Sunteți pe pagina 1din 5

RAPORTURILE EXECUTIONAL PENALE:

Unii autori consider c n materia de drept penal exist un singur raport juridic de drept penal material care se nate n
momentul svririi infraciunii i se stinge n momentul terminrii executrii sanciunii penale.
Totui lund n consideraiei complixitatea relaiilor sociale aprute pe parcursul executrii pedepsei, s-a ajuns la concluzia
c dei fiind un raport juridic derivat i subordonat raportului juridic penal, raportul juridic de executare a sanciunilor de
drept penal este un raport juridic deosebit, specific.
Relaiile sociale aprute pe parcursul executrii pedepsei penale, din moment ce snt reglementate de normele juridice
execuional penale, devin raporturi juridice execuional penale care au anumite caracteristici proprii. Printre acestea, n
primul rnd e de menionat momentul apariiei raporturilor juridice.
Reeind din art.6 al CEP , raporturile juridice execuional penale apar din momentul ce sentina de
condamnare rmne definitiv.
Noiunea: Raporturile juridice penitenciare constituie relaii sociale de executare a sanciunilor penale reglementate de
normele juridice penitenciare. Sunt relaii potrivit crora statul, prin organele sale speciale are dreptul de a impune
condamnatul de a executa o pedeaps penal, iar condamnatul are obligaia de a executa aceast pedeaps.
Fiind un raport juridic distinct, raportul executional penal are elementele sale distinctive fiind format fin urmatoarea structura:
subiect + obiect + continut.

1) Subiectii sunt acele parti care poseda cele mai mari volumuri de dr si obligatii. In lipsa acestora, r.j. executional
penale nu pot exista.
Pot fi subiecti ai raporturilor executional penale urmatoarele categorii:
1. Condamnatul
2. Statul.
O alta categorie de persoane care pot aparea in cadrul raporturilor executional penale sunt :
3. Participntii.
Acestia poseda un sir de dr si oblig, insa acestia au un volum mai restrins. Prezenta lor in raport nu este obligatorie si in
lipsa lor raporturile se mentin.
Pot fi participanti: rudele, avocatul, reprezentantii organizatiilor obstesti etc.
2) Continutul raporturilor executional penale constituie totalitatea drepturilor si obligatiilor corespunzatoare
subiectilor sau participantilor la aceste raporturi. Exista 2 tipuri de drepturi si obligatii:
- In cadrul procesului de aplicare a pedepselor cu caracter penal
- In cadrul aplicarii masurilor de corectare a infractorului
3) Obiectul raporturilor executional penale este constituit din actiuni sau inactiuni. Ca obiect al raporturilor juridice

respective, apare insasi pedeapsa ce necesita a fi executata.


Clasificarea raporturilor executional penale:
Acestea apar, se modifica si se sting in prezenta unor fapte juridice care, in dependenta de natura sa, pot fi:
1. Fapte juridice generale:
a) Fapte constitutive- in urma carora apare existenta unei sentinte irevocabile de condamnare. In lipsa acestui fapt nu
merge vorba despre existenta unor astfel de raporturi.
b) Fapte modificatoare- (de executare a unei pedepse penale) sunt cele care schimba continutul executarii unei
pedespe, facind-o mai severa sau mai blinda.
c) Fapte exctinctive - sting obligatiile si drepturile condamnatului privind executarea unei pedespe (ex. Actul de
gratiere, amnistie, decesul)
2. Fapte juridice speciale:
a) Intrevederile cu rudele;
b) permisiunea de a se deplasa cu excortul;
c) deplasarea de scurta durata in afara institutiilor penitenciare.
Normele juridice executional penale:

Norma dreptului executional penal reglementeaza relatiile sociale aparute in procesul de executare a pedepselor penale /
masurilor de siguranta / masurilor preventive cit si in procesul aplicarii fata de condamnat a fortei coercitive a statului,
stabilind drepturi si obligatii participantilor la aceste relatii.
Astfel, norma data reprezinta model comportamentului corespunzator al subiectilor si participantilor la raporturile
executional penale.
Teoria generala a dreptului defineste norma juridica ca fiind o regula de conduita generala si impersonala, creata /
garantata / sanctionata de catre organele competente ale statului.

