Dreptul penal ca ramura de drept.Notiunea dreptului penal.

Obiectul
dreptului penal. Necesitatea dreptului penal. Caracterele dreptului penal. Scopul

urmarit este protejarea valorilor sociale, protejarea persoanei, prin incriminarea faptelor
impotriva persoanei, patrimoniului.

dreptului penal. Notiunea de politica penala

Obiectul dreptului penal il reprezinta relatiile de aparare sociala.
Conceptul de drept penal are 2 acceptiuni:

intr-o acceptiune-ramura de drept, ca ansamblu de norme

intr-o a doua acceptiune-vizeaza stiinta dreptului penal ca

ansamblu de teorii, conceptii, idei referitoare la dreptul penal ca ramura de

drept

Dreptul penal nu are un caracter strict sanctionator. Dreptul penal nu aduce un plus
de sanctiune unor relatii sociale reglementate exclusiv de alte ramuri de drept.
Dreptul penal are un caracter normativ. Teza caracterului normativ al dreptului
penal reprezinta o garantie suplimentara adusa drepturilor individuale, protectiei drepturilor
individuale. Inainte de a interveni o sanctiune trbuie in mod obligatoriu ca respectiva

Dreptul penal ca ramura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care

reglementeaza relatiile de aparare sociala prin incriminarea ca infractiuni a faptelor

conduita ce atrage sanctiunea sa fie descrisa intr-o norma juridica redactata cu suficienta
claritate si precizie si care sa fi fost in vigoare la momentul savarsirii faptei.

socialmente periculoase si sanctionarea acestora in scopul prevenirii savarsirii de alte fapte

prin care sa se aduca atingere normelor de drept.
Ex:CEDO,Anghel contra Romaniei-a eliminat inchisoarea contraventionala,in

Caracterul normativ reprezinta o obligatie pentru stat, pentru autoritatea legiutoare

si pentru cea judecatoreasca,aceea de a da un caracter previzibli normelor.Teza caracterului

Constitutia Romaniei: legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale sau

normativ ne garanteaza faptul ca nicio conduita nu ar putea sa fie sanctionata daca nu e

contraventionale mai favorabile

descrisa astfel incat destinatarii normei sa intelega continutul acesteia printr-o lege sau act
asmiliat acesteia in vigoare la data faptei.

Sanctiunea intervine doar daca este demonstrata cu probe vinovatia unei persoane.
Instantele nu evalueza prejudecati, vinovatia trebuie sa fie probata in cadrul unei proceduri

Dreptul penal este necesar pt ca valorile sociale trebuie sa fie protejate, pentru ca

publice in care statul prin Ministerul Public trebuie sa dovedeasca elementele de tipicitate

exista fenomenul infractiunilor si pentru ca reglementarea actiunii de aparare a valorilor

ale acuzatiei. Caracterizarea unui proces ca fiind proces penal atrage regulile care

sociale apartine statului.

guverneaza conceptele de baza ale dreptului penal:infractiunea,infractorul si sanctiunea si

,de asemenea,principiile aferente,principiul legalitatii incriminarii infractiunilor si

Caracterele dreptului penal

pedepselor, legalitatii, principiul garantarii aflarii adevarului in procesul penal.

Dreptul penal are un caracter autonom,unitar,de drept public.

Dreptul penal este un drept de protectie al libertatilor individuale.

Orice persoana este prezumata nevinovata,iar incriminarea faptelor ca infractiuni

Caracterul de drept public este mostenit de la dreptul roman.

Caracter unitar-exista o parte generala si o parte speciala.Exista

si legi speciale.Dispozitiile finale ale codului penal arata ca partea generala a

intervine pentru protejarea valorilor sociale. In cazul in care este rasturnata prezumtia de

dreptului penal se aplica si partii speciale.Partea generala este cea in limitele careia

nevinovatie, sanctiunile aplicatre trebuie sa fie proportionale cu scopul urmarit. Scopul

trebuie sa se inscrie si partea speciala.

Caracterul autonom-autonomie conceptuala,autonomie

procedurala,autonomie normativa.

Autonomie procedurala-Dreptul penal este singura ramura care

are o procedura proprie-procedura penala.Reguli care actioneaza in procesul penal.

Autonomia normativa-norme de conduita proprii pe care nu le

gasim in alte ramuri de drept art.188 (fapta este descrisa a.i sa poata fi inteleasa
de orice destinatar, urmarindu-se conturarea unei conduite de a infrana spre a
savarsi fapta incriminatorie)

Autonomia conceptuala-concepte proprii pe care nu le gasim in

Dreptul penal a fost vazut ca un drept al controlului social al violentei in sensul ca

reprezinta primele forme de expresii a sanctiunilor si exprima o modalitate prin care era
evaluata violenta respectiva.
Dreptul penal a trecut de la razbunare privata la o justitie privata in cadrul
careia conflictul era rezolvat prin intermediul unei commpensatii pecuniare. Trecand la
justita publica in care statul este cel care determina daca faptele sunt sau nu sanctiuni si
evalueaza sanctiunea care urmeaza sa fie stabilita in cauza respectiva. Aceasta evolutie nu a

alte ramuri de drept art.224 legiuitorul si-a creat propriile concepte, dandu-le

fost una liniara.Au existat perioade in care formele de justitie privata au coexistat cu forme

sens juridico-penal, chiar daca acea notiune este intalnita si in dreptul civil, spre

de justite publica. Justita publica are o dezvoltare neintrerupta incepand cu evul mediu.

exemplu notiunea de domiciliu; art. 199 (violenta in familie care implica

notiunea de membru de familie)+art.177

Scoala clasica a aparut ca un mijloc de reactie impotriva

arbitrariului. Judecatorul evalua necesitatea aplicarea unor sanctiuni.Apare ca o

Politica penala-cea care evalueaza necesitatea schimbarilor din legislatie. Este cea

forma prin intermediul careia se incearca restabilirea egalitatii in fata

care spune ca limitele pedepsei trebuie marite sau scazute.Reprezinta un ansamblu de solutii

legii.Doctrina clasica se fundamenteaza pe cartea lui Beccaria: Despre infractiuni

prin intermediul carora se coopereaza in lupta impotriva fenomenului infractional si prin

si pedepse.

care se analizeaza necesitatea incriminarii si sanctionarii unor fapte.Ex:fata de codul penal

din 1969,codul penal actual este un cod in care limitele de pedeapsa sunt mai putin

Dezbaterea referitoare la scopul pedepsei este cea care a dat nasterea la dreptul

severe. Impune obligativitatea unui spor in cazul pluralitatii de infractiuni. Este

penal modern. Beccaria vorbeste despre legalitatea incriminarii si necesitatea prevederii in

participativa (in propunerea de sanctiune sunt ascultate si alte organe pe langa cele

lege a sanctiunilor. Beccaria neaga dreptul judecatorului de a stabili o pedeapsa. Experienta

specifice, venind cu propriile lor opinii)

secolelor anterioare il face pe Beccaria sa sugereze o masura contrara, aceea de a i se lua

judecatorului posibilitatea de a stabili o pedeapsa, pedeapsa sa fie prevazuta de lege.
Beccaria vazand ca modalitatea in care se stabileau pedepsele,vorbeste depsre

Evolutia dreptului penal.Relatiiile de aparare sociala in abordare

umanizarea pedepselo.Este inutila cruzimea pedepselor si vorbeste prima data despre scopul

istorica.Principiile dreptului penal.Izvoarele dreptului penal.Legile penale

pedepsei. Principiul umanizarii sanctiunilor este adus in discutie, Beccaria vorbind si despre
modul in care se obtin declaratiile,cum se obtinn probele intr-o procedura. Spune si ca

Relatiile de aparare sociala in perspectiva dreptului penal

adevarata masura a infractiunilor este raul facut societatii. Sanctiunea trebuie sa exprime
acest rau produs societatii. Beccaria vorbeste despre promptitudinea sanctiunilor.Cu cat
pedeapsa va fi mai prompta cu atat va fi mai dreapta.

Spre deosebire de scoala clasica,infractionalitatea nu era o problema de

Beccaria vorbeste si despre procedura in care se obtin probele,necesitatea ca

alegere.Infractionalitatea era o certitudine pentru persoanele care aveau o linie de ereditate

sedintele sa fie publice,martorii sa fie audiati in public,necesitatea unei probe multiple.Cere

sau din cauza mediului.Avand vedere ca subiectul nu mai avea posibilitatea sa

inlaturarea pedepsei cu moartea.O considera un razboi al statului impotriva cetatenilor.

aleaga,doctrina pozitivista propune luarea unor masuri ante delictum.Era mai usor sa previi
indepartand acea persoana din societate decat sa intervii ulterior fara nicun fel de consecinta

Doctrina clasica vedea infractorul ca pe o persoana inzestrata cu liber-arbitru.Actul

asupra conduitei persoanei.Masurile de siguranta sunt raspunsul doctrinei

de conduita infractional devenea o alegere gresita,iar sanctiunea trebuia sa reflecte aceasta

pozitiviste.Sanctiunea nu mai intervenea in urma savarsirii faptei,sanctiunea intervenea

alegere gresita.Doctrina clasica nu s-a ocupat de cauzele infractionalitatii si a considerat ca

inainte de fapta,fiind o forma de protejare a societatii,decurgand dintr-o stare de pericol.

simpla pedeapsa este necesara pentru resocializare.

Ideile sustinute:legalitatea incriminarii,sanctiunii,umanizarea

Doctrina pozitivista neaga prezumtia nevinovatiei.Masurile luate ante delictum

sanctiunilor,raspunderea penala bazata pe actul de conduita propriu,nevoia unor proceduri

sutn masuri care incalca drepturile fundamentale si care neaga prezumtia de

publice,mijloacele de obtine a probelor au condus la concluzia ca este cea care a creat,a pus

nevinovatie.Arbitrariul masurilor ante delictum a fost scos in evidenta de acele societati in

bazele dreptului penal modern.

care s-au aplicat.Ideile acestea erau idei care evaluau sanctiunea ca un fenomen natural si
social.Aceasta conceptie este preluata de dreptul modern pentru a diminua fenomenul

Doctrina pozitivista este cea de-a doua mare scoala de

drept.Spre deoesbire de prima ce se axa pe chestiunile ce tineau de legalitate si

criminalitaii.Este important sa se remedieze factorii naturali si sociali.A vorbit despre

factorii naturali si sociali si nevoia de aparare a societatii.

care vorbea de liberul arbitru,doctrina pozitivsta considera ca aceasta conceptie

este gresita si ca a dus la un esec in combaterea infractionalitatii.

Masurile de siguranta si astazi se bazeaza pe starea de pericol ,doar ca dreptul

modern se bazeaza pe luarea unor masuri post delictum.Principalele idei regasite in dreptul

Incearca sa observe cauzele criminalitatii si a ajuns la concluzia ca sunt

modern sunt:caracterul de fenomen natural si social al infractiunii,nevoia de aparare a

determinate fie de ereditate,fie de mediul social.Orientarea lui Cesare Lombroso care a

societatii(masurile de siguranta),a orientat studierea fenomenului infractional spre natura si

considerat ereditatea ca avand o importanta covarsitoare.Enrico Ferri considera ca mediul

cauzele acestuia.

social ne influenteaza.Teoria criminalului nascut-Lombroso,teoria sociologica-Ferri.

Cele 2 scoli au esuat in gasirea unui remediu al criminalitatii.Doctrinele careia au

urmat au incercat sa imbine ideile celor 2 scoli.

In opozitie cu liberul arbitru, doctrina pozitiva a apreciat ca orice persoana este

absolut determinata,conduita sa este strict plasata de la nastere si nu poate scapa destinului

Teza Scuola(scoala pozitivismului critic) a preluat de la scoala

sau.Fie ca modul in care ne comportam este influentat de erditate,fie de factori sociali.cei

pozitivista cauzalitatea naturala a crimei ,dar de la scoala clasica a preluat

doi considerau ca actele de conduita sunt determinate.

conceptia raspunderii bazate pe vinovatie.Sunt admise masuri cu caracter

preventiv.Principala sanctiune ramane pedeapsa.

O alta scoala a aparut in cadrul Uniunii Internationale de Drept Penal.(astazi

Ascoiata Internationala de Drept Penal).In conceptia ei,represiunea are ca finalitate

hotrrilor date pentru pedepsirea infractorilor i unde a propus mblnzirea pedepselor,

garantarea libertii individuale, umanizarea regimului penitenciar etc.

combaterea factorilor care au influentat persoana.

Propunerile expuse n carte i realizate mai trziu prin revoluiile franceze,

au fost favorizate de contextul social, politic, juridic n care se aflau statele de atunci, ca

Doctrinele apararii sociale,prin apararea sociala subiectiva au

urmare a celor dou mari micri spirituale, Renaterea i Iluminismul, care au aezat

reprezentat tendinta extremista de negare a dreptului penal.Se considera ca

persoana omului pe primul plan al reformelor propuse de gnditorii acelei perioade

infractiunea reprezinta o ruptura intre subiect si societate.Subiectul nu intelege

(Montesquieu, Voltaire, J.J.Rousseau, Diderot, dAlembert, Hlvtius, dHolbach), fapt ce a

valorile societatii si le respinge.De aceea in baza valori proprii are o conduita care

fcut ca coala clasic penal s fie cunoscut i sub denumirea de epoca sau coala

contravine celei cerute de societate.

raionalist sau umanitar.

Observm astfel c coala clasic penal a fost influenat, pe de o parte,

Noua aparare sociala vorbeste despre necesitatea ca sanctiunea sa

de micrile umanitariste provocate de curentele filosofice din secolele XVI-XVII, iar, pe

raspunda acelor probe de personalitate a fiecarui subiect care il determina sa

de alt parte, de dura realitate ce domina sistemul sancionator n Evul mediu (pedepse

savarseasca infractiunea.Astazi,individualizarea sanctiunilor.Dreptul romanesc are

crude constnd n: tierea minilor, a urechilor, a picioarelor, nfierarea cu fierul rou,

un serviciu de probatiune care se ocupa de cunoasterea faptuitorului.Sanctiunea tre

pedeapsa cu moartea).
Sub influena doctrinei acestei coli au fost elaborate legiuirile penale ale

sa fie adaptate personalitatii.2 razb mondiale au fost suficiente ca europa sa

constientizeze ca fiecare subiect are dreptul care nu ii pot fi negate.

mai multor ri, nc din perioada Revoluiei franceze, continund i n cea de-a doua
jumtate a secolului al XIX-lea. Menionm n acest sens:

coala clasic penal

n linii largi, ideile susinute de doctrina clasic penal sunt:
coala clasic penal este considerat, ncepnd cu perioada apariiei ei i pn
astzi, ca fiind doctrina penal cea mai bun sub aspectul abordrii de pe poziii umanitare a

1.

represiunii sociale, comparativ cu ceea ce exista pn la aceasta n dreptul penal.

Ideea pe care s-a ridicat acest principiu este aceea potrivit creia, omul fiind liber

Principiul responsabilitii morale ca fundament al pedepsei.

Acest merit este de remarcat cu att mai mult cu ct ntemeietorul

pe aciunile sale poate astfel s aleag binele de ru i n final s aleag numai aciunile

acesteia, marchizul italian Cesare Beccaria (1738-1794) nu a fost propriu-zis nici penalist,

bune. Dac alege o aciune rea este responsabil, pentru c dei a avut voina liber s nu

nici filosof, ci liber cugettor, revoltat de realitile sociale, juridice, morale, politice ale

aleag aciunea rea, totui a ales-o, fiind astfel responsabil.

Evului mediu i de greelile din legislaia acelui timp, pe care le-a combtut n marea sa

Principiul responsabilitii morale nu este interesat de faptul dac omul este

crticic, scris n perioada martie 1763-ianuarie 1764, la numai 26 de ani, Dei delitti e

determinat biologic, ci numai dac este n stare s deosebeasc binele de ru i astfel s fie

delle pene, unde i-a expus opiniile contra torturii, contra barbariei i inegalitii

n msur s aleag ntre ceea ce este permis i ceea ce nu este permis.

pedepselor, contra neproporionalitii ntre infraciune i pedeaps, contra nestabilitii

Recunoscnd n om aceast posibilitate, nseamn c acesta rspunde, moralmente,

pentru faptele sale, adic are o rspundere moral.

Principiul responsabilitii morale a omului-infractor a fost ridicat pe dogma

libertii voinei omului, de la care adepii colii clasice nu s-au abtut i care a fost

9. A demascat cruzimea legilor, inumanitatea procedurilor penale,

arbitrarul judectorilor;

continuu subiect de discuie ntre clasici i pozitiviti.

2. Rolul dreptului penal este numai de a se ocupa cu reaciunea represiv,

10. A propus ca stabilirea gravitii unui delict s se fac dup importana

prejudiciului social cauzat;

astfel c nu trebuie s se preocupe de organizarea luptei contra criminalitii, din punct de

vedere preventiv;

11. A relevat importana prevenirii delictelor i s-a preocupat de

mijloacele de prevenire a acestora, punndu-i problema utilitii, scopului i funciilor

3. Sub aspectul metodei prin care sunt adunate, elaborate, analizate,

pedepsei, formulnd interogaii de felul: Moartea este oare o pedeaps cu adevrat util i

sistematizate etc. cunotinele referitoare la fenomenele juridice, colii clasice i este

necesar pentru sigurana i buna ordine a societii? Tortura, chinurile sunt oare juste i

caracteristic metoda speculativ filosofic sau deductiv, care studiaz instituiile juridice n

ating ele scopul pe care i-l propun legile? Aceleai pedepse sunt oare deopotriv de utile n

obiectivitatea lor abstract, ca fenomene sau fapte juridice.

toate timpurile?;

Specific acestei metode este utilizarea unor formule, raionamente sau argumente

12. A cerut respectarea drepturilor acuzatului, a artat c esenial n

a priori, extrase din principii i care reprezint consecine de genul delictul este o entitate

aplicarea pedepsei trebuie s fie estimarea vtmrii provocat de infractor societii i nu

juridic;

att individului lezat, a cerut abolirea torturii, pe care o considera nu numai profund
4. Pedeapsa era considerat o just sanciune aplicat infractorului pentru

fapta comis i de aceea aceasta trebuie gradat n raport cu gravitatea infraciunii.

Recunoatem aici principiul proporiei dintre infraciune i pedeaps, care nu lua n

inuman, dar i inutil i a pedepsei cu moartea, argumentnd c ideea nchisorii pe via,

pedeaps perpetu, este mai greu de acceptat i de ndurat dect ideea morii, pedeaps
capital, dar instantanee;

seam persoana infractorului i gradul lui de periculozitate. Pedeapsa i se aplica numai n

13. Scriind Un om nu poate fi socotit vinovat nainte de

limitele Codului penal, proporional cu gravitatea faptei, judectorului nefiindu-i permis s

pronunarea hotrrii judectorului, Beccaria a definit principiul procedural penal al

depeasc limitele pedepsei, oricare ar fi fost caracterul infractorului. Numai prin

prezumiei de nevinovie, potrivit cruia orice persoan este presupus nevinovat atta

circumstane atenuante i se putea doza pedeapsa fr a se trece dincolo de minim;

timp ct vinovia sa nu a fost stabilit printr-o hotrre de condamnare, lucru nentlnit n

5. Definiia infraciunii trebuia s conin avertismentul dat dinainte

cetenilor, n mod public. Recunoatem aici principiul nullum delictum sine praevia lege
penalae;

sistemul inchizitorial, unde orice nvinuit era presupus vinovat i chiar dac nu i se dovedea
vinovia, putnd rmne, uneori nelimitat, sub o stare de suspiciune.
Ideile colii clasice penale au continuat a fi susinute i dup dispariia

6. Judectorul i interpretul sunt obligai s dea textelor de lege confuze

interpretarea cea mai favorabil infractorului. Recunoatem aici principiul in dubio pro reo;

ntemeietorului acesteia, de ctre Francesco Carrara (1805-1888), considerat succesor fidel

al acestuia.

