatii ar avea acelasi sens. Totui unii autori consideraca prin factor se intelege ceva mai

mult decit prin cauza,termenul avind un sens mai larg, care ar include atit o cauza,cit si o conditie, ba chiar si alte elemente contributive laaparitia unui fenomen. 2.2. Clasifica i factorii criminogeni Printre criminologii de vaza care s-au interesat deproblemele clasificarii factorilor criminogeni se numara si J.Pinatel, unde intilnim o clasificare in factori geografici,economici,culturali si politici .H. Mannheim trateaza cauzele de ordin social alecriminalitatii, nefiind, insa, preocupat de o clasificare strictaa acestor cauze. Acesta face doar o interesanta corelatie intretipurile de factori criminogeni si tipologiile infractionale.La fel si D. Szabo analizeaza problema complexa acauzalitatii, evaluind rolul factorilor socio-culturali,economici etc. Totusi, autorul nu opereaza o distinctie clara intre cauzele criminalitatii ca fenomen social si cauzeleactului infractional concret.Clasificari reusite a factorilor criminogeni intilnim incriminologia nationala si romna. Asa, in criminologia nationala una din cele mai reusiteclasificari este cea facuta de Gh. Gladchi, in :-factori economici;-factori sociali (relatii sociale); -factori demografici, politici, juridici, deorganizare.Clasificari similare intilnim in criminologia romna. Spreexemplu, o analiza succinta a factorilor care determinacriminalitatea ca fenomen social o intilnim la Gh. Nistoreanusi C. Paun, clasificindu-i in:-factori economici;-factori demografici;-factori socio-culturali;factori politici. Altii, ramin in prezenta a trei tipuri fundamentale deraspuns la problema data, utilizind conceptul de deformarespre criminalitate a tipului normal de comportament:-deformarea biologica;deformarea psihologica;-deformarea sociala.In cele ce urmeaza, vom incerca si noi sa estimam factoriicare genereaza criminalitatea, utilizind acolo unde esteposibil unele curente, teorii, scoli atit clasice cit sicontemporane. Am ales aceasta cale fiindca, caracteristicaesentiala a unei teorii stiintifice este aceea ca ea face afirmatiicare ulterior pot fi contestate. Pentru a contesta o teoriestiintifica, trebuie sa prezinti date empirice, care deriva dinaceasta teorie, apoi sa compari aceste date cu observatiifacute in lumea reala. Daca observatiile coincid cu dateleteoriei, atunci aceasta devine si mai credibila, dar nu siprobata. Daca observatiile nu coincid cu ideile teoriei, atunciaceasta este falsa.Din considerentele exprimate mai sus preferamurmatoarea analiza a factorilor care determina sau genereazacriminalitatea, clasificindu-i in:-factori ereditari (antropologici);-factori geografici;-factori economici;-factori demografici;-factori psihologici;-factori socio-culturali;-factori politici 2.3. Estima i influen a factorilor economicii socioculturaliasupra criminalita ii .Omul fiind o fiina sociabila interacioneaza cu semenii sai infiecare zi. El nu poate trai izolat, fiind influenat de diferiifactori, printre care cei socioculturalii economici. Dintrefactorii economici putem enuna industrializarea i urbanizarea,omajul, crizele economice.In criminologie factorii socio-culturali au un rolpredominant in socializarea pozitiva sau negativa aindivizilor. Numeroase teorii cu privire la cauzele si conditiileaparitiei comportamentului criminal, se incadreaza in mareagrupa a teoriilor sociologice. Aceste teorii se opresc, cuprecadere, asupra factorilor socio-culturali si evidentiazaneconcordanta care intervine intre valorile si aspiratiileculturale pe de o parte si, normele si mijloacele legitime pe dealta parte, de unde si aparitia indivizilor care incearca sa-sirealizeze aspiratiile, idealurile si scopurile sociale siindividuale prin utilizarea unor mijloace ilicite.Inca de la nastere, individul ia cunostinta cu lumea inconjuratoare si cu factorii socio-culturali. De aici, copilul se va socializa pozitiv sau negativ in raporturile sale familiale,apoi scolare, profesionale etc.D i n t r e f a c t o r i i s o c i o c u l t u r a l i p u t e m m e n i o n a : Familia- Un factor de importanta majora il reprezintastructura familiei. Astfel, avem familii:-normale, inchegate si-dezorganizate, disociate.coala Locul de munca (Profesia) Starea civilaOrganizarea timpului liber -Timpul liber este timpul de care dispune o persoana dupace si-a onorat obligatiile familiale, scolare ori profesionale.Timpul liber are urmatoarele functii:odihna;- divertismentul;- dezvoltarea personalitatii. Influenta negativa a mijloacelor de informare in masa - Specificul national - Religia -Toxicomania De influena acestor factori s-au preocupat mai muli savani, printre care Lombrosso, Garofalo. Fiecare factor din ceim e n i o n a i n u p o a t e f i p r i n s i n e g e n e r a t o r a l e f e c t u l u i ( a l crimei), el fiind mai mult o condiie (ceea ce favorizeaza). Condiiile economice sunt in strinsa legatura cu c o n d i i i l e socioculturale. omajul determina stari de tensiune in familie. Astfel se poate ajunge de la o familie cu structuranormala la una cu structura dezorganizata. omajul este un

 fenomen ce i-a amploare in timp de criza economica, care estetot o condiie economica. Lipsa indelungata a surselor financiare determina situaii de disperare ce determina o stare emoionala dezastruoasa a individului, ce se rasfringe i asupra mediului socio-cultural.Influena factorilor economici i socio-culturali asupr criminalitaii este determinant. Factorii negativi de acest tip influeneaza fenomenele i mediile respective, astfel dinamica criminalitaii suferind modificari. In dependena d e intensitatea i nivelul acestor factori se determina i majorarea sau scaderea nivelului criminalitaii.

Test 6 I Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii 1.1Descrieti legea termica si legea saturatiei criminalitatii Legea termica-criminalitatea este un fenomen natural ce serepta cu regularitate de la an la an Legea saturatii-criminalitatea este un fenomen complex carenu se repta mecanic de la an la an, ci este supusa saturatiei(adica a legii), care face ca criminalitatea dintr-o perioada detimp si spatiul sa nu depaseasca anumite limite minime simaxime 1.2 Analizati premisele scolii pozitiviste Italiene. Scoala pozitiva italiana este acea care a contribuit colosal la constituirea criminologiei ca disciplina autonoma, de sine statatoare, cuprinzind idei foarte impornate pentru criminologie, la care s-a ajuns prin intermediul unor ginditori care au avut valoroase idei,dar nu s-au ridicat nivelul unei scoli.Acesti ginditori se inscriu in curentele criminologice ce tine de fizionimie,frenologie,antropologie generala si alienism. 1)Fiziognomia studiaza caracterele omului dupa trasaturile fetei considerind ca exista o strinsa legatura intre trasaturile fetei , pe de o parte si calitatile psihice pe de alta parte. La constituirea fiziognomiei ca stiinta o contributie estentiala si-a adus-o scriitorul,filosoful elvetian Johann Gaspar Lavater,aratind ca in fiziognomie se reflecta sufletul omului dar acesta poate fi vazut doar prin vointa lui Dumnezeu si doar de oameni alesi. 2)Frenologia este stiinta care considera ca facultatile psihice ale indivizilor sunt localizate pe anumite suprafete ale creierului uman. Efectuind studii ecranoscopice F.J.Gall a descoperit existenta unor protuberante , umflaturi,cucuie pe suprafata cutiei craniene si a presupus ca functiile psihice ale indivizilor sunt localizate anume in aceste locuri de denivelari,pe care el le numeste bose craniene.F.J.Gall a identificat 85 de asemenea bose craniene , sustinind ca este suficient sa pipai craniul unei perrsoane pentru a-ti da seama de nivelul intelectual al acesteia 3)Antropologia Generala este stiinta care studiaza omul ca fiinta biologica precum si evolutia acestuia prin studierea raselor si etniilor, a formelor si dimensiunilor omului,precum si a capactitatii de adaptare a acestuia la mediu. 4)Curentul alienistilor a adus o noua orientare in criminologie,considerind ca fenomenul 3-c(crima criminal criminalitate) isi are izvorul din bolile psihice ale indivizlor.Denumirea curentului provine de la medicii psihiatri care considera ca criminalul este un bolnav psihic.Cesare Lombroso a elaborat teoria degenerescentei cu privire la explicarea comportamentului criminal.In conceptia sa izvoruk fenomenului 3-c consta in degenerarea fizica si intelectuala a individului,ca rezultat al conditillor corespunzatoare de viata si trai. 1.3 Evaluati rolul conceptiilor si teoriilor sociologice clasice in prevenirea fenomenului criminalitatii. Tratarea principalelor curente in criminologie este destul dediversa, deoarece oamenii de stiinta care au o orientarecomuna in problemele de baza ale domeniului cercetat potavea opinii diferite in privinta

altor aspecte ale aceluiasidomeniu.Marea majoritate a doctrinelor criminologice s-au concentratasupra cauzalitatii fenomenului infractional. Acest criteriu afost utilizat de multi istorici ai criminologiei prin includerea teoriilor criminologice in diverse orientari ce au aparut indecursul timpului.In cadrul orientarii antropologic-biologice sunt reunite teoriicare confera factorilor biologici o importanta hotartoare ingeneza crimei. Specific pentru aceasta orientare este limitareaobiectului criminologiei la studiul infractorului prin incercarea de a demonstra existenta unor trasaturi specificede ordin bioantropologic. O importanta deosebita pentruaprecierea corecta a continutului si limitelor acestei orientarieste intelegerea corecta a conceptelor fundamentale cu carestiintele biomedicale opereaza, cum sunt acelea de: Ereditar, innascut ,constitutional etc.

II Criminalitate Organizata 2.1 Relatati trasaturile definitori ale conceptului de organizatie criminala. Crima organizataeste definita prin existenta unor grupuride infractori, structurate pe ideea infaptuirii unor activitatiilegale, conspirative, avand ca principal scop obtinerea deprofituri ilicite la cote deosebit de ridicate. Activitatile ce compun Crima Organizata au un caractersecret si bine organizat, din care cauza realizeaza un impact social deosebit de negativ, in multe state el constituind"cancerul perfid" care vlaguieste puterea societatii amenintaintegritatea guvernelor, determina cresterea taxelor care seadauga la pretul marfurilor, pericliteaza siguranta si locurilede munca ale cetatenilor, aduce daune agentilor economiciaflati in competitie, controleaza prin forta banilor sindicatele,in final realizand o puternica influenta in sfera economicului,socialului si mai ales politicului.Stabilitate in cadrul asociatiei infractionale;- O anumita structura interna si diviziune aroiurilor intre membrii asociatiei;- Continuitatea si sistematizarea activitatii infractionale;Scopul principal al asocierii infractionale sa fie obtinereaunor cstiguri importante;Activitatea infractionala sa fie profesionalizata. 2.2 Clasificati si comparati tipurile organizatiilor criminale 1. Familiile Mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte,norme interne de disciplina, un cod de conduita si o marediversitate de activitati ilicite (familiile italiene, americane,cartelurile columbiene ale drogurilor etc.);2.Organizatiile profesionaleale caror membrii, spredeosebire de familiile Mafiei, se specializeaza in una saudoua tipuri de activitati criminale (laboratoare clandestinepentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine pentrucontrafacerea sau falsificarea monedelor, furtul si traficul cumasini furate, rapiri de persoane pentru rascumparare etc.)3.Organizatii criminaleconstituite pe criterii etnice, caresunt, de regula, rezultatul unor imprejurari specifice precum inchiderea granitelor ori circulatia dificila peste frontiere,severitatea excesiva a procedurilor de emigrare, expansiuneageografica, in asemenea situatii se afla societatile criminalechineze (triade), grupurile criminale japoneze, grupurile jamaicane si altele;4.Organizatiile teroriste internationale, care practicaasasinatul, deturnarea de avioane, rapirea de persoane etc,sub diferite motivatii, de regula politice, militare, religioase sirasiale 2.3 Recomandati solutii practice de lupta eficienta impotriva criminalitatii organizate.

- Promovarea cooperaii regionale intre organele de ocrotire anormelor de drept relevante (politie, trupele de graniceri, vama si justitie);- Dezvoltarea suportului legal si psihologic a victimelor avinddrept scop reintegrarea lor.Ratificarea si implementarea deplina a instrumentelorinternationale care au o importanta deosebita in domeniulcombaterii crimei organizate.- studierea si implementarea tehnicilor si metodelor europenede cooperare politieneasca;- crearea si asigurarea functionarii unui sistem computerizatde schimb de informatii intre organele nationale de drept;

Test 7 Reactia sociala impotriva criminalitatii 1.1 Identificati bazele istorice ale reactiei socialeantiinfractionale Criminologia este unica stiinta sociala,extrajudiciara,careoglindeste societatea,ofera o imagine globala,esentiala simultilaterala realitatilor socioumane.Ea este preocupata sastudieze cu precadere cauzalitatea criminalitatii ca fenomensocial.E greu de marcat astazi pe curba istoriei acel punct deunde isi ia inceputul acest fenomen social-criminalitatea.Asadar,constatam ca criminalitatea ca fenomen social aaparut odata cu structurarea primelor comunitati umanearhaice.Anterior acestui fapt istoric essential nu se poate de vorbit despre existenta criminalitatii,deoarece acolo unde nu exista morala si norme,nu exista crimeEste foarte probabil,ca primele preocupari pentrupedepsirea unor comportamente individuale consideratepericuloase au fost determinate de necesitatea autoaparariicomunitatilor umane,constituie in conditii naturale vitrege,care le amenintau permanent supravietuirea.In etapa salbaticiei,starea in care apare omul,laorigine,fiinta umana este caracterizata prin trasaturile sale biologice.Comportamentul omului este dictat de instincteleprimare,salbatice,cu care natura l-a inzestrat.Prin urmare sicomportamentul era orientat spre satisfacerea unor anumitenecesitati cum ar fi:instinctele defoame,sete,autoaparare,sexual s.a. In scopul satisfaceriinecesitatilor, se recurge la forta brutala,se ajunge la ciocniricare se finalizeaza cu exterminarea fizica sau cu presiuneapsihica.In peroada presociala,etapa pur naturala, nu atestamcrime,ele nu existau,la fel cum nu exista binele sau raul.Omul a fost, este si va fi o fiinta sociabila,fiindca existentaindividului in societate este nu numai o conditie naturalanecesara vietii ,dar si o cerinta de convietuire.Astfel omul segaseste in societate in mediul sau natural,iar pentru acoexista,este absolute necesr ca membrii societatii,fiecare inparte,sa faca si anumite sacrificii in interesul colectivitatii.Societea se dezvolta, se transforma, evolueaza.Pe caleaevolutiei s-a ajuns la hoarda,ginta,clan,trib la societateaorganizata in stat.Indivizii trebuie sa urmeze si sa respectenormele de coexistenta si cooperare pentru pastrarea echilibrului social. In asemenia situatii din partea societatii se va produce o reactie, un fenomen absolute natural,pentru areproba agresiunea si a se apara de agresori.Conform opiniei lui Hugo Grotius(1583-1645),o trasaturacaracteristica a naturii omenesti este frica.Juristul englez Jeremy Bentham dezvolta aceasta teorie ainteresului, in a carei exceptie interesul este considerat ca fundamental societatii,ca principiu generator al tuturoractelor umane.Dreptul este o creatie a ratiunii umane,fiind pusa,in fiecaretara,in dependent de vointa legiuitorului.In scopul de aameliora conditiile vietii sociale,fiecare popor si-a impuscoduri complete,concepute si formulate dupa principiileratiunii.In diferite perioade de timp statele lumii diagnosticau sauetichetau comportamentele umane ca fiind normale orianormale,in functie de natura normelor sociale,de gradulde tolerant a societatii respective,ca si de pericolul potentialpe care il reprezinta pentru stabilitatea vietii sociale. 1.2 Comparati tendintele moderne in politica penala TendintaneoclasicaSchimbarileaparuteinultimiledeceniipeplanmondial,in,general,nefacesaconchidemcasuntemlaetapauneinoiimpartiria lumii,asferelordeinfluienta,anoilorpietededesfacere,incaresuntcointeresatisiimplicateceicareconducsidicteazanouaordineeconomicasi politicamondiala.Aciasta duceinmodfiresclacriminalizareglobala,undechiarsitarilecueconomiedezvoltatacugreupotopunerezistentaacestuifenomen,iartarilecu economieslabasiresursenaturalsarace,cumesteR.M,setransformainzonecriminogeneavansate.Uniiautoriconsideracaexistaoelitamondiala aputerii,numitaOrdinea,carearedreptprincipalobiectivinstaurareauneinoiordinimondiale,iarinfinal-creareaunuigovernmondial.Unuldin scopuriestede-adreptulsocant:stabilireauneireligiimondiale,carevacoordonatoatereligiilepamintuluisicarevaaveaunponticmondial,ce arconducealaturideconducatorulpoliticmondial.Oaltadovadainacestsensestetendintadearmonizareinternationalinplanlegislativeacombaterii criminalitatii.InacestprocessextremedecomplexoimportantadeosebitarevinecongreselorspecializatealeONU,cuprivirelaprevenireacriminalitatiisi tratamentuldelincventilor.DirectiileprioritarealeONUinmaterialpoliticiipenaleaudevenit:-problematicaexecutariipedepselor;-prevenirea criminalitatii;-ameliorarealegislatieistatelormember;-descriminalizareaunorinfractiunimaiputingrave,usoaresineinsemnate;-simplificareajustitiei penale;Aceastatendinta,caorientareteoreticasaconstituitcaoreactivefatademodelulcurativedepoliticapenala,asprucriticatdincauzaineficacitatii modelelorsitehnicilordetratament,abuzuluidepwsihiatries.a.Tendintaneoclasicareducerolulintimidantalpedepseiinprim-plan,pledindpentru renuntarealamasurilealternativeinchisorii,limitarealiberariiconditionate.Gratieacesteitendinte,dominanteacuminEuropa,salargitcimpul deincriminaresidesporiregeneralaaseveritatiipedepselor.Nusuntemdeacordcubsolutizarearoluluitendinteineoclasice,repressivefiindpartasiiunei imbinaricreativeintremodelelepreventive/curative,pedeoparte,siatendinteineoclasice,repressive,pedealtaparte.Sporireapedepselor,fara adoptareaunormasuricomplexecarearpermiteeradicareasaracieiinR.Msiimbunatatireaconditiilordeviata,nicidecumnuvaduce lastopareafenomenuluiinfractional.Trebuieinlaturatecauzelesiconditiilecaregenereazasi/saufavorizeazacriminalitateaintara,darnudeagravat

pedepsele..Dacavaderanjeazatintarii,nuputetilainfinitsaalergatidupafiecare-inceledinurmatrebuiesavaginditicumsainfluientatiasupra mlastiniidincareacestiasenasc.Prinaplicareaanumaipedepseicuinchisoareanuvomobtinenimicbun.Odovadainacestsensreprezintalucrarile SeminaruluiEuropeanasupraalternativelorlapedeapsacuinchisoarea, 1987laHelsinki.InconcluziilesaleSeminarullanseazaideacapedeapsacuinchisoareapoatefinecesaradoarinfunctiededoua criteria:1 ) I n c a z u l s a v i r s i r i i i n f r a c t i u n i l o r d e o s e b i t d e g r a v e s i exceptionalde graveI n c a z u l i n f r a c t o r i l o r i n c o r i g i b i l i , f a t a d e c a r e a n t e r i o r a u fostaplicatepedepsenonprimativede libertate,darcaren-auavutniciuneffect.Totusi,tendintaneoclasica,represivaesteincafoarteputernica.Deexemplu,G.Bush,ex-presedintele SUA,remarca:AvemnevoiedelegidurecontracriminalilorIarpentrucelemaigravecrimeavemnevoiedeopedeapsacapitaloperand,adica reala.TendintamoderataAceastaesteultimatendintaaparutaincadrulmodelelordereactivesocialaimpotrivacriminalitatii,undese incearcaimbinareasitendintaneoclasica,represiva.TendintamoderataestepoliticapenalaanatiunilorsecoluluiXXI,reprezentindpoliticabunului simt.Easeanexeazapeideacatitopresiunefoarteduracitsiorenuntarecompletelaacestavorducelacrestereacontinuaafenomenului3k.Unele ideisipropunerialetendinteimoderateseintilnescincadrulmodelelorpreventivesicurativedereactivesocialaantiinfractionala,insadreptan alaparitieidesinestatatoareconsideramafianul1985,cindaceastatendintaafostdominantincadrulCongresuluialVII-lea delaMilano,cutema Prevenireacriminalitatiipentrulibertate,justitie,pacesidezvoltare.LucrarileCongresuluis-aufinalizatcuimportante rezolutiicares-autransformatinPlanuldeactiunedelaMilano.Punctele-cheiealeacestiuplantindeexploatareasi incurajareadiverselorformedeparticipareacomunitatiilaprevenireasicontracarareafenomenuluicriminalprincreareaalternativelorla detentiune,printercare:-diversificareasistemuluidesanctiunialternativeinchisoriisiadoptareasanctiunilornoi,caavertismentulpenal, aminareanelimitataaprountariisentintei,masuridecompensareavictimei;-acordareaprioritatiipedepselorpecuniare;-pastrareamasurilor recomandatedemodelulcurativecetindesuspendareaexecutariipedepsei,probatiune,s.a-aplicareacitmaifregventaapedepseicu muncaneremuneratainserviciulcomunitatiis.a.SuntemdeparerecatendintamoderatainpoliticapenalaaR.Mareunmareviitornuinultimulrind datoritafaptuluicasuntoferitemultiplealternativeviabilepedepseicuinchisoarea. 1.3Evaluatimodeleledereactivesocialaimpotrivacriminalitatii Modeleledereactivesocialaimpotrivacriminalitatiisunturmatoarele:-modelulrepresiv;-modelulpreventive;-modelulmixt;-modelul curativ.Modelulrepresiv.Originilereactieisocialeimpotrivacriminalitatiicoincidecuorigineasocietatii.Formaceamairudimentaraadreptuluia fostrazbunareaprivatanelimitata,cindvictimsaurudeleacesteiaserazbunaupeaggresor.Oameniisebazaupeprincipilraultrebuiesafierasplatitcu rau.Cutrecereatimpului,caformamaiavansata,aparerazbunareasocialasice-areligioasa.Indecursulistorieisaleomenireaacunoscutetape sicodificariinteresanteinceeaceprivesteevolutiacriminalitatii,precumsiamasurilordeprotectivesocialapecarele-aadoptatpentruadiminuasi preveniacestfenomen.CelemaivechicodificaridescoperitepinainpresentsuntLegiledinEsnunnasilegislatialuiLipit-IstardinIsin.Eleerauconsiderate afialcatuitaderegalestatuluiEsnunna,avinduncontinutfoartevariat,cuprinzindnormededreptcivil,dreptpenal,precumsireactiidealtanatura.Una dinpedepselepenaleeraamenda.Pentruprimaoaraeraestereglementatconceptualde circumstantaagrvanta .Ce-amaicunoscutacodificareaanticaramineafi CodulluiHammurabi ,incaresedistingecitevatipuridepedeapsa:-talionul;-pedepsecorporale;-pedepsepecuniare;-pedepsecapital.Printrecelemaicunoscutecodificari anticeseinscribesi LegeacelorXIITable. Sefaceodelimitareacircumstanteloragravantesiatenuante;arelocoprimaincercarededelimitareaetapeloractivitatiiinfractionale.Modelul represivdereactisocialaaexistatincamulttimp.,cruzimeapedepselorsiexecutiilorsalbaticeintilnindu-sechiarsiinadouajumatateasec.XVIII.Totusi incepindcumijloculsec.alXVII-leaaulocinitiativedereformareadreptuluipenalsiacriminologiei.ModelulpreventiveCelmaiimportantpunctde sprijininaparitianoilormadeledereactivesocialadeinfractionism,maialesinaparitiamodeluluipreventiveajucatTratatuldespredelicatesi pedepsealuiCesareBeccaria.IdeilecuprinseinacestTratataupermistransformarirapidesiradicaleinsistemelepenalenationale.Printereacestease numera:-desfiintareatorturii;-aparitiaacodurilorpenalsideprocedurapenala;-desfiintareatorturii,confiscariisiapedepseicumoartea.Astfel,toate ideileluiC.Beccariaarputeafisistematizateinfelulurmator:1.principiullegalitatii;2.caracterulretributivelapedepsei;3.caracterulechitabilal pedepsei;4.principiulumanismului;5.caracterulpreventivealpedepsei6.promtitudineapedepsei;7.desfiintareatorturii;8.inlaturareaierarhiei probelor9.desfiintareapedepseicumoartea;10.necesitateaprevenireicrimelor;Inviziuneareprezentantilormodelului preventive,sistemulsanctionatorareoimportantalimitatainprevenirea criminalitatii,multmaiimportantefiindmasuriledeordinsociallsi economic,carearputeamultmaieficientesaeliminesausalimitezerolulfacatorilorcriminogeni.Deci,incaocaracteristicaaacestimodeltinedeaceea capentrurealizareapreveniriigeneraleestesuficientasigurantasipromtitudineapedepseisisuseveritateaacesteia.Rolulacestuimodelesteenorm.El reprezintaprimaincercaredereformarepebazestiintificeareactieisocialecontracriminalitatii,propunindooperamodernadeaparareorientatein maimultedirectii:-social-economica;-educativa-complexa;-igienico-sanitaraeticasimaimulte.ModelulmixtModeluldereactivesocialasociala antiinfractionalaapareinurmaimbinariiprimelordouamodele:represiv+preventive.Modelulmixtimbinarepresiuneapenalacupreventia generalasispecialaapedepselorpenale,orintindreactiasocialacontracriminalitatiiinplanulcombateriicriminalitatiireale,aparindastfelvalorilesociale ocrotitedelegeapenala.Inviziuneanoastraestemodelulcelmaireusit,potrivitcaruiascopullegiipenaleconstainaparareasociala,carepoatefi

