Aspecte introductive

privind litigiile de
muncă
Macovei Tatiana,
Doctor în drept, conferențiar universitar
PLAN:

 1. Noțiunea de litigiu de muncă

 2. Obiectul de reglementare a litigiilor de muncă
 3. Clasificarea litigiilor de muncă
 4. Premisele și temeiurile de apariție a litigiilor de muncă
1. NOȚIUNEA DE LITIGIU DE MUNCĂ

 1. Litigiu de muncă - divergențele apărute între diferiți subiecți ai

raporturilor juridice de muncă, ce nu pot fi soluționate prin
intermediul negocierilor directe și pentru soluționarea lor se recurge
la un terț.
 2. Unul din subiecți în mod obligatoriu este Angajatorul, celalalt
poate fi – salariat, sindicate, patronate,persoană careia i s-a refuzat
angajarea în câmpul muncii, fost salariat.
 3. Trebuie să distingem între litigiu de muncă și jurisdicția muncii,
deoarece jurisdicția muncii presupune în mod obligatoriu participarea
instanței de judecată.
2. OBIECTUL DE REGLEMENTARE A
LITIGIILOR DE MUNCĂ
 La general obiectul de reglementare a litigiilor de muncă se
reglementează în art. 348 Codul muncii: jurisdicţia muncii are drept
obiect soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi conflictelor
colective de muncă privind:
a) purtarea negocierilor colective;
b) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
contractelor colective şi individuale de muncă, a convenţiilor
colective prevăzute de Codul muncii;
c) soluţionarea conflictelor colective privind interesele economice,
sociale, profesionale şi culturale ale salariaţilor, apărute la diferite
niveluri între partenerii sociali.
3. CLASIFICAREA LITIGIILOR DE MUNCĂ

 1. DUPĂ NUMĂRUL DE PARTICIPANȚI:

 A) individuale –
 Articoluul 354 Codul muncii: Se consideră litigii individuale de muncă
divergenţele dintre salariat şi angajator privind:
a) încheierea contractului individual de muncă;
b) executarea, modificarea şi suspendarea contractului individual de
muncă;
c) încetarea şi nulitatea, parţială sau totală, a contractului individual de
muncă;
d) plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătoare a obligaţiilor de către una din părţile contractului individual de
muncă;
e) rezultatele concursului;
f) anularea ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) de angajare în
serviciu, emis conform art.65 alin.(1);
h) alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă.
Clasificarea litigiilor de muncă

 B. Litigii de muncă colective:

 Art. 357 Codul muncii - Prin conflicte colective de muncă se înţeleg divergenţele
nesoluţionate dintre salariaţi (reprezentanţii lor) şi angajatori (reprezentanţii lor)
privind:
 A) stabilirea şi modificarea condiţiilor de muncă (inclusiv a salariului);
 B) privind purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea şi executarea
contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective;
 C) privind refuzul angajatorului de a lua în considerare poziţia reprezentanţilor
salariaţilor în procesul adoptării, în cadrul unităţii, a actelor juridice ce conţin
norme ale dreptului muncii;
 D) precum şi divergenţele referitoare la interesele economice, sociale,
profesionale şi culturale ale salariaţilor, apărute la diferite niveluri între partenerii
sociali.
Clasificarea litigiilor de muncă

 2. DUPĂ CARACTERUL LITIGIULUI

 A) Litigii privind aplicarea normelor legislației muncii
 B) Litigii privind stabilirea noilor condiții de prestare a muncii sau modificarea
celor existente

 3. DUPĂ FAZA DERULĂRII RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCĂ

 A) Litigii individuale: încheierea, executarea sau încetarea CIM
 B) Litigii colective; purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea,
Clasificarea litigiilor de muncă

 4. DUPĂ CALITATEA SUBIECTULUI INIȚIATOR

 A) salariat (inclusiv persoana căreia i s-a refuzat angajarea în câmpul muncii
sau fostul salariat);
 B) angajator;
 C) sindicate;
 D) patronate
 5. ÎN FUNCȚIE DE CARACTERUL EVALUABIL SUA NEEVALUABIL ÎN BANI
 A) litigii patrimoniale
 B) litigii nepatrimoniale
Clasificarea litigiilor de muncă

 6. CINE SOLUȚIONEAZĂ LITIGIUL DE MUNCĂ

 A) instanțele de judecată
 B) comisiile de conciliere
 C) mediator

 7. DUPĂ CONȚINUT
 A) litigii de drept
 B) conflicte de interese
4. PREMISELE ȘI TEMEIURILE DE APARIȚIE
A LITIGIILOR DE MUNCĂ
 PREMISELE LITIGIILOR DE MUNCĂ
 Premisele litigiilor de munca sunt acei factori negativi care determină
apariţia divergenţelor dintre subiectele dreptului muncii, ce ţin de
exercitarea drepturilor de muncă sau executarea obligatiilor de muncă
asumate.
 Motivele apariţiei litigiilor de muncă, sunt acele împrejurări, circumstanţe,
care direct influenţează raporturile de muncă, provocînd divergenţe între
salariat şi angajator. Ele
 influenţează direct asupra comportamentului pozitiv, transformându-l în
negativ, al ambelor părţi, în ceea ce priveşte exercitarea condiţiilor
contractului individual de muncă, şi a legislaţiei muncii în vigoare, ceea ce
provoacă în consecinţă litigiul de muncă.
PREMISELE LITIGIILOR DE MUNCĂ

 ClASIFICAREA PREMISEELOR LITIGIILOR DE MUNCĂ

 A) CARACTER ECONOMIC
 B) CARACTER JURIDIC
 C) CARACTER SOCIAL
PREMISELE LITIGIILOR DE MUNCĂ

 Cauzele apariţiei litigiilor individuale de muncă şi condiţiile de

soluţionare a unor astfel de litigii sunt diverse. Totodată, „este
necesar a delimita condiţiile apariţiei litigiului de muncă de condiţiile
de dezvoltare a acestuia.”
 CONDIŢIILE APARIŢIEI LITIGIULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ - sunt
mediul, circumstanţele, care nemijlocit acţionează asupra relaţiilor
de muncă, provocând divergenţe între părţile acestor relaţii.
 CONDIŢIILE DEZVOLTĂRII LITIGIULUI DE MUNCĂ – „sunt
circumstanţele ce impun părţile să treacă o anumită fază de
dezvoltare, care împiedică soluţionarea divergenţelor apărute între
subiecţii dreptului muncii.”
TEMEIURILE LITIGIILOR DE MUNCĂ

 Temeiurile apariţiei litigiului sunt acele fapte juridice care nemijlocit au dus
la apariţia conflictului între salariaţi şi administraţie, doar cauzele comune
pentru litigiul de muncă poartă un caracter concret în raportul concret de
soluţionare a litigiului de muncă.
 Aceasta este încălcarea unor sau mai multor drepturi ale salariatului sau
obligaţiunile lui faţă de întreprindere sau viceversa.