7. Era recunoscut dreptul la aprare al infractorului, ce implica obligaia

de a fi ascultat, vzut i interogat de un judector;
8. Pedeapsa nu trebuie s se aplice dect persoanei infractorului,
opunndu-se astfel obiceiului extinderii aplicrii acesteia i la rude sau la familiile nrudite
cu infractorul. Recunoatem aici principiul personalitii sanciunilor de drept penal;

coala pozitivist penal

coala pozitivist penal a aprut n perioada cnd nc domina doctrina colii

Lombroso este un continuator al muncii acestora, pentru c la fel ca i acetia a

clasice penale, avnd n centru principiul responsabilitii morale a infractorului, dar s-a

cutat s afle cauzele crimei prin observaii, experiene i constatri personale asupra

delimitat de la nceput de aceasta prin principii diametral opuse.

criminalilor.

Revizuirea teoriei colii clasice a fost impus de apariia concepiei deterministe i

de metoda deductiv, de progresul tiinelor naturale, progres datorat metodei experimentale
ntrebuinate n descoperirea legilor naturale sau sociale, metod utilizat i pentru
cunoaterea fenomenelor dreptului penal i care a artat c faptele omului nu sunt rezultatul

Pe parcursul cercetrilor, Lombroso a ajuns la mai multe concluzii, dar nu toate au

fost confirmate prin experimente.
Desprindem urmtoarele concluzii caracteristice pentru nceputul doctrinei colii
pozitiviste penale:

liberei sale alegeri, ci sunt impuse de anumii i diferii factori care influeneaz voina,
adic l determin pe om s adopte o anumit conduit antisocial la un moment dat.
Odat ce aceast idee a prins via, responsabilitatea moral, ca fundament al

2. Criminalitatea are cauze i factori individuali sau biologici care o produc i de

precum, educaia, mediul ambiant, natura i caracterul omului aveau s explice cauzele

aici necesitatea de a se cunoate cauzele crimei nainte de a se aplica infractorului pedeapsa;

Ca i n cazul colii clasice penale i n cazul colii pozitiviste penale (de remarcat
este faptul c ambele coli penale tradiionale au aprut n Italia) motorul ideilor

3. Criminalitatea nainte de a fi nclcarea unui text de lege este un produs complex

de cauze, prin cauze ale crimei nelegnd aciunile care prin natura lor pot produce
rezultatul criminal, celelalte aciuni fiind doar simple condiii;

revoluionare l-a pornit nu un penalist, ci, de data aceasta, un medic legist, un profesor de

4. Aplicarea pedepsei ine mai mult de necesitatea asigurrii ordini sociale n viitor

psihiatrie la Universitatea din Padua, doctorul Cezare Lombroso (1836-1909), prin

i nu de trecut (fapta este deja comis) i tocmai de aceea trebuie studiate mijloacele de

publicarea la 15 aprilie 1876, la Milano, a lucrrii sale capitale Tratat de antropologie

lupt contra criminalitii pentru a preveni efectele cauzelor acesteia;

criminal a omului delincvent, n trei volume, care i-a atras i meritul de ntemeietor al
antropologiei criminale.
Dar debutul n studierea cauzelor crimei nu i aparine lui Lombroso, ci
predecesorilor si, dintre care amintim pe:

5. Infractorul fiind un bolnav, nu trebuie s fie trimis la nchisoare, ci n azil, n

case de corecie sau de sntate;
6. Influenat de teoria recapitulaiunii enunat de profesorul german Ernest
Haeckel, potrivit creia descendenii repet bolile, calitile i defectele ascendenilor i

Lavater care a studiat caracterul omului dup trsturile feei;

considernd crima un defect al organismului, Lombroso a tras concluzia c adevrata cauz

Medicul german Gall care a studiat caracterul i funciile intelectuale ale

a crimei se gsete n atavism ( a nceput astfel s studieze cauzele ereditare ale crimei),

omului dup conformaia creierului;

Lauvergne care a demonstrat c exist raport ntre criminalitate i anomaliile organice;

fapt a omului i de aceea trebuie studiat infractorul i nu infraciunea, ca pn acum;

pedepsei potrivit doctrinei clasice penale, a nceput s se clatine, pentru c ali factori
crimei i s propun un nou fundament al pedepsei.

1. Infraciunea nu este o entitate abstract, aa cum o credea coala clasic, ci o

Lucas i Morell care au susinut teza criminalitii native i a provenienei

criminalitii din degenerescen.

ceea ce nseamn c un criminal poate fi recunoscut dup anumite semne distinctive numite
stigmate, cum ar fi: capacitatea cranian, fizionomia criminalului, organele interne etc.
Aceste constatri s-au dovedit eronate i exagerate pentru c nu s-a putut dovedi c
nu exist nici un stigmat care s nu fie ntlnit i la oamenii normali.
Astfel, Lombroso a fost nevoit s renune la concepia biologic a crimei i s
recunoasc multiplicitatea cauzelor interne i externe ale acesteia, cauze care pot aparine

rasei, civilizaiei, alimentaiei, economiei, religiei, culturii, dar a pstrat primatul cauzelor
organice.

7. A formulat legea de saturaiune criminal potrivit creia, criminalitatea este n

raport cu condiiile mediului dat i va oscila dup schimbrile din mediu;

7. n lucrarea sa din 1898, Crima. Cauze i remedii s-a ocupat de insuficiena

pedepsei i a susinut necesitatea msurilor preventive pentru profilaxia i terapeutica

8. A considerat c fundamentul pedepsei se gsete n responsabilitatea social i

deci, omul este responsabil de faptele sale pur i simplu, pentru c triete n societate.

crimei;
8. Fundamentul dreptului de a pedepsi l-a aezat pe necesitarea aprrii sociale;
9. A susinut eliberarea condiionat a criminalilor, iar pedepsele s fie
nedeterminate i individualizate dup natura criminalului;

Rafaelle Garofalo a completat observaiile predecesorilor si, n lucrarea sa

fundamental, Criminologia, aprut n 1885 i unde expune ideile care ntregesc doctrina
colii pozitiviste penale.

10. Nencreztor n eficiena pedepselor de scurt durat, a cerut nlocuirea

Cteva dintre aceste idei:

acestora cu alte mijloace represive: arestul la domiciliu, amenda, despgubirea victimei,

1. Garofalo a trecut de la studiile de antropologie criminal ale lui

mustrarea judiciar, munca silnic fr nchisoare, exil local, pedepse corporale compatibile

Lombroso i de sociologie criminal ale lui Ferri, la psihologie, n cutarea cauzei crimei,

cu nivelul civilizaiei.

susinnd c adevrata cauz a acesteia nu este dect o deviaie a sentimentului moral,

experiena dovedindu-i c nici mizeria i nici lipsa de instrucie nu mpiedic sau sporete

Dac iniiatorul ideilor de la care s-a ridicat doctrina colii pozitiviste nu a provenit

crima, n schimb religia este un mijloc de reducere a acesteia.

din rndul juritilor, continuatorii acestuia au fost doi profesori de drept penal, Enrico Ferri
(1856-1929) i Rafaelle Garofalo (1853-1934), care au ntemeiat coala pozitivist penal.
Lui Enrico Ferri i datorm urmtoarele teze:

Sentimentul moral era neles ca atitudine de mil, simpatie, n general, atitudine

altruist fa de semeni n societate, ca un semn distinctiv prin care criminalul putea s fie
recunoscut i fapta sa reprimat.
2. Debutul mpririi criminalitii pe categorii l face Garofalo, care

1. Tipul criminal antropologic nu exist, pentru c nu a fost confirmat de

clasific delictele n:

experiene i observaii;
2. Mediul social d natere crimei;

delicte naturale, n care erau cuprinse faptele contra persoanei,

proprietii, falsuri etc. i

3. ntruct infraciunea este fapta unui om, este necesar ca studiul juridic al
infraciunii s se combine cu studiul personalitii criminalului;
4. Susine originea complex, intern i extern a crimei, datorat unor condiii

delicte juridice sau legale. Acestea nu nclcau sentimentul

moral, ci erau create de legiuitor dup nevoile la un moment dat ale societii, spre a asigura
ordinea i sigurana public. Aceste delicte aveau natur politic.

antropologice, sociale, economice;

5. Examineaz cele dou instituii fundamentale ale dreptului din punct de vedere
juridic, moral, social, politic i istoric;
6. Dozarea i individualizarea pedepselor dup gradul de periculozitatea social i
de perversitate a infractorului;

3. Dndu-i seama c stigmatele cutate de Lombroso pentru a-l identifica

pe

omul-criminal sunt de negsit, astfel c oamenii nu pot fi mprii n anormali sau

normali, aa cum fcuse Lombroso, (n realitate neexistnd dect grupa anormalilor), ajunge
la concluzia c mprejurrile exterioare care influeneaz n ru individul se ntlnesc
nendoielnic i n anomaliile psihice.

favorabil.

Predispoziia nscut pentru crim este declanat de un moment

liberul arbitru, urmrind reconcilierea colii clasice italiene cu coala antropologic

Deci nu caracterul bun sau ru al omului este rspunztor de conduita sa

criminal.

criminal, ci contextul favorabil sau nefavorabil n care s-a gsit omul, iar aceste influene
exterioare sunt: civilizaia i economia.

3. n criminalitate s-a situat de partea aprrii sociale, iar unicul mijloc

eficient al acesteia considera c este pedeapsa, fiindc numai prin ea se putea realiza

4. Valorificnd statistica criminal constat c progresul social depinde de

educaia moral a populaiei.

constrngerea psihologic, care s intimideze i s constituie, totodat, i exemplu. Scopul

pedepsei nu era nici represiunea i nici ndreptarea criminalilor, ci numai aprarea social.

5. Nu manifest ncredere n puterea legii de a face s dispar crimele prin

4. Respinge ideea unei liberti umane ca baz a responsabilitii penale.

schimbarea mediului social, dar propune pentru prevenirea delictelor, organizarea unei bune

5. Admite determinismul aciunilor omeneti.

poliii, administraii i justiii, pentru a ndruma educaia moral n societate.

Reprezentanii doctrinei: profesorul de drept penal de la Universitatea

din Neapoli, Bernardino Alimena. Ali reprezentani: Colajanni, Carnevale, Vaccaro,

coala a treia italian sau terza scuola sau scuola critica

Zerboglio etc.
Ideile lui Colajanni:
1. Admite atavismul psihic i l respinge pe cel organic. Pe aceast linie

Doctrin eclectic
Expunerea ideilor
Ca doctrin eclectic a urmrit s preia de la cele dou coli anterioare, cea clasic
i cea pozitivist, ideile cele mai importante pentru tiina dreptului penal, n prevenirea i
combaterea criminalitii.
De aceea terza scuola apare ca o variant a colii pozitiviste, cu o
puternic natur sociologic, fiind astfel apropiat i de coala sociologic francez.

este combtut de Enrico Ferri, care i va replica c nu exist component psihic fr cea
organic, fiind ntre ele o legtur indisolubil.
2. A susinut influena direct a cauzelor economice asupra criminalitii
patrimoniale, lipsa mijloacelor de trai fiind cauza acesteia. A constatat c inegalitatea
economic dintr-un stat ridic criminalitatea acelui stat.
3. A susinut influena indirect a cauzelor economice asupra criminalitii contra
persoanelor, aceasta derivnd din structura factorilor i instituiilor culturale, sociale,
politice (familie, educaie, cstorie, instrucie etc.).

Ideile principale ale doctrinei:

1. Criminalitatea are origine social. La producerea ei particip factori
sociali, care predomin asupra factorilor antropologici, ce au o importan redus i sunt
subordonai factorilor sociali;
2. Nu admite existena criminalului nscut i a tipului criminal, nu
aseamn criminalul cu nebunul sau bolnavul. Nu admite teza stigmatelor, respingnd astfel

4. A introdus tipul criminalului politic, pe care Ferri l-a gsit nejustificat, ntruct
criminalul politic nu este un tip special de infractor, ci un om normal, care trebuie ncadrat
n vreuna dintre categoriile clasice de criminali.
Acestei coli i-a fost contestat caracterul i denumirea de coal, considerndu-se
c nu aduce idei fundamentale noi, ci numai se bazeaz pe preri personale ale
reprezentanilor ei.

ideile colii antropologice criminale. Nu recunoate liberul arbitru, specific colii clasice,
acceptnd n schimb determinismul, ce o situeaz de partea colii pozitiviste. Pe baza
determinismului a susinut ideile responsabilitii, imputaiei i culpabilitii. Respinge

coala i doctrina politico-criminal

Reprezentanii doctrinei: Franz Liszt, profesor la Universitatea din Berlin, Gerard

cauzele sale trebuie cutate n fenomenele economice i sociale, n educaia primit de

Van Hamel, profesor la Universitatea din Amsterdam, Adolphe Prins, profesor la

individ, n natura individual a infractorului. Van Hamel a considerat c numai condiiile

Universitatea din Bruxelles.

economice sunt cauzele determinante ale infraciunilor;

Cei trei profesori de drept penal au ntemeiat n 1889 Uniunea Internaional de

8. Uniunea a avut o publicaie proprie Buletinul Uniunii Internaionale de

Drept Penal, apreciat ca fiind mai mult un cerc de studii penale i mai puin o coal

Drept Penal, n care se publicau dezbaterile de idei, hotrrile ce se luau, conturndu-se

penal unde, n afar de unele principii generale admise, membrii aveau libertatea opiniilor

mai trziu propria doctrin n lucrarea La Legislation compare;

individuale.

9. Primul rzboi mondial a ntrerupt dezbaterile doctrinare ale Uniunii,

Aceast apreciere este real, ntruct Uniunea era compus din adepi att ai colii
clasice ct i ai colii pozitiviste, unii fiind determiniti, alii indeterminiti, iar acetia au

care se vor relua n 1924, n urma reorganizrii Uniunii n Asociaia Internaional de

Drept Penal;

continuat s studieze infraciunea i pedeapsa, ca i n coala clasic i infractorul, ca i

coala pozitivist, mbinnd teoriile absolute cu teoriile relative.
Dintre toate doctrinele eclectice, aceasta este considerat cea mai apropiat de
coala pozitivist.

10. Adept n continuare a studiului experimental n cunoaterea cauzelor

criminalitii, Asociaia a susinut mijloacele de combatere a criminalitii prin reforme
legislative asupra instruciei i judecrii infraciunilor, a stabilit regimul juridic al
procedurii penale i msuri de prevenire a infraciunilor;

Ideile principale ale doctrinei:

1. Represiunea trebuie s aib caracter juridic;

11. Politica criminal a trecut de la studiul cauzelor criminalitii la

cercetarea problemelor referitoare la lupta contra criminalitii;

2. Crima are att o cauzalitate natural ct i social;

3. Represiunea trebuie s aib ca scop prevenia special, adic s

12. Represiunea i pstreaz caracterul juridic, scopul este ns prevenia

special, adic lupta contra factorilor care au generat criminalitatea infractorului;

priveasc factorii care au creat criminalitatea infractorului;

4. Ideile au fost expuse, susinute i argumentate n cadrul conferinelor i

13. Pe lng problemele de dogmatic a dreptului penal, Asocia ia a

abordat i probleme criminologice, sociologice, de politic-criminal;

congreselor interne i internaionale, unde erau prezente delegaii din felurite state, astfel

14. A adoptat metoda experimental a colii pozitiviste;

c Uniunea este iniiatoarea internaionalizrii dreptului penal;

15. A recunoscut importana prevenirii criminalitii i a insistat pentru

5. Conturarea unui drept penal internaional presupunea ca unele norme

intensificarea ei;

penale s se regseasc n codurile penale ale statelor membre ale Uniunii. Aceste norme

16. A adoptat principiul individualizrii pedepsei, n baza cruia pedeapsa

urmau s se refere la condiiile extrdrii infractorilor de la un stat la altul, la msuri de

trebuie s se orienteze dup condiiile personale i sociale ale infractorului, pedeapsa

prevenire a crimei, la existena sau nu a judectorului unic n penal;

trebuie s fie personalizata i difereniat;

6. A admis valoarea factorilor antropologici i biologici printre cauzele

17. A susinut ideile responsabilitii, culpabilitii i imputabilitii;

crimei, dar au dat ntietate factorilor sociali n declanarea fenomenului criminal;

7. coala este eclectic, pentru c n privina cauzelor infraciunilor a
adoptat un punct de vedere intermediar, conciliant i anume: criminalitatea nu este un
fenomen pur juridic sau abstract i nici pur social, sau pur biologic sau antropologic, ci

18. A abandonat sistemul pedepselor privative de libertate cu durat

scurt;
19. A susinut ideea condamnrii condiionale pentru infractorii primari, n
cazuri de delicte uoare;

20. A susinut ideea unui sistem special de responsabilitate pentru

infractorii minori i un regim represiv special, cu tendina principal de a ndrepta.
coala i doctrina pragmatic

Doctrinele aprrii sociale s-au nscut n cadrul micrii moderne de aprare

social, care a urmat colii pozitiviste italiene, orientrilor eclectice i gndirii pragmatice.
Debutul micrii trebuie situat n anul 1945, cnd Filippo Gramatica a creat
Centrul de Studii de Aprare Social, iar n 1947 a organizat la San Remo primul Congres
internaional, care a pus bazele micrii de aprare social ce susinea ncrederea n destinul
omului, protecia fiinei umane, reacia contra represiunii, umanizarea instituiilor penale,

Reprezentant: Profesorul spaniol Quintiliano Saldana.

i-a expus ideile n lucrarea, Noua criminologie, n care a abordat critic
att doctrina clasic ct i pe cea pozitivist.
Ideile emise arat c la baza lor au stat teoriile relative despre represiune
(pedeapsa), potrivit crora pedeapsa trebuie s aib un scop determinat i nu un scop n
sine, adic s intervin nu pentru a rspunde la rul produs (fapta rea) cu un alt ru (rul
suferit), pedeapsa, ci scopul ei trebuie s fie prevenirea i mpiedicarea svririi faptelor
rele.

asumarea recuperrii sociale a infractorului, cu alte cuvinte, ntoarcerea spre persoana

delincventului.
La al doilea Congres, organizat la Lige, s-a creat Societatea Internaional de
Aprare Social, dar deja aveau s apar disensiuni ntre Gramatica i noii adepi, fapt ce a
dus la scindarea micrii n dou grupri.
Una, dur, extremist, reprezentat de italianul Filippo Gramatica i alta moderat,
echilibrat, reprezentat de francezul Marc Ancel.
Ideile principale ale doctrinei

Ideile principale ale doctrinei:

1. A combtut teoriile absolute potrivit crora rul trebuie rspltit cu ru, iar
pedeapsa trebuie s intervin n mod absolut, ntruct justificarea ei se afl n ea nsi i nu
exist nici o raiune care s mpiedice ca rul s fie rspltit cu ru.
A susinut c pedeapsa nu trebuie s intervin cu orice pre i s fie msurat dup
rul produs, ci s intervin numai cnd este necesar;
2. Pentru a cunoate valoarea unei msuri sancionatorii, nelegnd prin valoare
necesitatea, Saldana a fcut apel la experien, adic la verificri multiple, singura care
poate s arate dac sanciunea a avut eficien asupra infractorului i n combaterea
criminalitii;

A. Gruparea Filippo Gramatica numit i aprarea social subiectivist sau

aprarea social originar:
1. A negat necesitatea dreptului penal, propunnd nlocuirea lui cu aprarea social,
privit ca o ramur autonom a dreptului;
2. A susinut substituirea responsabilitii penale cu antisociabilitatea i a
culpabilitii cu periculozitatea. Omul, indiferent c este liber sau determinat, trebuie
judecat din punct de vedere social, fr distincie;
3. Pedeapsa trebuie nlocuit cu msuri de aprare social, a cror durat era
nedeterminat. Nu o pedeaps pentru fiecare delict, ci o msur pentru fiecare persoan,
spunea Gramatica. Pedeapsa, ca suferin, trebuie nlocuit cu msuri de socializare (msuri

3. A propus utilizarea cii verificrilor i asupra cauzei crimei, precum i asupra

mijloacelor de lupt social spre a preveni crimele.
4. Pedepsele trebuie s previn producerea unui alt ru n viitor.

de siguran) a delincventului antisocial, foarte individualizate, aplicate att nainte de delict

ct i dup delict i executate oriunde n afara nchisorii. A negat astfel instituia
infractorului, ocupndu-se numai de aspectul antisocial;
4. A negat noiunea de delict (infraciune), spunnd c nu activitatea infracional

Doctrinele aprrii sociale

bazat pe aprecierea obiectiv a pericolului intereseaz, ci personalitatea fptuitorului n

ansamblu i n particular a delincventului, ca atitudine antisocial;

5. Concepia sa radical nu a fost mprtit de restul micrii, ntruct era privit

11. Reaciei sociale i-a fost atribuit un caracter exclusiv represiv.

ca o ameninare a drepturilor i libertilor persoanei din partea interveniei arbitrale a

statului.
B. Gruparea Marc Ancel numit i noua aprare social, dup lucrarea publicat n
anul 1954 i confirmat la cel de-al treilea Congres de aprare social de la Anvers
1. Poziia gruprii a fost una moderat i legalist n conceperea aprrii sociale, n
sensul c s-a situat de partea legalitii, a statului de drept, a meninerii procedurii de
judecat i a judectorului drept garant al drepturilor individuale;
2. A susinut ntoarcerea la dreptul penal tradiional i la instituiile sale,
considernd c este nevoie de o definiie legal a infraciunii;
3. A combtut msurile antedelictum i orice msuri nedeterminate pronunate prin
sentine;

Codurile penale romane.Actele normative au fost expresia unui mod de

organizare a statului.
Cod penal de la 1865 intervine dupa unirea Principatelor Romane marcand
inceputul drepului penal modern ,fiind influentat de scoala clasica.Ideile poztiviste au
aparut din punct de vedere teoretic dupa intrarea in vigoare a acestui Cod.Reprezinta o

4. A abordat pedeapsa dup criteriul necesitii teleologice, scopul acesteia fiind

att prevenia general ct i prevenia special;

copiere a unor coduri anterioare,francez si german repetand ideile scolii clasice,fiind o lege
mai blanda decat modelele sale.

