Sunteți pe pagina 1din 11

1

Efectele contractului

I.Scurte precizari teoretice.

1.Notiune.Efectele contractelor constau in nasterea de drepturi si


obligatii; o chestiune prealabila stabilirii in concret a efectelor este aceea a
interpetarii contractului.
2.Interpetarea contactului.Este operatia prin care se determina
intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea intentiei partilor.
Calificarea contractului apare ca un prim rezultat al intepretarii.
2.1.Regulile de interpretare sunt reglementate de Codul civil in art.:970,
977-985.
-regulile generale de intepretare: -prioritatea vointei reale a partilor(art.977)
-contractul produce pe langa efectele
expres aratate, si alte efecte ( art.970
alin.2)
-reguli speciale de intepretare : - interpretarea coordonata a
clauzelor(art.982)
-interpreatarea clauzelor indoielnice
(art.978-980)
3.Principiul obligativitatii contractului(pacta sunt servanda).Este
prevazut in art.969 C.civ.:”contractele legal facute au putere de lege intre
partile contractante”.
-importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si
pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul;
-temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor;
in cazuri exceptionale, efectul obligatoriu al contractului suporta modificari
in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de
ex.:prologarea legala a contractelor de locatiune, influenta evenimentelor de
forta majora );
-consecintele fortei obligatorii a contractului :
-partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta;
-simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului:
mutuus consensus, mutuus dissensus;
-obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta.
3.1.Exceptii de la principiul fortei obligatorii:
-incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau
disparitia obiectului contractului( art.1552 pct.3 ,art.1439 alin.1 C.civ.);
2

-prelungirea efectelor contractelor de inchiriere, prin efectul legii(L17/1994,


L112/1995,O.U.G.nr.40/1999);
- prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui
caz de forta majora;
- modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a
aplicarii teoriei impreviziunii.1
4. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte
persoane contactul nu este obligatoriu , insa el le este opozabil ca un fapt
juridic stricto-sensu;consecintele imediate se regasesc pe teren probational.
5.Obligativitate si relativitate2: obligativitatea contractului fata de
parti este in stransa legatura cu principiul relativitatii
contractului:art.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante).

Majoritatea autorilor clasici francezi sunt ostili teoriei impreviziunii, fundamentandu-se pe art.1134
1

alin.1 (art.969 C.civ.rom)si pe delimitarea rolului judecatorului in privinta interpretarii


contractelor.Astfel, Aubry si Rau discuta principiul enuntat de art.1134 alin.1 prin prisma aplicarii
dispozitiilor legale numai in punctele in care partile ori nu si-au exprimat vointa, ori au facut-o, dar
intr-un mod incomplet,iar in ceea ce priveste puterea de interpretare recunoscuta judecatorului, aceasta
se rasfrange asupra clauzelor obscure sau ambigue. Se considera ca doar imposibilitatea de executare
poate conduce la desfiintarea contractului.Dintre clasici, doar Larombiere recunoaste efecte
impreviziunii:”Les obligations s’eteignent par la survenance de circonstances telles que les parties
n’auraient pas contracte, si elles les avaient prevues.”.In unele teze de doctorat din perioada
interbelica- - diversi parizani ai impreviziunii au propus o serie de fundamentari ale teoriei, invocandu-
se chiar si unele texte din codul civil in acest sens. In cadrul doctrinei actuale nu constatam o
schimbare semnificativa in raportul de forte dintre adversarii si adeptii teoriei impreviziunii; in
dreptul civil, la ora actuala, problema se pune oarecum similar cu dreptul administrativ, intrucat este
evidenta o scadere a importantei practice a teoriei.Mai multe explicatii pot fi gasite in acest sens :
pe de o parte trebuie luata in considerare o relativa stabilitate economica, iar pe de alta parte exista
interventia legislativa in anumite domenii, la care se adauga sporirea diligentei particularilor in a
insera in contracte diverse clauze care sa-i apere de eventualele situatii de dezechilibru financiar.Pe
fondul acestor realitati, doctrina ramane in mare parte o aparatoare a principiului reglementat de
art.1134 alin.1 in detrimentul modificarii sau desfiintarii contractuluii in caz de impreviziuine.Aceasta
este cu atat mai interesant cu cat se discuta de cateva decenii despre declinul teoriei autonomiei de
vointa ca si fundament al fortei obligatorii a contractului.Astfel, H., L.,J. Mazeaud si Fr.Chabas
salutat pozitia constanta a Curtii de Casatie in sensul respingerii impreviziunii:”La position de la
Cour de cassation parait extremement rigoureuse; mais elle est necessaire pour faire regner, avec le
respect de la parole donnee, la moralite et la securite dans les contrats.”.B.Starck, H.Roland si
L.Boyer adopta o atitudine mai flexibila si apreciaza pozitia Curtii de casatie in materia impreviziunii
precum si a doctrinarilor care o aproba ca fiind “difficilement defendable.” Autorii citati pun in
discutie insusi fundamentul acestei orientarii, si anume, principiul sacrosant al fortei obligatorii a
contractului: “Mais un principe qui conduit a de semblables resultats merite-t-il vraiment d’etre
considere comme sacro-saint?”
2
In litratura franceza, aceasta relatie este foarte bine evidentiata prin sintagma :”effet relatif du lien
obligatoire”.
3