realizatadoarprintr-oimbinarearepresiuniisiaprevenirii.Modelul;mixtaavutoimportantadestuldemare,iaroseriedeideialeacestuiasi-augasit reflectareainlegislatiapenalaaunorstate,deexemplucumarfimasuriledesiguranta:-masuradeconstringerecucharactermedical;-masurilede constringerecucharactereducati;-expulzarea;-confiscareaspeciala.Principaleleideidereactivesocialaantiinfractionalaerau:1.politicilepenale nationaletrebuiausafieindreptatespreresocializareainfractorilor,precumsisprereintegrareapostcondamnatorieimediataaacesteia;2.pedepsele stabiliteurmausaaibalabazametodedetratament;3.pentrufiecareinfractor,infinal,trebuiasafieelaborateuntratamentindividualderesocializare peetape;4.elaborareasiadoptareaunuiansambludemasurisiprogramesociale,economice,politice,cultural,profesionales.acapabilesaasigure reintegrareasocialacitmaiadecvataainfractorului,dupaexecutareapedepseiprivativedelibertate.ModelulcurativeModelulcurativesedeosebeste essentialdecelelaltemodelesiprinfaptulcaunrolimportantinrealizarealuiilauunsirdeaspectca:-prognozareacriminological;-strategialuptei reesinddincauzalitatedeterminatesistarearealaalupte;-programarealupteiantiinfractionales.a. Modelulcurativesi-agasitoamplaconsacrarein sistemullegislatieipenalenationale:-condamnareacususpendareaconditionata:-liberareaconditionatainaintedetermen;-inlocuireapartii neexecutatedinpedeapsacuopedeapsamaiblinda;-liberareadepedeapsadepedeapsaaminorilor;-liberareadepedeapsadatoritachimbariide situatie;-liberareadelaexecutareapedepseiapersoanelorgravbolnave;-aminareaexecutariipedepseipentrufemeigravidsipentrufemeicareau copiipinalavirstade8ani II Criminalitatea femenina 2.1 Descrieti rolul femeii contemporane si implicarea acesteia in fenomenul criminalitatii Criminalitatea feminina totalitatea infraciunilor savirite decatre femei intr-o perioada de timp determinat in cadrul unuiteritoriu determinat.Criminalitatea femenina apare ca unsubsistem al criminalita ii generale,cu care se afla organic inlegatura strinsa. 2.2 Stabiliti cauzele, conditiile , trasaturile si tendintele criminalitatii femenine Cauzele;inprimul rind motivele politice. Fosta URSS seconsidera, ca prima ara in lume a muncitorilor i aranilor,marea putere a soluionat definitiv problemafeminina.Femeia devenind membru al societaii cu dr.Egale,partcica activ la conducerea societaii ,statului, itotodata ia poate deveni infractor,atenteaza asupraproprietaii socialiste,face abuz de serviciu, specula ii,comiteacte huliganice,cauzeaza leziuni corporale...Cerinele ca izvor al activitaii de gindirei conduita aactivitaii omului,ce reflectai insuirile lui naturale, spreexemplu:necesitatea de alimentare.imbracaminte,locuina.Practica criminala arata intiin a criminologiei se observaca:intre femeile infractori a crescut numarul persoanelor custudii superioare,deoarece multe femeiau devenit femei deafaceri,conducatori de banci comerciale i firme, pe calecriminala au insuit averi devenind bogate.Criminale pot fi atit mijloace de atingerea scopurilor,citi insai scopurile conduitei social periculoase,de a atinge unstandard material i de a trai mai bine ca alii.Tendine:Inceputul anilor 80 sa inregistrat o cre tere vadita anumarului de femei,trase la raspundere penala.Criminalitaii femenine sunt i comunei tendine particulare,clasifarile de virste in fiele statistice arata ca in decurs de un an jumate iun an,sunt evidente numai 2 grupe de virste a femeilor,careau comis infrac iuni respectiv la 14-17i 18-49 anidiapazonuleste oficial redus. 2.3 Propuneti masuri de resocializare a femeilor condamnate la pedeapsa inchisorii.

Test 8 I Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii 1.1 Descrieti esenta experimentului criminologic realizat in Roma Antica. Roma, sub aspectul gndirii, era dominata de o intelepciunepractica, concreta, avnd foarte putine inclinatii spreabstract. In acest sens, un exemplu viu il reprezinta educatiareligioasa a cetatenilor, educatie foarte pragmatica. Cel maimare filosof al Romei antice Cicero arata ca, credinta indumnezei aduce cumintenie, ceea ce este de folos statului. Cicero (sec. V i.e.n.) a creat o opera filosofica de mariproportii, ajungnd la concluzia ca intelepciunea imobilizeazaactivitatile omenesti datorita atasamentului fata de ea,conducnd la filosofie.In perioada guvernarii lui Pompei in Roma antica a fostefectuat unul din primele experimente criminologice,

cndpiratii prinsi in Marea Mediterana nu au fost omorti, ci imprastiati prin intreaga tara si improprietariti cu pamnt. Cu timpul ei au devenit slujitori fideli ai statului. Despreaceasta experienta Plutarh scria: Pompei a reiesit din aceeaca, omul, dupa natura sa, nu este salbatic. Chiar si cele maicrude fiare, vaznd ca cu ele se comporta bine, isi pierdcruzimeaGndirea Romei antice a fost puternic influentata deplatonism si aristotelism. Acest lucru se observa in esenta lui Lucretiu(anii 50 i.e.n.), Horatiu(ultimii ani i.e.n.), Ovidiu, Seneca(sec. I. e. n.),Vitruviu, Marc Aureliu s.a. Spreexemplu, Seneca, care era considerat cel mai mare moralist alRomei antice, puternic influentat de Platon, a fost printre ceice s-au preocupat de dreptul de a pedepsi si a fundamentatacest drept, sustinnd posibilitatea disparitiei totale afenomenului criminal 1.2 Argumentati rolul scolii clasice sau bacariene in constituirea principiilor fundamentale de drept penal. Un rol determinant in aparitia acestei scoli l-a avut iluminismul reprezentat de Voltaire, Montesquieu, Rousseau,Diderot, Kant, Ferguson s.a. Anume sub influentailuministilor au aparut in a doua jumatate a sec. XVIII, lucrarice vor juca un rol hotartor in evolutia stiintelor penale. Laloc de frunte se situeaza lucrarile lui Cesare BonesanaBeccaria si Jeremy Bentham.Cesare Bonesana Beccaria (1738-1794) s-a nascut la Milano,Italia. A absolvit colegiul din Parma, apoi Universitatea dinPavia, devenind la vrsta de 20 de ani doctor in drept canonicsi drept roman. A scris o serie de poeme, eseuri, articole,studii. C.Beccaria a fost un om de cultura, un cititor pasionat si cunoscator a mai multor limbi straine.Desi scoala este denumita numai a dreptului penal iarBeccaria s-a conturat ca unul din cei mai mari penalisti aituturor timpurilor, conceptiile sale intemeiate pe ideeacentrala a liberului arbitru de vointa si actiune a individului,contin teze importante referitoare la fenomenulcriminalitatii, fiind astfel justificata extinderea scolii ladomeniul criminologiei.Totodata, C.Beccaria sugereaza ca unele din infractiuni pun inevidenta factori criminogeni proprii. El a impus in constiintaepocii principii fundamentale pentru dreptul penal modern,cum ar fi:-legalitatea incriminarii si a pedepsei;-necesitatea individualizarii pedepsei;-caracterul personal al pedepsei.Referindu-se la pedeapsa cu moartea, Beccaria evidentiazacaracterul de clasa al criminalitatii, precum si deosebirile detratament juridic dintre bogati si saraci. Referitor la altetipuri de pedepse, autorul sustine ca pedeapsa trebuie sa fiecorespunzatoare nu numai faptei comisedar si personalitati iinfractorului, acceptnd ca acesta din urma poate fi influentatde anumiti factori externi, factori de mediu fizic si social. 1.3 Evaluati criminalitatea in Moldova si Tara Romaneasca . Criminalitatea acelei societati poarta amprentacontradictiilor interne si externe agravate de expansiuneaImperiului Otoman in Tara Romneasca si Moldova si dedominatia Ungariei si Imperiului Habsburgic asupraTransilvaniei. Problematica criminalitatii epocii si a remediilor eipreocupa constiinta individuala si colectiva a populatieiistatelor feudale (Tara Romneasca (Muntenia),Tara Romneasca Moldova si Voievodatul Romn Transilvania.)Spre exemplu, tradarea domnului (hiclenia) in TaraRomneasca si Moldova, in cadrul criminalitatii societatiifeudale era osluhul si consta in neascultarea si nerespectareaporuncilor domului. Potrivit legii tarii, fiind savrsita de boieri si nobili era pedepsita cu moartea. Osluh se considerasi neascultarea de catre taranii aserviti a poruncilor boierilorfeudali, fapta care era pedepsita in Tara Romneasca siMoldova cu amenda sau bataie.La fel,omuciderile care cunosc o frecventa ridicata in cadrulcriminalitatii societatii feudale, erau pedepsite cu moartea (deregula executata prin tragerea in teapa). Furturile si tlhariile cunosc, de asemenea, o frecventa mare,aducnd prejudicii insemnate proprietatii publice si private.Prins asupra furtului pe fata, hotul era pedepsit la moarteprin spnzurare. In cazuri de tlharie (vina mare), vinovatiise pedepseau cu moartea prin spnzurare la locul faptei.Foarte aspru erau pedepsiti, mai trziu, in perioada Regulamentelor organice (anul 1831 in Tara Romneasca sianul 1832 in Moldova), magistratii care judecau strmb inschimbul banilor primiti. Nu trebuie sa primesti daruri spunea A.D.Xenopol nici pentru lucrurile bune, nici pentrucele rele.

II Criminalitatea in R.Moldova 2.1 Identificati cauzele si particularitatile criminalitatii in R-M

la momentul actualCriminalitatea in R .M a crescut constant de la declarareaindependentei r.mIn societate au aparut grupari criminaleorganizate conduse de autoritati criminale,care incepind cuanul 2001 au fost arestate si condamnate la termene mari dedetentie.Un aspect ingrijorator este cresterea mare acriminalitatii organizate care colaboreaza cu reteleinternationale de criminali si care au condus la crestereatraficului de fiinte umane,contrabanda precum si trafic deprelevare a organelor umane.Particularititile criminalitatii inR.M. ii confera un loc aparte in cadrul manifestariloranisociale.Criminalitatea este un fenomen social,adica constadintrun ansamblu de crime care au loc pe un anumitteritoriu ;este un fenomen uman complex,aceastaparticularitate desemneaza natura obiectiva a factorilorcriminogeni,exogeni si endogeni,factori specificicriminalitatii reale descoperite si judecate.O altaparticularitate este faptul ca criminalitatea estedaunatoare,antisociala si periculoasa prejudiciind principalele valori ocrotite de normele penale.Referitor lacauzele care genereaza si favorizeaza criminalitatea inR.M.sunt variate in dependenta de mai multi factori.De multeori mediul social este o cauza care duce la declansarea uneicriminalitati,adica in dependenta de mediul in care traiese ,incare se afla permanent avind diferite relatii,mediul in care itiexercita diferite atributii de serviciu sau alt mediu care estecaracteristic fiinteii umane.Deasemenea o alta cauza sunt siconditiile economice care influenteaza criminalitatea fie inmod direct sau indirect.Mizeria ,lipsurile,proasta alimentatieprecum si lipsa unei locuinte produc degenerare fizica sipsihica care este favorabila criminalitatii.Somajul tot il putemanexa ca fiind o cauza a criminalitatii,deoarece el provoaca oinstabilitate emotionala punind personalitatea umana insituatia de a nusi putea realiza aspiratiile.acestea si multe altecauze am putea mentiona la cauzele criminalitatii in R .M. 2.2 Determinati starea,structura ,dinamica si tendintelecriminalitatii in R.M. Starea criminalitatii reprezinta numarul de infractiunisavirsite si al persoanelor ce leau comis pe un anumitteritoriu,intro perioada de timp stabilita.In R.M.se descoperaanual doar 64% din numarul total de crime inregistrate siaproximativ 10-15% din crimele savirsite de aniiprecedenti.Toate acestea genereaza anumite deficiente lastabilirea numarului real al infractorilor ce au comiscrime.structura este modul de organizare interna de alcatuirea realitatii materiale,obiective precum si organizarea fiecaruielement component unul fata de altul.Structura esteconstitutia si forma interioara d eorganizare care reclama ounitate a concludentei intre elementele constitutive .Structuracriminalitatii este compusa din unitati de spatiu,adicalocalitati,raioane ;unitati de timp adica luni sau ani ;tipuri deinfractiuni ;feluri de infractiuni.Dinamica criminalitatiireprezinta modificarile cantitative si calitative intervenite instructura acestui fenomen,prin comparatie cu intervale detimp si spatiu succcesive,reflectind cursul general alcriminalitatii si tendintele sale.Dinamica permite a elaboraatit ipotezele privind cauzele criminalitatii cit si mijloacele deprofilaxie mai eficiente 2.3 Formulati masuri de prevenire si combatere acriminalitatii

-neutralizarea infracorilor(aplicarea pedepsei cu moartea)-de a aplica o pedeapsa mai severa decit cea prevazuta-de a se aplica diferite masuri de securitate cum ar fisupravegherea unei anumite zone,sector.-educarea cetatenilor prin popularizarea legislatiein vigoare-instituirea unui control social specializat.(de le explicattoate).

Test 9 Victima infractiunii 1.1 Identificati vinovatia victimei in cauzalitatea criminalitatii Pentru a caracteriza actiunile victimei, care au contribuit lacauzarea de prejudicii acesteia atit nemijlocit inainte deinfractiune, citsi in timpul incidentului, cercetatorii auelaborat un sir de conceptii. Potrivit acestor conceptii, victimele pot crea conditii pentru savirsirea infractiunilor saupot avea un comportament neatent ori provocator. Anume presupunerea precum ca cuvintele sau actiunile victimei ar contribui intr-un anumit mod la cauzarea dedaune acesteia, a determinat orientarea prioritara acercetarilor stiintifice desfasurate de catre victimologii dinOccident de lainceputul anilor 1940si pina la

sfirsitul anilor1960.Doar vinovatia victimei reprezinta prin sine atitudineapsihica a acesteia fata de comportamentul sau in situatiapreinfractionala, in momentul incidentului si dupa comitereainfractiunii, manifestindu-se in exterior prin actiunile sauinactiunile persoanei vatamate. Individul poate sa prevadasipoate sa nu prevada consecintele comportamentului sau saupoate sa conteze pe un alt rezultatIn cazul vinovatiei victimei, actiunile acesteia trebuiesa fie intentionate sau imprudente.Victimele, intr-unsir de cazuri, pot crea deci conditiifavorabile pentru savirsirea infractiunii, demonstrind uncomportament neatent (neprevazator) sau provocator . Vinovatia victimei se manifesta atit prin comportamentulprovocator sau neatent, cit si prin starea de neputinta aacesteia.Comportamentul provocator al victimei este caracteristic, indeosebi, infractiunilor violente contra persoanei. Un astfelde comportament al victimei frecvent este constatat si lacomiterea infractiunii de viol. Provocarea violului se intimpla atunci cind persoana vatamata, prin comportamentul ei imoral, creeaza o situatiesexuala tensionata (prinactiuni, limbaj, priviri etc.).Prin provocare din partea victimei se intelegeforma extrema de contribuire a persoanei vatamate lacomiterea infractiunii.Comportamentul provocator al victimei poate fi pasiv sauactiv, continuu sau intimplator.Mentionam ca, atit o forma,citsi alta a comportamentului necorespunzator al victimeip o a t e f i c o n s t i e n t a s i i n c o n s t i e n t a , a d i c a p e r s o a n a vatamata nu-si da seama de caracterul provocator alcomportamentului sau si despre reactia posibila fata deacesta. 1.2 Clasificati situatiile victimogene dupa comportamentul victimei Dupa comportament:-pozitiv-victima opune rezistenta activa-negativ-insasi victima incalca normele morale sau juridice-neutruDupa Schafer:-anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu arenici o vina,ea este o persoana intimplatoare-victima provocatoare-care a comis ceva ce a declansattrecerea la act-victima neglijenta care incita infractorul la trecerea la act.Deex. Nu incuie usa la masina-victima slaba fiziologic,biologic-nu opune rezistenta-victime slabe social-minotitati etnice,religioase fara vinaproprie-victime autovictimizante-prostituate,suicigasi-victime politiceDupa Mendelson: _absolut nevinovate-vinovatie minora-la fel de vinovate ca infractorul-mai vinovata ca infractorul-absolut vinovata(ea savirseste atacul)-victima-simulant.Dupa Lamborn-initiere-facilitareprovocare-cooperare-instigareDeci dupa comportamentul adoptat de victime,acesta pot fiacuzate cand insele prin comportamentul lor provoacasituatia criminogena respectiva si pot fi aparate cind sunt victime absolut intimplatoare si inocente. 1.3 Proiectai raportul infractor victima. Pentru activitatea practica de combatere a criminalitatii oimportanta deosebita o are analiza si cunoasterea relatiilordintre infractor si victima pina la infractiune, din momentulincidentului,precum si dupa comiterea faptei penale. Aceastapermite stabilirea unei imagini reale asupra fenomenului,loculu isi rolului victimei in mecanismul actului,fundamentarea unor recomandari de prevenire, autoprotectiesi resocializare a persoanelor vatamate, precum si la o r a p i d a s i c o r e c t a a p l i c a r e a l e g i i i n c a z u l c o m i t e r i i infractiunii. Astfel, in victimologia criminologica, raportul infractor - victima este un concept de baza,bine elaborat la nivelurileteoretic si empiric, care are valoare deosebita, mai ales dinpunct de vedere al genezei comportamentului infractional.Deci relatiile reciproce dintre potentialul victimizator siposibila victima, care genereaza infractiunea, sunt nistelegaturi specifice si apar in baza multiplelor raporturi sociale. Aceste legaturi pot fi de serviciu si de vecinatate, de rudenie sifamiliale. Ele iau nastere in baza concubinajului, convietuiriiconjugale, cunostintelor intimplatoare etc. In procesulacestor legatur iintre oameni se formeaza relatii de afaceresicolegiale; de prietenie si dragoste; de dusmanie,tensionate sineutrale. Toate se bazeaza pe anumite procese psihice aleindivizilor: simpatie si antipatie, impuls emoziona sip a s i v i t a t e , f r i c a s i i n d i f e r e n t a e t c . T r e b u i e d e m e n t i o n a t insa ca continutul, caracterul sau intensitatea relatiilor dintresubiecti nu duc inevitabil la un conflict caregenereaza infractiunea. Numai calitatile subiectiveindividuale ale infractorului si victimeireflectate in relatiile lor, pot duce intr-o anumita situatieconcreta de viata la comiterea infractiunii,deoarece oricesituatie de conflict il obliga pe subiect sa primeasca oanumita decizie si sa-si aleaga varianta comportarii.Prin urmare, mentionam ca in victimologiacriminala aspectul obiectiv al relatiilor sociale ilreprezinta situatia in care oamenii sunt uniti in mod obiectiv de locul, timpul, situatia concreta.Asemenea relatii obiectiveapar intre oameni la serviciu, la locul de trai, intre pasageriiunui mijlocde transport public etc. In astfel de conditii,raportul obiectiv dintre diferite persoane necunoscute poatesa-i transforme in victime comune, reale sau potentiale, iar

inaltele, sa determine comportamentul lor, reactia si actiunilecomune. Aspectul subiectiv al raportului infractor - victimapresupune cazuri in care infractorul si victima se cunoscreciproc.Raporturile reciproce existente determina sicaracterul reactiei fata de comportamentul participantilorunei sau altei situatii.. In functie de gradul interactiunii, mecanismul ei si altifactori, in literatura de specialitate se deosebesc trei categoriide relatii intre infractor si victima lui: intimplatoare,nedeterminate si predeterminate.Raporturile intimplatoare apar indiferent de vointa sauinitiativa unuia dintre participantii dramei criminale. Incadrul acestor relatii, comportamentul victimei are un rolabsolut neutral ingeneza infractiunii, iar in actiunile victimizatorului lipseste intentia directa de obtinere arezultatuluiilegal.Raporturile nedeterminate sunt acele relatii dintre infractorsi victima care se formeaza la initiativa victimizatorului, rolulpersoanei vatamate fiind pasiv in geneza crimei.Daca in cadrul raporturilor nedeterminate, potentialulinfractor in functie de orientarile sale antisociale, deregula isi alege cea mai potrivita victima in viziunea lui, atunci in cadrul relatiilor predeterminate, personalitatea sicomportamentul victimei determina, in mare parte, savirsireainfractiunii. Criminalul nare o astfel de necesitate, reactia luiagresiva fiind orientata impotriva unui individ concret. Insituatia cu relatii reciproce predeterminate, deseori victima este stabilita cu mult inaintea comiterii actuluicriminal. Asa se intimpla in cazurile in care pretextulinfractiunii este cearta, dusmania, gelozia, dragostea etc.Relatiile reciproce predeterminate se caracterizeaza printr-odesfasurare relativ indelungata din momentul aparitieiintentiei infractiunii pina la realizarea ei.Ele apar, de obicei, in baza unor raporturi stabile dintre potentialul infranto si viitoarea victima:familiale, de rudenie, amoroase etc.Investigatiile victimologice realizatedemonstreaza ca majoritatea infractiunilor gravecontrapersoanei se savirsesc in cadrul unor relatiipredeterminate intre infractorsi victima. II Coruptia 2.1 Descrietie conceptul si evolutia reglementarilor nationaleprivind fenomenul coruptiei. Coruptia apare de la latinescul coruptio si desemneaza stareade abatere de la moralitate ,de la cinste,de la datorii.Coruptia-fenomen antsocial ce reprezinta o intelegere ilegala intre 2parti,una propunind sau promitind privilegii sau beneficiinelegitime,cealalta,antrenata in serviciul public ,consimtindsau primindu-le in schimbul executarii sau neexecutarii unoranumite actiuni functionale,ce contin elemente ale infartiuniiprevazute in CP.Coruptia reprezinta folosirea abuziva aputerii publice,in scopul satisfacerii unor interese personalesau de grup.Ca act antisocial,coruptia este foarte frecventaintilnita in societate si este deosebit de grava deoarecefavorizeaza interesele unor particularu,mai ales in ariaeconomica,afectind interesele collective prininsusirea,deturnarea si folosirea resurselor publice in interespersonal,ocuparea unor functii publice prin relatiipreferentiale,incheierea unor tranzactii prin eludareanormelor morale si legale.CCCEC este un organ de ocrotire a normelor dedrept,specializat in contracacrarea infractiunilor economico-financiare si fiscale,precum si a coruptiei.Cadrul juridic alactivitatii Centrului il constituie Constitutia RM,legea cuprivire la CCCEC din 06.06.2002,alte acte normative,inclusivetartatele internationale la care RM este parte.Odata cuadoptarea Legii cu pr la CCCEC in RM a fost creata o institutieavind un sistem complex de descoperire a infractiuniloreconomice,incepind cu obtinerea si documentareainformatiilor operative ,efectuarea actului de revizie sicontrol,intentarea dosarului penl,urmarirea penala si transmiterea dosarului in inst de jud.Centrul a fost creat caurmare a fuzionarii Departamentului Control Finaciar siRevizie al Ministerului Finantelor;Directiei anticoruptie aDepartamentului pt combaterea Crimei organizate sicoruptiei,precum si a Directiei politiei economico-financiare aInspectoratului General de Politie al Ministerului AfacerilorInterne si a Garzii Financiare,cara era subordonataInspectoratului Fiscal Principal de Stat. 2.2 Clasificati si comparati formele coruptiei. a)Corupere activaadica faptul de a propune,de a oferi sau de ada,sau indirect ,orice foloase necuvenite functionarului publicsau oricarei persoane care conduce sau activeaza in cadrulunei unitati din sectorul privat,pt ea sau pt altcineva pt caaceasta sa indeplineasca ori sa se abtina de la indeplinireaunui act in exercitiul functiei sale. b)corupere pasiva-adica fapta functionarului public sauoricarei persoane care conduce sau activeaza in cadrul uneiunitati din sectorul privat,de a solicita sau de a primi,directori indirect orice folos necuvenit pt sine sau pt altcineva ori dea accepta oferta de a indeplini ori de a se abtine saindeplineasca un act in exercitarea functiei sale.c)traficul de influenta,adica faptul de a o oferi sau de ada,direct sau indirect,orice foloase necuvenite ca remunerareoricui afirma sau confirmaq ca