5. S-a opus dogmelor dreptului clasic i postulatelor pozitiviste, pe care le-a criticat
pentru caracterul lor abstract i inexact din punct de vedere criminologic, considernd
prezumia cunoaterii legilor ca nerealist;

Codul Penal din 1937,Carol al II lea.In cazul Codului din 1937,a fost vorba de
Marea Unire.A fost un cod cu o existenta tumultoasa,in vigoare pana in 1969.A fost

6. A recunoscut principiul culpabilitii i responsabilitii individului;

modificat de multe ori pentru a raspunde modificarilor statului.O prima modifcare a

7. A imprimat dreptului penal un spirit umanitar, bazat pe recuperarea

intervenit odata cu dictatura regala cand codul a trebuit adaptat pentru a raspunde unui

delincventului pentru societate. Recomanda n acest sens o politic penal de prevenire a

regim politic mult mai server,a fost introdusa pedeapsa cu moartea,a fost scazuta varsta de

delictelor, de socializare sistematic a individului. Pedeapsa urma s funcioneze ca un

la care se raspunde penal.

tratament, astfel c msurile de siguran nu-i mai gseau locul n sistemul sancionator;
8. S-a axat pe cunoaterea personalitii infractorului, realizat de ctre specialiti

In 1948,codul a trbeuit sa asigure protectia valorilor sociale pentru noul

n exclusivitate, prin alctuirea unui dosar de personalitate. Pe baza acestui dosar,

regim.Modalitatea in care s-a realizat a fost prin intermediul introducerii analogiei in codul

judectorul urma s stabileasc o pedeaps sau msur de socializare ct mai apropiate de

penal.S-a considerat ca orice fapta care era similara unei fapte descrise de codul anterior

personalitatea delincventului;

putea sa primeasca pedeapsa pentru acea fapta similara.Principiul analogiei in aplicarea

9. Pedeapsa a fost conceput ca o msur luat de societate n vederea propriei sale

legii a constituit o grava incalcare a principiului legalitatii.

aprri i conservri, ca o reacie raional a societii, care oblig pe infractor s sufere

consecinele faptei sale pentru reinstalarea ordinii juridice i reintegrarea sa;
10. A recunoscut dreptul statului de a pedepsi pe infractor;

Codul penal din 1969 a fost abrogat la 1 feb 2014 prin intrarea in vigoare a
acrtualui cod penal.Codul din 1969 a avut meritul de a reflecta organizarea statului in acea

perioada.Profesorul Vintila Dongoroz este cel care a creat codul din 1969.Codul a fost in

consecinta este ca in interpretarea extensiva si defavorabila in aplicarea legii penale este

vigoare o perioada indelungata si a reusit sa supravietuiasca statului pentru care a fost

interzisa.Desi principiul legalitatii este un principiu unanim acceptat,aplicarea acestuia se

promulgataPartea generala a a aceui cod in mare parte se regaseste in partea generala a

dovedeste inca a reprezenta o engima.

codului actual existand o continuitate in institutiile dreptului penal.Dupa 1990,codul a

suferit destul de multe modifcari in principal in ceea ce priveste pedepsele,ale caror limite

Principiile dreptului penal

au fost ridicate,ajungand astfel ca sistemul de valori protejat prin normele dreptului penal sa

Antoniu dr penal are 2 principii fundamentale : legalitatii si umanismului

fie extrem de neclar.

NU exista un cadru unanim acceptat

In 1996 legiuitorul roman a considerat ca singura metoda pentru oprirea

fenomenului infractional a fost marirea pedepselor
Dupa anul 2000,au existat mai multe incercari de creare a unui nod cod
penal.Legea nr 301/2004,noul cod penal,desi promulgata,nu a intrat niciodata in

Principiul egalitatii incriminarii si sanctiunilor

Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale

Individualizarea sanctiunilor tb sa se faca in limitele prevazute de

Este interzisa aplicarea legii prin analogie

Principiul umanismului dreptului penal

Stabilirea unor cause de nepedepsire

Principiul egalitatii in fata legii penale

Nimeni nu este mai presus de lege

Interzicerea discriminarii este uneori explicita prin incriminarea

lege

vigoare.Legea 286/2009 a dat codul penal in vigoare.Pentru ca aceasta lege sa intre in

vigoare a fost nevoie de 2 acte normative care sa o modifice,modificarile intervenind in
perioada 2009-2014.
Codul penal actual este divizat in partea generala si partea speciala.Spre
deosebire de codul anterior,codul actual stabileste o noua ierarhie a valorilor sociale prin
faptul ca primul titlu al cartii speciale este titlul de infractiuni contra persoanei.Pune pe
primul loc persoana si drepturile ei.
Sunt autori care considera ca exista 2 mari principii:principiul legalitatii si
principiul umanismului.
Altii considera ca dincolo de aceste principii,individualizarea sanctiunilor

faptelor contarre

reprezinta o componenta imporanta incat ar trebui sa reprezinte unul dintre principiile

fundamentale ale dreptului

Raspunderea penala are un caracter personal

Dezbatut cand s-a disctutat introducerea raspunderii persoanei

Principiul legalitatii are in vedere faptul ca nicio persoana nu poate fi trasa la

raspundere penala pentru o fapta care la momentul savarsirii sale nu era prevazuta ca
infractiune.Are in vedere si legalitatea sanctiunilor.Pedepsele si masurile care pot fi luate nu

juridice -> Raspundere bazata pe o vinovatie diferita de vinovatia persoanelor care

vor fi decat cele descrise de lege.O alta latura:legalitatea tragerii la raspundere penala.O

o compun

Codul penal actual a moduficat sistemul propus de legea 301/2004 sistem

care se baza pe raspunderea pt fapta altuita. Codul regl forme specifice de

asupra unei norme aplicabile intr-o situatie concreta ; actul respective tb sa fie accesibil, sa
fie publicat, trebuie sa fie clar

participatie penala care sa permita tragerea la raspundere a complicelui, a

instigatorului pt fapta propie
Pt seminar : HG adoptare a tezelor prealabile a noului cod penal
Expunerea de motive a legii de punere in aplicare a noului cod penal

- Dispozitiile legale ce afecteaza drepturile individuale tb sa fie sufficient

de accesibile si formulate cu destula precizie pt a permite reglementarea conduitei celor
interesati sip e cale de consecinta tragerea la raspundere in cazul in care conduit nu respecta
regulile impuse de stat

Legea penala

Rolul jurisprudentei in mat penala CC, Constituia Ro (impune

caract obligatoriu a anumitor decizii) :

Izvoarele dreptului penal

RIL, hotararile prealabile ICCJ, deciziile CC au caracter obligatoriu

Jurisprudenta CEDO cetatenii sunt legati de anumite acte normative in

mat dreptului penal:

Intrarea in vigoare a legii :

Norma de drept international incidenta

Legile ca act al Parlamentului sunt izvor al dreptului penal in egala

masura cu jurisprudenta
-

Act cu valoare obligatorie sau normativa adoptat de catre autoritatea

legiutoare conform.

in elaborarea actelor normative

o

Este diferita dupa cum actul normative este lege, HG, OUG

Legile intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in MOF sau la o data

ulterioara daca aceasta este prevazuta in actul normative

o
Consecinte:

O norma este considerate lege daca exista in sens material ca legislatie in

vigoare sau ca regula in sistemul common law.. ; o asemenea norma produce efecte daca
este PREVIZIBILA si ACCESIBILA
=> orice act pt a produce efecte trebuie sa fie publicat
- infractiunile, pedepsele, precum si acordarea gratierii collective se pot
reglementa doar prin lege organica
-

OUG intra in vigoare la data publicarii in MOF sub conditia depunerii lor

prealabile la Camera Competenta pt a fi sesizata daca in cuprinsul lor nu e prevazuta o data

ulterioara
o

Celelalte acte normative intra in vigoare la publicarea in MOF daca nu e

prevazuta o data ulterioara

o

Dupa intrarea in vigoare a unui act normative continutul acestuia poate fi

modificat, pt a se produce efectele modificarea tb sa se realizeze printr-un act normative de

o forta egala sau superioara

Conceptul de lege din jurisprudenta CEDO are relevanta pt

cooperarea internationala in materie penala; stabilirea conceptului de lege in jurisprudenta

CEDO are consecinte asupra restrangerii exercitiului unor drepturi in sensul ca orice
ingerinta tb sa aiba o baza legala
-

Reglementata de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa

Pt a produce aceste efcte obligatorii asupra cetatenilor actul juridic tb

sa fie previzibil, altfel spus, cetateanul sa dispuna de informatii suficiente si prealabile

Abrogarea unui act normativ :

o

Nu este echivalenta, in cazul in care actul normative cuprinde o

incriminare, cu dezincriminarea faptei. Odata cu abrogarea unui text de lege care cuprinde o
incriminare fapta poate sa fie preluata intr-o alta norma.
o

Nu poate sa conduca la repunerea in vigoare a unui act normative initial

Exceptie : prevederile din ordonantele guvernului care au prevazut norme

In fct de sb care face interpretarea, aceasta poate fi:

de abrogare si au fost respinse de parlament

Autentica

Clasificarea normelor penale :

Judiciara

Dupa criteriul

Doctrinara

Dupa criteriul

Interp autentica e cea pe care o face legiuitorul

Norme divizate legiuitorul a clarificat chestiunea abrogarii unei norme

completatoare prin art.5 din Legea 187/2012

-

Codul penal cuprinde de asemenea norme in alb care cuprind o

incriminare cadru al carei precept este formulat generic

Ex : exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati este
infractiune ; legiutorul nu descrie cum se exercita fara drept, lasand ca prin
legi speciale sa se reglementeze aceste aspect

In afara de interpr autentica (legala), interpr mai poate fi si:

-

Contextuala cand legea care utilizeaza termenul interpretat cuprinde si

o norma interpretativa
-

Posterioara atunci cand e facuta printr-un act normativ separat

Judiciara realizata de catre instanta de judecata (poate interveni in cauza de

speta in fiecare dosar in care instanta e chemata sa se pronunte; instanta explica in ce consta
caracterul penal al faptei respective daca acesta exista sau, dimpotriva, in cazul in care se

Interpretarea legii penale

pronunta o solutie de achitare, ce elemente de interpretare conduc la concluzia ca

elementele de tipicitate nu se regasesc in acea speta).
Interpr doctrinara regasita in cursuri, articole, coduri comentate

Necesara dat fiind caracterul de maxima generalitate a legilor care permite

aplicarea lor o perioada indelungata de timp si in situatii foarte diferite, dar care face

In raport de rezultatul interpretarii, interpretarea poate fi:

necesara adaptarea legii la cazuri concrete

Declarativa

CC a spus ca un viciu de redactare a legii poate afecta garantiile

Restrictiva

constitutionale privind dreptul la un process echitabil Decizia 573/2011 ; dreptul la un

Extensiva

process echitabil include lato sensu si dreptul la o aparare eficienta, iar acesta nu se poate

Cea declarativa, aceea in care ... i se atribuie aceeasi semnificatie pe care o are .....

realiza daca judecatorul insusi se afla in dificultate, fiind pus in situatia de a opta in mai

Cea declarativa e de fapt o constatare a fapt ca legiuitorul fol intr-un act normativ

multe situatii posibile de interpretare a legii

un termen cu aceeasi semnific din lb obisnuit

Cea restrictiva e aceea prin care i se atribuie un termen cu un inteles mai restrans

Modalitatea in care legiuitorul isi exprima vointa. Lipsa de claritate nu

conduce obligatoriu la inlaturarea caracterului de lege al unui act normativ

-

decat in vb curenta
Cea extensiva, un sens mai larg pe care acesta il cunoaste in lb comun.

Lipsa de claritate poate sa fie suplinita prin interm interpretarii. Doar in

cazul in care interpretarea insasi poate sa conduca la concluzii dif cu priv la raportul juridic,
lipseste una dintre trasaturile actului normativ care il det pe acesta sa aiba caracter de lege.

Cea mai imp clasif e cea realizata....:

Interpr gramaticala: aceea prin interm careia se stabileste semnificatia

Cele permisive dau posib alegerii conduitei. Circumstantele atenuante: legale +

normei pornind de la sensul termenilor fol de catre legiuitor. Se are in ved acceptiunea

judiciare (permit instantei de jud sa decida daca iau sau nu masurile, tinand cond de

comuna a termenilor respectivi, faptul ca un termen fol la sg presupune pluralul si

circumstantele respective)

viceversa.

2)

Aceasta modalit de interpr nu e intotd in natura sa conduca la explicarea sensului

Complete (se pot aplica in mod autonom. In continutul normei gasim atat

dispozitia de a nu suprima cu intentie viata unei pers, cat si sanctiunea) + incomplete (nu

normei penale, deoar un termen fol de legiuitor poate fi susceptibil sa prim mai multe

trebuie confundate cu ipoteza in care continutul normei e .... in sensul ca intr-un text gasim

semnificatii.

ipoteza, intr-altul sanctiunea)

Interpr istorica. Porn de la premisa conf careia dr nu poate fi separat de

contextul in care norma a fost creata. Interpr istorica presupune cautarea intelesului normei

Normele incomplete: Norme penale in alb (cadru) + norme de referire

Cele in alb contin o incriminare al carei precept e formulat generic si urmeaza sa

prin studierea premiselor de ordin economic, politic, social in care aceasta a f adoptata.

se concretizeze in raport de prevederile unui alt act normativ. Ex: exercitarea fara drept a

Uneori, aceasta modalitate de interpretare se regaseste in explicatiile sau nota de

unei profesii. Norma resp nu cuprinde nicio ref la ce profesii nu se pot exercita. De unde ne

fundamentare a unei legi.

dam seama care sunt limitele legale de exercitare a profesiilor? Art. 348 norma penala-

Logico-sistematica: metoda prin care se intelege sensul unei norme

pornind de la integrarea ei in logica sistemului de drept. Ex: cea legata de gradul de

cadru. Se completeaza cu legile speciale, care reglem modalitatile cu care se desfas in mod
legal o profesie / meserie.

vinovatie cu care se savarsesc infractiunile (uciderea din culpa; in toate celelalte cazuri,

Norme de trimitere si n. de referire.

vinovatia nu e mentionata in mod expres)

Art. 5 din l 187 / 2012 vb despre faptul ca atunci cand o n penala face trimitere la

Ne raportam, indif de sediul materiei resp din codul penal, la art 16 din codul
penal.

o alta n determinata de la care imprumuta unul sau m multe elemente, modificarea n

completatoare atrage si modificarea n incomplete.

Teleologica: isi propune lamurirea intelesului normei pornind de la

finalitatea acesteia. Ex: art 266 din CP e incriminata promisiunea de a anunta de indata
savars unor infractiuni enumerate in art. 266.

In cazul abrogarii n completatoare, n incompleta nu va fi influentata, in afara de

cazul in care legea dispune altfel.
Art. 5 din L 187 / 2012 stinge dif dintre n de trimitere si cele de referire; pe de o
parte se vb despre orice categ de norme care imprumuta un element dintr-o alta norma (n de
ref) dar si sanctiunea ( de trimitere).

Elemente legate de normele penale:

Dif dintre normele de trimitere si normele cadru: in ambele ipoteze

gasim o completare a normei respective, avand in ved ca in ambele ipoteze normele raman
-

Sunt susceptibile de mai multe clasificari:

legate de norma care le-a furnizat imprumutul. In cazul n de trimitere / ref, art. 5 vb despre

1)

In raport de obligativitatea conduitei: permisive + imperative

caracterul autonom.

Cele imperative impun o anumita conduita: art 188 din CP (sa nu ucizi)

In cazul n-cadru, modif normei cu care se completeaza va aduce modif in cadrul

normei incomplete.

In cazul n-cadru, pot fi completatesi cu n care intra ulterior in vig. In cazul celor de
trimitere, doar cu norme anterioare.

Orice ingerinta in dr individuale tb sa decurga dintr-o lege, sa fie necesara intr-o

soc democratica si sa fie proportionala cu scopul urmarit.

Prin lege, ca izvor de drept, se au in vedere atat norma de drept intern, emisa de
catre autoritatile competente, indif daca priveste dr material sau dr substantial, cat si norma
dr international, emisa si incidenta cu priv la o clauza aflata in fata instantei nationale, dar si

Chestiunea datei savarsirii faptei ridicarii..

jurisprudenta.

Anumite categ de infractiuni presupun o desfasurare in timp. Aceasta desf a

Conceptul de lege din persp Curtii de la Strasbourg: conceptul de lege nu are in

conduitei incriminate ridica intrebari firesti in leg cu.......

ved doar sistemul de dr englez bazat p common-law. Are in ved insa sistemul romanogerman.