5.1.Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor


contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti , precum si fata de
succesorii partilor.
a)-succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii
autorului lor,astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia,
cu exceptia celor contractate intuituu personae;
b)-succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului
lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu
contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane ;
-in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare
transmiterii dreptului catre succesor ), acestea vor profita succesorului sub
conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit ;
-in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre
succesor), de catre autor, acestea in principiu nu se transmit succesorului;
exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem, modificari ale dreptului
transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii
catre succesor;
- ca regula generala, contactele incheiate anterior de autor vor produce
efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata
prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate.
c) creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de
debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul
debitorului;
- creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile
art.975 C civ – prin actiunea pauliana- si art.1175 –prin actiunea in
simulatie-;
-ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite
drepturi patrimoniale ale acestuia : art.974 C.civ.
6.Exceptii de la principiul relativitatii.Denumesc situatiile in care
drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe
unor persoane-penitus extranei- care nu au participat la incheierea
contractului:
- cu referire la asumarea de obligatii civile, nu exista exceptii de la
principiul relativitatii; promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este
o exceptie aparenta , intrucat obiectul contractului il constituie obligatia3

3
Obligatia debitorului este de rezultat, si nu de mijloace;Codul civil francez, spre deosebire de cel
roman, reglementeaza promisiunea faptei altei persoane in art.1120:”Neanmoins, on peut se porter fort
pou un tiers, en promettant le fait de celui-ci; sauf l’indemnite contre celui qui s’est porte fort ou qui a
promis de faire ratifier, si le tiers refuse de tenir l’engajement”.
4

debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament


juridic fata de creditor;
- cu referire la dobandirea de drepturi, exista doua exceptii de la principiul
relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe.
7.Stipulatia pentru altul( contractul in folosul altei persoane). Este
acel contract prin care o parte-stipulantul- dispune ca cealalta parte-
promitentul- sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte
persoane, straina de contract-tertul beneficiar.
-nu exista un sediu general al materiei 4, doar aplicatii:donatia cu
sarcini, contractul de transport, contractul de asigurare facultativa.
7.1.Conditii:
-vointa de a stipula pentru o alta persoana (tertul beneficiar);
-determinarea tertului beneficiar;
- de regula, stipulatia are caracter accesoriu fata de opertia juridica
principala dintre stipulant si promitent.
7.2.Partile contractului sunt stipulantul si promitentul, cu urmatoarele
consecinte:
-relatiile dintre ei sunt guvernate de contractul incheiat (si care poate
constitui obiectul principal al intregii operatiunii juridice);
-cu referire la stipulatia in favoarea tertului, stipulantul este creditorul
executariii obligatiei promitentului fata de tert; se retine astfel, un interes, cel
putin moral, al stipulantului;
-dreptul tertului beneficiar se naste nemijlocit in patrimoniul , ca efect al
nasterii valabile a contractului dintre stipulant si promitent;
-atat stipulantul, cat si tertul beneficiar pot cere executarea obligatiei fata de
acesta din urma;
- numai stipulantul – nu si tertul beneficiar-poate cere desfiintarea
contractului de stipulatie, totusi, in ipoteza in care tertul beneficiar este
mostenitorul universal sau cu titlu universal al stipulantul, va putea introduce
–in aceasta calitate, de continuator al personalitatii stipulantului- o actiune in
desfiintarea contractului.
8.Actiunea directa.Reprezinta mecanismul juridic prin care o
persoana – titularul actiunii directe-dobandeste dreptul de a actiona direct pe
debitorul debitorului sau.
-din punct de vedere tehnic, poate fi denumita actiune directa in sensul
special al teremenului, pentru a o deosebi de actiunea directa contractula