poate sa execite o influentaasupra luarii deciziei de catre orice persoana curaspundere,precum si faptul de a estorca,de a primi sau de aaccepta oferta sau promisiunea sub forma de remunerare,savirsita intentionat de catre o persoana care are influentasau care sustine ca are influenta asupra unei persoane.d)spalarea bamilor ,adica savirsirea operatiunilor legale cumijloace banesti sau cu alte valori dobindite cu buna-stiinta carezultat al actului de coruptie in scopul atribuirii unui aspectlegal sursei si provenientei acesteia ,spre tainuirea,deghizareasau denaturarea informatiei privind natura,originea,miscarea,plasarea sau apartenenta lor.e)Protectionismul0este asimilat formei de coruptie si atragedupa sine sanctiuni administative sau disciplinare ptpersoana cu functie de raspundere,potrivit legii daca actiunilesau incatiunile acesteia nu intrunesc o infractiune.f)Coruptia politica-actiunile sau inactiunile persoanelor seproduc in domeniile de activitate a partidelor si altororganizatii social-politice,sistemul electoral,mass-media siinstituuile 2.3Elaborati masuri si strategii de prevenire si combatere acoruptiei. Contracararea coruptiei prin aplicarea efectuva si eficienta anormelor penale;prevenirea coruptiei prin eliminareaoportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilorpublice si de drept;educarea tuturor categoriilor de populatiein spiritual intolerantei fata de coruptie si incurajarea uneisustineri active din partea cetatenilor in activitatea deprevenire si contracarare a coruptiei.1.Perfectionarea cadrului legislative si asigurarea aplicariilegislatiei-in dom legislative se vor elabora acte normative cureglementari anticoruptie eficiente,conformnormelor,recomnadarilor si standardelor internationale.Deasemenea se impune consolidarea capacitatilor institutiilorresponsabile de asigurarea respectarii legislatiei penale,prinrevizuirea rolurilor si responsabilitatilor acestora,pregatireaprofesionala si specilaizarea judecatorilor,procurorilor,ofiterilor de urmarire penala,etc.2.Prevenirea coruptiei in institutiile publice si in pricesulpolitic.a.Eficientizarea sistemului institutional-se va optimizastructura autoritatilor publice si a altor instituii publice prinreducerea numarului de ministere,departamente si de alteorgane.Organe bine instruite pt a lupta contra coruptiei. b.Asigurarea transparentei si responsabilitatii in activitateapolitica. Modificari in legislatie pt ca finantarea partidelor si acampaniilor electorale sa se efectueze cu respectareaadevarata a principiilor transparentei si responsabilittii.Deasemenea,este importanta stabilirea raspunderii penale ptmituirea alegatorilor in cadrul campaniilor electorale,etc.c.Diminuarea efectelor coruptiei asupra sectorului privat- Inacest sens impunindu-se modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii fiscale si sporirearesponsabilitatii in caz de evaziune fiscala.3.Intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societatecivila un obiectiv major al politicii de prevenire a coruptiei ilconstituie implicarea societatii civile in actiunile de prevenirea coruptiei si informarea opiniei publice cu privire la cauzelesi consecintele coruptiei,la paguba pe care o aduce.audiovizualului ,in masura in care acestea isidesfasoara activitatea lor.

Test 10 I Teorii clasice asupra criminalitatii 1.1 Descrieti rolul factorilor sociali in cauzalitatea criminalitatii prin prizma scolii mediului social. Anume lui Lacassagne isi datoreaza denumirea scoala lioneza(dupa denumirea localitatii in care a trait si a activat). Fiind intemeietor si fondator al ideii, el sustinea ca individulcriminal nu se naste criminal, dupa cum afirmaureprezentantii scolii pozitiviste italiene sub conducerea luiLombroso. Afirmatia scolii sociologice franceze se baza peideea ca criminalul este un produs al mediului social in caretraieste, produs al conditiilor necorespunzatoare ale vietiisale economice.Scoala a intocmit un calendar al crimelor, bazndu-se peteoria ca asupra criminalitatii influenteaza factorul fizic,mediul climateric si natural. Se sustinea ca numarul crimelor impotriva proprietatii creste iarna si scade vara, in timp cenumarul crimelor impotriva persoanelor creste o data cucresterea temperaturii, atingnd cel mai inalt nivel in timpul verii. Acest calendar ilustra grafic nu numai situatiacriminogena si a criminalitatii, ci si modul exprimarii lorcoraportat la lunile anului.Insa in opinia lui Leonse Manouvrier , crima este materiesociologica, iar criminalul un produs sociologic. Prin altecuvinte, Manouvrier confirma prin ideile sale conceptiaexprimata de Lacassagne.Conceptia sa privitoare la continutulcategoriei de mediu social el ii atribuie un rol mai importantdect Lacassagne ce nu este intru totul exacta si suficientadeoarece, se considera ca prin mediul social se intelege totaceea ce omul vede, aude si invata;In ceea ce priveste

scoala interpsihologica, Gabriel Tarde este adeptul psihologismului sociologic si respectiv al ideii casocialul este un fenomen de interrelatii de nivel psihologic intre indivizi, coordonate de legile imitatiei, ale opozitiei siadaptarii, in cadrul unui sistem de echilibru dinamic, al unuisistem aflat in continua schimbare si transformare. In final,postulatele lui G.Tarde invoca criminalitatea ca un fenomensocial, dispunnd de cauze preponderent sociale ca: mizeria,incultura, influenta negativa a mediului social inconjurator sialtele. 1.2 Argumentati tezele scolii sociologice a lui Emile Durkheim Principalele lucrari a lui Emil Durkheim sunt: Diviziuneasociala a muncii (1863), Regulile metodei sociologice(1895), Suicidul (1897), Prohibirea incestului si originilesale (1897).Pornind de la premisa caracterului social al criminalitatii,E.Durkheim a formulat in lucrarile sale o serie de teoriioriginale privind geneza, natura si perspectivele acesteia. Astfel, analiznd in unele din lucrarile sale criminalitatea,autorul o considera ca facnd parte din orice societatenormala crima este o parte integranta a tuturor societatilor.Intruct nu poate exista o societate in care indivizii sa nu seabata, mai mult sau mai putin, de la tipul colectiv, esteinevitabil ca si printre aceste abateri sa fie unele care saprezinte caracter criminal. Ceea ce le da acest caracter nu esteimportanta lor intrinseca, ci aceea pe care le-o imprumutaconstiinta comuna. Intruct crima este un act care trebuiepedepsit, o societate scutita de crima este absolut imposibila.Crima este, dupa opinia lui Durkheim necesara. Prin urmare, criminalitatea trebuie analizata si explicata nu prin ea insasici in legatura cu o cultura determinata in timp si spatiu.Faptele sociale se impart in normale si anormale si dinacest punct de vedere criminalitatea este un fenomen normal ,care insoteste in permanenta orice colectivitate sanatoasa. Astfel,anomia reprezinta, in conceptia lui Durkheim, o stareobiectiva a mediului special caracterizata printr-o dereglare anormelor sociale, datorita unor schimbari bruste crizeeconomice etc., - ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoileindividului si mijloacele disponibile pentru a le satisface.Durkheim arata ca individul, cu ct are mai mult, cu attdoreste mai mult, intruct primirea unor bunuri si avantajenu face dect sa stimuleze si nu sa satisfaca sau sa reducanevoile sau dorintele acestuia.Meritul acestor conceptii consta in special in replica pe care adat-o conceptiilor bioantropologice, deschiznd noiperspective in fata cercetarii stiintifice a cauzelorcriminalitatii. 1.3 Estimati rolul scolii pozitiviste italiene in constituirea criminologiei ca stiinta. Scoala pozitivista italiana este ceea care a contribuit colossalla constituirea criminologiei ca disciplinaautonoma,cuprinzind idei foarte importante pt criminology lacare sa ajuns prin intermediul unor ginditori care au avut valoroase idei darn u sau ridicat la nivelul unei scoli.Comunpt ei este tenta pozitivista bazata pe metoda experimentalarenuntind la studierea infractiuni ca entitate juridical infavoarea studiului infractorului ,adica a omului viu ce a comis infractiunea.Acesti ginditori se inscriu in curentelecriminologice ce tin de fiziognomie,frenologie,antropologiegenerala si alienism.In cadrul orientarii anthropologic-biologice sunt reuniteteorii care confera factorilor biologici o importantahotaritoare in geneza crimei.Specific pt aceasta orientare estelimitarea obiectului criminologiei la studiul infractorului prinincercarea de a demonstra prin incercarea de a demonstraexistenta unor trasaturi specifice de ordin bioantropologic.Oimportanta deosebita pt aprecierea corecta a continutului silimitelor acestei orinetari este intelegerea corecta aconceptelor fundamentale cu care stiintele biomedicaleopereaza cum sunt acelea de ereditar,innascut,constitutional. I Victima infratiunii 2.1 Reproduceti criterii de clasificare si tipologii a vicimelor. Exista mai multe criterii de clasificare a victimilor:1.Dupa categoria infractionala se pot diferentia numeroasecategorii de victime:-victime ale infractiunii de vatamare corporala-victime ale infractiunii de viol-victime alr infractiunii de tilharie etc.Practic victime exista la orice componenta deinfractiune dinpartea speciala a CP. 2.Dupa gradul de implicare si de responsabilitate in comitereainfractiunii a victimilor am analizat clasificarile luiMendelson,Fattah si Lamborn,axindu-ne in final peclasificarea lui Sheley din 1979:-infractor activ-victima pasiva-infractor activ-victima semiactivainfractor activ-victima activa-infractor pasiv-victima activa-infractor semipasiv-victima activa3.Dupa criteriul biologic,psihologic si social se inscrieclasificarea parinteluivictimologiei Henting in:-

consumatori de alcool si droguri-persoanele cu o intelegenta redusa,in conceptia lui Hentingacestea sunt nascuti pt a fi victime datorita naivitatii sicredulitatii lor-persoanele temporar deprimate,singuratici sau cu inimazdrobita pot cadea prada hotilor ,escrocilor..-persoanele achizitive,adica cele care in orice imprejurarecauta sa-si mareasca bunurile.Aceasta tendinta poate duce atitla crima cit si la victimizare. 2.2 Stabiliti rolul personalitatii si comportamentului victimei in mecanismul actului infractional. Fapta infractionla in realitate reprezinta un cuplupsihologic,adica criminalul ce a savirsit crima pe de o parte si victima crimei pe de alta parte.Victimele deseori colaboreazacu criminaliilor.Aceasta colaborare poate fi :-constienta-inconstienta-subconstienta.Rolul victimei ni acest cuplu este extrem de divers si dinaceasta cauza comportamentul vicgtimelor poate fi:-pozitiv-adica victima opune rezistenta activa agresorului-neutru-nu contribuie nici la comiterea infractiunii nici lacontarcararea ei-negativ-unde victima insesi incalca intr-un oarecare modnormele morale sau juridice.Reiesind din faptl ca un rol mai putin important in acest cupluil are victima,apare problema vinovatiei victimei prin care seintelege comportamentul integral al victimei si nu doar laturasubiectiva a conduitei,adica atit aspectul obiectiv cit si celsubiectiv privite in strinsa corelatie.Deci reiesind din gradul de responsabilitate al victimilor incomiterea infractiunilor precum si in functie de reactiesociala fata de acesta, victimele pot fi acuzate sau aparate. Victimele pot fi acuzate pentru erorilecomise,comportamentele indecente care au dus la aparitiaunor consecinte negative.Fiacare trebuie sa.si ia masuri deprecautie pt a reduce la minim riscul victimizarii. Aparatorii victimei considera ca cei care acuza victimaexagereaza masura in care provocarea contribuie la comitereainfractiunii si sustin ca majoritatea victimilor sunt completinocente,nevinovate.Vinovati sunt criminalul sau sistemul. 2.3 Elaborati directii prioritare de activitate a subiectilor prevenirii victimologice. Investigatia victimologico-psihologica isi pune scopuri oarecum tangentiale cu celeale criminologiei,determinate deinteresul pentru personalitatea victimei infractiunii.Unul dinscopuri consta in reabilitatea victimilor,deoarece acesteasuporta daune psihice profunde,pierderea increderii in lumeaincojuratoare si ni fortele proprii.Scopul principl al victimologiei este preintimpinarea savirsirii infractiunilor.Sarcinile victimologiei sunt:-studierea procesului de victimizare si a rolului victimei inmecanismul actului infractional-stabilirea pronosticului victimologic,deoarec cunoscindmecanismul de victimizare ,metodele si tipurile de victimizare,caracteristicile victimelor,locul si perioada detimp ce coreleaza cu procesul de victimizare este posibil de apreciza nivelul victimizarii in plan statistic.victimoterapia,ar include elaborari metodologice decomportare cu victima,de audiere a acesteia precum si decreare a unui sistem de reabilitare a victimei.Subiectii prevenirii victimologice mai sunt reprezentate deorganele de stat care au atributii in sfera prevenirii sicombaterii actelor infractionale.Victima poate fi aparat prinurmatoarele forme de cater autoritatea de stat:1.accesul la justitie si tratamentul echitabil.Victimele tre sa fietratate cu compasiune si sa le fie respactatdemnitatea.Trebuie sa fie informate dsp drepturile lor pt apute obtine compensarea cuvenita.Este dreptul victimei sa-ifie satisfacute nevoile juridice,cum ar fi posibilitatea curecurs,asistenta juridica pe tot parcursulprocedurii,asigurarea securitatii los si familiei lor. 2.obligatia de restituire si compensare.Sa se repare echitabilprejudiciile cauzate victimilor si familiilor lor.3.Indemnizatie-tre sa fie asigurata o indimnizatie financiaracare este in obligatia infractorului,in caz ca acesta nu aresurse,obligatia revine statului.O posibilitate de imbunatatire aacestor cerinte ar fi cresterea si intarirea fondurilor nationalede indemnizare a victimilor.Importanta activitatii subiectilor prevenirii victimologiceconsta in studierea victimei si conditiile care au inlesnittransformrea persoanei in victima,propune solutii ptinlaturareaacestor consecinte si masuri de protectie sociala.

Test 11 I Teorii criminologice contemporane de orientare psihologica 1.1 Definiti notiunea de psihanaliza

Psihanaliza inglobeaza o serie de concepii dezvoltate deSigmund Freudprivind explicarea fenomenelor psihice, bazate in primul rnd pe cercetarea proceselor desfaurate inincontienti a relaiilor sale cucontientul, din care rezultaprocedee terapeutice aplicate in cazul

tulburarilorpsihopatologice.Psihanaliza este in acelai timp- un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de ainvestiga semnificaia faptelori reprezentarilor ce au loc inincon tient;- o metoda de terapie a tulburarilor psihice, in cadrul careia setinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafaa iclarificarea semnificaiei rezistenelor, transferurilor i dorinelor ascunse ale pacienilor;- un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselorpsihice incontiente asupra trairilor, gndirii i activita ai oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetareaproceselor psihice i terapia starilor psihopatologice.Psihanaliza desemneaza concomitent trei lucruri.1.O metoda de investigarea a mintii. Si in special a mintiiinconstiente;2. O terapie a nevrozelor inspirata din metoda de mai sus;3. O noua disciplina de sine statatoare care se bazeaza pecunostintele dobindite in urma aplicarii metodei deinvestigare si experimentelor clinice.Prin urmare nu este nimic confuz in definitia psihanalizei.Psihanaliza este o tehnica specifica de investigare a mintii si oterapia inspirata de aceasta tehnica. Eu as pune terapia peprimul plan pentru a sublinia si mai clar ca psihanaliza nueste nimic speculativ, ca ea se invecineaza mai degraba cupsihoterapia si mai putin cu filozofia.
1.2 Analizati trasaturile constitutive ale nucleului personalitatii criminale in opinia lui Jean Pinatel.

Aceasta teorie e conceputa ca un model explicativ, capabil saaduca lamuriri atit in ce priveste geneza, cit si dinamicaactului criminal.Notiunea de personalitate criminala nu trebuie inteleasa caun tip antropologic, o varianta a speciei umane. Ea este uninstrument clinic, un concept operational. Pinatel neagaexistenta diferentei de natura intre oameni cu privire la actulcriminal: Psihanaliza ne-a invatat in acest sens unele lucruripe care le stiam inca de la Decalog. Orice om, in
circumstanteexceptionale, poate deveni delincvent.Inexistenta diferentei de natura intre oameni nu exclude insaexistenta unor diferente graduale in privinta pragului lordelincvential.Indivizii necesita instigari exterioare de diferita intensitatepentru a prezenta reactii delictuale, pentru a realiza trecereala act. Aceasta diferenta graduala este data de anumitetrasaturi psihologice care, in conceptia lui Pinatel, alcatuiescnucleul central al personalitatii criminale.Relund elementele pozitive ale teoriilor existente, J.Pinatelconstruieste o teorie explicativa centrata in jurul conceptuluide personalitate criminala. In una din lucrarile sale, autorulformuleaza posibilitatea conturarii unei astfel depersonalitati criminale, un fel de portret robot al acesteipersonalitati. Pinatel respinge teza existentei unor diferente de natura umana intre infractori si noninfractori, acceptnd,mai degraba, o diferenta de grad , unde gradul este nivelul dela care impulsurile endogene si excitatiile exogene ildetermina pe individ sa comita fapta antisociala. Sub aspectcomparativ, teoria lui J.Pinatel este ceva mai moderata dectcele ale predecesorilor sai.In conceptia autorului, personalitatea criminala este alcatuitadintr-un nucleu central , care include un sir de trasaturi de baza:1)egocentrismul,dupa care criminalul se dovedesteextrem de individualist si de egoist;2)labilitatea,dupa care criminalul are o constructiepsihica si morala slaba, firava, schimbatoare;3)indiferenta afectiva, dupa care criminalul este rece,lipsit de mila, de simpatie fata de semenul sau;4)agresivitatea,tendinta spre violenta si duritate etc.Fiecare dintre aceste trasaturi, luate izolat, nu sunt specificedoar acestei categorii de persoane si numai reuniunea lor intr-o constelatie confera personalitatii vocatia crimei. Aceste patru componente ale nucleului personalitatii auurmatoarea distributie:-agresivitatea joaca un rol de incitare, fiind ocomponenta activa, iaregocentrismul, labilitatea si indiferenta afectiva aurolul de a neutraliza inhibitia trecerii la act prin impiedicareasubiectilor de a lua corect in considerare aprecierea socialaori sentimentul de compasiune si simpatie pentru altul. Zisaltfel, rolul lor este de a da culoare verde agresivitatii.O trasatura de baza, caracteristica criminalului, este si nivelulscazut de inteligenta. Conform datelor statistice dintre cei cecomit furturi, 34% sunt debili si 26% sunt inapoiati mintal; ceice comit omoruri 47% sunt debili mintali si 26% suntmarginiti; cei ce comit violuri, 50% sunt debili mintali si 50%sunt inapoiati mintali.Dupa J.Pinatel, aspectul psihologic al criminalului trebuiecompletat si cu alte elemente. Asa, nivelul de cunostinte,nivelul de instruire al criminalului este, in general, scazut. Aceasta se exprima prin numarul mare de analfabeti inrndurile criminalilor, de cei care au intrerupt sau abandonat scoala. In consecinta, nivelul scazut de cunostinte referitor lanormele de conduita sociala, nivelul de pregatire profesionalaetc. Toate acestea duc la inexistenta frnelor care in modobisnuit inhiba la indivizii normali starea de

agresivitate.In sfrsit, conform conceptului de personalitate criminala,infractiunea este o fapta omeneasca, iar criminalii suntoameni obisnuiti, ca toti ceilalti; ceea ce ii deosebeste estetrecerea la act, care constituie expresia diferentei de gradsi astfel, intre personalitatea infractorului si cea anoninfractorului exista doar o diferenta cantitativa si nu unacalitativa.In acest context criminologia insasi apare ca o stiinta cestudiaza trecerea la actul delictual, evalund reactiapersonalitatii fata de o situatie specifica care creeaza ocaziainfractionala.Este cert faptul ca, pentru Pinatel, teoria personalitatiicriminale, cu toate ca este construita pe datele criminologieigenerale, reprezinta o ipoteza de lucru in domeniulcriminologiei clinice.Initial, teoria personalitatii criminale a fost conceputa pentrua explica fenomenul criminal individual. Ulterior, aceastateorie a fost extinsa cu privire la criminalitate.Totodata, ea a constituit o baza de lansare pentruteoriile trecerii la act, care apartin criminologiei dinamice,succesoarea etiologiei criminale. 1.3 Evaluati importanta teoriilor criminologice contemporane de orientare psihologica in aplicarea terapiilor si reabilitare a infractorilor. In cadrul orientarii psihologice sunt grupate principaleleteorii si conceptii criminologice, a caror trasatura comunarezida in centrarea explicatiei cauzale pe factori psihologici,iar deosebirea in caracterul mai mult sau mai putinexclusivist al determinismului psihologic.In comparatie cu teoriile de tip antropologic, psihopatologic,sociologic, care nu au urmarit rolul deciziei libere aindividului in geneza crimei, orientandu-se spre odeterminare de tip mecanicist intern sau extern, teoriile deorientare psihologica pledeaza pentru concilierea factorilorde personalitate libera a individului cu cei de determinare exosau endogena, recunoscandu-se pana la urma idei uneideterminari relative a comportamentului criminal.Trecere in revista a celor mai valoroase teze formulate dereprezentantii teoriei:1. A. Adler: Complexul de inferioritate al individuluideclanseaza dorinta acestuia de a-si depasi conditia proprie,care se poate manifesta prin actiuni antisociale, menite sacompenseze complexul prin faptul situarii sale in centrulatentiei publice.2. Etienne de Greef (teoria psihomorala) stabileste cele treifaze de evolutie ale psihicului catre savirsirea crimei:asentiment temperat, asentiment formulat, criza. Individulcare a parcurs aceste faze capata un Eu care consimte sitolereaza ideea crmei, prin aceasta deosebindu-se de un non-infractor. Primul va trece mai usor la comiterea crimeiaflindu-se intr-o situatie favorabila. 3. J. Pinatel (vezi mai sus) : - personalitatea criminalului ipoteza pentru dezvoltarea criminologiei clinice;-a constituit o baza de lansare pentru teoriile treceriila act, care apartin criminologiei dinamice, succesoareaetiologiei criminale.- a negat existenta diferentei de natura intre criminali si non-criminali (teza sustinuta de reprezentantii scolii bioantropologice), situind in centrul atentiei personalitateacriminalului ca suma de trasaturi specifice cumulative. II Traficul de fiinte umane 2.1 Descrieti notiuni juridico penale si criminologice ale traficului de fiinte umane . conform C.P Republicii Moldova,este recrutarea, transferarea, adapostirea sau primirea uneiperoane, cu sau fara consimamintul acesteia, in scop deexploatare sexuala sau necomerciala, prin munca sau serviciiforate, pentru ceretorie, in sclaviesau in condiii similaresclaviei,de folosire in conflicte armate sau activitai criminale,de prelevare a organelor sau esuturilor,sivarite prinameninare sau abuz: amenintare cu aplicarea sau aplicarea violentei fizice sau psihice nepericuloase pentru viata sisanatatea persoanei, inclusiv prin rapire, prin confiscare adocumentelor si prin servitute, in scopul intoarcerii uneidatorii a carei marime nu este stabilita in mod rezonabil:a)inselaciune ,b)abuz de putere, dare sau primire a unor plati sau beneficii pentru aobtine consimtamintul unei persoane care detine controlulasupra unei alte persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 7la 15 ani.Daca facemanaliza juridico-penalaa componentei date deinfractiune, atunci observam ca dispozitia articolului 165 CPal RM consta din:1) actiuni(adica: recrutarea, transportarea, transferul,adapostirea sau primirea), enumerate exact ca si in Protocolulcu privire la trafic;2)scopuri(exploatare sexuala comerciala sau necomercialaetc.);3)mijloace(lista mijloacelor este inclusa in lit. lit. a), b), c),alin. (1), art. 165 al CP al RM).Legislatorul moldav a facut un pas inainte, incluzind lanotiunea de exploatare sexuala din Protocol a specificariicomerciala si necomerciala. Consideram aceasta specificare binevenita si pozitiva, mai ales tinind cont de existenta in RMa traficului mireselor la comanda.