Acestea devin instrumente de indrumare si orientare a relatiilor sociale de executare a sanctiunilor penale si altor masuri
de constringere cu caracter penal spre realizarea scopurilor fixate de politica penala a statului.
Notiune: Norma juridica executional penala este o regula generala, obligatorie, la carei scop este de a asigura executarea
stricta a hotaririlor instantelor judecatoresti cu caracter penal.
Clasificarea normelor executional penale:
a) In dependenta de caracterul conduitei:
1. Regulatorii - norme ce stabilesc drepturile si obligatiile subiectilor.
In dependenta de caracterul acestor drepturi si obligatii, normele regulatorii se divizeaza in: - onerative obligatia de a savirsi o numita actiune
- permisive prin intermediul carora se acorda dreptul de a avea un anumit comportament
- prohibitive care interzic savirsirea unor fapte
2. De stimulare sunt norme care au drept scop cointeresarea condamnatului de a avea un comportament
favorabil. Prin intermediul acestor norme, se stimuleaza procesul de corijare si educare a condamnatului in
perioada ispasirii pedepsei penale. Ele prevad recomandari stabilite condamnatilor pentru buna conduita /
atitudine constiintioasa fata de munca / etc. Norma de stimulare este aplicata condamnatilor la discretia
administratiei.
3. De protectie sunt acele norme care se aplica in scopul de a proteja alti condamnati / personalul
penitenciarelor / bunurile institutiilor / etc. (ex. Sanctiunile condamnatului, raspunderea materiala etc.)
In dreptul executional penal, nu toate normele contin o regula de conduita. Exista o categorie de norme, care in continutul
lor se exprima o notiune, o sarcina, un principiu. Acestea se numesc atipice ori speciale in teoria generala, iar in dreptul
executional penal ele se manifesta in urmatoarele tipuri:
1. norma-sarcina - stabileste sarcinile dreptului executional penal (art 2 cod de executare);
2. norma-principiu stabileste ideile de baza a intregului sistem de drept (art 2-6 cod de executare);
3. norma-definitie care stabileste notiunile cele mai importante din cadrul aplicarii pedepselor penale / masurilor
de siguranta / masurilor preventive.
Importanta acestor norme speciale este ca ele infaptuiesc sau servesc ca legatura intre politica executional penala a
statului si legislatia executional penala (adica se realizeaza politica executional penala a statului).
Structura normelor executional penale:
Ca si orice norma juridica, norma executional penala este formata din urmatoarele elemente constitutitve:
1. Ipoteza- este partea normei in care se stabilesc conditiile si imprejurarile in prezenta carora trebuie aplicata norma
2. Dispozitia este partea principala a unei nomre ce indica conduita subiectilor si participantilor
3. Sanctiunea este partea normei in care se indica pedeapsa cuvenita pentru savirsirea anumitei fapte infactionale.
Deosebim sanctiuni:
a) Pozitive (daca respecta regulile)
b) Negative (daca incalca conduita).

TEMA: Statutul juridic al condamantilor


1. Notiunea si importanta
2. Continutul
3. Particularitatile statutului juridic al persoanelor condamnate la privatiune de libertate
4. Drepturile, interesele legitime si obligatiile juridice ale condamnatilor.
Subiectul 1:
Persoanele aflate in sfera relatiilor ce apar in procesul executarii pedepselor penale / masurilor de siguranta / masurilor
preventive au si poseda un anumit statut juridic.
Statutul juridic al condamantilor reprezinta totalitatea drepturilor subiective, intereselor legitime si obligatiilor juridice
consacrate in normele de drept executional penal.
In lit de specialitate, aceasta se defineste ca starea condamantilor in procesul ispasirii pedepsei penale, masuriloe
preventive si masurilor de siguranta care se bazeaza pe statutul general al cetatenilor al R.M.
Dreptul constitutional consacreaza 3 categorii de statut:
a) statutul general al cetatenilor rm (cap 2)
b) statutul special al unei categorii specifice de cetateni.
c) statutul individual al fiecarui cetatean in parte
Statutul jur al condamantilor reprezinta o varietate a statutului juridic special, care se refera la statutul juridic al
persoanelor care ispasesc anumite pedepse.
Continutul statutului juridic al condamnatului este format din totalitatea de mijloace juridice, prin intermediul carora
este consimtita starea sau locul condamnatilor in procesul ispasirii pedepselor.
Conform legislatiei in vigoare, condamantul are aceleasi drepturi, libertati si obligatii ca si cetatenii RM cu exeptiile si
restrictiile stabilite in cod de executare si alte acte normative.
Restrictia drepturilor stabilite in art 20-24 Constitutie nu se admite:
- accesul liber la justitie
- prezumtia nevinovatiei
- neretroactivitatea legii
- dreptul fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoriile
- dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica
Deasemenea, actele normative din domeniul dreptului executional penal nu pot limita drepturile sau libertatile
fundamentale ale cetatenilor inclusiv si a celor condamnati.
Importanta statutului juridic rezulta si din faptul ca el stabileste limitele celor permise si interzise pentru condamnati.
Aceste limite si volumul restrictiilor si limitarilor depind de tipul pedepsei si de modul si conditiile de executare ale
acestora.
Subiectul 2:
Continutul statutului juridic al condamnatilor constituie totalitatea drepturilor subiective, intereselor legitime si
obligatiilor juridice ale acestora.
Desi constituie element ale statutului jur al condamnatului, acestea au un continut si destinatie diferita.
Drepturile, interesele legitime si obligatiile condamnatilor reprezinta elemente de sinestatatoare ale continutului statutul
juridic si care pot fi caracterizate din punct de vedere al :
a. importantei social juridice,
b. esentei
c. continutului.
Drepturile subiective ale condamnatului:
a) importanta social juridica consta in consolidarea legalitatii in timpul executarii pedepsei penale, deoarece o data
stabilite, obliga statul de a asigura exercitarea si respectarea.
Dr condamnatilor garantate din punct de vedere material, politic, idiologic si organizational, contribuie la
dezvoltarea personalitatii condamnatilor, iar in consecinta si la corijarea acestora.
Dr proclamate formal adincesc contradictiile dintre condamnat si societate si indeparteaza astfel realizarea
scopurilor fixe.
b) esenta dr condamnatilor consta in acordarea posibilitatii de a avea un anumit comportament sau de a poseda
anumite valori sociale. Altfel spus, consta in acordarea posibilitatii persoanei condamnate de a opta pentru o
anumita atitudine sau de a se folosi de anumite valori.