4
Codul civil francez reglementeaza stipulatia pentru altul in art.1121:”On peut pareillement stipuler au
profit d’un tiers, lorsque telle est la condition d’une stipulation que l’on fait pour soit- meme ou d’une
donation que l’on fait a un autre...”.
5

obisnuita ( ordinara ) pe care o are orice creditor impotriva propriului sau


debitor;
-codul civil o reglementeaza in doua cazuri:art.1488 ( contactul de
antrepriza ) si art.1542 ( contractul de mandat).
9.Exceptie de la principiul opozabilitatii.Simulatia .Este
“operatiunea juridica unitaracare creeaza o aparenta neconforma cu realitatea
prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si mincinos,
ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate , total sau partial,de altul secret
si adevarat, care contine in sine acordul , implicit sau explicit , al partilor de
a simula.”
Codul civil reglementeaza numai efectele simulatiei in
art.1175:”Actul secret care modifica un act public, nu poate avea putere
decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act
nu poate avea nici un efect in contra altor persoane.”
9.1.Structura simulatiei presupune trei acte juridice ( negotium juris):
-actul juridic public:este actul prin care se creeaza situatia juridica aparenta;
-actul juridic secret: este adevarata manifestare de vointa a partilor; (poate
lipsi in cazul in care actul public este fictiv);
-acordul simulatoriu: o conventie secreta care exprima intentia de a simula.
9.2.Clasificare:
-simulatia absoluta: contractul aparent este fictiv;
-deghizarea totala sau partiala: contractul aparent este deghizat;
-interpunerea de persoane .
9.3.Efectele simulatiei:
-intre parti si succesorii lor universali sau cu titlu universal singurul act care
produce efecte este cel secret, actul public nu produce nici un efect(“Inter
partes simulata valent.Erga alios dissimulata non valent”);
-fata de terti , codul civil consacra principiul inopozabilitatii actului secret;
-tertii in materia simulatiei sunt: succesorii cu titlu particular, creditorii
chirografari daca au fost de buna-credinta ;pot fi terti si succesorii lor
universali sau cu titlu universal atunci cand prin simulatie li s-au lezat
drepturile proprii;
-in raporturile dintre parti, vor avea castig de cauza acei terti care invoca cu
buna-credinta actul aparent.
9.4.Actiunea in declararea simulatiei este “acea actiune civila prin
care se urmareste constatarea caraacterului simulat(mincinos, nereal) al unui
act juridic public, cunoscut precum si constatarea existentei unui act juridic
secret care modifica, in tot sau in parte , dispozitiile actului public.
- scopul actiunii: stabilierea existentei actului secret, real si a caracterului
mincinios al actului public(total dau partial);
6

- proba difera in functie de calitatea persoanei : parte contractanta sau tert;


- efectul principal al actiunii: de a face sa inceteze caracterul secret al
contra-inscrisului, care devine public, sub conditia validitatii sale;
- este o actiune in constatare de drepturi, imprescriptibila; de multe ori este
insotita de acţiunea in anulare (nulitate) a contra-inscrisului, fiind necesare
doua capete de cerere in acest sens.
9.5. Simulatia incheiata in scopul fraudarii fiscului:O.G.nr.12/1998
privind taxele de timbru pentru activitatea notariala:
- potrivit art.6 atunci cand partile contractante au prevazut in actul autentic
de vanzare-cumparare a unui imobil sau in actul de inchiriere un pret mai
mic sau o chirie mai mica decat in actul secret, intreaga operatiune juridica a
simulatiei este lovita de nulitate absoluta. – OG nr. 12/1998 a fost abrogată;
studiul ei este interesant din punctul de vedere al atitudinii legiuitorului faţă
de simulaţie.

