Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Testul 3
I: Legislaia execuional-penal.
1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal.legislatia E-P poate fi lato senso si
stricto senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce guverneaza executarea
sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive.Lato senso-atit legile cit si actele subordonate
legilor:hotaririle Guv,decretele presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul
de E legi si acte normative adoptate in conformitate cu codul.Actele internationale care RM
parte care au prioritate.Legislatia E-P are dr scop protectia dr,interselor,libertatilor legitime
ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor la adaptarea lor sociala.Gradul de
corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit de organul care executa
pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe intreg teritoriul RM.Persoanele condamnate indiferent
de faptul sint cetat ai RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau
prevenite pe terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM cu
aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de
condamnare,cetat straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare
pe teritorRM la o pedeapsa mmare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare
pedepsei daca statul este parte la conventia Europeana.
1.2 Determinai care sunt principiile de aciune a legislaiei execuional-penale n timp i
spaiu.principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga
reglementare a relatiilor sociale ce formeaza obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr
E-P este calauzit de o seama de principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza
intreaga activitate de executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra
continutului institutiilor si normelor dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune
aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legilslatia RM se aplica pe intreg teritor RM. Principiile
dr E-Psunt generale-pr legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in
fata legii,pr respectarii dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei
P,pr planificarii executari pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a
condamnatilor s.aIn timp ,daca in timpul executarii hot,jud.cu caracrer penal sint in vigoare
mai multe legi ,se va aplica legea cea m blinda.confor legii RM privind modul de publicare
legile intra in vigoare de la data publicarii in MO.
1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putea ultraactiva.Legea
ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei ,chiar dupa ce a iesit din
vigoare.In conformitate cu CE prevederile ce reglementeza cerintele regimului de detinere
inpeenetenciare a pers care executa pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata
intra in vigoare pe masura creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie
2013cea ce inseamna ca normele din vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor
aplica,in pofida abrogarii acestui act normativ.Daca in timpul executarii hot judecatoresti cu
caracter penal sunt in vigoare m multe legi se aplica legea ceam blinda.
Testul 4
Sub I: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.
1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.
Intrevederile condamnatilor pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,intrevederi de lunga durata,-intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu familia
sa in afara penetenciarului.
1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi.
Intrev.de scurta durata au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu
administratia penetenciarului,sau cu o alta pers indicata de condamnat se acorda pe
o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de scurta durat se desfasoara in
prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de lunga durata au
loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se acorda cu
dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in
locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se
acorda condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr la intrevederi si
cu avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa
nelimitata.In caz de casatorie condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta
durata si una de lunga durata,care nu intra in nr total de intrevederi.
1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se desfoare n
afara instituiei penitenciare.
Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire in afara
penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dr de a se deplasa fara
escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip
deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev
se acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de
desfasurare a intrev atrage dupabsine intreruperea ei.
Sub II: Calificarea concursului de infraciuni
2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.
Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor
infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala
a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a
expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind
persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni
prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in
prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine
statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau
dieferite alineate ale unui singur articol.
2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale.
Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula,
gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe
infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la
concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica
mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor
infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu
poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura
actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se
comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre
expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In
cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele
infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest
concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece
desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o
noua infractiune
2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i concurena
normelor juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze?
Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridico-penale,acest
aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza
daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor circumstante
agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele
savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele
sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si
calificarea se face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost
efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de
infractiuni.
Testul 5
Sub I: Statutul juridic al condamnatului.
1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta
acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele
diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si
obligatiilor acestora
1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului.
Drepturile si obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al
RM si din statutul executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile fundamentale
ale condamnatilor sunt: dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura
executarea pedepsei a demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau
tratamente inumane, degradante, posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o
intelege, sda beneficieze de asistenta medicala, sa comunice familiei locul detentiei, sa
dispuna de timp liber, conform programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa
primeasca pachete cu provizii, banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri
telefonice, sa participe la actiuni culturale si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa
expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul
la asigurare sociala, pensie
Obligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea celorlati
condamnati, a personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale administratiei,sa se
prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni, sa se supuna
perchezitiei, sa se abtina de la injosirea altor detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina
curatenia in incaperile de serviciu si detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul,
hainele,instalatiiole si mecanismele din dotare
1.3 Propunei modaliti de perfecionare a statutului juridic al condamnatului..
efectuarea de materiale informative exacte privind totalitatea drepturilor si obligatiilor
pe care le au detinutii.
Sub II: Calificarea infraciunei unice.
2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.- infractiunea unica reprezinta o
actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure
norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica
simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e
comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta
prin 3 modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu
actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta
pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte
infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu consecinte
grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta,
timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr.
Testul6
Sub I: Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.