c) Gradul de realizare a acestor posibilitati, depinde de continutul dr subiectiv, ce include in sine urmatoarele
elemente:
posibilitatea reala a condamnatului de a dispune de anumite valori si de a se folosi de acestea in limitele stabilite
de lege.
- posibilitatea de a cere executarea obligatiilor juridice din partea personalului institutiilor si organelor de stat care
executa pedeapsa sau din partea altor participanti la r.j.executional penale (posibilitatea de a cere realizarea
acestor obligatii juridice ce corespund dr condamnatului)
- posibilitatea de a recurge la apararea dr sale subiective in caz de necesitate (apararea pe cale extrajudiciara cit si
judiciara).
Notiune: Dreptul subiectiv al condamnatului reprezinta posibilitatea reala a acestuia de a avea un anumit comportament
sau de a avea posibilitatea de a se folosi de anumite valori prevazute de lege si garantate de stat ce se asigura prin
obligatiile institutiilor si organelor ce executa pedepsele penale cit si a altor participanti la r.j.executional penale.
Interesele legitime:
a) importanta social juridica consta in faptul ca ele contribuie si permit sa se asigure tratarea diferetiata a
condamatilor, fapt ce duce la stimularea procesului de corijare a condamatilor in perioada ispasirii.
Interesele legitime ale condamnatilor sunt foarte asemanatoare cu drepturile subiective ale condamantiilor, fiind
deseori confundate, insa ele nu sunt identice.
Daca dr subiectiv constituie un asa comportament care se caracterizeaza printr-un inalt grad de realizare ce
depinde de vointa condamnatului, atunci interesul legitim al condamantului consta in posibilitatea ce poarta un
caracter de tendinta spre un comportament individual, independent si autonom.
Adica, la solicitarea sa, condamnatul poate beneficia de un anumit bun social.
b) continutul intereselor legitime este format din tendinta de a dobindi o anumita valoare sociala prevazuta de lege,
adica de a beneficia de un bun prevazut de lege:
- de ordin material (primirea coletelor)
- de ordin moral sau spiritual (conversatie telefonica).
Pentru majoritatea intereselor legitime al condamnatilor este caracteristic faptul ca la baza realizarii lor sta
aprecierea comportamentului condamnatului (atitudinea lui fata de munca,regim, colegi ). Aceasta apreciere se
realizeaza de catre personalul institutiilor peniteciare si altor organe ce executa pedeapsa, cit si de alti participanti
si de instanta de judecata.
Ca o concluzie, satisfacerea intereslor legitime ale condamnatului depinde intru totul de conduita acestuia.
posibilitatea de a inainta demersuri acestor subiecti si participanti in vederea realizarii intereselor legitime ale
condmnatilor, adica solicitarea subiectilor imputerniciti (atentionarea lor) sa manifeste anumite actiuni
indreptate la realizarea intereselor legitime ale condamantului.
posibilitatea de a se adresa la org competente pt apararea intereselor sale (extrajudiciara si judiciara), desi
aceasta nu inseamna satisfacerea lor obligatorie, dar denota faptul ca interesele legitime ca si dr subiective
sunt garantate de stat.
Notiune: Interese legitime reprezinta tendintele condamantilor de a se folosi de anumite valori sociale prevazute de lege,
care se satisfac de regula in rezultatul aprecierii de catre administratie, institutii si organe care executa pedeapsa penala cit
si a instantei de judecata, a comportamentului condamantului pe parcursul executarii pedepsei penale.
Clasificarea intereselor legitime:
1. interese legitime indreptate spre obtinerea unor anumite recompense.
Aceasta posibilitate este consimtita in normele de stimulare de dr penal (eliberarea conditionata inainte de
termen) cit si a dr executional penal ( trecerea de la conditiile esentiale la cele obisnuite)
2. interese legitime indreptate spre obtinerea unor inlesniri.
Spre deosebire de recompensa, majoritatea inlesnirilor se acorda nu in dependenta de meritele condamnatilor, ci
in legatura cu anumite circumstante carora legea le acorda importanta juridica. Aceste inlesniri sunt prevazute de
legislatia executional penala (ex: amnistia ).
Inlesnirea poarta un caracter obiectiv spre deosebire de recompensa, care are o natura subiectiva, adica depinde
de vointa condamnatului.
3. interese legitime indreptate spre primirea unor favoruri (dupa esenta nu sunt nici subiective nici obiective).
Obligatiile juridice:
a) importanta social juridica consta in faptul ca ele:
- formeaza constiinta morale si juridica a condamantului,
- consolideaza legislatia si ordinea de drept