II.Rezolvati urmatoarele spete:

1. Prin sentinta de divort nr..., care a desfacut casatoria sotilor dupa 35


de ani de convietuire, s-a luat act de “angajamentul” reclamantului X (fostul
sat) de a-i plati paratei Y (fosta sotie) “o pensie de intretinere de x lei lunar,
pe tot timpul vietii” si s-a consemnat acordul paratei fata de acest
angajament .
Ulterior desfacerii acestei casatorii, X s-a recasatorit cu Z.
Dupa decesul lui X, sotia supravietuitoare Z a solicitat instantei de
judecata sistarea platii pensiei de intretinere in favoarea lui Y.
Prin cerere reconventionala, Y a cerut insa obligarea in continuare a
reclamantei-parate Z la plata lunara a sumei mentionate in intelegerea facuta
cu fostul sau sot cu ocazia divortului, sustinand ca acesta i-a constituit astfel
o renta viagera .
Cerinte :
a) Precizati care este problema de drept din speta.
b)Solutionati actiunea formulata de Z si cererea reconventionala a lui Y.

2)Intre A in calitate de locator si B in calitate de locatar a intervenit un


contract de locatiune pe doi ani, pretul folosintei imobilului fiind stabilit la
100 $ lunar ; contractul contine urmatoarea clauza “ neplata la termen a
chiriei atrage plata majorarilor de intarziere al caror cuantum nu poate
depasi cuantumul total al chiriei restante”.
7

Intrucat B nu si-a executat obligatia de plata a chiriei pe ultimele 6 luni,


A il cheama in judecata, solicitand instantei obligarea paratului la plata
chiriei restante si a unor despagubiri in cuantum de 800 $, motivate de
cresterea chiriilor pe piata imobiliara.
Cerinte :
a) Precizati problemele de drept din speta.
b) Solutionati actiunea introdusa de A.

3) La 26.08.1999 A. constituie în favoarea lui B. un drept de ipotecă


asupra unui imobil al său pentru a garanta restituirea, până la data de
26.05.2001, a unui împrumut cifrat la 70% din valoarea reală a imobilului.
După cinci zile, A. vinde imobilul lui C., în contractul de vânzare-
cumpărare precizându-se că imobilul este liber de orice sarcini. Suma
împrumutată nu este restituită la scadenţă. Somaţi de B. să plătească această
sumă, A. menţionează că banca la care era deschis contul său, unde reuşise
să acumuleze o sumă egală cu cea împrumutată, intrase brusc în incapacitate
de plată, iar C. afirmă că este un terţ faţă de contract.
În funcţie de ce împrejurare, neprecizată în cele de mai sus, de la cine
anume şi pe ce cale ar putea obţine B. restituirea sumei împrumutate ?

4) La 15.05.2000 A, proprietarul unei paduri , incheie cu B, industriaş


forestier, un cotract continand obligatia lui B de a taia copacii dintr-o
anumita portiune determinata din padure.
Ulterior, la 12.09.2000, A ii vinde padurea lui C; fata de imprejurarea ca
B si-a executat necorespunzator obligatia contractuala, intrucat nu a ridicat
lemnul la data stipulata in contractul incheiat cu A, proprietarul actual, C
formuleaza o actiune in rezolutiunea contractului de exploatare forestiera.
Rezolvati actiunea introdusa de catre C.

5) A ii vinde lui B un teren intravilan situat intr-un cartier rezidential,cu


obligatia pentru cumparator de a nu construi decat imobile cu destinatia de
locuinte, pentru a nu diminua valoarea terenului invecinat, care ii apartine tot
lui A.
In masura in care B se hotaraste sa vanda ternul respectiv inainte de
efectuarea oricaror constructii, considerati ca subdobanditorul va fi tinut sa
respecte obligatia de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte ?