2.2 Stabiliti etapele traficului de fiinte umane EtapeleTFU sunt:1)recrutarea(adica selectarea si racolarea persoanelor in vederea deplasarii lor catre punctul de destinatie, in care seprezuma ca acestea vor fi exploatate sexual sau prin muncaori servicii fortate, sau exploatate in sclavie sau in conditiisimilare sclaviei, ori vor fi folosite in conflicte armate sau inactivitati criminale, ori le vor fi prelevate organele sautesuturile pentru transplantare) poate fi efectuata de una dinceletrei categoriide recrutori: barbati, avind virsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani (pina la 70% dintre recrutori); femei, cu virsta intre 18-35 de ani si familii. De regula recrutorii auocupatii ce presupun relatii cu publicul (vinzatori,taximetristi, angajati ai firmelor de turism etc.). Cele mai desutilizate metode de recrutare suntofertele falsedesprelocurile de munca in strainatate (chelnerita, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca Italia, Germania, Frantas.a., facute direct victimelor, sau prin intermediulcunostintelor, rudelor sau altor persoane apropiate;anunturila mica publicitate (de exemplu, Tinere cu virsta intre 18-25ani, dansatoare in tara X. Salariu foarte inalt. Plecareimediata.);2)transportarea(presupune deplasarea persoanelortraficate peste frontiera de stat a Republicii Moldova sau ininteriorul tarii, in vederea folosirii lor in scopurile prevazutede TFU) se desfasoara pe anumite rute, din tara de originespre tara de destinatie. Trecerea frontierelor se face cuajutorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi:legala(deexemplu, sub pretextul unor excursii sau participarii lacompetitii, intruniri etc.) siilegala(in cazul persoanelorminore sau fara pasaport etc.); printre tarile de destinatie celmai des figureaza Macedonia, Iugoslavia, Bosnia siHertegovina, Albania, Italia, Grecia, Turcia, Cipru s.a. Modalitatilede traversare a frontierelor sunt urmatoarele:- cu pasapoarte si vizelegale;- cu pasapoarte si vize false;- cumituireaserviciilor de frontiera;- cuevitareaserviciilor de frontiera.De regula, doar ajunse in tara de destinatie isi dau seama caau devenit victime ale TFU, fiind obligate sa traiasca inconditii de sclavie si sa ofere servicii sexuale, prostituindu-sepe strada, in cartiere special amenajate acestor servicii(zonele felinarelor rosii), in cluburi de noapte, agentii deescorta sau in bordeluri. Lipsite de bani si acte de identitate,aceste femei ajung in situatia de marfa, traind in conditiifizice si psihice infernale;3)transferul (adica transmiterea persoanelor traficate de laun traficant la altul, prin vinzare-cumparare, donatie, schimb,dare in chirie etc., pentru ca victima sa fie folosita in scopurileprevazute de art. 165 CP al RM);4)adapostirea(consta in ascunderea victimelor traficului intr-un loc ferit, ascuns, pentru a nu fi gasite de persoanelecare ar putea alerta autoritatile despre infractiunea de TFU,precum si pentru folosirea victimei in scopurile mentionatemai sus);5) primirea(inseamna intrarea in posesie asuprabunului, adica asupra victimei; la fel, primirea inseamna siangajarea victimei in activitatea, care i-ar permitecriminalului de a o folosi in scopurile TFU). 2.3 Elaborati programe de prevenire a traficului de fiinte umane Protectia victimelor in cadrul structurii complexe a uneistrategii antitrafic cuprinzatoare, prima prioritate esteprotectia persoanelor aflate in pericol. Nu numai organele depolitie, ci si alti actori, dar in special sistemul judecatoresc,trebuie sa tina seama de chestiunea sigurantei atunci cindactioneaza in contextul masurilor antitrafic. De exemplu, atunci cind un inculpat este eliberat, trebuie cintarit faptuldaca acesta reprezinta un pericol pentru siguranta altorpersoane. in acest caz, inainte de a elibera inculpatul, esteimperativa informarea politiei sau a organizatiei de sprijin al victimelor, la care victima a gasit adapost. Cind un inculpateste eliberat, trebuie cintarit faptul daca acesta reprezinta unpericol pentru siguranta altor persoane. in acest caz, inainte dea elibera inculpatul, este imperativa informarea politiei sau aorganizatiei de sprijin al victimelor, la care victima a gasitadapost.

Test 12 I Metodologia cercetarii criminologice 1.1 Dati notiunea de metoda si tehnica de investigare criminologica. Metoda este "acea ordine care se pune in studierea si invatarea unei stiinte". Este un produs ideatic, o creatie a mintii, ce se diversifica in activitatea de cercetare stiintifica intr-o pluralitate de metode particulare. Tehnica sau procedeul poate fi definit ca felul practic in care se utilizeaza o metoda sau alta. Metodologia, rezultat al reflectiilor filosofice legate de explicatia cauzala oferita de determinism si de rolul pe care il ocupa cauzalitatea in procesul de cunoastere, este stiinta care se ocupa cu studiul

metodelor stiintifice. 1.2 Determinati specificitatea metodologiei cercetarii criminologice

Majoritatea criminologilor ultimelor decenii au fostpreocupati de necesitatea conturarii unei metodologii acercetarii criminologice, pentru stabilirea locului acesteia incadrul metodologiilor de ramura si a raportului ei cumetodologia generala.Definitia metodologiei cercetarii criminologice rezulta dincomplexitatea fenomenului infractional, din necesitateainvestigatiilor cu caracter sociologic, psihologic, biologic,psihiatric, juridic etc., datele obtinute fiind integrate sicorelate teoretic intr-o maniera metodologica propriecriminologiei
1.3 Evaluati metode si tehnici de investigare criminologica. 3. Metode particulareClasificare a) metode de maxima generalitate (metoda observatiei, metoda experimentala);b) metode cu grad mai redus de generalitate (metoda clinica etc.). Unele metode particulare utilizate in domeniul criminologiei a) Metoda observatiei Observatia este de doua feluri: - empirica - la indemna oricui, are caracter spontan, subiectiv, nu ofera o imagine completa a fenomenului studiat etc. ; - stiintifica - o contemplare intentionata a realitatii, presupune existenta unor abstractii stiintifice b) Metoda experimentala Este o observatie provocata in conditii determinate sau alese de experimentator. Tipuri de experiment: - dupa locul de desfasurare: experiment de laborator si experiment de teren (fiecare prezinta avantaje si dezavantaje); - dupa natura variabilei independente: experiment provocat si experiment invocat; - dupa modalitatile concrete de manipulare a variabilelor: expe-riment "inainte" si "dupa", experiment "dupa", experiment ex post facto. Procedee pentru alcatuirea grupurilor de control:- controlul de precizie;- controlul statistic;- controlul la intmplare. c) Metoda clinica Cerceteaza cazul individual pentru formularea unuidiagnostic si prescrierea unei terapeutici. Foloseste studii de follow-up, studii descriptive ale unor cariere criminale si studii de caz propriu-zis. d) Metoda tipologica Este folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal in opozitie cu tipul noncriminal, pentru a descrie tipuri particulare de criminali (de ocazie, profesionist, pasional etc.), precum si pentru a stabili o tipologie criminologica a actului criminal. Intrebuinteaza notiunile de tip si tipologie. In criminologie, tipologiile se clasifica in: specifice (cea creata de Lombroso privind existenta unui tip unic de criminal innascut etc.) si de imprumut (realizate de E. Kretschmer, W. Sheldon etc.). O alta clasificare are in vedere orientarile teoretice din criminologie: tipologii constitutionale, psihologice, sociologice. e) Metoda comparativa Metoda comparativa este intlnita in toate fazele cercetarii criminologice, de la descrierea si explicarea pna la prognozarea fenomenului infractional, la toate nivelurile de interpretare - fenomen, fapta penala, faptuitor, victima - att in cercetarea de natura cantitativa, ct si in cea de natura calitativa. Criminologia foloseste, cel mai adesea, urmatoarele trei procedee: procedeul concordantei, procedeul diferentelor si procedeul variatiilor concomitente. f) Metodele de predictie Acestea au ca scop: - formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului crimina-litatii pe o anumita perioada de timp (de obicei 5 ani); - evaluarea probabilitatilor de delincventa (care se poate realiza prin prevederea semnelor unei delincvente viitoare la o vrsta foarte frageda sau prin prevederea comportamentului delincvent al persoanelor care au deja o conduita delincventa, cum ar fi, de exemplu, recidivistii).

Criminologia foloseste doua metode de predictie: metoda schemei de pronostic (scoala Germana) si metoda tabelelor de predictie (SUA). tehnicile de investigare criminologice -pot fi umratoarele: Ancheta sociala Cauzele care implica criminalitatea , causeeconomice, sociale, politice, exista in orice perioada sociala siapar ca factori constanti in ancheta sociala cu caracterparticular sau general. Chestionarul este utilizat in cercetarea criminologicapentru efectuarea unor evaluari de ansamblu ale fenomenuluicriminalitatii, in afara datelor statistice oficiale. Estereprezentat de intrebari de logica si psihologie, de imaginigrafice, care determina pe cel anchetat sa explice un anumitcomportament social. Interviul este o tehnica de investigare si aprofundare multmai flexibila. Realizarea interviului trebuie facuta decercetatori bine pregatiti professional, cu tact, interes pentrucercetare si confidentialitate. Tehnica documentara are in vedere lecturareadocumentelor care pot fi statisticile oficiale, dosare penale,dosare personale, etc. II Spalarea banilor 2.1 Descrieti trasaturile caracteristice ale conceptului criminologic de spalare a banilor. Cod Penal savirsire actiunilor fie spre atribuirea unuiaspect legal sursei si provinientei mijl banesti, a bunurilorsau veniturilor obtinute illicit in urma savirsiriiinfractiunilor, fie spre tainuirea, deghizarea saudenaturarea informatiei priv natura, originea, miscarea,plasarea sau apartenenta acestor mijl banesti, bunuri sau venituri despre care pers stie ca provin di activitinfractional. Termenul de splare a banilor apare prinanii 1920, cand aa personaliti ca Al Capone i Bugsy Moranau deschis spltorii in Chicago pentru a-i spla baniimurdari, iar bandele stradale cutau s dea o explicaielegitim banilor pe care ii obineau din activiti infracionale.Splarea banilor este o expresie de origine americanutilizat iniial de structurile crimeiorganizate pentru a desemna reinvestirea in afaceri ilicitea banilor obinui din asemenea afaceri,utilizand in acestscop circuite financiare naionale i internaionale .Prin termenul splarea banilor legiuitorul are in vederelegalizarea veniturilor ilegale,folosindu-le in calitate desinonime. Desigur, utilizarea acestuia simplificcomunicarea, evitandu-se astfel explicaiile in plus, cu atatmai mult c termenul splarea banilor a cptat amploare inplan internaional, fiind inclus chiar i in acteleinternaionale .Pe lang splarea banilor este utilizatfrecvent i termenul bani murdari 2.2 Comparati metode si tehnici de sparare a banilor Metodele de spalare a banilor1. Reguli de baza ale spalarii banilor.a) Anonimatul- este una din regulile spalarii banilor prin caretranzactia cu valori obtinute din infractiuni trebuie sa fieasemanatoare altor tranzactii legale din mediul sau locul undeacestea au loc. In esenta, numerarul nu trebuie sa lase niciopista care sa conduca la originea sa. In economiile in care sefoloseste des numerarul pentru achizitii de mai mica sau maimare valoare, dispunerea de acesta nu reprezinta niciun riscpentru infractor. Totusi, in majoritatea tarilor, aproape toatetranzactiile cu sume mari sunt realizate nu cash, ci prinutilizarea altor mijloace de plata (cecuri, polite bancare, cartide credit), de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sumemari de bani in numerar creeaza suspiciuni.Din aceasta cauza, infractorii au creat tehnici si metode variate de inserare a numerarului in sistemul financiar, sianume:-structurarea, adica divizarea sumelor mari in sume mai micisi depunerea acestora de catre mai multe persoane in diverseconturi bancare sau utilizarea sumelor respective in vedereaachizitionarii altor instrumente de plata, cum ar fi titlurile lapurtator sau ordinele de plata;-contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegala dintara a unei cantitati de bani in numerar si introducereaacesteia intr-o alta tara, in general cu reguli mai putin stricte,de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantitatii pe vasecargo;-amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-oafacere legala cu numerar, sume care apoi sunt depozitate impreuna. b) Vitezacirculatia rapida a valorilor, pentru a nu putea fidetectate. Odata ce numerarul a intrat in sistemul financiar,fie ca se afla sau nu in tara de origine, spalatorul poate utilizaavantajele create de progresele informatice (IT), metodelemoderne de transmitere a banilor, pentru a-i pune rapid incirculatie. Transferurile bancare electronice pot misca sumemari de bani aproape oriunde in lume in doar cteva minute,fara ca detinatorul lor sa fie nevoit sa treaca pe la banca sau saimplice angajatii bancii.c)

Complexitatea. Prin impartirea fondurilor sale in maimulte tranzactii si viteza acestor operatiuni, spalatorul facedificila si uneori imposibila munca investigatorilor de a

reconstitui drumul banilor. Transferurile dintr-un cont in maimulte conturi aflate in alte tari si redirectionarea ulterioaradinspre acele tari creeaza un circuit complex multinationalelectronic, care face dificila urmarirea lor de catre organellede cercetare.d) Secretul. In ciuda faptului ca secretul bancar are un scoplegitim si o justificarea comerciala, acesta poate conduce laaparitia unor paradisuri financiare, ce ofera protectieinfractorilor, la nivel mondial existnd aproximativ unmillion de corporatii anonime, ce impun un secret financiarstrict si apara investitorii straini de investigatii si anchete judiciare.2. Tehnici de disimulare a originii ilicite a veniturilor:supraevaluarea pretului unui bun printr-o factura de valoaremai mare dect valoarea sa reala sau printr-o factura partialsau in totalitate falsa;- tranzactii comerciale false inserate in cadrul unei afacerilegale prin: tranzactii cu numerar dintr-o valuta in alta inmod repetat si rapid, folosirea unor conturi bancare multiple,deschiderea si inchiderea repetata a acestora, transferurielectronice bancare din contul unor persoane juridice incontul unor persoane fizice, efectuarea de transferuri externea unor valori mari folosind multiple instrumente monetare,cecuri bancare sau de calatorie, operatiuni de credit,investitii, constituirea de garantii fictive, etc;- metoda imprumutului returnat. O parte din fonduriletransferate pe cai ilicite in strainatate revin sub forma de imprumut infractorului sau firmei pe care o controleaza. Aceasta operatiune este urmata apoi de returnarea sumei imprumutate, la care se adauga dobnzile convenite de partisi eventual penalitati de intarziere, ce conduc la sume din ce in ce mai mari, care intra astfel in circuitul legal;- politele de asigurare, prin schimbari frecvente ale beneficiarilor, plata unor prime mai mari dect cele normaldatorate si solicitarea ulterioara ca rambursarea sa fie facutacatre o terta persoana, receptionarea primelor de asigurareprin brokeri sau intermediari financiari din centre offshorecare nu respecta regulile de publicitate sau evidenta, la carede fapt intentionat nici nu sunt obligati contractual.3. Sisteme utilizate in spalarea banilor.a) Destinatiile offshore. Paradisurile offshore sunt tari sauteritorii, adesea insule sau grup de insule, care acceptaimplantari fictive de companii, utilizate ca simple cutiipostale, zone cu reglementari elastice privind controlulschimburilor valutare si mari libertati privind impozitele sicare ofera, in acelasi timp, aproape fara exceptie, un secret bancar impenetrabil si multe drepturi in acest senscompaniilor private.In momentul in care banii sunt transformati intr-o forma carepoate fi transferata sau cu care se poate face contrabanda, celmai adesea acestia iau calea unui centru offshore. Acest sistem ofera reale avantaje practice pe care infractorii lecunosc. In primul rnd , fondurile sunt plasate in zonelegeografice protejate de jurisdictii ce nu admit influenta jurisdictiilor in care s-a obtinut profitul. Prin implicarea uneialte jurisdictii, apar mai multe bariere legale si financiare incalea organelor de investigatie, att sub aspectul obtinerii, ctsi al conservarii ori valorificarii probei care sa poata fi admisa in instanta. In al doilea rnd, sunt inca multe tari carefaciliteaza primirea banilor din exterior indiferent de sursaacestora sau a modului de transmitere, bani ce pot intra directsi discret in sistemul bancar conventional, intruct nu existanicio obligatie de plata a taxelor, nu exista o dovada acapitalului social, niciun acord de dubla impunere, nicioobligatie de a tine registre contabile, nu exista administratorisau actionari inregistrati, nu se cunosc persoanele care detinputerea de decizie in companie, nu se cunoaste identitateaadevaratului beneficiar, etc. De obicei, proprietariicompaniilor nu au resedinta in tarile unde si-au infiintatsocietatile, aceste persoane fiind reprezentate prin imputerniciti, care primesc dispozitii prin mijloace codificateconvenite anterior.Paradisurile fiscale reprezinta una din cele mai comune siutilizate proceduri pentru frauda si evaziune fiscala la nivelinternational. b) Companiile scoica. In esenta, companiile scoica sunt aceleacare exista doar pe hrtie. Documentele de infiintare alecompaniei pot cuprinde un cont bancar valid si ceva mai multdect numele sau adresa avocatului sau agentului care seocupa cu infiintarea companiei, imputernicit si poate ctivaactionari.Sunt acele companii care nu au active independente sauoperatiuni comerciale proprii si care sunt utilizate deproprietarii acestora pentru a-si desfasura afacerile saupentru a mentine controlul asupra altor companii. Ocompanie scoica este inregistrata in tara in care este infiintata, dar nu este tranzactionata pe piata de capital si nuopereaza de sine

statator. Intruct companiile scoica nu suntilegale, spalatorii de bani, evazionistii si finantatoriiterorismului le pot relativ usor converti si utiliza pentruascunderea provenientei ilicite a veniturilor. Aceste companiisunt usor de infiintat si pot fi conectate cu alte companiiscoica din lume. Daca o companie scoica este infiintata intr-o jurisdictie cu o legislatie stricta sub aspectul protejariisecretului bancar, este aproape imposibil sa se identificeadevaratii proprietari sau administratori ai societatii si, deaceea, este imposibil sa se urmareasca fondurile ilicite caresunt returnate catre beneficiarul real.O tehnica folosita cu succes de infractori este infiintarea decompanii scoica pentru a le putea vinde actiunileinvestitorilor externi. Acesti investitori externi sunt defapt intermediari folositi de spalatorii de bani. Achizitionareaactiunilor se face cu documentatia legala necesara si baniiintra astfel in mod legal in posesia infractorilor.De obicei, infiintarea companiilor scoica se face nu deproprietari, ci de agenti, care selecteaza jurisdictiile ce oferaavantajele unei infiintari rapide, costuri mici de inmatriculare, clauze minime sau care cauta acele zonegeografice care faciliteaza aparitia companiilor pe teava,locatii unde nu se solicita informatii despre proprietari saucare interzic dezvaluirea unor astfel de informatii. c) Folosirea liber-profesionistilor. Avocatii, notarii, contabiliisi alti liber-profesionisti realizeaza un numar semnificativ deactivitati in sprijinul clientilor lor, organiznd siadministrndu-le afacerile financiare si comerciale. Inaintede toate, ei acorda asistenta persoanelor fizice si juridice indomenii precum investitiile, infiintari de companii,administrare, management, optimizarea situatiei lor fiscale sialte operatiuni legale. In plus, consultantii legali pregatesc si,daca este necesar, strng documentatia necesara pentru infiintarea de societati comerciale. In multe situatii, pentru beneficii materiale substantiale, astfel de profesionisti pot fidirect implicati in desfasurarea de tipuri specifice detranzactii financiare, de exemplu, pastrarea fondurilor sauplata pretului de achizitionare sau vnzarea de bunuriimobiliare. Unii din acesti liberprofesionisti ajung sa sespecializeze in identificarea unor societati comerciale saulocatii offshore pentru utilizarea lor in scheme de spalare a banilor, producnd toata documentatia de specialitatenecesara, ce ofera o aparenta de legalitate afacerilor.In esenta, liber-profesionistii folositi ca intermediari detincunostinte si competente ce pot fi utilizate de infractoripentru transformarea profiturilor ilegale in venituri legale.d) Sistemele alternative de transmitere a banilor.Sistemele alternative de transmitere rapid a banilor (SAT)permit ca banii s circule in jurul lumii fr a utiliza sistemul bancar conventional. SAT poate fi utilizat in scopuri legale siilegale si poate exista in forme diverse. De obicei sunt pstrateevidente ale tuturor tranzactiilor, dar acestea pot fi fcute in dialect, prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliarinvestigatorilor si de
aceea poate fi dificil sau imposibil deinterpretat.Din motive evidente, SAT este un sistem atractiv si folosit pescar larg de ctre retelele crimei organizate si infractoriipericulosi. SAT este utilizat nu numai pentru a spla veniturile obtinute din infractiuni, dar si pentru a evita taxelefiscale si obligatiile vamale. Exist si o ingrijorare la nivelinternational asupra faptului c SAT poate fi folosit usor infinantarea terorismului. Se estimeaz faptul c exist inEuropa mii de bancheri SAT, majoritatea apartinndcomunittilor asiatice, iar clientii lor sunt persoane fiziceobisnuite si nu infractori.Desi este o afacere discret, bancherii din economiasubteran sunt probabil cunoscuti in cadrul comunittii sirespectati pentru serviciile pe care le ofer in transmiterea banilor care au fost cstigati in strintate ctre familiile deacasa, adesea la o rat de schimb mai bun si cu un comisionmai sczut dect cel aplicat de bnci sau de sistemele oficialede transmitere rapid de bani.Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de ctrepersoane care nu pstreaz o relatie traditional cu banca sicare vor sa transfere banii in tara lor de origine, cu minimumde cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite si de ctrespltorii de bani. Prin intermediul unei retele internationalede agentii localizate peste tot in lume, o persoan poatetransfera electronic bani rapid (de obicei, in cca 10 minute),cu incredere, convenabil

si la preturi atractive unor altepersoane aflate in una din cele peste 150 de tri.e) Cazinourile si Internetul.Un cazino este un club comercial de jocuri care ofera maimulte tipuri de jocuri, de exemplu jocuri mecanice, caresolicit monezi sau jetoane pentru a fi activat.Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de ctrespltorii de bani datorit vitezei si naturii intensive a jocurilor cu numerar si datorit faptului c intr-un numrmare de tri cazinourile furnizeaz clientilor lor o gam largade servicii financiare. Acestea servicii disponibile la cazinourisunt similare, in multe cazuri cu cele furnizate de bnci si potinclude conturi de debit sau credit,