- formeaza disciplina si buna organizarei pe parcursul executarii pedepselor penale


b) esenta obligatiilor consta in cerintele statului fata de comportamentul condamnatilor.
Aceasta cerinta de manifestare a unui comportament corect din punct de vedere al legii, este obligatorie,
incontestabila si se asigura prin forta de constringere statala cu masuri respective.
c) continutul obligatiilor este format din 2 elemente:
1. necesitatea savirsirii infractiunii (ex de a munci, respecta regimul)
2. necesitatea de a se abtine de la anumite actiuni interzise de lege (ex de a avea bani in numerar, de a
poseda arme de foc)
In rezultatul acestei structuri, obligatiile juridice au diferite forme de exprimare, ele fiind fixate prin norme
onerative si prohibitive.
Notiune: Obligatiile juridice reprezinta limita comportamentului condamantului in timpul executarii pedepsei penale
consimtita in normele onerative si prohibitive, care asigura realizarea scopurilor pedepsei penale, mentinerea ordinii de dr
pe parcursul ispasirii pedepsei si respectarea dr legitime ale condamnatului si altor persoane.
Subiectul 3:

1. Legea ocrotirii sanatatii:


Articolul 39. Asistena medical pentru persoanele aflat n stare de arest sau deteniune
(1) Dreptul la sntate al persoanelor aflate n stare de arest sau deteniune este asigurat prin interzicerea
aplicrii metodelor de urmrire penal, crerii unor condiii de via care njosesc demnitatea, pun n pericol viaa
i sntatea lor.
(2) Persoanelor aflate n stare de arest sau deteniune li se garanteaz asisten medico-sanitar conform
prezentei legi, Codului de executare a sanciunilor de drept penal i altor acte legislative.
2. PACTUL INTERNAIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE I POLITICE
Orice persoan privat de libertate va fi tratat cu umanitate i cu respectarea demnitii inerente persoanei umane.
a) Persoanele aflate n prevenie vor fi, n afar de circumstane excepionale, separate de condamnai i vor fi supuse
unui regim distinct, potrivit condiiei lor de persoane necondamnate.
b) Tinerii aflai n prevenie vor fi separai de aduli i se va hotr n legtur cu cazul lor ct mai repede cu putin.
3. Regimul penitenciar va cuprinde un tratament al condamnailor avnd drept scop esenial ndreptarea lor i reclasarea
lor social. Tinerii delincveni vor fi separai de aduli i supui unui regim potrivit vrstei i statutului lor legal.
ETC.
3. LEGEA PRIVIND PREGATIREA CETATENILOR PENTRU APARAREA PATRIEI
4. CONVENTIA EUROPEANA PENTRU PREVENIREA TORTURII SI A PEDEPSELOR SAU TRATAMENTELOR INUMANE
SAU DEGRADANTE