6)A ii vinde lui B un fond de comert , in contract prevazandu-se o clauza


de neconcurenta pentru o perioada de trei ani.
8

Dupa un an de zile, B transmite cu titlu oneros acelasi fond de comert


catre C, fara a se face vreo referire la obligatia de neconcurenta.
In masura in care C desfasoara activitati comerciale de natura sa-l
prejudicieze pe A, ar putea fi obligat prin instanţă să respecte clauza de
neconcurenta ?

7) A l-a imprumutat pe B cu suma de 50.000.000 lei in contract


prevazandu-se ca obligatia de restituire devine scadenta la doi de zile de la
formarea sa.
Intrucat A decedeaza iar debitorul B nu-si executa obligatia ,X, fiul si
mostenitorul legal al lui A , formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.
Instanta respinge actiunea cu motivarea ca dreptul de a pretinde
restituirea sumei apartine numai tatalui lui X , care este parte in conventia de
imprumut .
Comentati hotararea pronuntata in speta .

8) P. a vândut lui R. un imobil, bun propriu, stabilindu-se pentru


cumpărător, printre altele, două obligaţii : să presteze întreţinere
vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi prestaţie
în beneficiul lui Q., soţia vânzătorului, până la sfârşitul vieţii acesteia din
urmă.
La scurt timp după aceea, P. decedează lăsând ca unică moştenitoare pe
Q.
După acest deces, R. încetează să mai presteze întreţinere lui Q.
Poate Q. să intenteze cu succes o acţiune prin care să obţină rezoluţiunea
contractului ?

9) La 12.09.2000, A i-a donat lui B o parte determinata din imobilul –


casa de locuit – dobandit de A in baza contractului de vanzare-cumparare cu
clauza de intretinere incheiat anterior cu parintii sai, datat 15.05.1998 ; in
actul de donatie era prevazut ca debitorii obligatiei de intretinere sunt A si
B in mod solidar.
Intrucat B nu isi executa obligatia de intretinere, A formuleaza o actiune
in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii; in apararea sa, paratul
invoca efectele solidaritatii, in sensul ca obligatia asumata se considera
executata numai prin prestatia unui singur debitor, in speta, A , care s-a
ingrijit efectv de paraintii sai.
Datorita acestor considerente, B invoca lipsa calitatii procesuale active a
reclamantei.
9

Solutionati actiunea formulata de A.

10) La 15.02.2001, A formuleaza impotriva lui B o actiune in executarea


silita a obligatiei de intretinere pe care paratul si-a asumat-o la 18.o8.2000.
In sustinerea pretentiilor sale, reclamantul depune la dosar contractul
incheiat la cea data intre X si B, in virtutea caruia cel dintai se obliga sa
transmita proprietatea unui teren pe care urma sa-l predea la 28.08.2000 , in
schimbul obligatiilor asumate de cel de-al doilea cu privire la plata unei
sume cu titlu de pret si la prestarea de intretinere in favoarea lui A, tatăl lui
X, cu incepere de la 31.08.2000.
Reclamantul releva caracterul abuziv si culpabil al conduitei lui B,
anexand la dosar notificarea pe care acesta i-a expediat-o inca de la
2.09.2000 spre a-i comunica lui A refuzul de a presta intretinerea datorata
sub pretextul neexecutarii de catre X a obligatiei de predare a terenului.
Cerinte :
a) Calificati relatia dintre obligatiile contractuale ale lui B si X.
b) Aratati cum se poate apara paratul in speta.

11) La 23.02.1996 A. intentează împotriva lui C. o acţiune prin care


solicită să se constate caracterul mincinos al contractului de vânzare-
cumpărare încheiat, în formă autentică, între B. şi C. la 21.02.1992 cu privire
la o construcţie şi terenul aferent.
În motivarea acţiunii sale, reclamantul arată că părţile acestui contract
încheiaseră, în prealabil, o convenţie prin care B. dona lui C. întregul imobil,
convenindu-se, totodată, asupra deghizării donaţiei printr-o vanzare.
Reclamantul arată că prin conventia incheiata in prealabil intre B. şi C., se
ajungea la încălcarea rezervei succesorale a lui A., unicul moştenitor al lui
B.
Spre a dovedi existenţa donaţiei, reclamantul propune proba cu martori.
Ce va decide instanţa în legătură cu proba propusă de reclamant ?