facilitti pentrutransmiterea sau primirea de fonduri direct de la alteinstitutii, precum si servicii de schimb valutar si de incasare in numerar a cecurilor.Cazinourile din Romnia inc nu aplic servicii formalefinanciare, dar nu putem exclude c acestea ar putea fiinteresate in serviciile respective intr-o scurt perioad detimp.Riscul splrii banilor este foarte mare datorit faptului cInternetul folosit in aceste cluburi ofer accesul usor siaproape universal, elimin contactul fat-in-fat si esteextrem de rapid si eficient in eliminarea frontierelor. Existatrei caracteristici ale Internetului care impreuna tind saagraveze anumite riscuri conventionale de spalare a banilor:- accesul usor prin Internet- contactul dintre client si institutie este unuldepersonalizat;rapiditatea tranzactiilor electronice.f) Societtile cu titluri nominale si la purttor.Certificatele de actionar sunt documente care dovedescdreptul de prioritate asupra companiei sau societatiicomerciale. In majoritatea trilor, detintorul de actiuni este inregistrat si orice transfer de actiuni ctre o alt persoantrebuie s fie inregistrat intr-un registru oficial. Totusi, unele jurisdictii ofer posibilitatea detinerii sau transferuluiactiunilor intr-o form la purttor. Aceste actiuni la purttor confer drepturi de proprietateasupra companiei mai mult dect detinerea actual aactiunilor. In cazul acestor actiuni la purttor nu exist nicio inregistrare cu privire la actionar si cel care se afl inposesia fizic a certificatului de actionar este proprietarulunei parti corespunzatoare din societatea comerciala. Deaceea, este probabil ca adevratul proprietar al companiei snu apar in nici o evident a companiilor sau in vreo statisticaguvernamental. Atunci cnd identitatea actionarilor nu este inregistrat la emiterea si transferarea unei actiuni, dreptulde proprietate este anonim. Astfel de companii reprezintmijloace excelente pentru primirea, detinerea si transferulaverii in mod anonim, la adapostul controlului financiar saual organelor judiciare.g) Folosirea organizatiilor non-profit.Organizatiile nonprofit aduna sute de miliarde de dolarianual de la donatori si distribuie acesti bani -dupa platacosturilor lor administrative- catre beneficiari. Attcheltuielile lor administrative, ct si cuantumul si necesitateacheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate si dificil deapreciat utilitatea lor.Folosirea cu reacredint a organizatiilor non-profit pentruspalarea banilor si finantarea terorismului este o modalitatefrecvent folosita de retelele crimei organizate, de multe oriaceste entitati fiind create special in astfel de scopuri.Problema aceasta a captat antentia Grupului de ActiuneFinanciar International (GAFI)[2], G8 si Natiunilor Unite,precum si a autorittilor nationale din mai multe regiuni. 2.3 Apreciati eficiemta aplicabilitatii preederilor Legii Nr.190 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului din 26.07.2007 referitor la declararea tranzactiilor limitate si suspectate de catre entitatile raportoare. In conformitate cu art. 6 din legea sus-mentionata, entitatileraportoare (unitati de schimb valutar, banci, fonduri deinvestitii, burse de valori etc) aplica masuri de identificare (a beneficiarului operatiunii financiare) stabilind amploarea lor in functie de riscul asociat tipului de client, relatiei de afaceri, bunului sau tranzactiei.Institutiilor financiare li se interzice sa tina conturi anonimesau conturi pe nume fictive, sa stabileasca ori sa continue orelatie de afaceri cu o banca fictiva sau cu o banca despre carese stie ca permite unei banci fictive sa utilizeze conturile sale.Entitatile raportoare sint obligate sa se abtina de ladeschiderea contului, de la stabilirea unor relatii de afaceri,sa inceteze ori sa refuze indeplinirea tranzactiilor in cazul incare nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificareapersoanei fizice sau juridice ori datele si informatiile obtinutesint neautentice sau neveridice, conform legislatiei in vigoaresi actelor normative ale organelor de supraveghere. Inconformitate cu art.8, entitatile raportoare sint obligate saraporteze astfel de circumstante Centrului pentruCombaterea Crimelor Economice si Coruptiei.Entitatile raportoare sint obligate sa informeze imediatCentrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptieidespre orice activitate sau tranzactie suspecta, in curs depregatire, de realizare sau deja realizata. Datele privindtranzactia suspecta sint reflectate intr-un formular special,care se remite Centrului pentru Combaterea CrimelorEconomice si Coruptiei in cel mult 24 de ore.Tranzactiilerealizatesau in proces de realizare printr-o operatiune cu o valoare ce depaseste 500 de mii de lei,precum si cele realizate prin mai multe operatiuni, indecursul a 30 de zile calendaristice, in valoarea mentionata,sint reflectate in formularul special, care se remite Centruluipentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei cel tirziula data de 15 a lunii imediat urmatoare lunii de gestiune.Reglementarea si controlul modului de executare a legii puse in duscutie sint asigurate de urmatoarele institutii cu functiide supraveghere a entitatilor raportoare, conformcompetentei stabilite de legislatie:a) Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice siCoruptiei;b) Banca Nationala a Moldovei;c) Comisia Nationala a Pietei Financiare;d) Ministerul Justitiei;e) Ministerul Dezvoltarii Informationale;f) Ministerul Finantelor;g) Serviciul Vamal.Pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantariiterorismului, organele cu functii de supraveghere a entitatilorraportoare sint obligate:a) sa constate ca entitatile raportoare utilizeaza politici,practici si proceduri scrise, inclusiv reguli stricte cu privire lacunoasterea persoanelor fizice sau juridice, avind drept scoppromovarea normelor etice si profesionale in sectorulrespectiv si prevenirea folosirii acestuia, in mod intentionatsau nu, de catre grupuri criminale organizate sau deasociatiile lor; b) sa determine ca entitatile raportoare se conformeazapoliticilor, practicilor si procedurilor proprii, orientate spredepistarea activitatii de spalare a banilor si de finantare aterorismului;c) sa informeze entitatile raportoare despre tranzactiile despalare a banilor si de finantare a terorismului, inclusiv despre noile metode si tendinte in acest domeniu;d) sa identifice posibilitatile de spalare a banilor si definantare a terorismului ale entitatilor raportoare, sa intreprinda, dupa caz, masuri suplimentare pentruprevenirea folosirii ilegale a acestora si sa informeze entitatileraportoare despre eventualele abuzuri.Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptieipoate efectua, din oficiu sau la solicitare, expedierea,receptionarea ori schimbul de informatii si de documente cuservicii similare straine pe principiul de reciprocitate, cuconditia conformarii acelorasi exigente privindconfidentialitatea, in baza acordurilor de cooperare.La decizia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economicesi Coruptiei, entitatile raportoare sint obligate sa sisteze, peun termen indicat in decizie, dar nu mai mare de 5 zilelucratoare, executarea tranzactiilor suspecte. Daca aceastaperioada este insuficienta, Centrul pentru CombatereaCrimelor Economice si Coruptiei poate solicita motivat, inainte de expirarea termenului, Procuraturii Generale sauinstantei judecatoresti prelungirea perioadei de sistare sausechestrarea bunurilor.Entitatile raportoare sisteaza, pentru 2 zile lucratoare, tranzactiile cu bunuri, exceptind tranzactiile de suplimentarea contului, ale persoanelor si entitatilor implicate in activitatiteroriste, in finantarea si in acordarea de sprijin acestora pealte cai; ale persoanelor juridice dependente sau controlatedirect ori indirect de astfel de persoane si entitati; alepersoanelor fizice si juridice care actioneaza in numele sau laindicatia unor asemenea persoane si entitati, inclusiv mijloacele derivate sau generate de proprietatea care leapartine sau care este controlata, direct sau indirect, depersoanele si entitatile mentionate, precum si de persoanelefizice si juridice asociate lor, informind imediat Centrulpentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, dar numai tirziu de 24 de ore de la primirea cererii. Daca intermenul de 2 zile mentionat nu primesc decizia Centruluipentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei desistare a tranzactiei, entitatile raportoare executa tranzactia.

Test 13 I Teorii clasice asupra criminalitatii 1.1 Relatati esenta scolii cartografice (geografice). Reprezentantii scolii cartografice sunt Andre Michel Guerry(1802-1866) si Adolphe Quetelet (17961874).Denumirea scolii i-a fost acordata pentru ca adeptii eievidentiau rolul factorilor de mediu si geografici asupracomportamentului criminal, rolul asa-ziselor harti alecriminalitatii. Deci, crimele, in acest context, depind de:clima, temperatura, altitudine, latitudine, eruptii solare etc.Cu aceasta denumire scoala cartografica sau geografica, nusunt de acord unii criminologi, considernd ca denumireaeste prea restrnsa, adeptii scolii studiind nu numaidependenta geografica a criminalitatii. Totusi, ei au fost aceicare au acreditat termenii utilizati destul de frecvent in epocacontemporana ca factor geografic, geografia crimei, zona criminogena si harta a criminalitatii.In cele din urma Quetelet considera ca omul este un produs almediului fizic si social, iar fiecare infractiune este pregatita de insusi societate, criminalul fiind doar instrumentul deexecutare.Principalele teze ale scolii cartografice merg spre ideea de baza ca criminalitatea este in esenta un fenomen social,natural, care se repeta de la an la an, cu aceeasi regularitate siconstanta, ceea ce permite previzibilitatea producerii sale in viitor.Datorita acestei legi legea dezvoltarii cu constanta siregularitate a criminalitatii se poate aprecia cte crime vor fi comise in viitor. La aceasta lege s-a ajuns in special pe baza datelor

statistice.a)O teza principala formulata de Guerry si Queteleteste faimoasa lege termica a criminalitatii, potrivit careiacriminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an laan, iar aceasta se face sub influenta unor factori fizici cumsunt latitudinea, sustinnd, de exemplu, ca infractiunile de violenta predomina in sezonul cald sau in sud, iarinfractiunile impotriva proprietatii predomina in nord sau insezonul rece. Aceasta scoala are un merit colosal, fiindca este prima care asesizat legaturile ce exista intre criminalitate si fenomeneledin mediul social si natural. Adeptii scolii au observat siargumentat caracterul repetabil al criminalitatii, subliniindnecesitatea luarii unor masuri cu caracter penal si social decombatere a criminalitatii. 1.2 Comparati teoriile din cadrul curentului psihologic clasic. O comparare esentiata ce sta la baza teoriilor din cadrulcurentului psihologic clasic intre asociationaism si behaviorism este:1.Asociationismul este un curent psihologic de orientarematerialist-mecanicista raspndit in Europa intre sec. XVIII-XIX. Behaviorismul este un curent psihologic american aparut la inceputul sec. XX.2. Conform asociationismului, mecanismul fundamental alformarii insusirilor si proceselor psihice umane il reprezinta procesul de asociere, sustinnd ca fiecare proces psihic,fiecare insusire este rezultatul unui lant sau compozitiiasociative, formate in constiinta individului normal saucriminal, independent de vointa acestuia.Insa denumirea curentului provine de la cuvntul englezbehaviour, care inseamna comportament. De aici, behaviorismul mai poarta denumireade teoriacomportamentelor . Acest curent american a pus la baza studieriicomportamentului uman relatia dintrestimul-raspuns.Potrivit acestei conceptii, pentru a analiza procesele psihice,trebuie sa pornim, in exclusivitate, de la date obiective,respectiv de la reactiile glandulare, viscerale, musculare saularingale ale individului, la stimulii exteriori.3. La asociationismteorie este in mare parte nestiintifica,fiindca reduce explicatia comportamentului criminal doar la asociatiile de idei, ceea ce este normal, dar absolut incomplet.In fine, asociationismul anume din aceasta privinta si estecunoscut si sub denumirea de atomism psihologic.Iar la behaviorism aceasta orientare este considerata demarea majoritate a autorilor ca fiind nestiintifica siunilaterala, intruct nu sesizeaza cauzele reale alefenomenului criminalitatii, incercnd fara succes sa readucasi sa explice aspectele de comportament. Anume din acesteconsideratii aceasta orientare mai este cunoscuta si subdenumirea de psihologie fara constiinta sau psihologiaobiectiva. 1.3 Evaluati rolul feudalismului si a doctrinei psihanalitice in tratamentul psihologic al infractorilor. Se considera ca psihanaliza a constituit punctul de trecere dela psihologia criminala la criminologia psihologica. Sigmund Freud s-a nascut la 6 mai a.1856 in localitateaFreiberg, pe teritoriul Cehoslovaciei. El si-a petrecut intreagacopilarie la Viena. El a fost medic neurolog si psihiatru vienezde mare renume, creatorul unei doctrine originale care-ipoarta numele freudismul .Teoriile freudiste nu au aparut pe un teren gol. Ideea depsihanaliza apartine unui tovaras al sau mai mare Iosif Breier precum si specialistului in hipnoza, francezului JeanCharcot care activa la Spitalul Salpetriere, unde S.Freud siadesfasurat practica.Pentru prima data cuvntul de psihanaliza a fost utilizat deFreud intr-un ziar francez din a.1896 si aproape 10 ani el afost singurul reprezentant al acesteia.Printre principalele lucrari ale lui Sigmund Freud se numara:Psihopatologia vietii cotidiene, Interpretarea viselor,Psihologia maselor si analiza eului, Noi prelegeri depsihanaliza, Introducere in psihanaliza, Eul si sinele,Totem si tabuFreud are meritul incontestabil de a introduce o maniera cutotul originala in explicarea mecanismelor psihicului umanprin metoda psihanalitica. Prin studiile sale, el a incercat sademonstreze existenta unei personalitati antisociale ce tine desfera psihologiei normale si sa explice mecanismul deformare a acesteia.Teoria lui Freud a rezultat din doua etape decisive. Primaetapa contine ideea referitoare la inconstient parteainvizibila a aisbergului, care formeaza cel mai larg si cel maiputernic sector al mintii noastre. Inconstientul, in conceptialui Freud, se deosebeste de preconstient care, desi in modnormal este asemanator inconstientului, poate fi stimulatprin diverse procese de gndire si deveni constient . Deci,prima etapa include inconstientul, preconstientul siconstientul ca niste entitati autonome.Meritele lui S.Freud sunt enorme, iar realizarile lui au fostutilizate cu succes in medicina, reusindu-se vindecarea unortulburari psihice. Cu ajutorul metodei psihanaliste, el aintrodus o maniera originala de explicatie a mecanismelor siproceselor psihice; a elaborat conceptii noi cu privire laaparatul psihic, iar psihanaliza este tot mai des folosita, virtutile ei nefiind insa pe deplin elucidate.

II Fenomenologia criminalitatii 2.1 Definiti conceptul de criminalitate in sens restrins si in sens larg. Sensul larg (lato sensu), unde prin criminalitate in sens larg intelegem totalitatea crimelor comise de-a lungul intregii evolutii umane pe intreaga suprafata a globului terestru. b) Sensul restrins (stricto sensu), unde prin criminalitate in sens restrins intelegem totalitatea crimelor savirsite in limitele unei perioade de timp determinate, intr-o arie geografica determinata.

2.2 Clasificati factorii criminogeni.

Factorii criminogeni ce determina criminalitatea ca fenomen social se clasifica in : - factori economici,- factori demografici,- factori culturali,- factori politici. 1) Factori economici ce pot fi considerati cu continut criminogen. a) Industrializarea - ofera locuri de munca , posibilitat de instruire , specializare si cresterea nivelului de trai , mobilitatea populatiei spre zonele industriale din mediul rural, individul devenind un necunoscut, navetismul prelungit, - dezechilibrul psihologic cu efecte in starea de stres a muncitorilor b) Somajul - scaderea nivelului de trai , - instabilitate emotionala, - scade autoritatea tatalui ca si "cap al familiei". c) Nivelul de trai - saracia si dorinta de inavutire imping spre delicventa d) Crizele economice - scad salariile, creste rata somajului, - apare specula, - proprietatea este in pericol att a statului ct si cea particulara. 2) Factorii demografici a) moblitatea sociala si urbanizarea, - scade controlul social , - structurile urbane nou formate sunt necuprinzatoare la inceput sub aspectul emotional. b) emigrarea spre tari cu potential economic. - tel neatins, frustrarea,- necunoasterea legislatiei ,- acceptarea sclaviei si a muncii fortate, - export de delicventa si criminalitate autohtona ,- import de criminalitate straina. c) imigrarea din tari foarte sarace, asiatice , africane spre spatii favorizante economic. - dezechilibru social pe zonele unde se instaleaza,- ermetizarea etniilor, - lipsa factorilor educationali in mediul etniilor, - lipsa comunicarii cu autoritatile datorata necunoasterii limbii. d) traficul cu fiinte umane - prostitutie ,- cersetorie,- sclavie,- dezvoltarea retelelor de trafic.,- spalarea banilor, - violenta maxima. 3)Factori socio-culturali a) familia familia contemporana si-a micsort dimensiunile si rolul, apar sintagme noi precum: "disparitia familiei"," familia in bucati", "familia asistata" , "familia destramata", s-a dezvoltat concubinajul, vrsta casatoriei a crescut inspre 40 de ani, procentajul divorturilor este in crestere, preocuparea pentru parinti ori rudele in neputiinta a scazut. b) esecuri privind integrarea scolara copiii inadaptati social constituie o problema ,- insubordonare ,- lipsa de interes, absenteismul,- repetentia,- conduita agresiva in raport cu cadrele didactice. c) impactul activitatilor din timpul liber lipsa de interes pentru sport , cultura , arte,- consumul de alcool si tutun, fuga de acasa. d) impactul mijloacelor de informare in masa ( radio , TV,presa scrisa). e) alcoolismul- consum de alcool,- consum si trafic de droguri. 4)Factori politici a) razboiulinstaureza haosul, anarhia economica si sociala, violenta.

b) revolutia reprezinta acea stare de criza politica de mare amploare care se finalizeaza pe cale conflictuala urmarindu-se inlaturarea de la putere a unui grup/ conducator , cucerirea puterii politice si schimbarea ornduirii sociale.

Test 14 I Personalitatea infractorului 1.1 Definiti trasaturile biologice individuale ale infractorului: virsta si sexul. Virsta infractorului- reprezinta o trasatura individuala apersonalitatii care ne indica nivelul de dezvoltare bio-psiho-sociala a acestuia. Astfel, virsta caracterizeaza gradul dedezvoltare a aptitudinilor fizice ale persoanei(forta fizica,dezvoltarea instinctilor, inclusiv a celor sexualeetc.), niveluldezvoltarii psihice(intelectul, vointa sau afectivitatea), niveluldezvoltarii sociale(gradul de scolarizare, profesia, stareacivila, experienta de viata etc.). Toate aceste caracteristici nepot da indicatii referitoare la explicarea comportamentuluideviant in general.Stabilirea virstei infractorului este necesara pentru a seputea cunoaste nivelul dezvoltarii bio-psiho-sociale a acestuiasi pentru a se stabili daca acesta raspunde penal pentrufaptele sale, in raport de virsta pe care o avea la data savirsiriifaptei.Criminologia distinge Cinci categorii de virsta:- copilaria (de la 0-12 ani);- adoliscenta(12-22ani, unde preadolescenta cuprinde virstaintre 12-15ani; adolescenta propriu-zisa-15-15ani;postadolescenta-18-22ani);- tineretea(de la 2235ani);- virsta adulta(de la 35-60/65ani);- virsta a treia sau batrinetea(de la 60/65ani). Virsta prezinta interes in criminologie deoarece in raport cuea se constata atit o curba specifica de evolutie, numerica, citsi tipologica a infractorului. Sexul infractorului- reprezinta ansamblul trasaturilormorfologice si sociale prin care indivizii umani se impart in barbati si femei. Diferentele dintre sexe se explica prin factoride natura biologica, psihica, socialasi culturala. Din acestpunct de vedere, barbatii se deosebesc de femei in plananatomo-morfologic, fiziologic, psihic si social, precum siprin manifestarile comportamentaleEste indiscutabil faptul ca intre barbat si femeie suntdeosebiri esentiale, dar este discutabila originea, natura,proportiile si efectele acestor deosebiri, si prin urmare aleinegalitatilor dintre sexe.Deosebirile anatomice, fiziologice, psihologice si intelectualedintre sexe s-a preocupat cercetatorul francez H. Marion, careconsidera ca deosebirile anatomice si fiziologice dintre barbatsi femeie ar fi: constitutia anatomica, fizica mai puternica a barbatului, decit a femeii; scheletul si constitutia femeii maimica, mai slaba ca a barbatului; talia, statura si greutateacorpului femeii mai mica; musculatura femeii este mai slabdezvoltata decit cea a barbatului, de unde urmeaza ca barbatul este mai puternic, viguros din punct de vedere fizic;inima femeii in general este mai mica si mai usoara decit a barbatului.Deosebirile psihice intre barbat si femeie ar fi mai esentiale,decit cele fizice. La femeie prevaleaza capacitatile, insusirile,calitatile sufletesti, iar la barbat capacitatile, facultatile intelectuale.La femeie predominasentimentul,la barbat ratiunea.Femeia este mai sensibila, mai impresionabila, maisentimentala, mai capricioasa, mai pasionata decit barbatul. Barbatul este volitiv, femeia este afectiva.Deci, femeia are mai putina dispozitie si capacitate pentrusavirsirea infractiunilor. 1.2. Argumentai caracteristicile, scopul, funciilei influen apedepsei asupra personalitaii infractorului. Fundamentul dreptului de a pedepsi a evoluat de la o societatela alta. Prin urmare, au evoluat si notiunea, scopul, functiile sisistemul pedepselor. Una din cele mai reusite notiuni ni separe a fi cea a criminologului Bujor V., dupa care pedeapsa este o categorie stiintifica utilizata pentru a releva unfenomen social distinct ce consta intr-o negare si dezaprobarea samovolniciei individului si care se manifesta prinaplicarea, in numele legii a masurilor de constringere apersoanelor vinovate de savirsirea unei fapte interzise delegea penala si care are drept scop apararea societatii deatentate infractionale, prevenirea de noi infractiuni,restabilirea ordinii de drept si a echitatii in societate. Scopul pedepsei este diferit in legislatiile penale nationale. Asa, in sistemul de drept continental scopul pedepsei tine de:intimidare, rasplata, preintimpinare si corectare a vinovatului. In sistemul dreptului anglo-saxon

accentul sepune pe elementul represiv, restabilirea echitatii sociale,intimidarea si apararea societatii de atentate criminale., distingem urmatoarelefunctii ale personalitati-functia de constringere- este o masura statala, aplicata deinstantele de judecata, in numele legii, persoanelor care ausavirsit infractiuni, cauzindu-le anumite lipsuri si restrictiidrepturilor lor.- functia de corectare si de reeducare- consta in influentareaasupra mentalitatii si deprinderilor condamnatului, in sensul inlaturarii pozitiilor antisociale si formarii altoracorespunzatoare exigentelor societatii.functia de restabilire a echitatii sociale- imbraca haina unuirau cu care se raspunde raului produs prin savirsireainfractiunii. Raul, suferinta pe care o implica pedeapsa,decurg din lipsurile si restrictiile, precum si constringerileprevazute de lege: restrictia de libertate, restrictia drepturilorcivilefunctia de preventie generala- are un scop mediat, indepartat, atentionind toti cetatenii despre posibilitateapedepsei penale, in cazul cind ar fi tentati sa comitainfractiuni. Este o dispozitie de preintimpinare, ce implicateama sau frica de pedeapsa, ultima avind un rol preventiv general antiinfractional.functia de preventie speciala.- ca scop al pedepsei estedefinita prin faptul ca pedeapsa are un scop imediat, de apreveni savirsirea de noi infractiuni din parteacondamnatilor, adica a persoanelor care deja au savirsitinfractiuni.In ceea ce priveste influenta pedepsei asupra personalitatiiinfractorului este anume acea institutie a pedepsei care aevidentiat principiile fundamentale ale egalitatii,umanismului, democratismului, legalitatii, reprezentindlimitele de aplicare ale pedepsei. Prin lege sunt stabilitecuantumul si modalitatile, categoriile pedepselor, acesteafiind conditii obligatorii ce necesita a fi indeplinite pentru ca pedeapsa sa poata fi aplicata legal. 1.3. Elaborai clasificari i tipologii ale infratorului.Criteriul clasificarii variaza dupa conceptia despre genezacriminalitatii. Astfel poate fi utilizat criteriul antropologic,psihologic, sociologic etc. Printre primele clasificari oenumeram pe cea a lui Lombroso care spune ca criminaliisunt:1) criminali nascuti;2) nebuni morali;3) criminali epileptici (epileptoizi);4) criminali pasionali;5) criminali nebuni (la aceasta categorie se mai axeazacriminalii alcoolici, criminalii isterici si criminaliiseminebuni sau matoizi);6) criminali de ocazie;7) criminali de obicei;8) criminali latenti.Ferri ii clasifica pe criminali in cinci categorii:1) criminalii nebuni sau alienati2) criminalii nascuti sau instinctivi (sunt salbatici, brutali, vicleni si lenesi, care nu fac nici o deosebire intre crima ingeneral si o meserie);3) criminalii de obicei (se recruteaza din indivizi, care comit in copilarie primul delict);4) criminalii din pasiune (sunt rari si comit aproapetotdeauna crime contra persoanelor; sunt de un temperament sanguin, de o sensibilitate exagerata, comitind crime mai ales in tinerete);5) criminalii de ocazie.La rindul sau, A. Lacassagne distinge:1) criminali de sentiment sau de instinct (sunt incorigibili,fiind determinati la crima de tendintele ereditare, obisnuintasau viciu);2) criminali de actiune sau de ocazie (numiti si pasionali);3) criminali de gindire sau frontali (printre acestia se inscriusi criminalii alienati).In psihologia si criminologia moderna, tipologia personalitatiiinfractionale tine cont de un cerc mai larg de criterii. Primadivizare tine de:1.gradul de constientizare si dirijare psihica acomportamentului, unde se disting infractoriinormali siinfractorii anormali.Infractoriinormali nu sunt afectati de patologii psihice, crimafiind constientizata. Astfel, fiind constienti de caracterulantisocial al comportamentului lor, acesti infractori au la baza motive egoiste, de regula cupidante, comitind furturi,delapidari, infractiuni economice.Infractorii anormali poseda dereglari psihice de diversanatura, patologii care nu le permit o constientizare deplina siadecvata a actiunilor, comportamentelor.2. A doua divizare se face in functie de tendinta de repetare ainfractiunilor , unde distingem infractori recidivisti siinfractori nerecidivisti . Infractorii nerecidivisti mai pot fi numiti si infractori primari,care nu repeta comportamentul criminal.3. A treia divizare se face in functie de gradul de pregatireinfractionala. Aici evidentiem doua tipuri:- infractori ocazionali sau situationali;- infractori de cariera.Infractorii ocazionali sau situationali sunt indivizii careau comis infractiuni in virtutea unor circumstante deosebite(de ordin material, afectiv, etc). Pentru ei crima este unfenomen contradictoriu modului obisnuit de comportament.

II Criminalitatea de violenta Definiti caracteristicile psihice esentiale ale criminalului violent.