Art. 154 CP: referiri exprese la momentul savarsirii unei infractiuni, atunci cand
In ceea ce priv domeniul penal: Pessino impotriva Frantei: concepte leg de

interpretare si de rolul jurisprudentei.

ele sunt susceptibile de o evolutie in timp:

-

Infractiunile continue (conduita contrara legii e lasata de subiect sa se

amplifice; rezultatul se amplifica prin vointa subiectului: cazul furtului de curent electric)
Aplicarea legii penale in timp

Infractiunile progresive: rezultatul se amplifica in timp, fara vointa

faptuitorului.
A reprezentat o chestiune extrem de dezbatuta in ceea ce priv trecerea de la codul
penal anterior la cel nou.
Sursa problemei: un act de conduita care a avut ca data un moment situat sub

Infr. continuate: mai multe acte de executare, comise impotriva aceluiasi

subiect pasiv, in baza aceleiasi infractiuni, la intervale de timp dif, dar care intrunesc fiecare
in parte continutul aceleiasi infractiuni. Pluralitate de actiuni transformate intr-o unitate.
-

Infractiuni de obicei: acumularea actelor respective

imperiul CP anterior si care e judecat sub imperiul NCP. Care va fi legea aplicata? Cea in

In cazul infr continue, data incetarii actiunii

vig la momentul faptei, pt ca aceasta era legea pe care el a cunoscut-o sau legea valabila la

Continuate, data ultimei actiuni / inactiuni.

momentul judecatii? ->

-

Filosofia scl clasice: legea veche

Fl. scl pozitiviste: legea noua, care apara mai bine societatea, tb aplicata

S-a adoptat ideea retroactivitatii legii penale mai favorabile. Ridica, la randul sau,
probleme legate de legea anter la mom savars faptei si determinarea legii in vig la mom
judecarii.
In ceea ce priveste aplicarea l penale in timp, ca principii generale, niciun

Primul element verificat: cel al existentei unei legi care sa caracterizeze conduita,
care sa-i stab acelei conduite o semnificatie. Existenta legii tb legate de data savars
infractiunii.
Consecintele legii in vig la acel moment: incriminarea faptei / lipsa unei legi care
sa caracterizeze fapta ca apartinand.... Daca lipseste aceasta lege, intervenirea ulter a unei
asem legi nu va produce niciun efect asupra conduitei.

comportament nu poate fi incriminat, nicio ped nu poate fi aplicata in lipsa unei legi in vig

Verificarea legii in vig la acel moment: in priv actelor norm ....

la data resp.

E posib ca de la mom savars faptei si pana la mom la care aceasta e judecata, sa se

succeada mai multe legi. Tb verif efectele acestor legi. Daca in mom savars sale, fapta nu

intra sub incidenta... intervenirea unei legi ulter prin care conduita e scoasa in afara ilicitului
penal produce efecte asupra faptelor din legea veche...
Legea de dezincriminare isi produce efectele chiar daca executarea pedepselor

Doctrina anterioara a vb despre aplicarea legii penale mai fav conform unor
institutii autonome. Curtea Constitutionala, in interp NCP renunta la aceasta filosofie,vb
despre aplicarea globala a legii penale mai fav.

expuse in legea veche au expirat.

In ceea ce priv aplicarea legii pen mai fav in situatii tranzitorii, au fost date mai

Dif intre abrogare si dezincriminare:

Abrog presup incetarea efectelor normei fara ca acest lucru sa conduca in mod
automat la scoaterea raportului juridic guvernat de norma abrogata din sfera ilicitului penal.
Dezincriminarea exista doar atunci cand, odata cu abrogarea textului de lege,

multe hotarari in clarificarea unor probleme de drept, astfel ca nu pot fi combinate dispozitii
de favoare dintr-o lege ref la incriminare si sanctiune si dispozitii .....
Toate acestea tb analizate coroborat in raport de fiecare dintre legile care s-au
succedat.

incriminarea nu se mai regaseste in alte acte normative.

In evaluarea caracterului unei legi si a efectelor acesteia de abrog / nu are relevanta
disparitia denumirii sub care a fost incriminata fapta.

Lex tertia: inclcarea principiului legalitatii: se preia conditia de existenta a unui rap
jur dintr-o lege si consecintele rap jur din alta lege.
O lege care cuprinde sanctiuni suplimentare nu va putea retroactiva. Ex: legea de

Codul anteior: primirea de foloase necuvenite.

confiscare extinsa nu e o lege penala mai favorabila, ea se aplica faptelor care sunt judecate

Noul cod: luarea de mita (art 289)

doar daca la mom la care faptele au fost comise legea era in vig.
Amenda care insot pedeapsa inchisorii nu se aplica faptelor de dinaintea NCP. Art

Insulta si calomnia nu se mai regasesc in sfera ilicitului penal din condul actual

13 din legea de punere in aplicare a NCP.

penal.
Aplicarea pedepselor accesorii si complementare
Locul si timpul savarsirii faptei elemente prin care verificam mentinerea faptei in
sfera ilicitului penal
Dezincriminarea produce efecte retroactive pana la data savarsirii faptei.

Aceste categorii de pedepse se aplics potrivit legii care a fost identificata ca fiind
mai favorabila in raport cu infractiunea comisa.
Legea interpretativa va retroactiva numai daca este mai favorabila. Nu este permisa
combinarea pedepselor mai convenabile. Niciuna dintre legi nu dezincriminaza fapta.

In ipoteza in care si legea in vig la mom savars faptei cat si legea in vig la judecare

Plicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei

sunt aceleasi, dar difera sanctiunile:

Se verifica efectele fiecareia dintre legile respective. Situatiile tranzitorii se dif in
ipoteza in care, cu priv la acelasi act de conduita, sunt incidente acte norm dif care isi
produc efectele in aceeasi per de timp. Specialia generalibus derogant.

A.

Pedepse neexecutate integral(art 6 alin 1-6 CP)

Ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

Pedeapsa sa nu fi fost executata complet

Conditii:

Natura pedepsei principale aplicate este mai usoara sau maximul

Efectul este acela al ultraactivitatii legii penale temporare. Legea penala se va

aplica chiar si in situatia in care fapta respectiva a fost incriminata.

special prevazut de legea noua este mai mic decat pedeapsa aplicata

Legea penala temporara- exceptie de la retroactivitatea legii penale mai favorabile

LEGEA MAI FAVORABILA SE APRECIAZA NUMAI DUPA CRITERIUL

in sens larg(exceptie de la aplicarea legii penale conform art 4,5,6 CP)

SANCTIUNII!(daca dupa legea penala nou, fapta nu mai este infractiune, fapta nu mai este
prevazuta in legea penala nou, vom vorbi despre legea penala dezincriminatoare). Efectul
este ca pedeapsa aplicata se reduce la maximul special.

Ultraactivitatea legii temporare---retroactivitatea legii mai favorabile.

Retroactivitatea legii penale mai foavorabile este o EXCEPTIE de la

neretroactivitatea legii in general si poate avea limitari fara a se incalca dispozitiile

Legea noua
constitutionale (care interzic retroactivitatea legii penale mai aspre)
Maximul inchisorii- art 6 alin 2CP
Amenda art 6 alin 3 CP
Amenda- art 6 alin 1+art 13 din Legea 187/2012 Aplicarea legii penale romane in raport cu spatiul
Art 6 alin 4 CP+ art 18,19 legea 187/2012
Aplicarea legii penale romane in raport cu faptele savarsite pe teritoriul tarii
Principiul teritorialitatii art 8 CP

Cand legea noua este mai favorabila sub

Notiunea de teritoriu art 8 alin 2, legea 17/1990 privind regimul
aspectul sanctiunilor principale (pedepsele principale sau
juridic al apelor maritime interioare al marii teritoriale al zonei contigue si al zone
masuri educative)- art 6 alin 5 CP
economice exclusive ale Romaniei
- Pedepse complementare si masurile de siguranta- legea

Legea veche
Detentiunea pe viata
Inchisoare
Amenda
Masurile educative- conditiile legii noi, daca sunt mai
favorabile
Pedepse complementare si masurile de siguranta

noua

Infractiuni savarsite pe teritoriul tarii art 8 alin 3 CP

- Pedepse complementare si masuri de siguranta

Regula ubicuitatii art 8 alin 4 --- ubique= pretutindeni
neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa- art 2
alin 2 CP

Art 72 CP
Cand legea noua este mai favorabila

numai sub aspectul pedepselor complementare sau a

legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii
masurilor de siguranta art 6 alin Aplicarea
6 CP
Situatiile tranzitorii reprezinta acele ipoteze in care, de la data savarsirii faptei si
pana la data judecarii ei se succed mai multe legi penale care incrimineaza actul de
B.

Pedepse executate integral art 6 alin 7

conduita. Din aceasta succesiune va trebui aleasa legea incidenta, lege reprezentata de
legea mai favorabila. Daca legea noua este mai favorabila ea va retroactiva, daca legea noua

Aplicarea legii penale temporale

Legea penala trebuie sa aiba caracter temporar- art 7 alin 2 CP. Trebuie stabilit
caracterul temporar al legii penale respective. Legile penale temporare sunt adoptate in
situatii exceptionale.

nu este mai favorabila se va aplica legea veche. Det. legii pen. mai favorabile pune in
discutie interdictia crearii in procesul de creare a legii a unei lex tertia.
Lex tertia reprezinta o combinare a dispozitiilor de favoare care conduce la
separarea ipotezei unui fapt jur de ef. sale. In aprecierea legii pen mai favorabile nu este

posibila separarea despozitiilor din legile succesive si a dispozitiilor referitoare la sanctiune.

fav. Masura educativa a libertatii supravegheate (CP 69) se executa potrivit acelui

Circumstantele atenuante prevazute de legea noua nu pot fi atasate unor prevederi/sanctiuni

cod. Daca masura se revoca dupa intrarea CP actual pt alte considerente decat

prevazute de legea veche.

savarsirea unei infractiuni, libertatea sup. se inlocuieste cu intrarea intr-un centru

Det. legii mai fav se apreciaza in concret avand in vedere o serie de elemente cum
ar fi : cuantumul sau continutul pedepselor, conditiile de incriminare, cauzele care exclud
sau inlatura responsabilitatea.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile
de incriminare cat si cele referitoare la pedeapsa. Leg. pen. mai fav se apreciaza in concret :

in ipoteza in care sanctiunile variaza asimetric, de ex.

minimum este mai mic in legea veche iar maximul mai mic in legea noua, este
interzisa combinarea minimului si maximului => lex tertia. Pt. a evalua care lege
este mai convenabila atunci cand limitele de pedeapsa variaza asimetric, se va
analiza influenta criteriilor de individualizare asupra sanctiunii. Astfel, daca
gravitatea faptei in concret va duce catre pedeapsa minima, legea noua nu va
retroactiva.

educational(art 18 L187/2012). Pedepsele cu inchisoarea nu vor fi luate in

considerarea pt stabilirea starii de recidiva. (187/2012).
Faptele definitiv judecate (O alta ipoteza in care legea noua retroactiveaza).
Si in cazul in care legea noua intervine dupa decizia definitiva, sanctiunea stabilita
conform cu legea veche trebuie sa isi regaseasca baza legala in legea noua => posibilitatea
aplicarii leg. pen mai favorabile. Intervenirea insa a unei hot jud de condamnare ramasa def
si a autoritatii de lucru judecat det. o restrangere a crit. Aceste crit nu vor mai putea avea
in vedere de ex. o evaluare a prescriptiei. (sanctiune). Ceea ce se compara in cazul acestor
fapte este sanctiunea stabilita prin hot jud de condamn ramasa definitiva si sanctiunea
prevazuta in legea noua. In cazul situatiilor tranzitorii, ceea ce comparam sunt 2 legi. In
cazul faptelor definitiv judecate comparam o sanctiune deja stabilita cu o sanctiune noua.
Se procedeaza la aceasta comparatie pt ca sanctiunea nou stabilita sa fie legala.

Pedepesele complementare/accesorii vor urma intotdeauna legea

mai fav stabilita in concordanta cu pedeapsa principala.

In cazul faptelor def judecate, sanctiunea stabilita potrivit legii vechi se compara
cu sanct prevazuta de legea noua iar pedeapsa aplicata printr-o hot definitiva conform CP
anterior, care nu depaseste maximul special prevazut de CP actual nu poate fi redusa in

Legiuitorul are el insusi ex. art. 13 de legea de punere in aplicare a NCP =>
amenda care insoteste pedeapsa inchisorii poate fi transformata chiar daca ea nu era
prevazuta astfel in codul penal anterior.

Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei,

inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii este cel prevazut de CP anterior.

Confiscarea extinsa se aplica doar cu privire la bunuri dobandite

incepand cu intrarea in vigoare a L63/2012.

urma intrarii in vigoare a acestei legi.

Ceea ce se compara este o pedeapsa prevazuta de legea noua si o sanctiune a legii
vechi. Comparam sanctiunea cu maximul legii noi. In def acestui maxim au fost ridicate
mai multe intrebari preliminare.
Decizia nr. 7/2014 : Maximul pedepsei este maximul pt. forma consumata si nu
prin luarea in considerare a formei continuate ori max ca urmare a starii de recidiva sau
recunoasterea vinovatiei.
La forma continuata luam in considerare starea de agravare.

In ceea ce priveste minorii, trecerea de la CP anterior la NCP:

Sanctiunea, daca depaseste maximul prevazut de legea noua se reduce la acest

NCPrevine la un sistem pe ca Ro l-a mai avut, cand erau incidente doar masuri

maxim. Daca legea noua prevede in locul pedepsei inchisorii doar amenda, pedeapsa

educative. Trecerea la acest sistem a presupus si stabilirea unor crit a legii pen mai

inchisorii se inlocuieste cu amenda fara a se putea depasii max special al amenzii.

Pedepsele complementare neprevazute/neexecutate de legea noua nu se mai

executa iar cele existente se executa in limitele prevazute. Daca legea noua este mai fav

locul in care s-a produs un act de executare sau un act de participatie. In identificarea

numai in ceea ce priveste leg. comp., doar acestea se vor aplica.

locului vor fi avute in vedere crit. prevazute de art. 8 CP. Daca fapta este comisa pe

In ceea ce priveste masurile educative, masurile neexecutate/neprevazute nu se mai

executa.

teritoriul Ro, legea pen romana se aplica => principiul teritorialitatii.

Calitatea subiectului activ la infractiune : daca este vorba (art. 9 CP) de o fapta

Masurile de siguranta, in mod similar cele care nu-si au corespondent nu se mai

executa.

comisa de un cetatean roman sau de o persoana juridica romana. Calitatea aceasta se

apreciaza la data savarsirii infractiunii. CP actual schimba sfera sub care trebuie sa respecte
legea pen romana. Legea noua schimba conditiile in rap de care devine incidenta legea pen

Aplicarea legii penale in spatiu

romana. => principiul personalitatii

Referitor la acelas raport pot sa fie incidente in acelasi moment mai multe legi.

Procurorul gen. are la dispozitie 180 de zile pt a pune in miscare cercetarea penala.

Aceste legi pot sa fie incidente prin faptul ca RJ se aplica in mai multe state sau pt ca

Leg. Pen. ro se aplica daca o fapta a fost savarsita pe alt teritoriu,dar impotriva

legiuitorul a regl. prin acte nor. diferite. In cea de-a 2-a situatie sunt incidente legile mai

unui cet. ro/ statului roman/ pers. jur ro. Intr-o asemenea ipoteza se vorbeste de fapte

multor state, CP stabileste reguli in rap de care se det legea care guverneaza RJ penal ,

savarsite de o pers straina sau pers fara cetatenie (art. 10 CP). => principiul realitatii

fapta.

Principiul universalitatii prevede ca legea penanala romana se aplica acelor fapte

UBICUITATEA REPRESIUNII = cel care a comis o fapta penala sa fie judecat

la care statul roman s-a angajat sa le reprime. In baza principiului, in mod similar cu

unde a fost prins. Aceasta regula prevede ca criminalul sa nu scape, sa nu se poata refugia

principiul realitatii se verifica existenta unei proceduri pe teritoriul stain, dar si existenta

intr-un stat pt. a scapa de pedeapsa.

unei cauze pe terit. statului strain.

Aplic. legii pen in spatiu presupune ca dr pen se aplica atunci cand exista o

Legea aplicabila unui rj penal :

legatura intre fapta si statul Ro. Aceasta legatura poate sa fie locul (principiul
teritorialitatii), calitatea subiectului care comite fapta(principiul personalitatii), calitatea
victimei, sub. pasiv(principiului realitatii), angajament pe care l-a angajat statul ro (prin.
universalitatii).

Aplicarea legii penale in timp

Aplicarea legii penale in spatiu filosofia care guverneaza codul

penal actual este identificarea unei legaturi intre fapt si statul roman poate sa fie :

Faptuitorul cetatean strain nu poate cere sa i se aplice legea lui

Locul faptei => principiul teritorialitatii

Calitatea SA => principiul personalitatii

Calitatea SP => principiul realitatii

Forme de cooperare internationala in mat penala => principiul

nationala ca fiind mai favorabila in defavoarea legii ro, pt ca aplicarea legii pen
mai fav nu decurge din faptul ca sunt incidente mai multe legi nationale. El va
putea cere sa nu fie aplicata legea discriminatorie.

O persoana nu va putea fi acuzata pe teritoriul Romaniei daca a

fost judecata in alt stat sau daca exista imunitate de jurisdictie( are in vedere
anumite categorii de pers - ambasadorii de ex-).
Primul lucru identificat este locul savarsirii. Pt a stabilii locul trebuie sa verificam

universalitatii
Metoda :

Identificarea locului savarsirii infractiunii (pe teritoriu RO,

inafara teritoriului RO) notiune autonoma in Codul Penal

-

Nu presupune ca pe acel teritoriu sa se fi comis infractiunea in

integralitatea sa
-

indeplinite conditiille din articolele care cuprind principiile mai sus mentionate.
Aceste limitari sunt deduse din prioritatea conventiilor internationale, prin
imunitatea de jurisdictie, prin aplicarea conventiilor internationale nediscriminator.

Locul in care s-au produs actele de executare dar si locul in care

s-au comis actele de sprijin sau de determinare a infractiunii incercam sa gasim o

legatura cu statul roman
-

Principiul teritorialitatii are cele mai putine conditii de aplicare

a legii penale in spatiu (legatura teritoriala este cea mai puternica)

-

Legea penala romana devine incidenta in integralitatea sa

Calitatea subiectului activ

Daca fapta e comisa de un cetatean roman => principiul personalitatii

3

Legea penala romana nu se aplica infractiunile savarsite de

Ce se intampla cu egalitatea in fata legii? - faptul ca legea ro nu

se aplica nu inseamna aceste persoane nu vor fi trase la raspundere

-

Imunitate care ii priveste pe deputati, senatori, Pres regl de

Constitutia Ro (nu are legatura cu principiul teritorialitatii), nu are in vedere

chestiunile legate de aplicarea legii penale in spatiu

Calitatea subiectului pasiv in ipoteza in care fapta nu e

Daca SP e cetatean roman => principiul realitatii

Existenta unui tratat international sau daca s-a cerut

extradarea si aceasta nu a fost acordata => principiul universalitatii

Refuzul extradarii nu conduce la lipsa judecatii pt fapta respectiva

Imunitatea de jurisdictie

conformitatre cu tratatele internationale nu sunt supuse jurisdictiei statului roman

comisa un de cetatean roman

reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de catre alte persoane care in

Fapta comisa infara teritoriului RO =>

2

Limitari care exclud incidenta legii penale, chiar daca sunt

Imunitatea de jurisdictie se apreciaza in concret

Faptele comise la bordul navelor si aeronavelor

In cazul navelor/aeronavelor militare imunitatea de jurisidictie

vizeaza faptele comise la bordul acestor nave sau aeronave si are la baza existenta
unei conventii intre statul roman si statul caruia ii apartine nava sau aeronava

Normele care vizeaza aplicarea legii penale in spatiu norme

conflictuale
o

Chiar daca legea romana e incidenta este posibil ca statul roman

sa nu judece infractiunea pt ca deja a fost judecat intr-o alta tara

militara
-

In cazul navelor/aeronavelor comerciale

Regula : Nave care trec prin marea teritoriala cu privire la o

infractiune comisa la bordul acestora -> nu li se aplica legea penala romana

Exceptii (reapare jurisdictia statului roman) tin de existenta

unei legaturi intre nava si statul roman:

Ipoteza unei infractiuni comise de un cetatean ro

Infractiuni indreptate impotriva intereselor Ro sau impotriva unui

desfasurata in fata Ministerului Public si acesta a decis sa puna capat urmaririi

penale dupa ce si-a indeplinit anumite obligatii o asemenea procedura blocheaza
procedura pe teritoriul altui stat
-

cetatean ro, unei pers rezidente pe teritoriul Ro

Infractiunea este de natura sa tulbere ordinea si linistea publica in

tara sau ordinea in marea teritoriale

Exercitarea jurisidctiei romane este necesara pentru

L 302/2004 se apreciaza ca prinicipiul nu este aplicabil ipotezei

in care autoritatile judiciare dintr-un stat membru declara inchiderea unui caz dupa
ce procurorul a decis incetarea urmaririi penale doar in baza faptului ca proceduri
similare au foste fectuate pe teritoriul unui alt stat membru fara pronuntarea unei
hotarari pe fond (art 8)
-

CEDO Maszni v. Romania

Interzicerea discriminarii- nu este permisa discriminarea

reprimarea..