1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n afara
penitenciarului. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de
condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt
lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si
condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare. ,deplasarea de
scurta durata se poate acorda si unor categorii specifice de condamnati: femeilor ce au copii
in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, condamnatii ce urmeaza
invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii.1.2 Care sunt
cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze
comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara
penitenciarelor se acorda datorita comportamentului pozitiv si in legatura cu circumstantele
exceptionale de ordin personal. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor
categorii de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de
resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in
izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire
pentru liberare.aceste categorii de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o deplasare
de scurta in cursul anului cu o durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui,
curatorului,deplasarea in cauza se acorda din concediul condamnatului. Condamnatii pot
beneficia de deplasare de scurta durata in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin
personal(deces,boala grava,calamitati naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile.
femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se
acorda cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de
specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda permisiune de deplasare conform
legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata se acorda prin dispozitia scrisa a sefului
penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la solicitare este primit in decurs de
3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la eliberarea permisiunii,condamnatul depune declaratie
in scris privind intoarcerea in timp,fiecare deplasare se anunta procurorului competent, la
sosire se anunta organul afacerilor interne despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24
ore.1.3 Elaborai o situaie n care deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului se
acord doar sub escort . deplasarea de scurta durata fara escorta nu se aproba pentru o
persoana care nu a urmat pina la final tratamentul deplin a unei boli venerice. Sub II:
Calificarea dup elementele componenei de infraciune. 2.1.Stabilirea grupului de
relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica stabilirea obiectului
generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei savirsite corespund
semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte a
tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat.
4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata
5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o pluralitate
de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal al
faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind
condamnatului din functia ocupata iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii
similare la alte unitati, intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa cu o anumita
activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice, medicale,).
Executarea acestei pedepse dureza in timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de pedeapsa
complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta ca pedeapsa pentru infractiunea concret
comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de
serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea de catre aceasta a dreptului de a ocupa
anumite functii.1.2. Elucidai condiiile de executare a pedepsei sub form de privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate Executarea acestei
pedepse se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau are
domiciliul condamnatul. Executarea acesteia in calitate de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului
sau inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar dupa executarea pedepsei principale de catre
oficiul de executare. Primind hotarirea de condamnare colaboratorul oficiului de executare cheama
condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai adduce la cunostinta modul si conditiile de de
executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de executare poate invita condamnatul in
subdiviziune ori de cite ori e necesar dar nu mai rar de o data in trimestru. Un rol important in executarea
pedepsei il ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in munca condamnatul. In cel mult 3 zile de la
data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata administratia organizatiei in care lucreaza
condamnatul este obligate sa elibereze persoana din functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii
conform sentintei. Si sa comunice oficiului de executare timp de 3 zile despre desfacerea contractului de
munca.1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei sub form de privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate atrage dup sine
consecine negative pentru condamnat i care anume. Realizind controlul privind modul de
executare a acestei pedepse organul de executare poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii
interzise angajarea din nou la functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest lucruorganul de
executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la raspunderea penala
in conformitate cu CP al RM. Pentru condamnat nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai
poate avea si alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a activitatii in
termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului de transport fara permis)
sau raspunderea penala (vinatul iligal.Subiectul II: Legea penal baza juridic a calificrii
amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a
fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati conventionale printr-o hotarire
judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde veniturile sale adica se eschiveaza cu
rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de judecata poate sa inlocuiasca suma
neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare=50 u.c. SubII:Calificarea
infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 1.2 Definii conceptul
concurenei dintre o parte i ntreg.2.1.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in
faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in
intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu
privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna
aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate
fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept
baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care prevede
aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa
meritata.2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta
dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma
penala este numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura
numai o parte din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o
norma penala alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta
norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea
reala a survenirii consecintelor prejudiciabile
dar alta cuprinde si survenirea
lor;2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv,
latura subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe
infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al
altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat
obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul
jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si
acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In
toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei
infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit
obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura
subictiva ale unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale
diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata
conform normei penale care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii
date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de
concurenta dintre normele generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar
unei persoane care se afla intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui
bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi
in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.
Testul 13
Sub1 Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuional-penale.1.1.
Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii
unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie
doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentiedaca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.
1.2.1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.Mij de
asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a pedepsei cu
inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si mijloace
speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura
comportamentul corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La
mijloacele speciale se atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei in
penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise in
penetenciar.Mijloacele cu caracter general;respectarea din partea personalului
penetenciarului prevederile legi ce tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de
condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei
penetenciare trebuie sa ia toate masurile necesare pu a asigura securitatea acestui,
1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar.Conform
Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice de
paza,supraveghere si control,activitatea operativa de investigatii,masuri de siguranta,masuri
de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de
paza si control.in partea de sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate
fi curent electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de
investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace
speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri exeptionale ca mijloc de aparare
pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare activa(bastoane de
cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de
catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica
si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire
profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moral-organizational(acordarea unor
intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri
telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu caracter material financiar(premierea pu
obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre
seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre
srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data
depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se
stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de
jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii