Testul 6. Subiectul 1. Teorii clasice asupra criminalitatii 1.

1 Legea termica si legea saturatiei criminalitatii Fondatorii legii termice sunt : Michel Guerry si Adolphe Quetelet. Continutul acestei legi este urmator: criminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an la an, iar aceasta se face sub influenta unor factori fizici cum sunt latitudinea,clima, temperatura, etc sustind de exemplu ca infractiunile de violenta predomina in sezonul cald sau in sud, iar infractiunile impotriva proprietatii predomina la nord sau in sezonul rece. Legea saturatiei aprtine lui Adolphe Quetelet conform careia orice fenomen social anormal ca razboiul,revolutia,foametea produce o crestere brusca a criminalitattii,o data cu epuizarea evenimentului in cauza, criminalitatea revine la limitele sale normale,astfel criminalitatea nu se repeta in timp cu constanta si regularitate printr-o repetitie mecanica de la an la an ci printr-o oscilatie permamenta prin cresteri sau descresteri determinate de cauze naturale precum si a factorilor de mediu fizic si social astfel dinamica criminalitatii fiind supusa legii saturatiei. 1.2 Premisele stiintifice de aparitie a scolii pozitiviste italiene Aceste premise sunt urmatoarele: 1. Fiziognomia - studiaza caracterele omului dupa trasaturile fetei considerind ca exista o strinsa corelatie intre trasaturile fetei pe de o parte si calitatile psihice pe de alta parte. Intemeitorul fizionomiei este considerat gian batista dall porta in anul 1601 a publicat lucrarea fizionomia umana fiind primul studiu stiintific al omului criminal, o contribut esentiala a avuto si johann gaspar lavater aratind ca in fiziognomie se reflecta sufletul omului doasr acesta poate fi vazut prin Dumnezeu si doar de oameni alesi 2. Frenologia-stiinta care considera ca facultatile psihice ale indivizilor sunt localizate pe anumite suprafete ale creierului uman, fondatorul ei este franz josef gall astfel efectuind studii de ecranoscopie a descoperit exist unor umflaturi cucuie pe suprafata cutiei cranienesi a presupus ca functiile psihice ale indivizilor sunt localizate anume in aceste locuri de denivelari pe care el le numeste bose craniene, identificin 85 bose craniene. 3. Antropologia generala- stinta care studiaza omul ca fiinta biologica precum si evolutia acestuia prin studierea raselor si etniilor , a formelor si dimensiunilor omului precum si capacitatii de adaptare a acestuia la mediu, creatorul antropol este medicul chirurg francez paul broca 4. Alienismul. Curentul alienistilor a adus o orientare noua in criminologie considerind ca fenomenul 3C(crima,criminal,criminalitate) isi are izvorul in bolile psihice ale indivizilor. Denumirea criminalului provine de la medicii psihiatrii care considera ca criminalul este un bolnav psihic, reprezentati ai alienistilor au fost philipe pinel,georges cabanis care au sesizat pentru prima data legatura dintre comportamentul criminal si boala mintala aratind ca infractorul este doar un bolnav psihic. Alienistul auguste bendicte morrel a elaborat teoria degenerescentei cu privire la explicarea comportamentului criminal, in conceptia sa izvorul fenomenului 3C consta in degenerarea fizica si intelectuala a individului ca rezultat al conditiilor necorespunzatoare de viata si trai. 1.3 Rolul conceptiilor si teoriilor sociologice clasice in prevenirea fenomenului criminalitatii Ampla activitate in dezvoltarea materiei criminologice au avut conceptiile clasice sociologice care sau evidentiat in deosebi in Franta sec XIX. Astfel prin reprezentatii de baza ca Alexander Lacassagne si sociologul Gabriel Tarde, sau desprins cele mai de baza afirmatii care constau in aceea ca factorul prim