- Curtea de la Strasbourg judeca concordanta proceselor cu CEDO

Ne bis in idem - se pune problema ce intelegem prin

- Curtea de la Luxembourg face judecata din perspectiva implicatiilor

economice ale conditiilor respective

condamnat?
-

Sursa prob poate sa decurga din urm ipoteze :

Trafic de droguri pe teritoriul unui stat drogurile doar

- cauzele au un substrat economic

- expulzarea
- exercitarea fara drept a unei profesii

tranziteaza, pe teritoriul altui stat drogurile sunt vandute ; nu putem trage la

raspundere penala pentru fragmente ale aceleiasi activitati
-

CJUE este relevant criteriul identitatii actelor materiale inteles

ca un ansamblu de fapte indisolubil legate intre ele

-

Mandatul european de arestare atentatele din 11

septembrie=> terorismul reprezinta o amenintare globala-> infractorii beneficiaza

libertatea de deplasare; se iau in considerare procesele desfasurate in alte tari

Existenta unei solutii pe teritoriul altui stat, solutie care nu este

de condamnare
-

extradare, se verifica daca procedura altui stat este echitabila

- se verifica dubla incriminare - nu va fi un impediment pentru respingerea

In ne bis in idem intra orice decizie judiciara cum ar fi aceia care

priveste cauza in fond luata dupa ce procurorul a decis a inceteze actiunea penala
in baza unei proceduri in care s-a evaluat vinovatia => chiar daca procedura a fost

extradarii; daca fapta e pedepsita cu moartea, extradarea nu se va executa, doar

daca pedeapsa capitala nu va fi aplicata
- extradarea privind un litigiu la CEDO in vederea extradarii in SUA (pedeapsa

cu moartea) constituie o incalcare a principiilor

incriminare care sa descrie fapta. Presupune existenta unei fapte concrete si

- cauze care impiedica extradarea si tragerea la raspundere penala: lipsa unei

tipicitatea.

garantii de procedura, discriminarea

- statele coopereaza inclusiv prin masuri de siguranta sau provizorii, acte de
procedura (audieri de martori), pot fi remise obiecte pe teritoriul Romaniei, la
cererea unui stat strain

Tipicitatea = corespondenta dintre trasaturile faptei concrete si cele ale modelului

legal de incriminare.
Prevederea faptei in legea penala realizeaza un tip al faptei respective, model
abstract in rap de care se verfica tipicitatea, concordanta faptelor concrete. Pt ca faptele sa
aiba relevanta din pct de veddere penal, trebuie sa corespunda descrierii sau modelului din

(CURS 7) 13.11.2014

norma; trebuie sa aiba un caracter tipic.

Prevederea faptei in legea penala are in vedere atat elemente de ordin obiectiv, cat

INFRACTIUNEA

si elemente de ordin subiectiv (forma de vinovatie).

In expunerea de motive a NCP, se considera ca vinovatia tine de tipicitatea faptei,

DEFINITIE:

nefiind o trasat distincta. In doctrina -prof Antoniu- s-a apreciat ca prevederea faptei de

Def infractiunii este relevanta pt dreptul penal din perspectiva concordantei dintre

catre legea penala are in vedere doar elem obiective nu si pe cele sub care ar trebui

elementele care o definesc si fapta.

verificate in cadrul unei trasat disctincte (vinovatie).

Def legala a infractiunii are relevanta atat in ceea ce priveste CPP (una dintre
solutiile din art 16 din CPP fiind aceea de achitare din lipsa trasaturilor infractiunii), cat si
relevanta in rap cu NCP si cu legile speciale. Avand in vedere imp definitiei, conceptul a
existat si in VCP, avand insa trasaturi diferite.

In VCP, infractiunea era considerata a avea drept trasaturi:

prevederea in legea penala, vinovatia, pericolul social al faptei.

NCP renunta la trasat pericolului social si adauga doua trasat noi:

caracterul nejustificat si cel imputabil. Cele doua trasat adaugate conform NCP au
fost primite cu rezerva de doctrina care considera ca simpla prevedere in legea
penala e suficienta pt a descrie infractiunea, avand in vedere pp legalitatii.

Notiunea de infractiune si fapta prevazuta de legea penala reprez doua ipoteze

disctincte:
-

O fapta prev de legea penala e infractiune doar daca are un caract

nejustificat si imputabil.
-

Nu orice fapta prevazuta de legea penala, care corespunde unui

model legal, e infractiune.

Ex: In ipoteza in care exista o fapta in care A se apara de atacul lui B si pt
indepartarea atacului il loveste pe B, fapta lui A e o fapta in legitima aparare.
2

Vinovatia : doctrina - nu e o trasatura disctincta, ci un elem care

TRASATURI:

tine de prevederea faptei in legea penala. Vinovatia nu se confunda cu

imputabilitatea faptei.

O prima trasat a infract este prevederea faptei in legea penala -

expresia pp legalitatii incriminarii si presupune existenta unui model legal de

Imputabilitatea faptei = capacitatea de a intelege si de a la data sav faptei.

Vinovatia si imputabilitatea determina responsabilitatea pt fapta comisa.

Intr o alta opinie, se considera ca vinovatia e o trasat esentiala a infractiunii.

3

Caracterul nejustificat consta in opozitia dintre fapta si ordinea

Concepte referitoare la vinovatie si infractiune sunt diferit prezentate in doctrina:

teoria cauzala, finala, normativa, psihologica cu priv la infractiune.

juridica. Pt a fi infractiune, o fapta trebuie sa fie: tipica, trasat sale concrete sa

Acuzarea treb sa prezinte un corespondent intre actul de conduita (elem obiectiv) si

corespunda modelului din norma de incriminare si totodata sa nu fie permisa de

modelul sau legal (elem subectiv). In lipsa unui model legal nu poate fi trasa la rasp penala

ordinea juridica, sa fie antijuridica, ilicita. Daca fapta e doar tipica, insa e permisa

o pers. Insa exista sit si in care exista un model legal si pers nu poate fi trasa la rasp (ex.:

de ordinea juridica, nu constiuie o infractiune. Faptele sunt permise de ord juridica

legitima aparare).

atunci cand sunt intrunite cond cauzelor justificative.

Caract nejustificat al unei fapte reprezinta antijuridicitatea faptei respective, lipsa
permisiunii. Va exista un caract nejustificat ori de cate ori fapta este tipica si nu exista cauze
justificative. Existenta unei cauze justificative va inlatura antijuridicitatea faptei.
4

Caracterul imputabil implica posibilitatea persoanei de a-si da

CONTINUTUL INFRACTIUNII:
Continutul reprez anasamblul caract specifice, tipice si esentiale ale obiectului,
subiectului laturii subiective si obiective aratate de norma de incriminare.
Trasaturile infractiunii fac dif intre infractiune si alte forme de ilicit. Daca o fapta
este comisa in conditiile unei cauze justificative, fapta e permisa de ord de drept.
Continutul infractiunii face dif intre formele ilictului penal .

seama de faptele sale. Exista atunci cand subiectul activ are capacitatea de a
discerne valoarea etica si sociala a actului sau, are capacitatea sa aprecieze
motivele care il determina sa comita fapte.
Legea romana nu contine o definitie a imputabilitatii. Definitia care s-a preluat cu

Ex.: o pers loveste pe alta cu un cutit in zona inimii. In mom in care exista aceasta
fapta descrisa, ea corespune unui model legal; dar daca fapta e comisa in legitima in
aparare, desi ea este prevazuta de lege, lipseste un elem - caract antijuridic, iar fapta nu va fi
pedepsita.

privire la infractiune este o conceptie care include elemente din doctrina germana si italiana.

Cont infractiunii e cel care face dif intre tentativa de omor si alte forme ale

In ceea ce priveste existenta imputabilitatii, codul penal italian: nimeni nu poate fi pedepsit

ilicitului - infractiunile contra integritatii corporale. Prin descrierea si interzicerea unui fapt

pt o fapta prevazuta de legea penala daca la mom comiterii ei nu era responsabil; este resp

sub sanct penala, in cursul proc penal faptele primesc o anumita incadrare juridica;

cel care are capac de a intelege si a vorbi.

incadrarea juridica e data de textele de lege ce caract fapta cu toate consecintele ei.

In absenta unei definitii legale, conditiile existentei imputabilitatii pot fi deduse pe

baza unui rationament per a contrario, din lipsa cauzelor care exclud imputabilitatea si care

Incadrarea juridica este cea care reprezinta acuzatia in materia penala. In rap de incadrarea
jurid, se stabileste si obiectul judecatii.
Ex: o pers trimisa in judecata pt o infractiune de omor, nu va putea fi judecata si pt

sunt prevazute expres de lege: contrangere fizica, morala, exces nelimitabil, minoritate,
iresponsabilitate, intoxicatie etc.

conducerea fara permis (acuzatie diferita).

Acuzatia in mat penala = fapte care au anumite consecinte juridice.

Inexistenta trasat esentiale ale infractiunii determina o blocare a actiunii penale:

O instanta nu e sesizata cu o fapta, ci cu o acuzatie (jurisprudenta Curtii Supreme,

daca aceasta nu a fost exercitata, nu mai poate fi exercitata, iar daca a fost exercitata, nu mai
poate continua.

anul 2000)

Indif de conceptia acceptata cu privire la trasat, in mom in care se verifica

Se poate schimba incadrarea juridica, dar nu se pot aduce noi acuzatii in cursul

existenta ilicitului penal va treb verificata incidenta cauzelor de neimputabilitate si

cercetarii judecatoresti. O pers nu poate fi judecata si pt altceva decat obiectul urmarii

justificative.

penale.

Pt stab continutului infractiunii si incadrarii jurid trebuie identificate elem care

Obiectul poate fi obiect juridic =

prin incriminare si rel sociale

caract in fapt actul de conduita. Trebuie identificate datele esentiale care corespund trasat

formate in jurul valorii) si obiect material = entitatea materiala asupra careia se indreapta

gen (pt a vedea daca fapta e justificata sau este neimputabila) si continutului infractiunii (pt

actul de conduita.

a se vedea consecintele).

Obiectul material - in cazul infractiunii succesptbile de obiect material, existenta

Elem pot fi precizate si adaptate in rap de circumst care pot intra in mod rational si

acestuia are relevanta din perspectiva diferentei intre faptul consumat si faptul tentat. Chiar

in conceptia originala a infractiunii pt care pers e acuzata. Este exclus ca un act care pana la

daca actul de conduita va fi dus la bun sfarsit, daca obiectul material lipseste, fapta va

data sav faptei nu era incriminat, sa dobandeasca un caract penal prin vointa judecat si sa fie

ramane in forma tentata.

aplicata legea prin analogie.

Existenta modelului legal se verif in rap de mom sav faptei. Lipsa unui model legal

Subiectii infractiunii

la mom la care fapta e sav va produce consecinte ex tunc - va retroactiva legea care
dezincrimineaza.

Sub activ = pers care, incalcandu-si oblig de conformare, savarseste fapta interzisa;
poate fi o pers fizica sau juridica.
Sub pasiv = titularul valorii soc ocrotite; pt existenta sub pasiv se cer conditii din

STRUCTURA CONTINUTULUI INFRACTIUNII :

-

alte ram de drept (ex.: pers care se casat pt a doua oara - infractiunea de bigamie)

Continutul generic - evidentierea tuturor continuturilor specifice

Locul si timpul sav infractiunii

ale infractiunii.
-

Continutul juridic - totalitatea cerintelor pt existenta unei

infractiuni .
-

Nu exista conditii cuprinse in continut, dar sav faptei intr-un anumit loc constituie
un elem esential in continutul calificat al unor infractiuni.
Situatia premisa - sit preexistenta de care depinde caract penal al faptei (ex.:

Continutul constitutiv - cond referitoare la actul de conduita; nu

exista infractiune fara acest continut pt ca orice infractiune reprez un act de

pensia asumata si pensia stab prin hot judecat).

conduita .
CONTINUT CONSTITUTIV - laturi obiective si subiective legate de actul de
Obiectul infractiunii - actul de conduita indreptat impotriva unor valori sociale si,

conduita.

ca urmare, actul de conduita e indreptat impotriva si in jurul acelor valori.

Ex.: infractiunea de omor (uciderea unei pers se pedepseste - NCP) - val soc
ocrotita este viata; actul de conduita are o anumita modalit de exteriorizare.
Diferenta intre:

Latura obiectiva cuprinde obiectul material, actul de conduita interzis (verbum

regens).
Infractiunile sunt :
- comisive

mobilul faptei = motive ce determina savarsirea actului de

conduita

- omisive
Aceasta clasif se face in rap de vointa legiuitorului. Are relevanta dpdv al formei

scopul faptei = ce se urmareste prin intermediul faptei

de vinovatie.

Infractiunea comisiva se cons a fi omisiva si at cand exista o obligatie de a actiona

sau cand autorul ?

Legatura de cauzalitate exprima legatura dintre actul de conduita si

urmarea acestuia. Aceasta arata ca actul de conduita este cel care a determinat urmarea

Urmarea imediata este consecinta produsa. Legatura de cauzalit face ca urmarea

imediata, care ne arata ca urmarea imediata este consecinta faptei persoanei acuzate, si nu

imediata sa fie efectul actului de conduita. Pt a se stab leg de cauzalitate s-au propus mai

consecinta unei alte actiuni.Problema stabilirii legaturii de cauzalitate e importanta in acele

mutle teorii, teorii care urmaresc a identifica dintre conditiile care preced savars unei fapte

situatii in care, la producerea unei anumite urmari, contribuie actele unor persoane diferite :

pe acelea care au rol determinant (rol de cauza al actului de conduita) .

victima este lovita, merge la spital, nu e tratata corect si isi pierde viata. Pierderea vietii e

Lat subiectiva - cuprinde vinovatia, motivul si scopul.

consecinta carui fapt - faptul ca nu a fost tratata in mod corespunzator inlatura raspunderea

Vinov are ca forme : intentia, culpa si pretentia?

primului faptuitor ? cine va fi tras la raspundere ? care sunt criteriile de diferentiere ?

Intentia exista atunci cand este prevazut rezultatul faptei si se urmareste

Legatura de cauzalitate raspunde acestor intrebari.

producerea lui sau atunci cand este prevazut rezultatul faptei si, desi nu e urmarit, este
acceptata producerea lui.

Legatura de cauzalitate este relatia de la cauza la efect care trebuie sa

existe intre actiunea sau inactiunea care constituite elementul material al infractiunii si

Culpa exista atunci cand se prevede rezultatul faptei, dar acesta nu e acceptat,

urmarea imediata ceruta de lege pentru existenta acesteia.

socotindu-se, fara temei, ca nu se va produce.

Stabilirea legaturii de cauzalitate este importanta in cazul infractiunilor de

Intentia depasita exista atunci cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune
intentionata prod un rezultat mai grav fata de care faptuitorul actiona in forma culpei.

rezultat.
In cazul infractiunii formale, legatura de cauzalitate rezulta din actul de conduita
si nu trebuie sa fie dovedit, rezulta ex re . Urmarea imediata a rezultatului infractiunii

*legatura de cauzalitate = legatura dintre tentativa exercitarii faptei si producerea

poate sa constea intr-o stare de pericol pentru valoarea sociala ocrotita sau intr-o vatamare
materiala a valorii sociale ocrotite. Atunci cand urmarea imediata consta intr-o stare de

rezultatului faptei ?

pericol, pentru existenta infractiunii, rezultatul faptei se prezinta sub forma unei stari
contrare celei existente anterior actului de conduita.
In cazul infractiunilor materiale, rezultatul faptei consta intr-o modificare
materiala adusa obiectului impotriva caruia a fost indreptata infractiunea, astfel ca
schimbarea produsa prin savarsirea faptei poate fi determinata si cuantificata foarte exact.
Deosebirea dintre cele doua forme ale rezultatului infractiunii a determinat
clasificarea infractiunii in : infractiuni formale, infractiuni de pericol si infractiuni materiale

Curs 8
20.11.2014
Continutul infractiunii si materia vinovatiei
{singurul caz de raspundere obiectiva : infractiunea de incaierare, vechiul
Cod penal (G.Antoniu), pentru nu se poate dovedi aportul fiecarei persoane}

sau de rezultat. Legatura de cauzalitate trebuie dovedita doar in cazul infractiunilor de

rezultat, in cazul infractiunilor formale decurge din actul de conduita, rezulta ex re .
Din punctul de vedere al filosofiei dreptului, au fost dezvoltate numeroase
teorii : teorii moniste (cauza e una singura )sau teorii dualiste (cauza rezulta din mai multe

acte

de

conduita)

infractiunii atat atunci cand prezinta forma inactiunii, cat si cand prezinta forma abstentiunii
(ex. uciderea prin faptul ca nu i se da persoanei bolnave medicamentul).

- teoria cauzei eficiente : s-a considerat a fi cauza a rezultatului, conditia care a

Trebuie sa se faca deosebirea intre contributiile la producerea rezultatului

declansat procesul, creand pentru celelalte conditii aptitudinea de a produce rezultatul., dar

si imprejurarile cu legatura de cauzalitate care au rolul conditiilor, in accelerarea,

teoria cauzei eficiente nu permite identificarea corecta a cauzei

inlesnirea producerii rezultatului.

- teoria cauze proponderente considera ca trebuie considerata cauza a infractiunii

In cazul unei pluralitati de contributii cu legatura de cauzalitate (ex.

energia care a contribuit cel mai mult la producerea actului, insa se elimina dintre cauze

participatia penala : instigatorul, cel care il ajuta sa savarseasca fapta), trebuie sa se faca

acele conditii care au contribuit in mod important, dar nu cel mai mult : ultima lovitura care

distinctie intre contributiile esentiale sau cauzal necesare fara de care rezultatul nu s-ar fi

a cauzat decesul este cauza.

putut produce si conditiile care au usurat producerea rezultatului, fara de care rezultatul

- teoria cauzei proxime : are in vedere faptul ca e cauza a rezultatului infractiunii

s-ar fi produs, dar nu atat de repede sau nu in acea proportie in care s-a produs in cauza. In

energia care a precedat nemijlocit rezultatul; dezavantajul acestei teorii este acela ca se

cazul participatiei, contributia esentiala apartine autorului, iar cele care inlesnesc savarsirea

limiteaza cauzele: nu doar ultimul e vinovat, ci si ceilalti.

faptei apartin instigatorilor si complicilor.

- teoria cauzei adecvate sau tipice : trebuie considerata cauza a rezultatului acea
conditie care, prin natura sa, este apta sa produca rezultatul.

Stabilirea corecta a antecedentei cauzale (ex. talharie) presupune sa se

stabileasca daca sustragerea bunului a avut legatura cu violentele exercitate (talharia

- teoria echivalentei conditiilor (teorie pluralista)si teoria conditiei sine qua

inseamna furt comis prin violenta). Daca sustragerea nu are loc cu violenta, e un concurs de

non : trebuie considerate cauze toate conditiile care au precedat rezultatul, daca fara ele

infractiuni, faptele sunt incriminate de sine statator, cu caracter autonom : furt si violenta,

rezultatul nu s-ar fi produs in forma pe care o prezinta fapta.

sanctionate separat, nu ca fapta complexa, considerata un tot unitar.

