RAPORTUL JURIDIC PENAL

1. Raportul juridic instrumnt d in!aptuir a drptului pnal

1.1 Notiuna si spci!icul raportului juridic pnal
Raporturile juridice penale pot fi definite ca relatii de aparare sociala
reglementate prin normele dreptului penal. Existenta raporturilor juridice
penale este legata de existenta dreptului penal ca ramura de drept.
Reglementarea juridica a relatiilor sociale , adica reglementarea conduitei
oamenilor care participa la acestea nu se poate face altfel decat incadrand a-
ceste relatii in modele formale prevazute in normele de drept.
Afirmatia este valabila si pentru dreptul penal care, reglementand relatiile
de aparare a valorilor sociale, prevede prin normele sale modul in care
trebuie sa se desfasoare aceste relatii, pentru a se evita orice vatamare sau
periclitare a valorilor sociale., iar atunci cand acestea au fost totusi vatamate
sau periclitate, pentru a se restabili relatiile de aparare sociala normale si a se
impiedica tulburarea acestora pe viitor.
In acest scop normele dreptului penal contin toate elementele raporturilor
juridice care iau nastere in temeiul lor.
Raporturile juridice penale se prezinta ca fiind normele dreptului penal
in actiune, in sensul ca ele sunt rezultatul actiunii normelor dreptului penal
asupra relatiilor de aparare sociala si totodata singura modalitate de
exercitare a acestei actiuni.
Normele de drept penal, si prin ele, raporturile juridice penale, apar ca
rezultat al constientizarii, la nivelul intregii societati, a necesitatii apararii
anumitor valori sociale impotriva actelor de conduita periculoase ale unor
indivizi.
In dreptul nostru penal, la nivelul constiintei si vointei publice, se
stabileste necesitatea apararii sociale si se impune conduita necesara in acest
scop, determinandu-se conduita ce trebuie adoptata in raport cu diferitele
valori sociale si obligativitatea acestei conduite, exprimata prin sanctiunea
prevazuta pentru nerespectarea ei.
1." Raporturil juridic pnal si rali#ara ordinii d drpt pnal
In teoria dreptului penal este unanim acceptata teza ca ordinea de drept
penal se infaptuieste fie prin respectarea de bunavoie a normelor de drept
penal, asa cum face marea majoritate a destinatarilor legii penale, fie prin
aplicarea constrangerii penale fata de cei care savarsesc faptele interzise prin
normele dreptului penal, asa cum se intampla in cazuri exceptionale, cand se
savarsesc infractiuni.
Nu exista insa o unitate de opinii in ceea ce priveste mecanismul prin
care se realizeaza ordinea de drept penal.
Intr-o opinie, care este majoritara, se sustine ca realizarea ordinii de
drept penal prin respectarea de bunavoie a normelor dreptului penal, are loc
fara crearea unor raporturi juridice penale si deci ca indeplinirea de catre
destinatarii legii penale a indatoririi de a nu savarsi faptele interzise de lege
are loc in afara oricaror raporturi juridice.
Potrivit acestei opinii, deci, numai realizarea prin constrangere a ordinii
de drept penal are loc prin intermediul raporturilor juridice penale, nu si
realizarea ei prin respectarea de bunavoie a legii.
Intr-o alta opinie, pe care o impartasim, realizarea ordinii de drept penal
fie ca are loc prin respectarea de bunavoie a comandamentelor legii, fie ca se
impune prin constrangere, se infaptuieste totdeauna prin intermediul
raporturilor juridice penale. Prin normele de drept penal de orice fel, se
reglementeaza relatii sociale care devin prin reglementare raporturi juridice,
acestea fiind ratiunea existentei si singura cale de realizare a dreptului.
". Elmntl raportului juridic pnal
".1 $u%ictl raportului juridic pnal

In raporturile juridice penale fie de conformare, fie de conflict vom intalni
intotdeauna statul ca titular al functiei de aparare sociala.Actionand ca
reprezentant al societatii, ca titular al puterii, statul apare in raporturile
juridice penale ca subiect dominant.