In primul rind virsta infractorului cel mai des in cazul acestorcrime e intre 18-25 ani pt viol,mai mult de 30 ani la infractiunicontra vietii si sanataii.Violul cel mai des se savirseste instarile de ebrietate.In toate cazurile infractorul e mai puternicdecit victima.Nivelul de intelectualitate e mediu.In cazulactiunilor perverse infractorul se deosebeste printrun nivelintelectual mai inalt.Actiuni perverse de o singurapersoana,este premeditat si planificat din timp.Subiectul acestor infractiuini se straduie sa se angajeze in institutii deinvatamint,medicina,cultura,sport legat de copii. 1.2.Determinti particularitatile crimei de violenta.In cazul acestor infractiuni violenta este un element demotivare,ci nu pur metoda de atingere a scopului.Suntinfractiuni contra vietii:omorul premeditat,pruncuciderea instare de afect,omor din imprudenta etc..Infractinui impotrivasanatatii:vatam integrit corporale premeditate,amenintareacu omo sau vatamare etc.Infractiuni contralibertatii,demnitatii si cinstei:rapirea persoanei,traficul defiinte umane,privatiune ilegala de liberate.Infractiuni privind viata sexuala:violul,constringerea la act cu caractersexual.etc.Tre de mentinat ca se evedentiaza o legatura strinsa intredinamica infractiuni violente si alcoolism.De asemnea eimportant de mentionat ca cel mai des sunt descoperiteinfractiunile de violenta ca omoruri savirsit de soti saurude.Dar omoruri savirsite cu deosebita cruzime sunt cel maiputin descoperite.de asemena a crescut procentul traficuluide fiinte umane.Tot mai des participanti la crime de violentasunt minori.Si tot asa a crescut imbinarea crimelor de violenta cu scopul material.Majoritatea acestor crime se comit in orase mari,fiind aleslocul unde nu sunt oameni(parcuri,ascensoare)Personalitatea victimilor are un aspect specific.In cazul violului in mai mult de jumate de cazuri victima ii estecunoscuta infractorului.La actiuni perverse victime de obiceisunt minore.

1.3. Proiectati starea,structura dinamica si cauzalitateacriminalitatii de violenta. Starea,adica nivelul criminalitatii de violenta a crescutcomparativ cu aniii 70.Adica au aparut noi infractiuni in acestdomeniu,mijloace noi si motive noi.structura eurmatoare:1.privind unitati d spatiu-infr.de violenta sesavirseste preponderent in orase mari in locuri neaglomerate2.tipuri de infractiuini-cele mai raspindite sunt impotrivasanatatii persoanei.3.feluri de infractiuini-dintre infractiunileprivind viata sexuala cele mai raspindite sunt actiuiniperverse. Aceste infractiuni de regula sunt savirsite premeditat si cumotiv.Infractorii in cazul dat tot mai mult devin oamenitineri.Insa omoruri la comanda e comis de cei dupa 30 ani.Dinamica criminalitatii de violentae urmatoarea:pina laformarea statului independent in RM nivelul criminalitatii de violenta era mai scazut.Cauzalitatea criminalitatii de violenta consta in:reformele care au avut loc in vata economica si politica astatului,putera banilor e tot mai marelimitele moralitatii populatitei scad-increderea in justitie scade-somajul,indeosebi in cercurile tineretului-formarea gruparilor criminale

Test 15 Formarea criminologiei ca Stiinta 1.1. Relatati fenomenologia criminalitatii in lucrarile socialeUtopiei Primitive Thomas Morus(1478-1535), gnditor umanist si om de statenglez, inchis si executat de Henric VIII pentru reformele saleprogresiste, in renumita sa lucrare despre insula imaginaraUtopia (loc care nu exista), pune in lumina cauzelecriminalitatii ornduirii feudale si protesteaza contrapedepsei cu moartea si pedepselor corporale prevazute delegile medievale ca remedii necesare apararii ordinii sociale.Referindu-se la criminalitate Thomas Morus arata ca acestfenomen isi are originea in proprietatea privata. El si-aimaginat o societate bazata pe proprietatea comuna; apreconizat o serie de masuri cu caracter social-economicpentru prevenirea criminalitatii, dar si-a pus speranta increarea unei societati fara criminalitate, relevnd caracterultrecator al acesteia.La rndul sau,Thomaso Campanella in lucrarea Civitassolis Cetatea soarelui si-a imaginat o societate care saaiba la baza proprietatea comuna, munca si repartizarea veniturilor dupa nevoie.

1.2 Argumentati rolul codificarii antice in constituireacriminologiei.- Aceasta codificare antica (Codul lui Hamurabi impreuna cuCodul lui Bilalama) a creat cadrul institutional necesar,initiind

eliminarea razbunarii private si intarind rolul statului in materie penala. Anume cu aceasta codificare s-a trecut de lasclavagismul timpuriu incomplet la orinduirea sclavagistadezvoltata, care a pus baza formatiunilor statale din Orientulantic.
1.3. Evaluati aspectele fenomenologice ale criminologieiAspectele fenomenologiceale criminalitatii pot fi:-generale si-individuale. Aspectele generale se refera la fenomenul criminalitatii inansamblul sau, incluznd toate manifestarile antisociale,indiferent de genurile sau tipurile de infractiuni.Aspectele individuale cuprind diverse genuri, tipuri, categoriisi specii de infractiuni (de ex.: furt, jaf, tlharie sauinfractiuni de sustragere).Tot sub acest aspect se studiaza structura cantitativa ainfractiunii, numarul si felul infractiunilor, cauzele siconditiile care genereaza sau favorizeaza savrsireainfractiunilor, dinamica acestora, aspectul calitativ etc. Tot inacest context se studiaza si faptele care nu sunt infractiuni,dar preced, determina sau insotesc fenomenul criminalitatii,avnd o vocatie criminogena recunoscuta: somajul,alcoolismul, prostitutia, saracia, incultura etc.1)Un alt aspect fenomenologic il reprezinta personalitatea infractorului,si anume particularitatile bio-psiho-sociale ale individului, aptitudinile, caracterul sitemperamentul sau, care pot influenta comportamentuldeviant.2) Unul din cele mai importante aspecte fenomenologice ilreprezinta elaborareametodelor de profilaxie si combatereafenomenului criminalitatii. Scopul acestor metode consta indiminuarea fenomenului criminalitatii, in prevenirea prindiferite mijloace a savrsirii de noi crime II Institutii si strategii de lupta impotriva criminaltitatii 2.1 Numiti institutiile internationale si nationale de lupta impotriva criminalitatii. Nationale-MAI,CCCEC.Instit Internationae:ONU cu sarcinaprioritara prevenirea criminalit si tratamentuldelincventilo.Prin cadrul ECOSOC-sectie administrativaServiciul prevenirii crimei si a justitie penale,Divizia pt justitia penla si prevenirea criminbalit.1992 e formata Comisina NU pt prevenirea criminalit si justitia penala 40 destate memebre ONU.Institute regionale:Instit NU din ASIA UNAFEI,Insti LatinoMaericasn al NU-ILANUD,instit Helsinki al NU-HEUNI,Roma,Africa-UNAFRI.Consiliul Europei-Pactul deprevenire a crimei organizate 1998.Europol-Interpol.Comitetul European pt Probleme Criminale.ONG 2.2Clasificati directiile principale de organizare a lupteicontra criminalitatii.

1-respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse inDeclaratia Univ a Dr Om,adoptata de Adunarea Gener a ONU(1948)2-prevenirea crimei si imbunatatirea activit tuturor org careasig realiz pliticilor penale nationale3-situarea preven crimin in centrul pol pen a state membre.4respecatrea dr om in timoul executarii pedepsei.5-crimin juvenila si justitia penala pt minori directieprioritara in prevem si combatrea gener a criminalit.6-protecti victimelor infr prin introd unor principii adecvatein justitia pen7-introd unor reg de conduita a reprezentantilor org de dr.8imbinarea rationala a masurii privative cu cele neprivativesi largirea spectrului masuri neprivative de libertate pt prevensi combaterea crimin. 2.3.Evaluati rolul organismelor neguvernamentale in lupta impotriva criminalitaii.
Pe linga ONU :-Amnesty International,Asociatiainternationala a Jurisitilor DEmocrati,Asociatia I de Dr penal,Uniunea I a Magistartilor,Comisia I aJurisitilot,Fundatia I penala si penitenciara,Federatia I aFunctionarilor Superiori de Politie,Societate I deCriminologei (SIC).Elaborarea unor programe commune inlupta impotriva crimiinlatitatii,prevenirea si combatereacrimelor,stabilirea strategiilor in solutionarea acestorprobleme in noua ordine economica mondiala.Pedeapsa cuInchisoare-ultima masura aplicata infractorilor.Asistentatehnica in vederea promovarii reformei judiciare..In RM- Amnesty International,Transparency International ,LaSTrada,Soros Moldova. Cooperarea intre, regionale, locale siautoritatile guvernamentale nationale siONG-urile este esentiala pentru coordonarea eficienta departicipare a publicului.ONG-urile sunt consolidarea bazei societatii civile in incafragile, in curs de dezvoltare democratii. Ele sunt parteneriesentiali pentru guverne, sectorul privat, si organizatiile dedezvoltare in poporul lui satisface nevoile. ONG-urile sunt oexpresie din credinta lui oameni care, prin proprie initiativalor, ei pot indeplini mai bine lor potential de lucru impreuna,si in acest fel reduce diferenta de oportunitatea pe care exista intre avantajate si dezavantajate in societate. "Curajul se intmpla atunci cnd oamenii se uneasca.

Test 16 Terorii criminologice contemporane de orientare psihologica. 1.1 Descrieti rolul testelor de personalitate in stabilirea particularitatilor caracteristice ale infractorului. Testele de personalitate sunt niste probe care au drept scop sadezvaluie acele trasaturi ale individului care il determina sareactioneze intr-o anumita maniera, intr-un caz dat. Testelede personalitate sunt utilizate in cercetarile criminologiceexperimentale prin care se urmareste explorareapersonalitatii infractorului, dezvaluirea - intr-o prima etapa -a acelor factori care ar putea diferentia, pe plan psihologic,infractorul de noninfractor, pentru ca, intr-o etapa ulterioara,sa se poata concluziona asupra unei eventuale corelatii intrecriminalitate si anumite tipuri de personalitate. 1.2. Argumentai teoria lui Etiene deu Greffe. Principalul reprezentant al teoriei psihomorale estecriminologul belgianEtienne de Greef6. Elconsidera ca structurile afective ale individului suntdeterminate de doua grupuri fundamentale deinstincte: deaparare si de simpatie. In cursul copilariei aceste instincte sepot altera, determinnd un sentiment de injustitie, o stare deinhibitie si indiferenta afectiva. In opinia autorului,personalitatea infractorului se structureaza de-a lungul unuiproces lent de degradare morala a individului, denumitproces criminogen, care il conduce la comiterea actuluiinfractional.In evolutia acestui proces se disting trei etape. In prima etapa,numita de autor "faza asentimentului temperat",individul normal sufera odegradare progresiva a personalitatii caurmare a unor frustrari repetate. Convins de injustitiamediului social in care traieste, el nu mai gaseste nici o ratiune pentru a respecta codul moral al acestuimediu.In cea de-a doua etapa, denumita a"asentimentului formulat",individul accepta comitereacrimei, isi cauta justificari, cauta un mediu mai tolerant.In cea de-a treia etapa apare"criza",in decursul careia esteacceptata eliminarea victimei,asteptndu-se ocazia favorabila pentru "trecerea la act". Inaceasta ultima faza, individul trece printr-o "stare psihicapericuloasa", care prefigureaza "trecerea la act".Procesul criminogen este axat de E. de Greef pe un Eu careconsimte si tolereaza ideea crimei.Elementul de diferentiere intre infractor si noninfractorconsta in faptul ca infractorul trece mai usor la comitereaactului, intr-o situatie favorabila, deci odiferenta de grad.Trasatura psihicafundamentala care permite trecerea la act ar fi indiferentaafectiva a individului 1.3. Evaluai teoria lui David Abrahamsen i teoria infioritaiia lui Alfred Adler. Una din cele mai importante teorii psihanalitice pentruanaliza criminologica a comporta-mentului infractionalapartine luiAlfred Adler (1870-1937), care a devenit cunoscut inurma inventarii conceptului de"complex deinferioritate".Teoria lui Adler pleaca de la sentimentul deinferioritate al individului, care declanseaza dorinta acestuiade a-si depasi conditia proprie, in contextul unor relatiidecompensare sau supracompensare. Din acest motiv, teoria sa a fost comparata cu "filosofia puterii" a lui FriedrichNietzsche, cu care, insa, nu are prea multe elemente comune.In timp ce Nietzsche este atras inprincipal de puterniculsuperman, Adler acorda mai mare atentie slabiciunii umane.Cnd individual devine constient de carentele sale, incearca sale compenseze ajungnd uneori la supracompensare. In acestfel, blbitul Demostene orientndu-si toata energia in lupta impotriva acestui handicap, a devenit un mare orator, iarBeethoven, depasindu-si surzenia accentuata decare suferea,a creat opere nemuritoare. Legea compensatiei in natura esterecunoscuta de multa vreme si este pusa in legatura cuconceptul de sublimare al lui Freud. In cazul in care deficientanu este depasita, sentimentul de inferioritate poate degenera in complex de inferioritate. Acest concept a devenit unul dincele mai convenabile mecanisme de interpretare acomportamentului uman, mai ales ca acest complex poate fiatribuit oricarei persoane. Inferioritatea este un conceptrelativ si de aceea intotdeauna va exista un domeniu in careun om se va simti inferior altuia, fie ca e vorba de vrsta, sex,fizic, inteligenta, rasa, clasa sociala sau nivel de pregatire.Complexul de inferioritate poate conduce la savrsirea deinfractiuni, deoarece acesta este ocale extrem de facila ca individul sa atraga asupra sa atentiaopiniei publice, in felul acestacompensndu-si psihologic propria inferioritate. Astfel desituatii sunt relativ frecvente in

societatea industriala,determinate de sentimentele de frustrare si instrainare. Suntcunoscute studiile asupra unor infractiuni la siguranta

circulatiei rutiere savrsite de persoane care, pentru a-sicompensa sentimentele de inferioritate, isi iau ca aliatautomobilul, caii-putere ai motorului devenind o prelungire apropriei forte.Pe lnga sentimentul de inferioritate si slabiciune, care suntprincipalele caracteristici aleacestui tip de infractor, Adler adauga lipsa de cooperare caurmare a sentimentelor de frustrareaparute in conditiile unei copilarii nefericite.Criticii teoriei lui Adler, dupa ce mentioneaza importantaconsiderabila a conceptelor simecanismelor utilizate de autor, apreciaza ca el este inclinatsa simplifice in mod exageratproblematica psihologiei infractorului. In contrast cupsihanaliza lui Freud, care apare ca fiindsofisticata, Adler are tendinta sa renunte prea usor la bogatiacomplexitatii vietii psihologice pe care psihanaliza tocmai ocstigase. Se releva faptul ca Adler ia in considerare doarpartea rationala afenomenelor pe care le descrie si nu poate vedea dincolo de determinismele rationale alecomportamentului uman.In contextual teoriilor psihologice, pe de alta parte, Abrahamsen a dezvoltat in opera sa ,,Crime and the humanmind o alta teorie , si anume ce a ,,complexului de vinovatie, care ar favoriza comiterea crimei in momentul incare acest sentiment ar atinge un grad att de inalt inctdevine insuportabil, astfel inct pedeapsa este asteptata ca oeliberare. In acest mod este explicat faptul ca unii infractori isi "semneaza" crima, pentru a fi ct mai repede descoperiti.

Personalitatea Infractorului 2.1 Relatati orientarea antisociala a personalitatii infractorului. Literatura criminologica utilizeaza conceptul de orientareantisociala a personalitatii, care este diferit ca mod demanifestare si grad de intensitate. Din aceste considerente,conceptul analizat are doua semnificatii:1 ) d e f i n e s t e i n c a p a c i t a t e a i n d i v i d u l u i d e a r a s p u n d e adecvat sistemului de norme si valori promovat de societate.Individul orientat antisosial recunoaste sistemul legal de valori, dar personalitatea sa prezinta o inadaptare, odisfunctie, neputind sa reactioneze intotdeauna inconformitate cu aceste valori si norme;2)elimina sistemul de norme si valori generale alesocietatii, insusindu-si norme si valori proprii, care suntcontrare, opuse celor eliminate. Aici nu mai avem stari deinadaptare, disfunctie ci dimpotriva, personalitateainfractorului este pe deplin adaptata, dar la norme si valoriilicite, criminale. Acest tip de orientare antisociala estecaracteristic recidivistilor.Gradul de intensitate a orientarii antisociale a personalitatiiinfractorului ne vorbeste despre pericolul social potential pecare il prezinta acesta. De exemplu, un recidivist prezinta unpericol social potential mai mare, decit un individ neadaptat,dar care nu contesta sistemul de norme si valori impus desocietate. Ultimul prezinta un pericol social potential mairedus, desi intr-o situatie concreta favorabila el poate savirsi oinfractiune.Orientarea antisociala a personalitatii poate avea gradediferite de intensitate. Criteriul de evaluare a intensitatiiorientarii antisociale poate fi determinat de atitudineaindividului fata de valorile sociale, existente intr-o societate. Am conchide ca, situatia concreta de viata, zisa si situatiepreinfractionala reprezinta un ansamblu de circumstanteexterioare personalitatii infractorului, care preceda actulinfractional.La rindul sau, situatia preinfractionala este compusa din douaelemente:evenimentul (evenimentele;-circumstantele. Evenimentul este elementul care determina aparitia ideiiinfractionale in mintea personalitatii infractorului si poateavea o larga variabilitate in timp.Evenimentul poate fi decisiv, ca in cazul adulterului ori nesemnificativ, cum ar fi in cazul omorului comis de unalcoolic.Circumstantele reprezinta elementele in care faptainfractionala se pregateste si se executa. Ele nu au legatura cumotivatia infractionala dar sunt decisive in cazul trecerii laact.Infractiunea, ca orice alta activitate umana, este un actconstient si volitiv, ceea ce inseamna ca infractorul inainte dea trece la act, are inchipuirea mentala a viitoarei saleconduite. Observam ca, in principiu, momentul trecerii la acteste momentul impactului dintre personalitate si situatiaconcreta de viata. Subiectul este pus in situatia de a alege unadin variantele de comportament.In procesul psihologic de alegere intre mai multe variante decomportament intervin un sir de criterii:-motivationale (mobil si scop);-valorice;morale;-afective;-materiale.Cele mai importante ni se par a fi criteriile motivationale. Daraici consideram ca ar fi necesare unele precizari intremotiv-mobil-scop. Cuvintul englezmotive acopera in

acelasi timp infranceza motif si mobile (al unei actiuni). Motivul este mairational, mobilul mai afectiv. In literatura de specialitate seutilizeaza, in majoritatea cazurilor, termenul de motiv. Motivele sunt concretizarile trebuintelor. Ele constituiecomponenta dinamica si directionala a actului concret.Termenul motivatie este folosit in acelasi sens cu motiv.Citeodata, in limbajul curent, motivul desemneaza obiectul insusi sau scopul care motiveaza subiectul. 2.2 Determinati trasaturile morfologice psihice si sociale ale diferentierii infractorilor. Merita o anumita atentie concluziile la care s-a ajuns in urmaunor studii morfocaracteriale care urmaresc sa evidentiezeexistenta unor relatii semnificative intre structura corporalasi caracterul individului si intre acestia si inclinatia sprecriminalitate.Asa de ex,tipologia lui Kretschmer are si valentacriminologice.Astfel, se considera ca tipul picnic incepe relative tardiv activitatea infractionala care consta mai ales in escrocherii sifraude. Astenicul, frecvent raspindit printer infractori ,isiincepe activitatea ilicita la o virsta relativ timpurie si eacuprinde mai ales furturile, falsurile si abuzul de incredere. Atleticul are o raspindire relative ridicata in cadrulpopulatiei infractoare,activitatea criminala a reprezentantiloracestui biotip se desfasoara la aproape toate virstele. Acestiaau un character brutal , salbatic comitind de predilectieassassinate,furturi in care se folosesc arme,incendii cumaracta tendinta de recidiva. b)Componenta psihologica.Exista o anumita relati intre activitatea infractionala sitrasaturile personalitatii:-temperamentul,-aptitudinile,-caracterul.In ce priveste relatia dintre temperament siinfractiune,trebuie spus ca aceasta influenteaza mai alesaspectul energetic formal al acesteia.Una din aptitudinile acarei implicare in cadrul criminalitatii este printre cele maicontroversate o constituie inteligenta.S-a acreditat pt o vremeideea ca infractorii ar fi inferiori din punctul de vedere alperformantelor intelectuale fata de neinfractori.S-a constatatca o strinsa legatura cu comportamentul antisocial ar aveatrasaturile de caracter ,in mod deosebit atitudinile fata desocietate,fata de semeni,de munca,de valorile sociale.In cepriveste procesel psihice ,se remarca o puternica implicare a afectivitatii ,vointei,si motivatiei.Aproape fara exceptie,personalitatea infractorului se caracterizeaza prininstabilitatea emotional-afectiva sau prin indiferentaafectiva , in general prin accentuate dereglari aleafectivitatii.Tot atit de pregnante sunt si deficientele de ordin volitional ,in special insuficienta stapinire de sine si slabulautocontrol.c) Componenta psihosociala.Desi in anumite conditii particularitatile psihice si fizice aleorganismului uman pot exercita o influenta nefasta asupracomportamentului, acestea nu actioneaza ca factori pur biologici sau pur psihologici ci au o puternica incarcaturasociala , actioneaza intr-o anumita contextura socio-economica si de aceea in context este mai potrivit sa vorbimde factori biosociali si psihosociali ,si nu de componentapsihosociala. 2.3 Dati apreciere personalitatii infractorului recidivist si infractorului profesionist prin prizma pericolului pentru societate. Criminalitatea recidiva a fost si ramine una dintre cele maipericuloase tipuri de criminalitate. Savirsirea infractiunilor in mod repetat este o dovada elocventa despre ineficacitateamasurilor de corectare si reeducare a infractorilor. Aceastacategorie de infractori prezinta un pericol social sporit,deoarece astazi criminalitatea recidiva a devenit maipericuloasa si profesionala.Criminalitatea profesionala constituie tipul criminalitatii cese manifesta printr-o activitate criminala permanenta a participantilor, ce constituie principala sursa a veniturilor lorsi necesita o specializare a cunostintelor, deprinderilor sipriceperilor, precum si apartenenta criminalilor, care posedao anumita specializare, la o subcultura si la un mediu criminalrelativ inchis si ierarhizat.Nu am fi de acord cu opinia ca "acest tip de criminalitatenu trebuie confundat cu cel al recidivistilor, intrucit nu oricerecidivist este neaparat un criminal profesionist, precum sinu orice criminal profesionist este un recidivist...". Dincontra, toti infractorii profesionisti devin recidivi speciali,precum si recidivii speciali se transforma in profesionisti.In acelasi sens, nu am face o stricta delimitare intre tendintelede " profesionalizare" si "specializare" a infractorilor.Profesionalizarea, ca si specializarea, presupune comitereainfractiunilor de un anumit tip si utilizarea unor anumitemijloace si metode de savirsire a infractiunilor, dar neaparatcriminale.Insa Specializarea este mult mai frecventa in cazul uneicondamnari anterioare pentru o crima de sustragere. Astfel, in cazul unei noi condamnari mai bine de 50% vor fi pedepsitianume pentru sustragere. Doua condamnari anterioarepentru furturi creeaza verosimilitatea unei noi condamnarianume pentru aceasta categorie de crima in mai bine de 2/3din cazuri.Iar in ceea ce priveste personalitatea infractorului recedivistunii autori o definesc in:- penitenciara

care presupune o perioada anterioara dedetentie;- persistenta(multirecidivism) - presupune savirsirea a trei simai multe infractiuni.Dupa I. Oancea, recidivistii sunt de doua feluri:1) recidivisti postcondamnatorii(persoanele, care dupa ce aufost condamnati pentru prime infractiuni, savirsesc din noualte infractiuni);2) recidivisti postexecutorii(dupa ce au executat pedepsepentru prime infractiuni, persoanele comit din nou alteinfractiuni).Nenumaratele studii ale recidivistilor au demonstrat existenta in structura personalitatii acestora a unei conjugari adeficientelor individuale si sociale. Astfel, infractoriirecidivisti dau dovada de inadaptare sociala, imaturitate,egocentrism, infantilism social, dorinte de a exista pe spatelealtora, necesitati sporite in raport cu posibilitatile,impulsivitate si indiferenta afectiva, agresivitate, scepticism,stari interne de tensionare si conflict, percepere deformata arealitatii, dificultati in autoevaluare.Desi tipul recidivist predomina printre barbati, se intilnescfemei cu comportament recidivist, studiile demonstrind sitendinte de crestere a infractiunilor comise de acestea.Studiind cauzele criminalitatii recidive, stabilind starea,structura si dinamica acesteia, criminologia isi propune saevalueze masurile impuse si sa elaboreze programeconvingatoare de prevenire a criminalitatii, de resocializare sireintegrare sociala a delincventilor.Prevenirea criminalitatii desemneaza un proces social permanent , care presupune aplicarea unui ansamblu de masuri cu caracter social, cultural, economic, politic,administrativ si juridic, destinate sa preintimpine savirsireafaptelor antisociale, prin identificarea, neutralizarea si inlaturarea cauzelor fenomenului infractional.Preintimpinarea criminalitatii recidive poate fi caraterizataprin urmatoarele masuri:a) implicarea tuturor organismelor statale si obstesti in luptacu fenomenele si procesele negative. b) perfectionarea reglementarilor juridice ale luptei impotriva recidivismului;c) perfectionarea activitatilor de preintimpinare ale organelorde drept;d) atragerea organizatiilor de stat si obstesti in lupta impotriva criminalitatii recidive;e) inlaturarea tendintelor negative.