- teoria conditiei necesare adauga acestei chestiuni faptul ca e cauza orice condtie

-ex. cazul talhariei urmate de moartea victimei : trebuie dovedit ca moartea

necesara pentru producerea rezultatului, tinandu-se seama de contributia diferita adusa de

victimei e urmarea talhariei. Altfel, e pluralitate de infractiuni : infractiune contra vietii si

fiecare conditie.

infractiune contra patrimoniului.

Niciuna dintre aceste teorii nu este in afara de critica, fie pentru ca extind

nejustificat sfera conditiilor care devin cauze, fie pentru ca o restrang.

S-a incercat sa se identifice, intre conditiile care au precedat rezultatul,
cauza : pentru stabilirea legaturii de cauzalitate intr-un proces penal, ar trebui sa se

Trebuie examinata legatura concreta pe care aceste contributii au avut-o

cu producerea rezultatului : se foloseste criteriul sine qua non , izolandu-se ipotetic
fiecare contributie, pentru a se vedea daca, in lipsa acestei contributii, rezultatul s-ar fi
produs in acelasi mod si in aceleasi proportii.

analizeze toate elementele care se situeaza in antecedenta rezultatului. Legatura de

Stabilirea aspectului psihic al legaturii de cauzalitate : in antecedenta

cauzalitate in cadrul infractiunii e o forma specifica de legatura cauzala in care, drept cauza,

cauzala a rezultatului pot fi retinute doar acele contributii cu privire la care s-a stabilit nu

apare fapta persoanei fizice sau juridice, iar drept rezultat, efect, o urmare socialmente

numai aspectul fizic, dar si aspectul psihic al legaturii de cauzalitate. Orice contributie

periculoasa. Doar un act de conduita constienta a subiectului, rezultat al vointei sale

trebuie sa fie imputabila faptuitorului in forma de vinovatie stabilita de lege.

neconstranse, poate fi cauza a rezultatului socialmente periculos. O fapta poate fi cauza a

infractiunile intentionate : e realizat aspectul psihic atunci cand

Daca faptuitorul nu a avut reprezentarea rezultatului, acesta nu poate sa ii fie

faptuitorul si-a dat seama, la momentul savarsirii faptei, ca aceasta ar putea sa duca

imputabil, putand fi consecinta unei imprejurari imprevizibile, caz in care nu exista intentie

la producerea rezultatului si a acceptat producerea acestui rezultat.

si nici vinovatie sau consecinta unei asteptari disporportionate, caz in care poate exista

In afara stabilirii aspectului psihic, trebuie determinate contributiile

esentiale si contributiile inlesnitoare (ex. victima unei lovituri este internata intr-un spital
si se produce decesul). Stabilirea corecta a antecedentei cauzale presupune identificarea
motivului pentru care victima a fost internata, ce anume a determinat internarea acesteia,
care era consecinta fiecareia dintre actiunile respective, care au determinat internarea si care
este contributia medicului. In cazul in care victima s-a internat in spital pentru ca suferise o
zgarietura profunda in urma loviturii aplicate, dar moare din cauza unui soc de la o injectie
in spital, prin separarea contributiilor esentiale de cele care s-au situat in antecedenta
cauzala, observam ca primul act nu a condus la deces, in timp ce al doilea act putea sa
conduca la deces, ceea ce se si intampla. Daca victima are o lovitura puternica la cap, dar
pleaca din spital si moare, sunt doua cauze : actul de conduita initial putea sa conduca la
deces, iar pentru medic forma de vinovatie poate fi culpa.
ex. accidente succesive : victima isi pierde viata. Se verifica, prin separarea actelor
de conduita, aptitudinea fiecarui accident de a produce decesul.
Vinovatia
Vointa de a savarsi actul de conduita face ca acesta sa fie imputabil
persoanei. In ceea ce priveste factorul intelectiv, dupa ce apare ideea savarsirii faptei,
faptuitorul isi evalueaza argumentele in favoarea sau defavoarea trecerii la act, iar variatiile
factorului intelectiv produc forme de vinovatie.
Intentia
Intentia exista atunci cand persoana care savarseste o fapta prevede
rezultatul acesteia si urmareste producerea acestui rezultat sau, desi nu il urmareste, accepta
eventualitatea producerii lui. Caracteristic intentiei este prevederea rezultatului faptei,
reprezentarea acestuia efectiva, si nu doar posbilitatea reprezentarii. Proba reprezentarii
rezultatului se face analizandu-se circumstantele faptei, modul si imprejurarile in care a
actionat faptuitorul, tinand seama de experienta sa de viata.

culpa, ca forma de vinovatie.

Culpa
In ceea ce priveste culpa, exista culpa atunci cand faptuitorul a prevazut
rezultatul faptei, dar nu a urmarit si nici nu a acceptat producerea acestui rezultat, socotind
fara temei ca acel rezultat nu se va produce, sau nu a prevazut rezultatul, desi trebuia si
putea sa-l prevada.
Praeterintentia
In ceea ce priveste praeterintentia (intentia depasita), faptuitorul
actioneaza cu intentie, fiind in culpa in raport cu rezultatul mai grav produs (ex. talharia,
urmata de moartea victimei). Rezultatul urmarit de faptuitor trebuie sa fie cel pe care il
descrie legiuitorul atunci cand incrimineaza fapta (ex. lovituri sau vatamari cauzatoare de
moarte ) :

in rezultatul infractiunii descrise in norma de incriminare, se depaseste

atingerea adusa valorii sociale ocrotite, astfel cum se prezinta aceasta in raport de
calificarea infractiunii, de integrarea infractiunii intr-o anumita grupa. ex. in cazul unei
infractiuni contra integritatii corporale, rezultatul este contra vietii = > infractiune
praeterintentionata.
-rezultatul ultim produs excede aceluia avut in vedere de legiuitor cand a integrat
respectiva infractiune in Codul penal.
Proba vinovatiei
Pentru proba vinovatiei exista un criteriu obiectiv si un criteriu subiectiv.
Un criteriu obiectiv se refera la imprejurarea de fapt in care a avut loc
actul de conduita, pentru a stabili daca orice persoana din categoria din care face parte si cel
acuzat, cu acelasi nivel de pregatire si experienta de viata, trebuia sa prevada rezultatul
actului de conduita respectiv. Daca raspunul e negativ, adica o persoana nu putea sa prevada
rezultatul, faptuitorul nu raspunde pentru fapta sa. Daca raspunsul e pozitiv, adica o
persoana putea sa prevada rezultatul, faptuitorul va raspunde pentru fapta sa.

Criteriul subiectiv - se refera la posibilitatea verificarii prevederii

Dovedirea infractiunii de trafic de persoane : s-a considerat, de catre aparare, ca

rezultatulului actului de conduita. Daca se dovedeste ca faptuitorul nu putea sa prevada

apartenenta persoanelor la acelasi grup familial inlatura vinovatia. Faptul ca sunt exploatate

rezultatul, in limitele posibilitatii sale, oricate diligente ar fi depus, nu va exista vinovatie,

persoane care fac parte din acelasi grup familial (sotia inculpatului e trimisa sa se

nici macar in forma culpei simple.

prostitueze) apartenenta la familie exclude si grupul infractional organizat.

Exemple de probatoriu in materie penala :

-ipoteza 1 : e nereal, legea presupune dovedirea anticiparii rezultatului, acesta

-infractiunile contra vietii : pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, problema

exista independent de legaturile de rudenie dintr-o familie. Faptul ca se vor obtine sume de

stabilirii formei de vinovatie e esentiala pentru a deosebi omorul de alte infractiuni contra

bani ca urmare a obligarii victimei sau acceptarii ca victima sa se prostitueze nu conduce la

vietii (ex uciderea din culpa) sau de infractiuni contra integritatii corporale (ex. lovirile sau

determinarea elementului subiectiv, pentru ca urmarirea producerii rezultatului, obtinerea de

vatamarile cauzatoare de moarte). Apararea incearca sa demonstreze faptul ca nu s-a

sume de bani, exista independent de familia comuna sau diferita din care provenea victima.

urmarit si nu s-a acceptat moartea victimei. Intentia se deduce din latura obiectiva a

-ipoteza 2 : grupul infractional organizat = atunci cand inculpatii sunt membri ai

infractiunii, deoarece se prezuma ca faptuitorul a actionat in conformitate cu ceea ce isi

aceleiasi familii, ar trebui sa fie achitati pentru aceasta infractiune (sustinerea apararii).

dorea, ceea ce urmareste.

Grupul infractional nu poate fi format din persoane care fac parte din aceeasi familie.In

-infractiunile de omor : intentia se deduce din folosirea unui instrument care sa

mod contrar, legea nu face distinctie : infractiunea exista atat atunci cand intre parti exista

duca la decesul victimei, locul sau regiunea corpului in care s-au aplicat loviturile, numarul

legaturi de familie, cat si daca intre acestea nu exista. Existenta legaturilor de familie este

si intensitatea loviturilor, alte imprejurari preexistente sau concomitente : faptul ca intre

un element de fapt care nu afecteaza conditiile prevazute de lege pentru grupul infractional.

parti existau relatii de dusmanie, ca lovitura a fost precedata de o cearta, faptul ca lovitura a

Impartirea rolului intre inculpati in cadrul grupului excede modului in care se manifesta

fost precedata de amenintari.

legaturile de familie si nu poate fi considerata expresia acesteia.

Caracterul intentiei consta in prevederea de catre faptuitor a reprezentarii

mentale a rezultatului.

-infractiunea de luare de mita : pentru sustinerea acuzatiei de luare de mita, trebuie

dovedit un punct de vedere obiectiv (conduita proprie a persoanei acuzate, in legatura cu

Elementul subiectiv al infractiunii se deduce din intreaga conduita a inculpatului,

banii sau foloasele, pretinderea de bani sau alte foloase, primirea, acceptarea promisiunii)

facandu-se o apreciere globala a tuturor circumstantelor de comitere a faptei. Atitudinea

de exemplu, pentru a nu trage la raspundere penala persoanele care sustrageau motorina

faptuitorului fata de rezultat trebuie sa fie raportata la rezultatul real produs. Faptuitorul

din conducte, conduita proprie a persoanelor acuzate in legatura cu actele de serviciu : daca

actioneaza cu intentie nu numai cand prevederea rezultatului e privita ca un mijloc necesar a

in loc sa traga la raspundere persoanele, sa faca procese-verbale de prindere in flagrant,

ceea ce urmareste, dar si atunci cand e insusi scopul urmarit, de aceea, exista doua forme de

persoana i-a lasat liberi. Legatura dintre bani si foloasele cuvenite si actele de serviciu :

intentie : directa si indirecta.

banii sunt pretinsi ca contraechivalent al conduitei, anume sa aiba legatura cu actul de

(=intentia exista nu numai atunci cand rezultatul e scopul actiunii, ci si atunci cand
insoteste in mod necesar rezultatul).
-se face diferenta intre infractiunile contra integritatii persoanei si infractiunile
contra vietii persoanei, chiar daca decesul nu se produce (ex. : traficul de minori sau traficul
de persoane, incriminat in art. 210, 211 NCP).

serviciu.Daca legatura intre bani si actele de serviciu lipseste, fapta nu are caracter penal.
-in ceea ce priveste infractiunea de inselaciune : este o infractiune contra
patrimoniului care consta in inducerea in eroare a unei persoane si obtinerea unor foloase
materiale in urma inducerii in eroare.

Intentia, ca element subiectiv al infractiunii : raspunderea penala

= cauze care inlatura ilicitul penal. Au in vd legitima aparare, starea de

intervine deoarece persoana acuzata si-a folosit capacitatea de a intelege si prevedea faptele

necesitate. Chestiunile care tin de cauzele justif introduc o cauza noua: exercitarea unui dr

in scopul unui rezultat fraudulos. In cazul intentiei : atingerea rezultatului e supusa actului

sau indeplinirea unei obligatii. O alta cauza justif: consimtamantul pers vatamate.

de conduita. Criteriile de evaluare a vinovatiei decurg din comportamentul exterior al

Cauzele de neimputabilitate

persoanei acuzate de natura sa clarifice sensul si scopul actiunilor intreprinse de acesta.

Efectele nu se extind asupra tuturor participantilor.

- infractiunea de inselaciune e indreptata contra patrimoniului, iar diminuarea

Ex.: constrangerea fizica, minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicatia, cazul fortuit.

patrimoniului trebuie sa fie anticipata de persoana acuzata, a carei conduita trebuie sa fie
adaptata in acest sens.

Unele sunt preluate din C pen ant, altele sunt desprinse din unele cauze regl de C
pen ant si reglem separat (ex.: excesul neimputabil). Se rap la trasaturile infract, la cond

- inselaciunea prin conventie : vinovatia trebuie raportata la existenta unor

esentiale pt existenta ilicitului penal.

contracte anterioare, se observa care au fost masurile luate de persoana acuzata pentru
aducerea la indeplinire a contractelor in bune conditii.

Prin nat lor juridica, prod efecte in toate ramurile de dr. Nu ar putea fi reprosate
numai

- mai trebuie analizat caracterul diferit sau consecvent al faptelor persoanei : cum

celui

care

se

afla

au evoluat elementele pe care le-a avut in vedere la incheierea contractului pentru a

! Dif dintre cauzele justif si de neimput: ef c justif se extind asupra participantilor,

influenta neindeplinireea unor obligatii civile, daca partile contractante au cunoscut

pe cand ef c de neimp nu se extind asupra participantilor decat prv cazul fortuit. Existenta c

dificultatile care puteau sa survina in cazul incheierii unui asemenea contract.

justif exclud caract ilegal, legiuitorul reglementand resp fapta. Exclude caract ilegal al

Neindeplinirea obligatiilor civile in termenul convenit in contract nu constituie infractiune,

actului, pt ca legea admite actul resp sau chiar ordona actul resp.

daca la momentul incheierii contractului nu a fost urmarita de persoana acuzata obtinerea

Existenta c justif inlatura caract infract al faptei, dar inlatura nu numai

unui folos injust : nu au fost prezentate elemente nereale legate de executarea contractului

responsabilitatea penala, ci si, in unele opinii, repsonsab civila. Exclude posib aplicarii unei

respectiv.

sanct penale sau civile. In mat sanct civile exista si opinia ca in anum ipoteze se naste oblig

- se trece in penal daca acea parte care nu a respectat conventia s-a folosit de

de a acoperi un prejud cauzat: in poteza starii de necesitate, care decurge din pp echitatii

mijloace inselatoare pentru a convinge cealalta parte sa-si execute obligatiile la termen sau

fara caract sanctionator. C justif au caract obiectiv, prod ef in rem. Invocarea poate fi facuta

in conditiile convenite.

de oricare dintre participanti.

Daca sfera de incidenta a cauzei justif e depasita, faptele in cauza devin
nesanctionabile avand in vd cauzele neimputab. Cauzele de neimputab exercita efecte doar
asupra celui care l-a savarsit.
CURS 9 (27.11.2014)

Legitima aparare:
Art. 19 NCP: ipoteza clasica a leg aparari, dar si o prezumtie. Atunci cand se

Cauzele justificative

depasesc limitele leg ap => c de neimputabilitate: excesul depasit daca e provocat de o stare
de emotie sau tulburare sau ia forma unei circumst atenuante daca dep ac limite nu e cons
unei stari de emotie. Existenta unui atac pe care il respinge cel acuzat da nastere pt pers

acuzata unor sit dif in rap de context si loc (proportionalitate). Fapta trebuie sa corespunda

bunului lezat prin aparare. Daca ap e nec, ea se poate executa prin lezarea unui bun de o val

unui model legal.

mai mare.

*Trebuie verificat caract ilicit la actul celui care se apara, nu al victimei.

Apararea

trb

sa

fie

proportionala

cu

gravitatea

atacului.

Aprecierea

proportionalitatii se face in rap cu imprej concrete in care s-a actionat. Lipsa prop trb
Leg ap presupune proba unor elem de fapt care tin de atac, respectiv de aparare.

analizata separat. Se porneste cu urmarea care s-a prod in urma atacului si urmarea efectiv

Doar ac aparare subsecventa unui atac de tipul celui descris de NCP e legitima. Atacul treb

produsa, cu luarea in consid a rap de forta intre cel care ataca si cel care se apara, val soc

sa fie: material, direct, imediat si injust, trb sa puna in pericol pers celui care se apara sau

aflate in confl, mijl folosite in atac, respectiv aparare. Daca val soc sunt omogene,

pers altuia, dr sau un interes general.

proportionalitatea se va intemeia pe val soc lezate. Daca bunurile nu sunt omogene, se verif

Caracterele atacului:

ierarhia val soc; ca reg, nu se justif uciderea unei pers pt un atac impotriva bunurilor. Ac
ipoteza e in consens cu art 2 (2) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care se ref

Material: prin mijloace de fapta. Injuriile sau scrisorile, oricat de grave ar fi, nu
justif o aparare legitima.
Direct: lipsa unui obstacol eficient intre cel care ataca si cel care se apara. Nu
presupune lipsa oricarui obstacol, ci doar lipsa unui obstacol eficient.

la leg ap.
*Actul autoritatilor, in cazul in care are un caract vadit ilegal, constituie un atac,
dar nu exista posib leg ap.

Consecintele legitimei aparari:

Imediat: nu exista leg aparare preventiva. Presupune ca atacul trb sa se fi produs

sau sa fie pe pctul de a se produce, atacul sa nu fi incetat. E un atac imediat cel care e pe

Consecintele legitimei aparari: neaplicarea unei sanct sau aplicarea unei sanct cu

punctul de a se declansa (fiind evident), cel in curs de desfasurare. Nu e un atac imediat

circumst atenuante. Cauza justif presupun existenta proportionalitatii, iar c de neimputab

atacul care s-a incheiat.

apar in mom in care limitele leg ap sunt dep => circumst atenuante.

Injust: sa nu fie permis de lege. Trb sa fie interpretat ca atare de catre inculpat si
de catre cel care ataca. *cand cel care ataca nu constientizeaza atacul, atunci e iresponsabil

Prezumtia de leg ap: se prezuma proportionalitatea, dar ac prezumtie are un caract

relativ, sarcina probei revenind insa celui care acuza.

(leg ap: doar daca se stie ca pers resp nu sufera de boala mintala). Trb sa fie prevazut de

Leg ap putativa: cand pers crede ca e supusa unu atac.

catre cealalta parte, poate avea loc si in cazul unui atac provocat, cu exceptia cazului in care

Eroarea lezeaza

provocarea consta intr-o fapta antijuridica.

Trb sa puna in pericol pers celui care se apara, pers altuia, un dr sau un int
gen: NCP a indepartat cerinta caract grav al pericolului.
Int gen=int statului sau pers jurid de dr public. Nu pot fi aparate prin leg aparare

ale leg ap.

Conceptie obiectiva: eroarea e o cauza de neimputabilitate

Conceptie subiectiva: exista eroare daca din perspectiva

faptuitorului existau faptele care justifica ceea ce si-a imaginat.

decat in poteza in care sunt puse in per un int gen sau int indiv determinate. Apararea trb sa

NCP: caract leg aparari ca fiind putativa prezinta interes. Dpdv al probatoriul e

constea intotdeauna intr-o forma reglem de lege, indif de forma de vinov. Apararea trb sa fie

important sa se demonstreze cat de aproape de realitate e cel care si-a imaginat ca

necesara.

indeparteaza un atac.

Caract gen nu presupune ca apararea sa fie unica modalit de inlat a atacului, ci sa

fie o modalit eficienta. Nec apapararii nu presupune proprotionalitatea bunului atacat si

Starea de necesitate:
Reglem in NCP.

constientizare a per nu presupune insa ca st de nec poate fi retinuta in cazul infractiunii

intentionate. Act de salvare poate fi

Efectele:

sau de oricare alta pers, dar trb ca actul

sa fie exclusiv, unica mod de inlat a pericolului. Existenta unei modalit licite de inlat a per
exclude in principiu st de nec, dar eficienta acestui mod licit de inlat a per treb sa fie

St de nec prod efecte in rem asupra tuturor participantilor. Depasirea limitelor st de

similara cu aceea a modului ilicit. Existenta unei alte modalit se apreciaza in concret.

nec a dev o cauza de neimputab. In C pen ant era doar o circumstanta atenuanta. St de nec
exista atunci cand o pers sav fapta pt a salva de la un perciol imed si care nu putea fi inlat
altfel, viata, integr corporala, sanatatea sa, a unei alte pers, un dr al sau ori al altei pers sau

Conditia proportionalitatii: evaluata in concret in rap de toate datele spetei si

poate avea drept criteriu val bunului sau interesului din conflict, caract reparabil al prejud,
importanta sociala a bunului.

un int gen.