In raporturile de conformare, statul, prin edictarea normelor penale, impune
tuturor destinatarilor legii penale, in mod interdeterminat, norme obligatorii.
In raportul juridic de conflict, statul, impune celuilalt subiect al raportului
juridic, persoana fizica, sa suporte consecintele faptei sale- adica sa suporte
raspunderea penala- pedeapsa.
el de al doilea subiect al raporturilor juridice penale este persoana fizica,
destinatar al obligatiei, prevazuta in norma penala, in cadrul raportului
juridic de conformare, persoana fizica nenominalizata.
In cadrul raportului juridic penal de conflict persoana fizica este
determinata, anume persoana care a savarsit fapta interzisa- infractorul.
Persoana juridica nu poate fi subiect activ al raporturilor penale nici in
raporturile de conformare, nici in raporturile de conflict. Normele penale nu
se adreseaza persoanelor juridice, acestea au o capacitate, o competenta
stabilita, anume de a indeplini activitati licite, in accord cu interesul public.
!aca un membru din conducerea persoanei juridice ori mai multi,
savarsesc fapte prevazute de legea penala, faptele nu sunt ale persoanei
juridice ci ale celor care le-au comis.
"." Continutul raportului juridic pnal
a la orice raport juridic continutul este format din drepturile si
obligatiile participantilor" subiectilor# la acel raport juridic.
In continutul raportului juridic penal se reliefeaza dreptul statului de a
pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, pentru
apararea valorilor esentiale ale societatii si a relatiilor sociale nascute in
legatura cu aceste valori- pe de o parte si obligatia corelativa a celuilalt
subiect- persoana fizica de a-si conforma conduita exigentelor cerute prin
norma penala, in cadrul raporturilor de conformare, iar in cadrul raportului
penal de conflict- dreptul statului consta in impunerea unei sanctiuni pentru
savarsirea infractiunii si obligatia infractorului de a suporta consecintele
savarsirii faptei sale- pedeapsa.
".& O%ictul raportului juridic pnal
$biectul raportului juridic il formeaza anumite actiuni pe care titularul
dreptului le efectueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este
obligat a le savarsi sau a se abtine a le savarsi.
In cadrul raporturilor juridice penale obiectul este format din conduita
care urmeaza sa fie obtinuta in cadrul sau si cu privire la care sunt create si
sunt exercitate drepturile si obligatiile subiectelor.
!repturile si obligatiile subiectelor raporturilor juridice penale sunt
create in legatura cu ceva- conduita ce trebuie realizata.
Respectarea obligatiei impusa prin norma juridica in cadrul raporturilor
de conformare si executarea pedepsei si a celorlalte sanctiuni aplicate pentru
savarsirea infractiunii in cadrul raportului de conflict.
Acesta este obiectul raportului juridic penal.
In urma realizarii obiectului se realizeaza norma de drept penal- prin
conformare in cadrul raportului juridic de cooperare si prin constrangere in
cadrul raportului juridic de conflict- conducand la realizarea si asigurarea
apararii sociale.
&. Nastra' modi!icara si stin(ra raportului juridic pnal
&.1 Caractristicil pri)ind raportul juridic pnal d con!ormar

Raportul juridic penal de conformare se naste din momentul intrarii si
prin intrarea in vigoare a normei penale incriminatoare, care prevede
drepturile si obligatiile participantilor la acest raport.
In cazurile in care norma incriminatoare cere ca destinatarii ei sa aiba o
anumita calitate, raportul se naste din momentul in care destinatarul
respectiv dobandeste acea calitate.
Raportul juridic penal de conformare este deci o creatie a legii penale si
nu depinde de vointa destinatarilor acesteia.
$data nascut, raportul juridic penal de conformare se desfasoara prin
respectarea de catre destinatarul normei penale, a obligatiei de abtinere de la
actiunea interzisa sau de efectuare a actiunii ordonate.
!urata desfasurarii acestor raporturi nu este dinainte stabilita , aceasta
depinde de durata ramanerii in vigoare a normelor incriminatoare.
Pe toata aceasta durata, raporturile juridice penale de conformare
constituie cadrul juridic firesc de realizare a ordinii de drept penal si de
aceea el nu inceteaza decat odata cu iesirea din vigoare a normelor care le
prevad sau prin incetarea incidentei acestora, in cazul in care destinatarii
calificati ai normei de drept penal pierd calitatea ceruta pentru a fi subiecti ai
raporturilor de drept penal.
Raportul juridic penal de conformare nu inceteaza prin nerespectarea de
catre subiectul sau pasiv a obligatiei de conformare, deci odata cu savarsirea
infractiunii.
Prin aceasta se naste un raport juridic penal de conflict in care intra
subiectul respective, insa el nu inceteaza sa fie subiect al obligatiei de
conformare. !e aceea, incalcarea repetata a acestei obligatii, prin savarsirea
mai multor infractiuni da nastere unor multiple raporturi juridice penale de
conflict.