Test 17 I Teorii criminologice contemporane de orinetare bioantropologica. 1.1 Relatati formele de inadaptare sociala a infractorului. Cel mai de vaza reprezentant al acestei orientari estecriminologul suedez Olof Kinberg, care sustine teoriainadaptarii sociale cu privire la criminal. El si-a prezentatprincipalele idei in lucrarea sa Basic problems of Criminology, aparuta la Copenhaga in a. 1935.Potrivit acestei conceptii, infractiunea este considerata ca unprodus natural al unor trasaturi biologice individuale,anormale, criminalul reactionnd sub influenta obiectiva aacestor factori, fara a dispune de posibilitatea alegerii altuicomportament.Inadaptarea sociala declanseaza comportamentul criminal, inspecial cnd acest lucru este favorizat de concurenta unorfactori sociali.Teoria inadaptarii sociale afirma teza ca predispozitiile biologice ori psihice prin ele insele nu sunt suficiente pentrudeclansarea comportamentului criminal, ultimul depinznd side interactiunea unor factori sociali si individuali. Printrefactorii criminogeni individuali am evidentia surmenajul,afectiunile cerebrale, anumite dificultati legate de viatasexuala, deficitul mintal s.a.Daca adaptarea inseamna intotdeauna atasarea fata de unobiect, valoare, atunci dezadaptarea se inscrie in sensuldivergentei tendintelor individului cu cerintele normelor deconvietuire sociala.Pentru a desemna personalitatea ca atare, Kinberg propunetermenul de structura biologica actuala, avnd in vederemodalitatile prin care partile unui intreg sunt imbinatepentru a realiza functia.In conceptia unor autori, Kinberg releva citeva modalitatiprincipale de dezadaptare:1) Dezadaptarea fizica ce este legata de tulburarilefunctionale ca defectele de auz, vedere, tulburari endocrineale dezvoltarii avnd ca consecinta gigantismul oriinfantilismul etc. Prin urmare, toate aceste stari diminueazasansele individului in viata, punndu-l in stari de izolaredureroasa ce se

soldeaza cu recurgerea la comportamenteilicite;2)dezadaptarea psihica este si mai importanta,afectnd echilibrul mintal. Persoana sufera de un dezacordemotional, fiind supusa unei presiuni interioare nefasteasupra proceselor intelectuale, favoriznd tendinta sprecrima. Acest dezechilibru impiedica persoana de a maiexamina calm si critic lucrurile;3)dezadaptarea psihologicase produce, de regula, laindivizi normali, reprezentnd un ansamblu de reactiineadecvate, generate de catre un conflict intre schemele decomportament.Cu toata apartenenta teoriei la teorii de orientare bioantropologica, Kinberg evidentiaza un sir de factori sociali,care favorizeaza comportamentul criminal: saracia,alcoolismul si stupefiantele, atmosfera sociala, presa si opinia publica etc.In plan profilactic O.Kinberg propune o profilaxie mixta:-medico-higienica si-morala. Autorul recomanda combaterea factorilor negativi ca:prostitutia, alcoolismul, parazitismul social, vagabondajul,cenzura subiectelor de scandal si violenta din presa. In caz desavrsire a unei crime de catre un bolnav aplicarea terapieimedicale cu izolarea speciala, chiar de lunga durata aindividului.Meritul lui O.Kinberg in dezvoltarea criminologiei ca stiintaeste destul de mare. El a situat omul ca fiinta biologica incentrul preocuparilor criminologice, a analizat profundproblemele legate de fiinta umana, aratndu-iindividualitatea. A aratat ca ar fi o grava greseala de a crede caindivizii care comit sporadic sau chiar frecvent acte criminalear fi in mod necesar diferiti de cei care nu le comit. 1.2. Comparati teoria constitutiei predispozant delincventialesi teoria constitutiei delincvente. Promotorii t. constitutiei predispozant delincventiale(Kretschmer, Scheldon, Hooton), continuatori ailombrozianismului, considera ca la baza comiterii crimei seafla constitutia anatomica a omului in calitate de unitatemorfologica si functionala. In conceptia reprezentantilor t.constitutiei delincvente (Benigno di Tullio), constitutiacuprinde, pe de o parte, elemente ereditare si congenitale, iarpe de alta parte, elemente dobindite in timpul vietii, in special in prima ei parte. Astfel, tendintele ereditare nu suntconsiderate a conduce automat la savirsirea crimei, ci doar cafiind favorizante, conferind vocatia crimei.Pentru di Tullio, studiul crimei nu poate fi exclusiv biologicori exclusiv sociologic, ci intotdeauna biosociologic. In acelasitimp biologicul nu poate fi desprins de psihic, deoarece inrealitatea organica a corpului uman nu exista nici o functie,afara de cele pur vegetative, care sa se poata detasa deactivitatea psihica. Predispozitia pentru crima este expresiaunui ansamblu de conditii organice si psihice, ereditare saudobindite care, diminuind rezistenta individului la instigaricriminogene, permite individului, cu mai multa probabilitate,sa devina criminal (Benigno di Tullio Manuel danthropologie criminelle). Reprezentantii t. consitutieipredispozant delincventiale, insa, s-au axat pe cercetariexperimentale care sa demonstreze corelatia intre activitateacriminala si biotip (tipul biologic); corelatia stabilindu-se fie in raport cu structura corpului (morfo-caracterologice), fie inraport cu somatotipul (tipul corpului avut in vedere, plecindde la embrion), fie in raport cu tipul endocrinian. Astfel,Kretschmer in Structura corpului si caracterul a distinspatru categorii de indivizi cu o constitutie corporala sistructura psihica distincta si, corespunzator, inclinatie maiputernica spre comiterea unor infractiuni specifice (de ex.tipul atletic infractiuni contra persoanelor si bunurilor,tipul picnic fraude, escrocherii). Scheldon a stabilitexperimental in baza unui esantion de 200 delincventi cacele mai multe cazuri de delincventa apar in cazul tipului mezomorf (cu o dezvoltare puternica a musculaturii). Hooton,efectuind cercetari antropologice ale criminalilor, masurind volumul cutiei toracice, dimensiunile craniului si ale altororgane la mai mult de 13 mii condamnati, a ajuns la concluziaexistentei tipului criminal cu o constitutie predispozantcriminala.Observam ca di Tullio face o analiza minutioasa afactorilor sociali ori fizici, exteriori individului, considerindca au o influenta reala in masura in care intilnesc o constitutiecriminala preexistenta ori contribuie la formarea unei astfelde personalitati: De unde convingerea noastra ca mediul nudevine un factor criminogen decit daca, prin grava sapersistenta, poate exersa asupra individului o influentaperiorativa, degenerativa sau patologica, si sa provoace astfelun supra-eu imoral, un dezechilibru psihic acompaniat deinstigari criminogene, sau daca opereaza asupra unor indivizi in mod particular receptivi, ca urmare a constitutiilor biopsihice. Desi, reprezentantii t. constitutiei predispozantcriminale, din aceeasi perspectiva, nu o considera drept odeterminare absoluta, ci ca o probabilitate sporita - inclinatie,totusi acestia nu pun in valoare interconexiunea cu factoriisociali si psihici, precum o face di Tullio. Meritul celui dinurma consta si in stabilirea notiunii de prag, adica de limitaspecifica pentru individ predispus biologic la comiterea unorinfractiuni (declansarea reactiei antisociale depinzind de odiferita intensitate a stimulului in functie 1.3.Evaluati importanta criminologiei clinice in tratamentulinfractorului.

Dupa cum precizeaza J.Pinatel in lucrarea sa Lacriminologie, din care doua treimi sunt consacratecriminologiei clinice, aceasta este o stiinta organizatametodologic dupa modelul clinicii medicale, care are in finalscopul pregatirii unui aviz cu privire la individul criminal. Acest aviz include un:1)diagnostic;2) prognostic si 3)tratamentul eventual. Deci, potrivit acestei teorii, infractorul este unbolnav, iarcriminalitatea isi are sursa principala in patologie.J.Pinatel aacceptat si caracterul social al criminalitatii clinice.Rezultatele observatiilor si constatarilor de ordin clinic sunt in final comparate cu indicii sociali si numai pe aceasta bazase recurge la diagnosticul criminologic. Anume de aceea,sustinatorii acestei scoli pretind ca criminologia clinica nueste un simplu capitol al clinicii medicale, ci are un accentuatcaracter social.Criminologia clinica utilizeaza o gama variata de investigatii,inclusiv cele de ordin medical, psihiatric si psihologic.Sunt foarte interesante recomandarile criminologiei clinice indomeniul profilaxiei criminale, cum ar fi:-extragerea chirurgicala a zonelor presupuse a fizone de agresivitate;-utilizarea tranchilizantelor si antidepresivelor incazul delincventilor psihopati;-castrarea in scopuri terapeutice a delincventilorsexuali;practicarea psihanalizei pentru inlaturarearabufnirilor criminale;-utilizarea narcodiagnosticului s.a.Deci, criminologia clinica include un program de masuriclinice in scopul preintmpinarii savrsirii de catre individ aunor noi infractiuni.De o popularitate enorma s-a bucurat criminologia clinica incepnd cu anul 1970. Pe primul loc se afla Franta si Italia,unde promotorii acestui curent se bucurau de o mareautoritate si si-au adus vaste contributii in procesul dereabilitare a condamnatilor. Spre exemplu in Franta, in urmareformei penitenciare din august a.1985 s-au imbunatatitconsiderabil conditiile de executare a pedepselor. Inpenitenciarele franceze a fost creat un vast serviciu social educativ. Condamnatii au obtinut dreptul de a primi studiiprofesionale, de a invata in diferite institutii de invatamnt,precum si posibilitatea asistentei medicale in afarainstitutiilor penitenciare fara un control permanent dinpartea administratiei.Criminologiaclinicaesteostiintaaplicata,careseconcretizeazainexaminareamultidisciplinaraa cazuluiindividual,formulareaunuidiagnostic,auneiipotezeasupraconduiteiulterioare(prognostic)siluareauneideciziiasupratratamentuluiceseva aplicainfractorului,inscopulresocializarii acestuia si prevenirii recidivei. Examenul medico-psiho-social a fost instituit, pe plan legislativ, in Franta, inanul 1959, in cadrul art. 81 alin.4 C.proc.pen. Acesta are uncontinut complex, care cuprinde: 59 - un examen cu privire la personalitatea inculpatului si oancheta referitoare la situatia sociala materiala si familiala aacestuia;- un examen medical;- un examen medico-psihologic;- o r i c e a l t e m a s u r i u t i l e . Examenul de personalitate si ancheta sociala sunt obligatorii in materie criminala si facultative in materie corectionala.Examenul medico- psihologic este facultativ in ambelesituatii.Dosarul de personalitate al infractorului serveste laindividualizarea sanctiunii. Dupa ramnerea definitiva ahotarrii judecatoresti, dosarul se transmite administratieipenitenciare, iar ulterior, comitetului de reinsertie post-penala.Fiind o stiinta aplicata, organizata metodic in maniera uneiclinici medicale, criminologia clinica isi orienteaza eforturileasupra infractorului concret, formulnd un diagnostic, unprognostic si, eventual, un tratament.Totodata, criminologia clinica nu este un capitol alcriminologiei medicale, intruct nu ia in considerare doarelementele bio-psihologice;ea are un caracter socialaccentuat. Elementele sociale si bio-psihologice sunt unite decriminologia clinica intr-o perspectiva sintetizatoare,dominata de conceptul de stare periculoasa. Stareapericuloasa Aprecierea criminologica a "starii periculoase" presupuneevaluarea capacitatii infractionale si a posibilitatii dede individ). Criminalitatea in RM 1.1. Definiti cauzele criminalitatii in RM 1.2. Stabiliti rolul criminalitatii orgnizate si a coruptiei inR.M. Ambele joaca niste roluri negative.Criminalitatea organizataare un character secret si bine organizat din care cauza realizeaza un impact social negative ,care vlagueste putereasocietatii,ameninta integritatea guvernului,determinacresterea taxelor care se adauga la pretulmarfurilor,pericliteaza siguranta si locurile de munca acetatenilor,adduce daune agentilor economici in finalrealizind o puternica influenta in sferaeconomiculuu,socialului si politicului.La rindul sau surselecoruptiei sunt alimentate de perpetuarea unor structureeconomice politice si sociale deficitare care sunt incapabile saatenueze in anumite momente ,dificultati economice,conflictesi tensiuni

sociale,crize economice.inflatie,saracie sisomaj,inegalitate ti inechitate intre indivizi.Coruptia este caun flagel care submineaza puternic starea sociala,economicasi politica. 1.3. Formulati masuri de prevenire si combatere acriminalitatii economic-financiare

Test 18 I Formarea Criminologiei ca stiinta. 1.1 Descrieti istoricul si originile criminologiei ca stiinta. De-a lungul mileniilor societatea lupta continuu impotrivacelui mai mare flagel al tuturor timpurilor criminalitatea. Inaceasta lupta omenirea a cunoscut att succese, ct si infrngeri. Astfel, criminologia pare sa aiba origini la fel de indepartate casi celelalte stiinte sociale, deoarece criminalitatea, ca fenomensocial, apare odata cu primele comunitati umane.Se considera ca primele preocupari pentru pedepsirea unorcomportamente individuale periculoase au fost determinate denecesitatea autoapararii speciei umane, ce se constituia inconditii naturale vitrege care amenintau in permanentasupravietuirea.O noua etapa in dezvoltarea mecanismelor de reactie impotriva incalcarii normelor sociale stabilite a fost determinata de:-aparitia razbunarii sngelui;-intarirea si centralizarea puterii conducatorului.Razbunarea sngelui sporea puterea unui individ aparte,deoarece toti membrii gruparii sociale asigurau si efectuaupatronajul asupra confratilor mai slabi.Intarirea si centralizarea puterii conducatorului. Initial, inrezolvarea conflictelor, el se baza pe propria forta fizica, maitrziu aceasta fiind inlocuita de detasamentul militar.Codul lui Hammurabi a fost principalul izvor alreglementarii penale la popoarele invecinate cu Babilonul.Multe norme din Cod se aplica in Egipt, in timpul RegatuluiNou (1650-1085 i.e.n.). Printre ele pedeapsa cu moartea pentrurebeliune si conspiratie contra statului, pentru omorpremeditat, viol si furt din mormintele regale.Se fac primele incercari de combatere a coruptiei. Judecatoriicorupti primeau pedeapsa capitala, care se executa prinsinuciderea impusa.. La baza Codului lui Hammurabi se afla legea talionului ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana,picior pentru picior, arsura pentru arsura, vnataie pentru vnataieCele mai vechi codificari, descoperite pina in prezent, sunt Legile (Codul) din Esnunnasi legislatia lui Lipit-Istar din Isin. Aceasta legislatie se considera ca a fost alcatuita de regelestatului Esnunna, Bilalama, de aceea mai sunt cunoscute si subdenumirea delegile lui Bilalama. Avind un continut foarte variat, ele contin norme de drept civil,drept penal, precum si relatii de alta natura.Interesante sunt unele reglementari cu caracter penal: in art.40 al Legilor din Esnunna se stipuleaza ca daca omul vacumpara un sclav, o sclava, un taur sau oarecare alt lucru, iarpe vinzator nu-l va putea arata, atunci el este hotul. Intilnim in aceasta codificare antica si primele elemente ale principiului(legii)talionului.Printre cele mai cunoscute codificari antice se inscrie si Legeacelor XII Table, care a fost rodul creatiei celebrilor juristi,politicieni si filosofi romani. Legea reprezinta un adevarat codgeneral, reiesind din varietatea dispozitiilor de drept public sidrept privat. Legea a exercitat o influenta decisiva asupradreptului de mai tirziu. Multe din categoriile juridice, notiunilesi conceptele actuale isi au originea in dreptul roman. Tot de laromani ne vine si termenul des utilizat in criminologie de delicte, prin care se desemnau infractiunile.Inca din acea indepartata perioada incep sa se constituie unelenorme si legi, multe dintre care au fost oglindite in multiple ordonante regale ale faraonilor. Totusi, executarea acestoraera lasata complet in mina vizirului, mina dreapta afaraonului. In una din ordonantele sale, faraonul Tutmos III astabilit, chiar si imputernicirile vizirului: conducerea cuadministratia statului; conducerea cu toate institutiile de judecata (inclusiv era si presedinte al sfatului celor zece Curte suprema de justitie, si in acelasi timp, organ deconducere al statului); conducea toate lucrarile indeplinitepentru faraon (de la constructia sistemelor de irigare si pina laridicarea piramidelor); executa si functia de sef al tuturordepozitelor statale si trezoreriei; executa functia de comandantal armatei si, in cele din urma, era principalul notar cu dreptulde a confirm aproprietatea cetatenilor.Printre codificarile antice se inscriu si Legile lui Manu. Aceastacodificare reprezinta apogeul modelului represiv de reactiesociala impotriva criminalitatii, dar in acelasi timp este si unizvor al dreptului penal contemporan. Pentru prima oara inistoria omenirii, Legile lui Manu introduc un sir de cauze care inlatura caracterul penal al faptei, precum ar fi: legitimaaparare, retinerea infractorului, riscul intemeiat s.a. Spreexemplu, cel care a omorit aparindu-se pe sine

insusi,protejind darurile jertfite, aparind o femeie sau un brahman,conform legii el nu comite un pacat Aceasta Lege consta din 2.684 de strofe a cite doua versuri,grupate in 12 carti.Legea lui Manu nu a aparut pe un loc gol avind drept fundament vedantele scoli filosofice raspindite in India antica, iar vedele reprezinta culegeri de imnurireligioase cu o vechime de cinci mii de ani.Un rol deosebit in gindirea hindusa il joaca tratatele-invataturi,care au fost transmise pe cale orala timp de secole si incredintate scrisului abia recent upanishadele.In India, dincele mai vechi timpuri, pentru a primi o invatatura, solicitantultrebuie sa se adreseze unui maestru, sa-i dovedeasca obirstiasa nobila si sa ceara cu smerenie privilegiul de a devenidiscipolul lui. Dupa ce maestrul il va socoti vrednic de a primi invatatura sa, solicitantul va fi admis ca discipol. In invataturalor, maestrii ii faceau sa inteleaga pe discipoli, ca, totul se vapetrece chiar in om, in interiorul lui. Omul devenea astfelstapin pe propriul destin. 1.2 Comparati masurile de prevenire a criminalitatii in gindirea criminologica din Roma Antica si Grecia Antica. Grecia Antica: Platon se interesa de principiile crimelor sianaliza motivelor lor:ura,gelozia,tendinta la placeri.El opta ptindividualizarea pedepsei,caci pedeapsa e un bine pt infractorcare poate sa restabileasca armonia in sufletul sau.El acceptapedeapsa cu moartea.A atras atentia la legiferarea-tr sa tindasa previna crima.,personificarea pedepsei.Cauza criminalitatii-proasta eductaie. Aristotel :egalitatea cetatenilro in fata legii.Rolul preventive alpedepsei.El era sigur ca omul devine criminal dupa vointa sa,dar mentiona si cauzele cind crimele au fost savirsite datoritafactorilor externi.El considera important ca tr de luat in considerare circumstantele comiterii crimei si neatragerea laraspundere pt acelea care erau savirsite in circumst ce nudepind de fortele omului.Juristii din Roma antica au preluat ideile celor din Grecia siSparta.La fel Cicero ca principalele cauze a infractiunilorconsidera pasiuni irationale si zgircite la placeri si speranta laaceea ce va fi nedepsit.La fel ca si grecii romanii spuneau dspimportanta pedepsei si rolului sau preventive.Cicero spunea capedeapsa tr sa fie echivalenta raului adus dar si laturiisubiective a infract.Seneca spunea ca pedeapsa tr sa tinda atitla reabilitarea inculpatului,cit si la securitatea cetatenilor prininfluenta sa asupra lor.Publius Sir spune ca tr de tins laextirpare criminalitatii,ci nu a criminalilor.Diferenta consta inaccea ca romanii au evaluat mai mult in acest domeniu,dar drlor se aplica numai cetatenilor romani ,dar nu si la sclavi sauperegrini. 1.3 Proiectati noi directii (ramuri) ale criminologiei contemporane. In prezent, criminologia cunoaste o mare dezvoltare inct sepoate vorbi de mai multe ramuri sau subramuri ale ei.1.Criminologia generalaEste o ramura cu caracter general, ramura ce imbratiseazastudiul intregului fenomen al criminalitatii, incepnd cucriminalitatea fenomen social sau de masa (volum, stare, intindere, dinamica), continund cu criminalul, crima,mijloacele de lupta, cauzele generale si mijloacele principale decombatere etc. Ea cuprinde, de asemenea, date generale desprecriminali, cum este criminalitatea dupa vrsta (criminalitatea minorilor, criminalitatea majorilor), criminalitatea dupa sex(criminalitatea barbatilor, a femeilor).2. Criminologia specialaTeoretic, aceasta ramura a criminologiei se ocupa cu studiulunor parti din criminalitate, bunaoara:criminalitate contra persoanei:- infractiuni de omor,- vatamare corporala,- viol.criminalitate contra proprietatii publice ori private-infractiuni de furt,-tlharie,-distrugere,-delapidare,- inselaciune.Cercetarile de criminologie speciala sunt deosebit deimportante, fiindca privesc parti mai restrnse dincriminalitate, dar parti mai unitare att prin faptele infractiunile ce-o compun, ct si persoanele antrenate in acestefapte, precum si locul ce-l detine o anumita criminalitate incadrul general al criminalitatii.3.Criminologia teoretica Este o ramura a criminologiei care nu se confunda cucriminologia generala; ea se caracterizeaza prin aceea castudiaza teoretic si mai putin aplicativ probleme de baza alecriminologiei.4. Criminologia clinicaCriminologia clinica examineaza fenomenul criminal ca fenomen individual, izolat si se preocupa cu precadere deacesta. Criminologia clinica, asemanatoare cu medicina clinica,are misiunea de a efectua studii complexe ale criminalului, inurma carora se pune un diagnostic privind cauzele comiteriiunei infractiuni si apoi se face un pronostic asupra conditiei viitoare a criminalului respectiv. Personalitatea Infractorului minor. 2.1 Definii personalitatea infractorului minor. Definirea delecventei juvenile a preocupat un numar marede cercetatori, pornind de la evidentierea caracteristicilorspecifice personalitatii delicventului minor, ajugindu-se laconturarea unui profil