St de nec exista si cand depasirea limitelor starii de nec nu e vadita. Cand exista

Asemenari si deosebiri intre leg aparare si starea de necesitate:

Asemanari: In ambele exista un pericol care ameninta val protejata de lege si care
nu poate fi salvata decat prin sav unei infr.
Diferente: in cazul leg ap, atacul e provocat prin actul voluntar si injust al unei
pers, pe cata vreme in cazul st de nec, pericolul e provocat de un fenomen natural, o
intamplare sau indirect, prin actul unei pers. In cazul leg ap, e aparat un dr de o agresiunea
nedreapta. In cazul st de nec nu se stab un asem conflict. La st de nec, trb sa fie singura cale

o disproportie vadita => un exces neimputabil at cand nu si-a dat seama ca prod efecte vadit
mai grave sau a unei circumistante atenuante cand si-a dat sama ca urmarile vor fi mai
grave.
*Persoanele care au desf act de salv nu trb sa fie cei care trb sa infrunte per potrivit
profesiei/ocupatiei.
Ipot cand se prod un prejudiciu unui tert care nu are leg cu per: .
Curs 10

de inlaturare a pericolului, spre deoseb de leg ap, unde nu trb verif si existeta unei alte posib
Exercitarea unui dr. sau indeplinirea unei obligatii

de inlat a confl.

Conditiile existentei unei stari de necesitate:

Cauza justificativa introdusa in CP din 2014 care prevede ca este justificata fapta
prevazuta de legea penala, constand in exercitarea unui dr. recunoscut de lege sau in

Pericolul: vizeaza aceeasi val ca in reglementarea din C pen ant. Per trb sa aiba o

indeplinirea unei obligatii impuse de lege cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de

anum intenstitate, ale carei limite umreaza sa fie stabil at cand se eval proportionalitatea.

aceasta. Este de asemenea justificata fapta prevazuta de legea pen. constand in indeplinirea

Per trb sa fie iminent, imediat, iar nu trecut si nici in viitor - cand trb luate mas preventive si

unei obligatii impuse de autoritatea competenta in forma prevazuta de lege daca aceasta nu

nu e sg modalitate de evitare a pericolului. Se cons iminent si un per care nu s-a produs, dar

este in mod vadit ilegala. Expunerea de motive la codul pen. actual precizeaza faptul ca art.

urmeaza sa se prod. Per e inevitabil cand nu exista decat fapta regl de l pen pt inlaturarea sa.

21 reprezinta o formulare moderna a cauzei justificative din CP carol al II respectiv ordinul

*in cazul celui care a provocat un pericol si dupa vrea sa il inlature, nu se poate

legii. In CP din 1969 nu a existat acest tip de institutie, apreciindu-se ca este domeniul

invoca st de nec.

evidentei caracterul justificativ, astfel ca o reglementare in acest sens ar fi redutabila.

Exercitarea unui dr. are o natura juridica dubla, este atat cauza justificativa, dar si

Actul de salvare trb sa fie regl de l pen, ale carui elem subiective sunt:

cauza care inlatura tipicitatea in ipoteza acelor infractiuni care prevad savarsirea faptei pe

exercitarea si constientizarea pericolului, urmarindu-se evitarea acestuia. Ac elem sub de

nedrept sau in mod ilegal (ex. lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, falsul informatic,

nerespectarii regimului armelor si munitiilor). Pt. toate aceste infractiuni legiuitorul a

sens larg, prevazute actele normative, indiferent de nat. lor, cat si actele date in baza legii.

mentionat conditia savarsirii faptei pe nedrept, astfel ca existenta unui caracter legal face sa

Ordinele date in baza legii (ex. regulamentele pt punerea in aplicare a unei legi)

nu existe nici caracterul tipic al faptei. In ceea ce priveste exercitarea unui dr, este

-actele inferioare legii, in doctrina contemporana este citata HG in masura in carea fost

exemplificata in doctrina (exercitarea unuir dr. constitutionale, ale creditorului etc).

emisa pt a preciza conditiile de aplicare a unei legi. Recunoasterea caracterului justificativ

Autorizarea oficiala are lor de cauza justificativa atunci cand absenta sa nu apare ca element

al unor acte inferioare legii este supusa unor cerinte (ex. sanu isi depaseasca domeniul, sa

constitutiv al infractiunii (ex. detinerea fara dr. de arme neletale din categoria celor supuse

nu contrazica o nor. superioara, sa reprezinte o ordine de dr si nu o practica administrativa,

autorizarii). Autorizarea oficiala apare in cazul in care vorbim de retinerea corespondentei

sa provina de la o autoritate pub.) Notiunea de autoritate competenta pe care o mentioneaza

unui detinut (art. 63 alin$ L254/2013). Exercitarea unor dr. const. apare in cazul libertatii de

CP actual se regasea si in CP Carol al II-lea, fiin descrisa ca o autoritate legitima cu

expresie. In ceea ce priveste indeplinirea unie obligatii, ca o cauza justificativa aceasta isi

excluderea aut. private. In afara de acest caracter legitim, ea trebuie sa mai fie si

poate avea originea atat intr-o lege cat si intr-o dispozitie a autoritatii.

competenta, abilitata sa emita ordinele referitoare la situatiile in care se aplica legea si la

Indeplinirea unei obligatii presupune un comportament care este supus agentului

modul in care aceasta se aplica.

(ex. obligatie izvorata din lege mentinerea ordinii de catre fortele de politie, jandarmerie) in

Ordinul legii, pt. a avea caracterul unei cauze justif. trebuie sa indeplineasca:

indeplinirea careia pot fi savarsite fapte ca infractiuni contra integritatii corporale.

1) sa fie emis de autoritatea competenta

Legea 218/2002 are norme exprese care permit folosirea fortei inclusiv a armelor

2) cel care a primit si executat ordinul sa fie competent sa il execute

de foc. Ordinul legii justifica fapta in mod neconditionat. Ceea ce legea ordona nu poate fi

3) ordinul sa fi fost emis in forma ceruta de lege

decat just. O obligatie impusa de autoritatea competenta presupune insa un ordin a acestei

4) ilegalitatea ordinului sa nu fi fost vadita

autoritati (ex. arestarea unei pers, care nu poate avea loc decat in fata unui mandat dispus de

In ceea ce priveste violenta in sport, unii autori considera ca violenta este

judecator). Obligatia impusa de autoritatea competenta nu poate fi invocata decat de o pers.

justificata pe temeiul legii, in timp ce alti autori justifica si pe un consimtamant al partii

care are statutul de functionar pub. la momentul savarsirii faptei si care trebuie sa

vatamate.

indeplineasca un ordin. Cei care isi desfasoara activitatea in cadrul unei pers. jur de dr.

Indeplinirea unei activitati impuse de lege este o activitate legala iar nu o fapta

privat nu vor putea invoca drept cauza comanda autoritatii legitime. Fata de acestia ar putea

ilicita care sa atraga raspunderea civila delictuala. Aducerea la indeplinirea ordinului

fi incidenta o cauza de neimputabilitate (constrangerea morala).

superiorului inlatura raspunderea civ. delictuala daca este emis de organul competent cu

In ceea cepriveste ordinul autoritatii, ordinul legal al autoritatii competente

respectarea formelor legale.

justifica intotdeauna actul respectiv. Este nevoie insa de indeplinirea atat a conditiilor de

1353 CC- exercitiul dr. drept cauza exoneratoare de raspundere civila insitituind

competenta privind autoritatea care trimite ordinul, cat si cond. de legalitate ale ordinului

totdata si exeptia exercitiului abuziv al dr, cand raspunderea civlila este angajata. Abuzul de

respectiv. In consecinta, spre deosebire de ordinul legii care dispune in mod neconditionat,

dr (art 15 CC - niciun dr. nu poate fi exercitat in scopul de a vatama/agubi pe altul contrar

ord. autoritatii justifica in mod conditionat fapta. Ordinul care nu respecta legea nu are

unei credinte).

caracter justificativ.

Consimtamantul partii vatamate (CP actual) este regl. de art. 22 din cod, care

Atunci cand vb de exercitarea unui dr. cunoscut de lege, conceptul de lege are in

prevede ca este justificata fapta prevazuta de legea pen. savarsita cu consimtamantul pers.

vedere notiunea prevazuta de art. 173 CP, insa doctrina propune interpretarea doctrinei in

vatamate, daca aceasta putea sa dispuna in mod legal de evaluarea sociala lezata sau pusa in

pericol. Consimtamantul nu produce efecte in cazul infractiunilor contra viretii si atunci

lezarea valorii soc. aparyinand tertului trebuie sa fie redusa si trebuie sa existe el. pe care sa

cand legea exclude ef. justificativ (ex. trafic de pers.). Cauza justificativa este introdusa in

se bazeze probabilitatea consimtamantului.

legislatie fara precedent anterior, pt a nu sanctiona de regula faptele savarsite de

profesionisti (ex. medici). Regl. consimtamantul dr. cauza just, ef. se produc in rem in rap.

Consimtamantul in cazul infractiunilor din culpa este atins cu precizarea ca,

consimtamantul se refera la actiunea comisa cu incalcarea obligatiei de prudenta.

de fapta si participanti.
SUnt anumite ipoteze in care consimtamandul indeplineste fct. de el. constitutiv.De

Art. 22 din CP nu distinge intre inf. intentionte si cele din culpa => ipoteza
sustinuta de doctrina este mentionata de normal de lege.

ex. absenta acestuia este formulata in mod expres la furt, la violarea de domiciliu. In acest

Cauze de neimputabilitate

caz lipsa consimtamantului este un el constitutiv iar existenta consimtamantului inlatura

In afara cauzelor justificative ale caror ef. se produc in rem, exista si cauze de

TIPICITATEA faptei.
Consimamantul poate fi o cauza de atenuare a raspunderii penale (ex. uciderea le

neimputabilitate ale caror ef. nu se extind asupra participantilor. Cauzele de imputabilitate

preduc ef. in personam. Cazul fortuit costituie ef in rem.

cererea victimei).
Legea face diferenta intre valori sociale asupra carora aceasta poate dispune si
valori soc. asupra carora nu poate. Doar in cazul primelor lucreaza consimt. ca o cauza

Art 24 CP - o contrangere caruia faptuitorul sa nu-i fi putut rezista. Constrangerea

fizica trebuie sa aiba un caracter irezistibil, un caracter incomplet, tindandu-se seama de
posibilitatea individuala a pers. constanse de a face fata fortei repsective.

justificativa.
Pt. a avea un caracter justificativ consimtamantul trebuie sa fie anterior sau concomitent cu

Pt. a analiza posibilitatea de a opune rezistenta se analizeaza nat fortei de

constangere, capacitatea si starea de spirit a celui constans, imprejurarile cazului concret.

actul consimtit. Actualitatea consimtamantului nu se confunda cu un consimtamant ulterior.

In doctrina se apreciaza ca exista posibilitatea constrangerii si atunci cand aceasta a

Consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat si nu obt. prin dol, violenta sau

fost prevazuta de pers. asupra careia se exercita. Posibilitatea prevederii nu afecteaza

eraore. De asemenea consimtamantul trebuie sa provina de la o pers. capabila. Viciile de

constangerea fizica decat daca, odata previzibila, forta constrangatoare nu a putut fi evitata.

consimtamant in materie penala nu vor fi analizatecu aceeasi rigoare ca in dr. civil (ex.

Fapta savarsita sub imperiul constrangerii fizice nu este infractiune fiindu-i constransa

exista cazuri in care consimtamantul isi produce ef. chiar daca a fost obtinut prin inducere

imputabilitatea.

in eroare).
COnsimtamantul prezumat = cauza justificativa aflata intre consim de tip si starea
de necesitate. Au fost formulate 2 teorii cu privire la ipotezele incare lucreaza

In cazul participatiei penale ef se limiteaza la acel participant care a operat sub

nivelul constrangerii. Fata de aceasta este exclusa aplicarea unei pedepse, dar este posibila
aplicarea unei masuri de siguranta.

consimtamantul prezumat:
1) teorie obiectiva in conf. cu care consimt. prezumat intervine, operreaza doar

1351 din CC reglementeaza forta majora drept cauza exoneratoare de raspundere

civila.

atunci cand fapta este savarsita in interesul valorii sociale ocrotite.

Constrangerea morala, regl. in art. 25 din CP are in vedere inlaturarea caracterului

2) teorie subiectiva - consimt. prezumat opereaza atunci cand titularul valorii nu si-

imputabil pt. fapta prevazuta de legea penala comisa din cauza unei constrangeri morale

a putut exprima consimtamantul (ex. medicul care amputeaza un membru al unei pers.

exercitata prin ameninta cu pericol grav, ori a altuia si care nu putea fi inlatura intr-unalt

lesinate etc.)

mod.

Aceste teorii auxistat in doctrina italiana. In ipoteaza actiunii in interesul autorului,

Spre deosebire de libertatea de actiune, in cazul contrangerii morale este afectata

libertatea de vointa a pers. In cazul constrangerii morale sursa constrangerii nu poate fi

supravegherea si plasamentul. Pt a inlatura caracterul imputabil al faptei, monoritatea

decat fapta altei pers.

trebuie sa existe la data savarsitrii acesteia. In cazul inf. continue si contnuate data savarsirii

Pt. ca sa se produca ef. cauzei de neimputabilitate pericolul sa fie grav, iminent,

injust.

este cea a ultimei infractiuni.

Iresponsabilitatea ca o cauza de neimputabilitate presupune inlaturarea acelei

Gravitatea se analizeaza in rap. de valorile sociale ocolite, de intensitatea

respectivei lezari, de caracterul ireparabil or greu de reparat al acesteia.

trasaturi a inf, pt aceea care la momentul fatuirii faptei nu putea sa-si de seama de
(in)actiunile sale sau nu putea sa le controloze, fie din cauza unor boli psihice sau din alte

Pericolul trebuie sa fie susceptibil a avea un caracter iminent.

cauze. Iresponsablitatea presupune existenta unor boli psihice care inlatura posibilitatea de a

Pericolul trebuie sa aiba si un caracter inevitabil, fara sa existe o alternativa prin

intelege si a voi. Starile emotive sau pasionale nu sunt apreciate ca si cauze de

fapta prevazuta de lege.

Caracterul inevitabil se anlizeaza in rap. de mij prin care s-a realizat, de
caracteristicile pers constranse.

iresponsabilitate putuand fi eventual circumstante atenuante.

Ef. in materie pen. se produc in personam iar in mat. civ -1867. Este posibila
aplicarea unor masuri de siguranta.

Excesul neimputabil reglementeaza in art. 26 din CP depasirea limitelor legitimei

Intoxicatia inlatura caracterul imputabil de fapta prevazuta de legea pen conform

aparari si depasirea limitelor de necesitate. In cazul depasirii lim. leg ap. -tulburarea sau

art. 29 din cod, atunci cand provine in mod involuntar din ingerarea de alcool sau alte

temerea. Incazul starii de necesitate- urmarile vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut

substante psihoctive. In fct. de modul in care se produce intoxicatia, se face diferenta intre

produce daca raul putea fi inlaturat decurg din posibilitatea pers de a prevenii acest lucru.

cea involuntara (daca este incompleta, produce efectele unei cauze de neimputabilitate) si

In nastere o circumstanta atenuanta prevazute de art 75. Depasirea lim starii de

voluntara.

necesitate este corcumstanta atenuanta atunci cand isi da seama ca vor avea loc efecte mai

Este posobila aplicarea unor masuri de siguranta.

grave.

Eroarea regl. de art. 31 din CP are in vedere necunoasterea unei stari, situatii sau
Minoritatea faptuitorului (art. 27) decurge din faptul ca la data savarsirii fapeti

imprejurari de care depinde caracterul penal al fapeti. Eroarea este incidenta si in cazul inf.

minorul nu indeplinea conditiile prevazute de lege pt. a raspunde penal. Minoritatea este o

savarsite din culpa, doar daca inexistenta inexistentei starii nu este ea insasi ef. culpei.

stare de neimpytabilitate absoluta atunci cand minorul are sub 14 ani sau conditionata pt

Eroare produce ef. si asupra el. circumstantiale agravante, in sensul ca desi in aceasta

minorul de 14-16 ani. Minorul sub 14 ani nu este sub. al rap de dr. penal.

ipoteaza ea nu mai este o cauza de neimputabilitate. Pt. a produce ef, eroarea trebuie sa aiba

Pt. a exista o trimitere in judecata trebuie sa existe prezumtia existentei

discernamantului.

un caracter invincibil.
Indoiala si incertitudinea nu se confunda cu eraorea. Acestea presupun

Peste 16 ani, minorul la fel ca si pers. majora se prezuma in mod relativ a avea

reprezentarea posibilitatii in carea cunoasterea realitatii sa nu fe cea corecta. Autorul isi

discernamant. Pt. acest minor nu mai este nevoie sa se probeze existenta discernamantului,

asuma riscul. In mat. erorii se face diferenta intre aberatio ictus- eroare de fapt care conduce

dar este posibila proba contrara a lipsei discernamantului. Pt. stabilirea raspunderii pen a

la o schimbare a actiunii de la destinatia ei catre o alta destinatie (aberatio ictus este o

minorilor exista 2 criterii : varsta si discernamantul.

eroare neesentiala, a i urmeaza a fi tinut cont de o singua infractiune; in alta opinie:

Minoritate produce ef. in personam. Minorului sub 14 ani nu i se poate aplica nicio
sanctiune prevazute de CP ci masurile prezavute de legea 272/2004, respectiv

infractiune) si eror in personam - nu produce ef. unor cauze de neimputabilitate,dar se naste

o singura infractiune (efectiv realizata)

Cazul fortuit art 31- singura cauza de neimputabilitate care produce ef. in rem si

pers fiz majora sau pers juridica, resp algerea unei masuri educative daca vb de un minor.

nu in personam, are in vedere fapta din legea pen, a carui rez. este fapta unei imprejurari

Mas de siguranta, ca o consecinta a scolii pozitiviste fiind stabilite pt indepartarea unei stari

care nu putea fi prevazuta. Nu sunt indeplinite cond. cazului fortuit daca este regl. printr-un

de pericol decurgand din fapta prev de legea penala, sunt incidente pt sol de condamnare a

regulament, norma de organizare etc. iar acea norma este ignorata. Ori de cate ori exista

pers fizice si juridice.

regl. iar faptuitorul incalca, nu va putea invoca un caz fortuit.

Sistemul sanctionator:
1. aplicabil majorului
2. aplicabil minorului
CURS 11 (11.12.2014)

3. aplicabil pers juridice

Individualizarea legala
NCP prev sanct care curpind atat inchisoarea, cat si amenda, cu deosebirea cu

Ped principale pot fi insotite de ped complementare care intervin atunci cand

mentiunea ca spre deosebire de VCP limitele speciale ale pedepsei inchisorii sunt de regula

instanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana

mai mici, iar pedeapsa amenzii poate fi aplicata sub forma zilelor amenda intr-un nr mai

infractorului, e nec o noua restrangere a drepturilor, de tipul celei retinute de ped

mare de cauze.

complementare. Aplic ped complemetare e oblig at cand legea prevede in mod expres

Pedepsele principale in conf cu NCP sunt cu privire la pers

fizica: detentiunea pe viata, inchisoarea si amenda.

In ceea ce prv pers juridica, sg ped princ e amenda.

aceasta, prevederea expresa fiind sintagma si interzicerea unor drepturi.