12) La 15.10.1998 A. vinde lui B. un apartament, contractul încheiat în


formă autentică consemnând un preţ de 11.000.000 de lei. După trei zile,
părţile redactează un înscris în care se menţionează : "Preţul ce îl convenim
este de 40.000.000 de lei din care 15.000.000 de lei s-au plătit cu două zile
înainte de autentificare; pentru restul preţului cumpărătorul rămâne dator,
urmând a-l plăti până la 31.12.1998".
Ce acţiune ar trebui să fie intentată de A. şi pe ce temei legal pentru a
obţine obligarea lui B. la plata sumei de 25.000.000 de lei?
10

13) A va solicita o consultatie juridica prezentandu-va urmatoarele


inscrisuri :
- un contract incheiat la 23.01.1996 prin care A acorda lui B o suma de
130.000 de lei cu titlu de imprumut, scadenta prevazuta pentru restituire
fiind 23.01.1997 ;
- un contract perfectat la 23.01.1996 prin care B instituia in favoarea lui
A un drept de ipoteca asupra unui apartament pentru garantarea
imprumutului ;
- un contract de vanzare-cumparare a aceluiasi apartament , constatat
printr-un inscris sub semnatura privata, incheiata la 22.08.1996 intre B si
C;
- un contract incheiat in forma autentica, intre B si C, la data de
20.08.1996, prin care primul instituia in favoarea celui de-al doilea un drept
de abitatie asupra aceluiasi apartament.
A va informeaza cu privire la faptul ca B i-a remis contractul de
vanzare-cumparare atunci cand, la o saptamana dupa scadenta, A i-a pus in
vedere ca va proceda la urmarirea silita a imobilului.
Totodata, la 3.02.1997 C a pus la dispozitia lui A contractul de
constituire a dreptului de abitatie, sugerandu-i sa se indrepte impotriva lui B,
intrucat acesta din urma a ramas adevaratul proprietar.
Cum il sfatuiti pe A sa procedeze pentru a-si recupera suma
imprumutata ?

III.Lectura juridica

Comentati urmatoarele citate :

a) « Conventiile trebuie executate cu buna-credinta, adica in


conformitate cu intentia partilor si in considerarea scopului avut in vedere la
formarea lor... » (C. Aubry , C. Rau)
b) « Aceasta legatura de drept, vinculum juris,cum este numita obligatia,
este primul efect al oricarui contract. Ea este conditia esentiala fara de care
nu ar exista. Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de
lege celor care le-au facut, cuvinte energice care, ridicand contractul la
inaltimea legii, ii confera grandoare si majestate....
Aceste cuvinte,buna credinta, au o acceptiune foarte larga. Ele exprima
toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte. Fara a pretinde un
11

rafinament de delicatete care impinge dezinteresul pana la sacrificiu, legea


proscrie contractele viclene si manoperele sirete, procedeele neoneste ,
calculele frauduloase, disimularile si simularile perfide, rautatea care, in
fine, degizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii, speculeaza pe seama
credulitatii, simplitatii si ignorantei» (M. L. Larombiere)
c) „Regula inscrisa in art.1134 C. civ. fr. ( 69 C. civ. român) este
consecinta autonomiei de vointa; vointa este atotputernica: ea angajeaza
individul in acelasi fel ca legea; nici legislatorul, nici judecatorul nu vor sti
sa dezlege contractantii.
Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste;
ea are in acelasi timp un fundament moral, economic si social....
Insa, de curand, doctrina insista pe notiunile de utilitate si de justitie,
mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei
obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa . «Autonomia de
vointa, inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralele si concurente
legii (...) este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv», scrie
Ghestin ." (H., L., J. Mazeaud, Fr. Chabas)
d) „Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul. Aceasta
putere apartine legiuitorului. In sistemul nostru politic, care consacra
omnipotenta legiuitorului, si in absenta oricarei interdictii constitutionale,
tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt
servanda.” (H., L., J. Mazeaud, Fr. Chabas)