psihologic, definit prin: inclinatie catreagresivitate, instabilitate emotionala, inadaptare sociala,dublicitatea conduitei, dezechilibru existential.Insa M.Cusson defineste delnicventa juvenila ca fiindtotalitatea infractiunilor comise de adolescenti, pedepsibilede codul penal.Delicventa juvenila poate fi definita si ca un comportamentde incalcare a legilor din partea celor care, din cauza tineretiilor, nu sunt inca vazuti ca fiind pe deplin responsabili pentruactiunile lor. 2.2Argumentati , factorii i cauzele creterii criminalita ii minorilor. Referitor la calitatile personale ale infractorilor minori,putem spune ca exista o serie de trasaturi caracteristice tuturor minorilor:- nu totdeauna domina in motivarea comportariiinfractionale,ele pot doar sa intensifice influenta negativa sau sa atenuezeaparitia situatiei criminogene,- formarea nedesavirsita a directivelor sociale, tendinta spregruparile neformale,- dorinta de a demonstra independenta sa.- pot servi particularitati dependente de virsta precum suntexperienta de viata (sau mai bine zis lipsa acesteia), insa virsta fiind o trasatura individuala a personalitatiiinfractorului minor are urmatoarele categorii de minori:a. pina la virsta de 14 ani - minori care nu sunt responsabili,chiar daca comit infractiuni; b. intre 14-16 ani - responsabilitatea juridica este limitata,prevazuta doar pentru o categorie anumita de infractiuni;c. intre 16-18 ani - minorii raspund in fata legii, dar in cazulunor infractiuni care nu prezinta pericol social insemnatpedeapsa penala poate sa nu fie aplicata.Deosebit de importanta pentru criminologie este categoriaminorilor pina la virsta de 14 ani, adica a copiilor.Printre factorii care faciliteaza si stimuleaza comitereacrimelor de catre minori pot fi mentionate:- decalajul substantial intre oferta de produse alimentare, imbracaminte, servicii necesare minorilor si posibilitatilereduse de cumparare datorita crizei economice generale carea dus la pauperizarea multor familii;100- imposibilitatea incadrarii in cimpul muncii pentru obtinereaunui venit licit, satisfacator si constant;- scolarizarea redusa;- accesul relativ usor la alcool si stupefiante. Fiecare alsaptelea minor a savirsit infractiunea in stare de ebrietate;creste si implicatia minorilor la traficul si distribuireadrogurilor, care sunt desfacute in locurile de concentrare inmasa a tineretului: la cluburi de noapte, in scoli, colegii,institutii superioare de invatamint. Numarul minorilornarcomani s-a marit de 3 ori.- nivelul scazut al activitatii organelor abilitate cu combatereacriminalitatii minorilor;- influenta negativa asupra formarii personalitatii minorilor apropagandei informationale la TV si in mass-media a scenelorsadice, pornografice, pline de cruzime . Acestei propagandenu i se contrapune un sistem bine pus la punct de masurieducationale din partea familiei, scolii, mass-mediei;- modificarea sistemului de valori al minorilor. Pentru multiau devenit valori profitul obtinut usor, deseori prin mijloaceilicite, cu aplicarea violentei pentru atingerea scopuluipropus.De aici apar un sir de cauze ce duc la delincventa:autoevaluarea neadecvata subevaluare sau supraevaluare-, ce duc fie la diminuarea sentimentului de sine, la dorinta dea fi dominat, fie la sentimentul de superioritate, la tendinta dea domina;- indiferenta fata de oameni, fata de interesele si trebuintelelor;- atentia sporita fata de propria persoana;comportament agresiv, violent, chiar sadic;- atitudine sceptica fata de munca, invatatura, activitati legale;- principii neadecvate in raport cu bunastarea materiala,motivatie care duce la atentarea la proprietatea straina etc. 1.3. Propunei masuri de prevenire si combatere acriminalitaii minorilor. Pentru a nu ajunge la delincventa juvenila au fost elaborate unset de masuri, mijloace si propuneri pentru reducereacriminalitatii in rindul minorilor si tinerilor adulti, care sunturmatoarele:perfectionarea legislatiei in domeniul protectiei sociale;dezvoltarea serviciilor sociale de sprijinire sau consiliere afamiliilor cu multi copii si cu o situatie economica grea;- reorganizarea serviciilor de autoritate tutelara siorganizarea unei retele autentice de asistenta sociala, maiaccesibila si mai putin birocratizata;- adoptarea unor legi care ar prevedea solutii rapide deintegrare scolara prin oferirea posibilitatilor de absolvireintensiva a unor ani scolari, in scopul corelarii virstei cuclasele de scolarizare;responsabilitatea cadrelor didactice de a semnalaautoritatilor tutelare cazurile de absente sau de abandonscolar, dupa o prealabila contactare a familiei;- masuri legislative de sanctionare a parintilor care se fac vinovati de proasta educatie si intretinere, ingrijire a copiilor;- instituirea unor pedepse penale celor care se fac vinovati deutilizarea silita a fortei de munca a minorilor;- organizarea unor cursuri de pregatire specializata pentrulucratorii sociali si alte persoane implicate in munca deasistenta sociala: medici, psihologi, pedagogi, sociologi, juristietc.;- depistarea si identificarea copiilor strazii, cesi petreczilele vagabondind sau cersind;- intocmirea unor rapoarte reale de ancheta sociala sipredarea lor, cu recomandari, serviciilor responsabile inluarea masurilor de protectie sociala;- realizarea in

teritorii, pe plan local, a unor servicii deasistenta in strada cu un personal pregatit, disponibil ziua sinoaptea, care sa actioneze in zonele frecventate de copiiistrazii piete, parcuri, gari, case parasite sau aflate inconstructie etc.;- imbunatatirea organizarii si functionarii centrelor existentede primire a minorilor si extinderea lor pe intreg teritoriultarii. Spre exemplu, avem un singur Centru de Triere a Minorilor care este o subdiviziune a MAI; in acest Centruminorii sunt internati pentru o perioada de pina la 30 de zile,iar in cazuri speciale, pina la 60 de zile. Spre regret, in aceastainstitutie asistenta temporara se limiteaza la necesarulmaterial, cel social fiind neglijat; copiii sunt intretinuti inregim inchis si supravegheati permanent de lucratori aipolitiei;- infiintarea unor centre sociale de zi, cu regim deschis,destinate copiilor si in care acestia s-ar putea alimenta gratuitprecum si ar fi atrasi in diferite activitati cultural-sportive,social-utile etc.; - crearea unor centre specializate, cu profil psihiatric sipsihoterapeutic, pentru internarea si tratarea copiilor bolnavipsihici;- infiintarea unor cluburi sportive noi sau sustinerea celorexistente; atractia pe care o exercita sportul asupra copiilor arputea constitui pentru unii dintre ei solutia scoaterii lor dinanturajul negativ al strazii;- in fiecare an, dupa terminarea studiilor in scoli sa se intocmeasca o situatie a tuturor minorilor si tinerilor care nuse mai afla intr-o forma de invatamint pentru a fi ajutati sa se incadreze intr-o activitate legala;- autoritatile locale sa fie obligate de a asigura incadrarea inactivitati legale a celor care se libereaza din centrele dereeducare si din penitenciare;- Ministerul Educatiei, cu sprijinul sociologilor, psihologilor,pedagogilor, juristilor etc., sa intocmeasca tabele de predictiecare sa ajute pe diriginti in activitatea de descoperire acazurilor de elevi predispusi la comportament deviant; pentruastfel de minori sa se adopte masuri strict individualizatepentru eliminarea factorilor criminogeni;- constituirea la nivel national si la nivelul fiecarei localitati, aunui organism care sa coordoneze activitatea tuturorstructurilor ce au misiunea educarii si supravegheriiminorilor;- evidenta stricta asupra grupurilor neformale de minori dinpartea fortelor de ordine etc.

Test 19 I Scopul si functiile criminologiei 1.1 Definiti scopul imediat si general al cercetarii criminologice.

Scopul general il constituie fundamentarea unei politicipenale eficiente in masura sa determine prevenirea sicombaterea fenomenului infractional.Scopul imediat il constituie stabilirea cauzelor ce determinaproducerea crimelor si oferirea de solutii pentru identificareasi delimitarea acestuia. 1.2 Functiile Criminologiei.
Functia descriptiva- este studierea si consemnarea datelorprivind volumul criminalitatii intr-o unitate dimensional-temporala. Tot prin functia descriptiva se realizeaza cunoasterea structurii criminalitatii.Criminologia utilizeaza principalele concepte de ordindescriptiv, care sunt: mediul, terenul, personalitatea si actul. Mediul-este un concept operational care are mai multesensuri:mediul fizic(geografic) ce reprezinta mediul natural, inconjurator, in care locuiesc oamenii;mediul social poate fi: -mediul social global cuprinde totalitateafactorilor de natura istorica, culturala etc., care determinainfluentele comune asupra tuturor membrilor societatii;-mediul personal cuprinde scopurile si actiunile colective aleoamenilor, diferite modele de comportament, scheme de valori si norme, are urmatoarea structura (mediul familial,mediul ocazitional(scolar-profesional), mediul ales sauacceptat, mediul impus(penitenciar si militar))Terenul Personalitatea-este ansamblul trasaturilor, biopsihologicespecifice si stabile ale unui om care cu vinovatie a savrsit ofapta, prevazuta de legea penala ca infractiune. Actul-constituie raspunsul pe care personalitatea il da uneisituatii anumite. Functia explicativa- consta in prezentarea de explicatiiprivind combaterea fenomenului infractional in urma studierii acestuia , explicatii ce pot sta la baza fundamentariipoliticilor de perevanire si combatere.Functia explicativa este bazata pe urmatoarele concepteoperationale:cauza,conditie,efect , factor ,mobil siindice.-cauzaeste un element care determina producereafenomenului;-conditia este elementul favorizator;-factorul este elementul care, intr-o

masura mai mare sau maimica, are legatura cu crima.-indicele este un simptom care permite un diagnosticcriminologic pus societatii sau grupului studiat. Functia predictiva- are in atentie conceptele de prezent, viitor, probabilitate, similitudine, extrapolare, hazard, risc,prognoza. Aceasta functie urmareste anticiparea unorschimbari ale fenomenului criminal pe o anumita perioada sievaluarea probabilitatii producerii evenimentului.Functia profilactica-utilizeaza conceptele de reactie sociala,control social, tratament, resocializare, prevenire primara,secundara si tertiara. Cunoasterea elementelor cauzale si aefectelor fenomenului criminogen, orientat spre o anumitafinalitate, determina functia profilactica a criminologiei. Astfel se procedeaza la reformarea individului ca subiect alactiunii si cunoasterii elementului rational identic, laelaborarea politicii penale cat si a strategiei delupta globala impotriva criminalitatii. 2.1 Relatati viziunea sistemica in criminologie si concepteleoperationale. Viziunea sistemica asupra fenomenului infractionalpresupune utilizarea conceptelor de sistem, structura sifunctii, precum si a notiunilor de cauza si conditie care stau la baza relatiilor dinamice subsistemice si intersistemice.Sistemul reprezinta un ansamblu superior organizat deelemente (subsisteme) integrate structural si dinamic,ansamblu care are drept scop realizarea unor anumite valori(efecte) in conditiile unui mediu variabil si posibil perturbant.Sistemele se caracterizeaza prin structura si functii proprii.Structura, la rindul ei, poate fi diacronica (reflecta geneza sievolutia acestora in timp) si sincronica (reprezinta starea incare se gasesc sistemele la un moment dat, prin raportarea laanumite sisteme de referinta). Functiile sistemelor reprezintaun complex de proprietati caracteristice, exprimind relatii deactiune intersistemice si intrasistemice.Cauza este fenomenul care precede si determina saugenereaza un alt fenomen efectul, actionind in circumstantecare favorizeaza sau frineaza producerea efectului.La rindul lor, circumstantele ce reprezinta imprejurarile careinfluenteaza prin prezenta lor cauza (o favorizeaza orifrineaza) se numesc conditii.Starea, structura si dinamica unui fenomen sunt marcate denecesitate si intimplare.Necesitatea constituie o modalitate de existenta sau demanifestare a unor stari, proprietati, raporturi sau tendinteale sistemelor, decurgind din natura interna a acestora, ceeace, in conditii constante, le determina o orientare inevitabila intr-un anumit sens.Intimplarea constituie si ea o modalitate de existenta sau demanifestare a ale sistemelor, decurgind insa din factorii exteriori sauperiferici, ceea ce le imprima variabilitate si inconsistenta 2.2 Stabiliti principalii indicatori statistici ai criminaltiatii Actele criminale comise primesc o expresie cantitativa,numerica si statistica, impreuna imbracind haina decriminalitate. In fiecare stat modern se tine o evidenta strictaa criminalitatii, pe perioade de timp, pe localitati, pe tara, incit in felul acesta criminalitatea devine un fenomencunoscut cantitativ, cu o anumita identitate si vizibil inmanifestarile si in consecintele sociale si individuale pe carele produce. Pentru caracteristica cantitativa a criminalitatii seutilizeaza combinarea a doua notiuni: starea si nivelulcriminalitatii.Nivelul criminalitatii este o caracteristica cantitativaexprimata prin suma crimelor savirsite si a persoanelor ce le-au comis, precum si prin coeficienti sau indici relativi aicriminalitatii.Nivelul criminalitatii reprezinta valoarea determinata dinnumarul total de infractiuni savirsite pe un teritoriudeterminat intr-o perioada de timp stabilita, raportat lanumarul exact de populatie, spre exemplu la 1.000, 10.000sau 100.000.Starea criminalitatii reprezinta numarul infractiunilorsavirsite si al persoanelor ce le-au comis, pe un anumitteritoriu intr-o perioada de timp stabilita.Din punctul de vedere al aprecierii calitative a criminalitatiidistingem:- infractori neprofesionisti (ocazionali) si- infractori profesionisti, care si-au facut din savirsireainfractiunilor un mod de existenta si prezinta un grad ridicatde profesionalism, actionind fie izolat, fie in grupe, bande sauasociatii organizate. 2.3.Evaluati criminalitatea in alte tari si tendintele acesteia. Statisticile mondiale evidentiaza faptul ca, in fiecare an, in intreaga lume, se pierd sute de mii de vieti umane, ca urmarea infractiunilor comise prin violenta, milioane de oameni suntafectati din punct de vedere economic in urma crimelorcontra patrimoniuluiStatisticile statelor occidentale confirma crestereafenomenului criminalitatiiPrintre tendintele criminalitatii statelor lumii putem numi>1. cresterea continua a criminalitatii.2. crimelor cu utilizarea armelor de foc3. cresterea ponderii criminalitatii organizate.4. specializarea si profesionalizarea infractorilor,(specializarea si profesionalizarea)5. discriminarea criminalitatii (de la crime simple de stradapina pina la coruptie, traficuri, etc)6. Internationalizareacrimei.(organizatiicriminaleprofesioniste, organizatii criminale etnice, rganizatiicrimin

ale teroriste, organizatii crimnale de tip mafiot).7. criminalitatii juvenile si a tinerilor.8. cresterea criminalitatii femeilor9. cresterea criminalitatii de violenta 10. cresterea criminalitatii recidive

Test 20 I Teorii criminologice contemporane de orientare sociologica. 1.1 Relatati despre conceptul zonelor de deriorare moralain teoria ecologica a criminalitatii.

A aparut in anii 20-30 sec XX reprezentat de autoriamericani.Scoala data sustine ca anumite zone orasenesticonstituie factori hotaritori ai criminalitatii.Clifford Shaw-procentul criminalitatii e mai mare in zonele sarace aorasului.Autorii au intocmit harti,calculau rata delicventei inanumite zone.Reprezentantii acestei scolij au formulatconceptul de zona criminogena specifica(saracia).Au atrasatentia asupra nivelului de viata ,de educatie.
1.2Comparai teoria asociaiilor difereniatei teoriaconflictului de culturi. Teoria asociatiilor diferentiate mai este denumitainvatata,deoarece adeptii ei (Sitherland)sustin cacomportamentul criminal nu e inascut ci e invatat prinimitatie,prin comunicare.Teoria conflictului de culturi e mainumita si dobindita(diferenta intre norme,valori in diferitegrupuri sociale pe care individul tre sa le accepte).Teoria asociatiilor diferentiate se bazza pe ideea invatarii incadrul unui grup restrins de persoene in care ei au uncomportament asemenator si daca unul zice ca legea nutrebuie respectata atunci toti nu o respecta si invatacomportamentul incorect de le ceilalti.Teoria conflictului de culturi se bazza pe ideea cacomportamentul criminal nu se invata,ci apare in rezultatuldiferentierii de valori,norme din diferite grupuri sociale,faptce pt unii e corect iar pt altii nu e corect. Si astfel apare luptaintre diferite valori,protestul claselor joase impotriva celorinalte.Pe de alta parte aceste 2 teorii nu se deosebsc tre,pt ca ambeleocolesc existenta unei legaturi intre comportamentul criminalsi problemele socoale existente. 1.3 Evaluati rolul teoriilor sociologice contemporane asupra criminalitatii

Au introdus noi metode de combatere si prevenire acriminalitatii si au atras atentia asupra unor problemeimportanta.De ex.teoria ecologica a atras atentia asupraproblemelor legate de nivelul de viata,educatie,securitate.teoriile asociatiilor diferentiate cuteoria conflictului de culturi au atrs atentia asupra procesuluide educatie,migratie,armonie in societate.Teoria aparariisociale a trezit interes pt modificarea si imbunatatireaintregului sistem de pedepse si de combatere a criminalitatiinu prin pedepsire ci prin resocializareReactia sociala fata de infractionism. 2.1.Definiti modelele de reactive sociala impotrivacriminalitatii Modelele de reactive sociala impotriva criminalitatii pot fidefinite ca acele etape pe care le-a parcurs pedepsele de laorigine si pina in prezent. 2.2.Demonstrati modelul represiv Originilereactieisocialeimpotrivacriminalitatiicoincidecuorigineasocietatii.Formaceamairudimentaraadreptuluiafostrazbunareaprivatanelimitata,cind victimsaurudeleacesteiaserazbunaupeaggresor.Oameniisebazaupeprincipilraultrebuiesafierasplatitcurau.Cutrecereatimpului,caformamai avansata,aparerazbunareasocialasice-areligioasa.Indecursulistorieisaleomenireaacunoscutetapesicodificariinteresanteinceeaceprivesteevolutia criminalitatii, precumsiamasurilordeprotectivesocialapecarele-aadoptatpentruadiminuasipreveniacestfenomen.Celemaivechicodificaridescoperitepinain presentsuntLegiledinEsnunnasilegislatialuiLipit-IstardinIsin.EleerauconsiderateafialcatuitaderegalestatuluiEsnunna,avinduncontinutfoarte variat,cuprinzindnormededreptcivil,dreptpenal,precumsireactiidealtanatura.Unadinpedepselepenaleeraamenda.Pentruprimaoaraeraeste reglementatconceptualde circumstantaagrvanta.Ce-amaicunoscutacodificareaanticaramineafi CodulluiHammurabi

,incaresedistingecitevatipuridepedeapsa:-talionul;-pedepsecorporale;-pedepsepecuniare;-pedepsecapital.Printrecelemaicunoscutecodificarianticese inscribesi LegeacelorXIITable. Sefaceodelimitareacircumstanteloragravantesiatenuante;arelocoprimaincercarededelimitareaetapeloractivitatiiinfractionale.Modelulrepresivde reactisocialaaexistatincamulttimp.,cruzimeapedepselorsiexecutiilorsalbaticeintilnindu-sechiarsiinadouajumatateasec.XVIII.Totusiincepindcumijlocul sec.alXVII-leaaulocinitiativedereformareadreptuluipenalsiacriminologiei. 2.3EvaluatimodelelepreventivesicurativealereactieisocialeantiinfractionaleModelulpreventive Celmaiimportantpunctdesprijininaparitianoilormadeledereactivesocialadeinfractionism,maialesinaparitiamodeluluipreventiveajucat TratatuldespredelicatesipedepsealuiCesareBeccaria.IdeilecuprinseinacestTratataupermistransformarirapidesiradicaleinsistemelepenale nationale.Printereacesteasenumera:-desfiintareatorturii;-aparitiaacodurilorpenalsideprocedurapenala;-desfiintareatorturii,confiscariisia pedepseicumoartea.Astfel,toateideileluiC.Beccariaarputeafisistematizateinfelulurmator:1.principiullegalitatii;2.caracterulretributivela pedepsei;3.caracterulechitabilalpedepsei;4.principiulumanismului;5.caracterulpreventivealpedepsei6.promtitudineapedepsei;7.desfiintarea torturii;8.inlaturareaierarhieiprobelor9.desfiintareapedepseicumoartea;10.necesitateaprevenireicrimelor;Inviziuneareprezentantilormodelului preventive,sistemulsanctionatorareoimportantalimitatainprevenireacriminalitatii,multmaiimportantefiindmasuriledeordinsociallsi economic,carearputeamultmaieficientesaeliminesausalimitezerolulfacatorilorcriminogeni.Deci,incaocaracteristicaaacestimodeltinedeaceea capentrurealizarea preveniriigeneraleestesuficientasigurantasipromtitudineapedepseisisuseveritateaacesteia.Rolulacestuimodelesteenorm. Elreprezintaprimaincercaredereformarepebazestiintificeareactieisocialecontracriminalitatii,propunindooperamodernadeaparareorientatein maimultedirectii:-social-economica;-educativa-complexa;-igienico-sanitaraeticasimaimulte.ModelulcurativeModelulcurativesedeosebeste essentialdecelelaltemodelesiprinfaptulcaunrolimportantinrealizarealuiilauunsirdeaspectca:-prognozareacriminological;-strategialuptei reesinddincauzalitatedeterminatesistarearealaalupte;-programarealupteiantiinfractionales.a.Modelulcurativesi-agasitoamplaconsacrarein sistemullegislatieipenalenationale:-condamnareacususpendareaconditionata:-liberareaconditionatainaintedetermen;-inlocuireapartii neexecutatedinpedeapsacuopedeapsamaiblinda;-liberareadepedeapsadepedeapsaaminorilor;-liberareadepedeapsadatoritachimbariide situatie;-liberareadelaexecutareapedepseiapersoanelorgravbolnave; -aminareaexecutariipedepseipentrufemeigravidsipentrufemeicareaucopiipinalavirstade8ani.

Test 21 Institutii si strategii de lupta impotriva criminalitatii 2.1 Reproduceti directiile prioritare a organismelor ONU in domeniul luptei impotriva criminalitatii. 1-respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse inDeclaratia Univ a Dr Om,adoptata de Adunarea Gener a ONU(1948)2-prevenirea crimei si imbunatatirea activit tuturor org careasig realiz pliticilor penale nationale3-situarea preven crimin in centrul pol pen a state membre.4-respecatrea dr om in timoul executarii pedepsei.5-crimin juvenila si justitia penala pt minori directieprioritara in prevem si combatrea gener a criminalit.6-protecti victimelor infr prin introd unor principii adecvatein justitia pen7-introd unor reg de conduita a reprezentantilor org de dr.8-imbinarea rationala a masurii privative cu cele neprivativesi largirea spectrului masuri neprivative de libertate pt prevensi combaterea crimin. 2.2 Clasificati institutele regionale si interregionale decriminologie. Cele mai importante institute,cu bogat potential stiintific siechipaent criminologic sunt:1)Insititu Natiunilor Unite din Asia-UNAFEI 1963.In momentfondarii,institutul a organizat si lansat numeroase proiecte decercetare in domeniul criminalit ,a elabor viabile programe deprofilaxie si combatere a manifestarilor criminale.Se axeazape teme ca criminalit legata de droguri,eficacit si echitabil justitiei penale,etc.2)Insitutul Latino-americ al Natiunilor Unite ILANUD1975.A intreprins studii spre programe decooperare,seminare si cursuri de formare a personaluluipenitenciar,probatiunea ,colocvii pe diverse teme de preven3)Institutul Helsinki al Nat Unite-HEUNI 1983.Si-a schimbatdenum in Instit Europ de preven si pt control criminalitatii ,alcarui scop principal e schimbul de inform in domeniulprevenirii si control crimin intre tarile europ.Directiile fundam sint:-coordonarea diferitelor modele de strategii ale politicii penpromovate in state membre ale CE.-asig respect dr si libert fund ale om in cadrul programe delupta impotriva crimin.-cresterea eficientei si echitatii activit justitii pen.4)Insitutul Natiun Unite de la

Roma UNSDRI 1968-obiectiv principal-formarea politicilor si practicilor in materiaprevenirii,a control delincventei juvenile si a criminadulte.Intreprinde numeroase cercetari de teren in colab custatele membre din Europa. 2.3 Evaluati rolul Consiliului Europei in lupta impotrivacriminalitatii. In urma unor minutioase analize a fenomeului criminalit dinstatele membre ale Consiliului Europei,comitet a inaintatciteva directii principale de organizare a luptei impotrivacriminalitatii:imbunatatirea legisl pen a statelor membre in directia largiriimasurii de substituire a pedepselor privative delibertate:a)legisl statelor membre sa prevada posibilitateasubstituirii pedepsei privative de liberate mu masalternative.b)statele membre sa ia toate mesurile pt asig sidezvolt aplic probatiunii.c)statele sa trimita SecretariatuluiGeneral al CE rapoarte din 3 in 3 ani cu priv la masruile luatein baza acestor recomandari.-descriminalizarea unor infr mai putin grave poate avea loca)de factodescriminalizarea consta in tendinta diminuariireactiilor represive fata de anumite comportam sau situatii.b)descrimina de iure-e realiz de legiuitor poate figenerata de schimbarile soc-econom si politice intervenite intimp.-Simplificarea justitiei penale-este cea mai impot directie deorganiz a luptei impotriva criminalitatii.De ex,timpul care sescurge de la momentul savirsirii infractiunii si pedeapsa eenorma in caz celor mai simple infr,de aceea sunt un nr marede cauze penale care influenateaza negativ calitatea reactiei judiciare.se are in vedere introducerea unor procedurisumarempracticarea sistemului tranzactiilor si simplific unorproceduri.Procedu sumara consta in introd unui sistem deamenzi pt infr minore de incalc a regul circulatiei rutiere deex.Practicarea sistem tranzactiilor-incheierea unui acordintre Ministerul public si delincvent.Daca nu se respectaconditiile tranzactiilor se reia cursul urmaririi pen.RM arenevoie de urgenta de Simplificarea procedurilor,care vizeazainfr usoare,mai putin grave,cind se poate trece direct laaudierea infractorului in fata inst,de catre un singur infractorspecializat,care adopta hotarirea.