&." Caractristicil pri)ind raportul juridic pnal d con!lict
Raportul juridic de conflict se naste ca urmare a savarsirii, de catre
destinatarul normei, a faptei interzise ca infractiune. %pre deosebire raportul
de conformare care se naste din lege, odata cu intrarea in vigoare a acesteia,
raportul de conflict se naste deci prin savarsirea acestei fapte.
%avarsirea infractiunii este singurul fapt juridic ce da nastere raportului
juridic penal de conflict. !e aceea, daca fapta nu exista sau nu prezinta
continutul unei infractiuni, ea nu poate da nastere unui raport juridic penal
de conflict.
onstatarea existentei unui raport juridic de conflict se face de un organ
judiciar competent si in forma prevazuta de lege. Acest act este &otararea
judecatoreasca de condamnare ramasa definitivea deoarece prin aceasta se
constata, cu putere de lege, savarsirea de catre inculpat " fostul destinatar al
legii penale# a infractiunii, vinovatia acestuia, condamnarea lui si aplicarea
pedepsei prevazute de lege.
a toate raporturile de conflict din orice ramura a dreptului, raportul
juridic penal de conflict nu se constata si nu se realizeaza nici el, in general,
in mod direct, ci prin intermediul unui process judiciar, in acest caz al
procesului penal.
aracteristic acestui process este faptul ca el debuteaza cu o faza
specifica, urmarirea penala, in care are loc strangerea probelor cu privire la
existenta infractiunii, la identificarea infractorului si la stabilirea raspunderii
acestuia, probe necesare pentru a se putea constata si solutiona de catre
instanta judecatoreasca competenta raportul juridic penal de conflict.
Activitatea de urmarire penala si de judecata, in vederea stabilirii si
solutionarii conflictului de drept penal, se desfasoara pe baza legii, in cadrul
unor raporturi procesuale care apar odata cu constatarea ca s-a savarsit o
fapta prevazuta de legea penala cu privire la care exista temeiuri sa se creada
ca ar constitui o infractiune.
Atunci cand, pe baza probelor adunate in cursul urmaririi penale si
verificate in cursul judecatii, instanta constata, prin &otarare definitiva, ca
inculpatul a savarsit intr-adevar infractiunea pentru care a fost trimis in
judecata, raportul juridic penal de conflict este cert si definitiv stabilit ca
existand.
In ipoteza in care instanta sau c&iar procurorul, in cursul urmaririi penale,
ar constata , in ciuda probelor adunate pana atunci, ca fapta prevazuta de
legea penala nu exista, ca nu constituie infractiune, sau ca ea nu a fost
savarsita de inculpate, aceasta ar insemna si constatarea ca nu exista un
raport juridic penal de conflict, iar acesta constatare produce efecte, de
asemenea, ex tunc" incepand de atunci # raportul considerandu-se
dintotdeauna inexistent.
!aca instanta constata existenta raportului juridic penal de conflict, odata
cu punerea in executare a &otararii de condamnare procesul penal ia sfarsit,
iar in vederea realizarii raportului juridic penal stabilit prin &otarare apar, in
continuare raporturi juridice de drept executive penal.
In cadrul acestor raporturi se realizeaza continutul raportului substantial
de conflict, care dureaza pana la executarea completa a pedepselor aplicate
de instanta judecatoreasca.
Acest mod de stingere a raportului de conflict se poate modifica ca
urmare a interventiei vreunei cauze care inlatura executarea pedepsei
" gratiere, amnistie dupa condamnare# sau executarea efectiva a acesteia" de
ex. liberarea conditionata #.