chiar determinant sau poate cel mai important ce genereaza, exprima fenomenul criminal (raportul subiect-actiune) il constituie mediul exterior social,de baza fiind factorul economic. Conceptele sociologice se bazeaza pe ideea ca criminalul este un produs al mediului social in care traieste ,produs al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice. Intocmind si un calendar al crimelor bazinduse pe teoria ca asupra criminalitatii influenteza factorul fizic,mediul climateric,si natural. Se sustine ca nr crimelor inpotriva proprietatii creste iarna si scade vara in timp ce nr crimelor impotriva pers creste o data cu cresterea temperaturii atingind cel mai inalt nivel in timpul verii. Un alt fondator al sociologiei este Enrico Ferri ce nu admite o separare intre sociologia criminala,antropologia criminala ,statistica,penologie si stiinta penitenciara. Meritul conceptiilor sociologice este enorm, in primul rind prin observatiile facute ca lupta impotriva criminalitatii nu se poate duce numai prin aplicarea pedepselor,fiind necesare si masuri economice :libertatea comertului,retribuirea corespunzatoare a muncii,masuri politice :descentralizarea administratiei,libertati cetatenesti,parlament democratic; masuri sociale : libertatea casatoriei, admiterea divortului,perfectionarea masurilor de educare a copiiilor etc. Subiectul 2. Criminalitate organizata 2.1 Trasaturile definitorii ale conceptului de organizatie criminala Crima organizata- activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative in scopul obtinerii unor importante venituri ilicite Criminalitate organizata o grupare masiva de infractori consecventi si dirijati de asociatii criminale, care considera criminalitatea drept indeletnicire si creeaza sisteme de aparare impotriva controlului social. Trasaturi: Existenta unor structuri de dirijare si control in grup; Ierarhia severa ; Specializarea si distribuirea rolurilor intre membrii organizatiei si grupurile din care se compune; Existenta regulilor de comportament-cod neoficial; Caracter fix, programat si conspirativ a activitatii ilegale de obtinere a profitului; Sistem de neutraizare a controlului de stat si social sub orice forma; Existenta de fonduri utilizate p-u investitii in afaceri, p-u ajutor a celor judecati si familiilor lor si p-u coruptie; Stabilitatea (permanent, planificare), Modul sistematic, Teritoriul activitatii, Scopul, Mijloacele Asigurarea securitatii participantilor. 2.2 Clasificati si comparati tipurile de organizatii criminale Conform unor rapoarte a Diviziei ONU p-u combaterea crimei organizate si a Interpolului, exista 4 tipuri : 1)organizatii crim. Profesioniste- crima la comanda pe domenii: trafic de masini furate, tigari, bauturirapiri, asasini, jafuri bancare, trafic de droguri si persoane, fals de moneda 2) organizatii criminale Etnice - activeaza pe plan national si International in diverse actiuni ilegale, constituite pe principii etnice societatile chineze, japoneze, haitiene, jamaicane 3)organizatii crim. Teroriste formate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale si actioneaza de multe ori in cooperare cu organizatiile criminale si gulerele albe. Realizeaza profituri de pe urma deturnarilor de avioane, trafic de arme si droguri, rapiri si asasinate

4) organizatii crim de tip Mafiot retea de familii si sindicate neoficiale si ilegale, cu structura si specializare a membrilor. Exista o structura ierarhica cu functii: corupator, planificator, justitiar si acoperire. Treapta 1 : Boss Il Capo, mentine solidaritatea si coeziunea organiz; Treapta 2: subsef Sottocapo- culege si transmite mesaje sefului; Consilier Sigliermembru batran, sfatuieste in legatcu afacerile; Treapta 3 locotenenti capodecima sunt specializati pe ramuri criminale . 2.3 Recomandati solutii practice de lupta eficienta impotriva criminalitatii organizate Prevenire (prin educare in familie, scoala, studii superioare, ONG, mass-media, stoparea propagarii cultului violentei mass-media si TV) si combatere (nivel national si international) -respectarea de facto a conventiilor cu priv la combat spalarii banilor, impotriva traficului ilicit de droguri 1988, -cooperarea mai eficienta a statelor atat in ce priveste extradarea, cat si acordarea asistentei penale, proiectarea unor actiuni comune a organelor de drept din 2 si mai multe state in vederea capturarii conducerii organizatiilor, paralizarea activitatilor ilicite. Crearea unor grupuri de destinatie speciala de lupta impotriva organiz. Criminale