-

Pt pers fiz: detentiunea pe viata, inchis si amenda.

Pt pers juridica: amenda.

Ped accesorie care intervine numai in cazul pers fizice e un accesoriu in NCP a ped

In afara pedepselor principale, sist sanctionator pt pers fizice

cuprinde ped accesorii si complementare.

Pt pers juridice mai cuprinde pedepsele complementare.

Atat in cazul rasp pen a pers fizice, cat si a pers jurid pot interveni masurile de
siguranta. Pt pers fizica, o categorie speciala de sanctiuni e reprezentata de masurile
educative, sg sanctiuni aplicabile in cazul in care pers a carei vinovatie s-a stabil intr-un
proces penal e un minor.
=> sist sanct in NCP cuprinde: sanctiuni penale (pedepsele princ, complem,
accesorii) si sanct de dr pen (masurile educative si masurile de siguranta). In cazul pers fiz,
stab vinov in cazul unei sit de condamnare atrage alegerea unei ped in cazul in care vb de

complementare. In vechiul cod pen, ped accesorie era o accesorie a ped princ. In NCP
intervine ori de cate ori intervine o ped complementara.
PERSOANA FIZICA:
Detentiunea pe viata: privare de libertate pe o durata nedeterminata. In realitate,
desi legea prev ca pedeapsa se dispune pe o durata nedeterminata, executarea ac se
transforma in rap de varsta pers condamnate cu ped inchisorii. Det pe viata nu va putea fi
aplicata at cand la data pron hot de condamnare, inculpatul a implinit varsta de 65 de ani. In
ac caz, in locul det pe viata se aplica ped inchisorii cu o durata fixa de 30 de ani (durata
max) + interzicerea exercitarii unor drepturi (pe durata ei max).

Det pe viata nu e

considerata a fi contrara art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nu e cons

unui tratatament inuman, pt ca det pe viata da dreptul la liberare conditionata. Liberarea

conditionata intervine in cazul ped inchis sau detentiunii pe viata at cand se executa o parte
din pedeapsa prev de lege si cel condamant a dat dovezi temeince de indreptare.
De asemenea, ped det pe viata nu e cons un tratament inuman nici in rap de faptul

Amenda: reglementarea din NCP ofera posib transformarii ped cu

amenda neexecutata in ped

ca atunci cand in timpul executarii acelei ped cel condamnat a implinit varsta de 65 de ani,

inchisorii, cu mai multa previzibilitate decat vechiul c pen, pt ca ped amenzii e regl

varsta care nu mai permite ped det pe viata, ped det pe viata se inlocuieste cu ped inchis de

sub forma zilelor amenda. Amenda consta intr-o suma de bani pe care persoana condamnata

30 de ani si ped max a interzicerii unor drepturi. Tot ceea ce a executat anterior se considera

treb sa o plateasca statului. *Nu se confunda cu despagubirile din procesul civil si nici cu

ca parte integranta din ped inchisorii.

masura de sig a confiscarii unei sume de bani (=evitarea unei stari de pericol).

*Ped det pe viata se exec numai in unele penitenciare cu un reg de executare mai
sever.

Pedeapsa amenzii e cons stricta a stab vinonv pt fapta prev de l pen. E stab de lege
lata sub forma zileleor amneda. Suma coresp e cuprinsa intre 10-15 lei sin nr intre 30-400.
=> imitele gen ale amnezii: 300-2000 lei.

Inchisoarea: limitele generale 15 zile-30 de ani. Limitele gen nu pot fi depasite,

indiferent de nr cauzelor de agravare sau a circumstantelor atenuante. Ped inchis urmeaza

Pt a stabili ped amenzii, instanta fol 2 criterii de individualizare:

Mai intai e individualizat nr zilelor amenda;

Apoi e individualizat cuantumul sumei aferente.

In ceea ce prv nr zilelor amenda, sunt fol aceleasi crit de indiv. In

sa fie stabilita in partea speciala, pt fiecare sanctiune in parte in limitele speciale. Limitele
speciale reflecta val soc ocrotita si gravitatea faptei in evaluare legiuitorului. Spre deosebire
de limit gen, limit ped din partea spec pot fi aggravate, resp atenuate, acesta fiind rolul
elementelor de individualizare (circumstante, stari de agravre/atenuare).
In cazul concursului de infractiuni, exista posib ca pedeapsa inchisorii stabilita pt
fiecare dintre infractiunile componente, sa fie transformata in ped det pe viata pt intreg conc
de infr. Astfel, daca pedeapsa rezultanta dep cu mai mult de 10 ani maximul general al
inchisorii, iar cel putin una din infr de pluralitate este sanctionata cu ped de 20 de ani sau
mai mare, in loul ped cu inchis se poate aplica det pe viata.
Reg de executare a ped inchis sunt dif in rap de ped data efectiv spre executare
persoanei. Reg de executare a ped in RO a constituit obiect al evaluarii din perspectiva dr

ceea ce prv cuantumul fiecareia dintre zilele amenda, se fol drept criteriu sit
materiala a condamnatului si obligatiile legale fata de persoanele aflate in
intretinerea sa.
Spre deoseb de vechiul c pen cand ped inchisorii era dif de amenda, NCP permite
aplic ped amenzii pe langa ped inchis at cand prin infr sav s-a urmarit obtinerea unui folos
patrimonial. Zilele amenda nu sunt prev in partea speciala sau in incriminari. Zilele amenda
sunt prev in partea gen in art 61(4).

garantate de conventie (dr la viata, dr la viata prv etc.). de multe ori s a constat o incalcare a

Spre deosebire de inchis ale carei limite speciale sunt prev in fiecare din normele

dr pt cei supusi unor ped privative de libert in RO. Executarea sanct in Romania este uneori

de incriminare, in cazul amenzii leg prevede fie ca . Leg a prevazut in partea generala pt

mai aspra decat ceea ce si-a dorit legiuitorul. Exista sit in care perspectivele respective au

pers fizica limitele speciale a zilelor amenda (60 -180 zile daca e sanct doar cu ped amenzii,

prezentat prob in ceea ce priv starea de sanat, dobandirea bolilor in penitenciare, fiind

120-240 zile amenda at cand prevede ped amenzii alternative cu inchisoare de cel mult 2

incalcate dr pers aflate in stare de detentie. Ceea ce s-a remediat in rap de debutul cauzelor

ani si 180-300 zile amenda cand legea prev ped alternative cu inchisoarea mai mare de 2

la Curtea CEDO este existenta a unei achete eficiente cu priv la plangerile priv incalcarea dr

ani). Daca se urmareste obt unui fol mat prin sav infract, limitele se pot majora cu 1/3.

din conventie.

In ceea ce prv amenda care insoteste ped inchisorii, limitele spec ale zilelor
amenda se stab in rap de ped inchis stabilita de instanta si nu pot fi micsorate sau majorate
in rap de circ at/agrav.
Ac sistem permite mai multa previzibilitate in cazul in care nu se executa ped
amenzii. Inloc ped amenzii cu inchis intervine at cand pers conadamnata, cu rea credinta, nu
exec ped amenzii in tot sau in parte. Partea de zile amenda neexecutate se inloc cu un nr
coresp de zile inchisoare. Daca amenda neexecutata a insotit ped inchisorii, nr zilelor-

*Dif de regim sanct si incalcarea art 16: pt fapte de aceeasi gravitate, sanct pot fi
diferite in rap de pers fiz si pers jurid.(problema de neconstitutionalitate)
Pe langa ped princip, atat in cazul pers fiz si juridice, pot interveni ped
complementare. Are un caract oblig at cand e prevazuta in mod expres de lege (art 233
NCP: si interzicerea unor dr - ped complementara).
Poate fi aplicata de instanta chiar daca nu e mentionata in mod expres, at cand
instanta apreciaza in rap de gravitatea faptei ca s-ar impune o restrangere a unui drept .

amenda neexcutata se inloc cu nr de zile coresp care se adauga la ped inchisorii, fiind
consid o sg ped. O zi amenda coresp unei zile de inchis.
Neexec ped amenzii poate avea alte cauze decat reaua-credinta => se presteaza
munca neremunerata in folosul comunitatii. Unei zile amenda ii coresp o zi de munca
neremunerata in fol com. In cazul amenzii care insoteste ped inchis, exec ac munci intervine

*Pedep accesorii: se aplica ori de catre ori exista o ped complementara. Se aplica
doar per fizice.
Ped complementare sunt :

persoana fizica:

dupa exec inchisorii. Nu ar putea fi oblig la munca in fol com cel care nu poate sa presteze
o astfel de munca. Instanta poate inloc aceste zile cu zile cu inchis daca pers nu executa

- interzicerea unor drepturi: limite 1 - 5 ani; interzicerea unor dr se dispune in rap

zilele in cond stab de instanta sau daca nu isi da consimt la prestarea unei munci nerem in

de gravitatea faptei; In cazul infract, scopul urmarit este prevederea savarsirii altor infract.

fol comunitatii sau daca sav o noua infractiune descoperita inainte de executarea integrala a

Interz unor drepturi treb sa fie proportionala cu scopul urmarit.

oblig activ in fol comunitatii.

- degradarea militara: pierderea perpetua a gradelor respective.

- publicare hotararii de condamnare: are loc o sg data.

PERSOANA JURIDICA:
Pedeapsa principala este amenda. Sunt aceleasi lim ca si pt pers fizica. In ceea ce
priv cuantumul ped amenzii, suma coresp unei sume zile amenda este intre 500 si 1000 lei
care se inmulteste cu nr zilelor amenda 30 si 600 de zile. Daca prin infr se urm un scop
patrim, limitele amenzii se majoreaza cu 1/3.

persoana juridica:
- dizolvare;
- suspendarea activitatii;
- inchiderea unor pct de lucru;
- interzicerea de a participa la procedura de achizitii publice;
- lasarea sub supraveghere;
- afisarea/publicarea hotararii de condamnare.

Lim speciale ale zilelor-amenda sunt intre 60 si 180 de zile daca legea prevede pt

Interzicerea unor drepturi in cazul persoanei fizice: Drepturile sunt descrise de art

infract savarsita numai ped amenzii, intre 120 si 240 de zile amenda cand legea prevede

66 NCP, putand fi dispuse cumulativ, dar nevoia restrangerii exercitiului acestora ar trebui

inchis pt 5 ani unica sau alternativ cu amenda, intre 180 si 300 de zile cand ped inchis e de

motivata in rap de fapta acestuia:

10 ani, intre 240 si 400 cand legea preved inchis de 20 de ani si intre 360 si 500 de zile

- de a fi ales in autoritati publice sau in orice alte fct pub

amenda pt ped inchisorii mai mare de 30 de ani sau detentiunea pe viata.

- dr a exercita o funct care implica exercit autoritatii

- dr strainului de a se afla pe terit Romaniei

- dr de a alege

sa constea in interz oricaror dr prev in art 66. In afara ped principale aplicate pt pers fizica,

- dr parintesti

ped compl si acc, exista sist sanct al pers jur.

- dr de a fi tutore sau curator

- dr de ocupa fct, de a exercita meseria, profesia ori de a desf activ de care s-a fol

Sanctiuni

pt sav infractiunii
- dr de a detine, purta si folosi orice categ de arme

Liberarea conditionata - modalitate de individualizare a executarii sanctiunii; dr.

- dr de a conduce anumite vehicule stab de instanta

pers. condamnate de a fi eliberata mai inainte de executarea integrala a pedepsei ce a fost

- dr de a parasi terit Romaniei

dispusa. Liberarea cond. este cuprinsa in CP in cap. referitor la individualizareaped, insa are

- dr de a ocupa o fct de cond in cadrul unei pers jurid de dr public

un aspect de individualizare in cursul executarii; conform CP durata se socoteste din ziua in

- dr de a se afla in anumite loc stabilite de instanta

care condamnatul a inceput executarea si pana in ziua in care aceasta inceteaza, conform

- dr de a se afla in anumite locuri unde au loc manifestatii sportive, culturale,

duratei dispuse de catre instanta de judecata in hot, de condamnare. Perioada in care

publice stab de instanta

- dr de a comunica cu victima sau cu fam acesteia, cu pers cu care a comis

condamnatul se afla in spital intra in cursul executarii, cu execeptia situatiei in care acesta
si-a provocat in mod voit boala respectiva iar aceasta imprejurare se constata in cursul

infractiunea ori cu alte pers stab de instanta ori de a se apropia de acestea (pot fi dispuse si

executarii pedepsei. permisiunile de iesire din penitenciar se considera in durata executarii

in cursul procesului penal ca masura preventiva in cadrul controlului judiciar)

pedepsei.

- dr de a se apropia de locuinta, scoala unde vinovatul isi desf activ stab de instanta

Presupune posibilitatea ca pers condamnata la o pedeapsa privativa de libertate sa

*Anumite drepturi se dispun cumulativ .

fie eliberata din penitenciar mai inainte de expirareaduratei pedepsei, dupa executarea unei

In cazul in care exista pedepse complementara, pedeapsa accesorie cu acest

infractiuni; aceasta nu inseamna ca pe durata ramasa pana la terminarea ped. cel condamnat

continut este obligatorie.

Pedeapsa accesorie se executa pe intreaga durata a pedepsei principale, chiar daca
cel vinovat e liberat conditionat.
Degradarea militara consta in pierderea dr de a purta uniforma . Se aplica in mod
obligatoriu condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere, daca ped e mai
mare de 10 ani sau det pe viata si se aplica facultativ in cazul infr comise cu intentie daca
ped .

nu se afla in executare. Se afla in executare virtuala a pedepsei. Lib cond. este incidenta atat
in cazul detentiunii pe viata, cat si in cazul pedepsei inchisorii.
In toate aceste ipoteze este nevoie ca pers condamn. sa fie executat efectiv o parte
de pedeapsa, 20 de ani de detentie in cazul inchisorii pe viata, 2/3 in cazul inchisorii de 10
ani, 3/4 din pedeapsa mai mare de 10 ani fara ca acest lucru sa depaseasca 20de ani.
In cazul in care pers. este folosita la munca, perioada pe care trenbuie sa o execute
efectiv in penitenciar este diferita, respectiv jumatate in cazul in care nu depaseste 10 ani si

Publicarea hot de condamnare se face in forma stab de instanta intr-un cotidian

national sau local, se face pe chelt condamnatului fara a se dezvalui identitatea pers
condamnate. Se publica daca instanta apreciaza prevenirea sav altor infr in acest mod.
Ped accesorie consta in interz exercitarii dr descrise ca ped complementare, mai
putin dr strainului de a se afla pe terit Romaniei. In cazul det pe viata, ped accesorie poate

2/3 cand perioada e mai mare de 10 ani. Aceleasi fractii trebuie executate si de condamnatul
de 16 ani.
In afara de executarea efectiva a unei parti din pedeapsa, care difera in raport de
mai multe criterii, trebuie ca pers. respectiva sa fi avut o buna conduita pe durata executarii
pedepsei in cazul detentiunii pe viata, sau sa se afle in executare in regii (semi)deschi in

chazul inchisorii. In ambele cauze, trebuie ca pers condamnata sa-si fi ineplinit integral

savarsirii infractiunii. O a 2-a ipoteza apare atunci cand ob. de activitate a fost deturnat in

oblig. civile stabilite prin condamnare si sa reuseasca sa formeze convincerea instantei ca s-

scopul savarsirii de infractiuni iar pedepasa este inchisore pe perioada mai mare de 3 ani.

a indreptat si ca se poate integra in societate.

Dizolv. intervine in caz de neexecutare cu rea-credinta a pedepselor complemetare, a

Pe perioada ramasa pana ala expirarea pedepsei, pers. condamnata se afla virtual

suspendarii activitatii, inchiderii unor puncte de lucru etc. Dizolv. nu intervine in cazul

inca sub puterea mandatului de executare. Intervalul cuprins intre eliberarea cond si

neexecutarii ped. complementare, a afisarii pt. considerentul ca in asemenea situatii nu tine

desfasurarea pedepsei este sub supravehere.

de vointa pers. jur.

Masurile de supraveghere se impun atunci cand, de la data eliberarii si pana la data

Dizolv. nu se aplica institutiilor pub, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si

executarii integrale au ramas cel putin 2 ani. Obligatiile reprezinta continutul unorm

organizatiilor religioase, or apartinand minoritatilor nationale constituite potrivit legii, ori

pedepse complementare => ogligatiile pot fi impuse numai daca nu au fost aplicate in

pers. jur care isi desfasoara activitaea in domeniul presei. Inevitarea aplicarii dizolv. pers

continutul ped. complementare al interzicerii unor dr. Masurile de supraveghere se executa

jur., masura dizolv nu ar putea sa fie aplicata daca ar fi vb. de o pers jur din domeniul

(ex. prezenta serviciului de probatiune) din momentul acordarii eliberarii pe o perioada

presei, domeniu religios etc. In caeste cazuri (141 CP) legiuitorul a avut de facut o alegere

egala cu 1/3 din perioada termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar oblig. ca

intre protejarea societatii si apararea unor dr. cum ar fi : dr. de a primi informatii, dr. de

sa nu paraseasca teritoriul ro, sa nu se afle in anumite locuri etc. se dispun pe toata durata

asociere, dr. care tin de constiinta, protejarea organizatiei apartinand minoritatii etc. A

termenului de supraveghere.

apreciat ca aceste dr. sunt mai impoetante => in cazul lor se poate aplica o pedeapsa

Supravegherea se face de catre serviciul de probatiune, care poate sesiza instanta

de executare atunci cand nu sunt respectate sau atunci cand este necesar ca aceste masuri

principala (ex. amenda) si alte pedepse complementare.

Suspendarea activitatii pers juridice are in vedere acea activitate in realizarea

sau oblig sa inceteze. Nerespectarea cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau

careia a fost savarsita infractiunea sau suspendarea poate sa mai intervina in caz de

omisiunea executarii oblig. atrage revocarea eliberarii conditionate.

neexecutare cu rea-credinta a pedepsei complementare (136 lit. f). In ceea ce priveste

Atunci cand pe durata termenului de supraveghere se savarseste onoua

suspendarea, punerea in executare a hot. se face de catre instanta si de aceea este greu sa se

infractriune, pedeapsa pt. noua infractiue...,iar restul de pedeapsa se executa de asemenea.

dovedeasca reaua-credinta. Nici in situatia suspendarii ped. complementara nu este

Eliberarea cond. poate fi amanata atunci cand se descopera o infractiune omisa anterior

incidenta in cazul pers. jur la care nu se poate aplica dizolvarea.

acordarii eliberarii.
Liberarea cond. nu este un dr, este un beneficiu la care poate sa acceada pers
condamnata daca sunt intrunite anumite conditii.
In ceea ce priveste pers. juridica nu avem pedepse accesorii. Pedepsele
complementare sunt dizolvarea pers jur, suspendarea activitatii pers jur, inchiderea,
interzicerea de a participa la intalniri de productie publica etc.
Dpdv al gravitatii lor, unele ped. complementare par mai aspre decat pedepsele
principale.
Dizolvarea pers jur se aplica atunci cand pers jur a fost constituita in scopul

Inchiderea unor puncte de lucru intervine in cazul pers. jur cu scop lucrativ, si
este vb de acele puncte de lucru in cadrul carora s-a desfasurat activitatea si s-au provocat
unele infractiuni. Proportionalitatea cu scopul urmarit o asigua legiuitorul prin stabilirea nor
legaturi intre fapta si sanctiune (fapta-pedeapsa)
Interzicerea de a participa la achizitii pub - nu are conditii descrise in text. ped.
compl. interzice participarea in mod direct sau indirect la intruniri de achizitii pub stabilite
de lege. Si in cazul acestei pedepse compl. trebuie sa existe legatura intre fapta comisa si
pedeapsa complementara.
Plasarea sub supraveghere judiciara- desfasurarea sub supravegherea unui

mandatar judiciar a activitatii care a ocazionat comiterea de actiuni, pe o perioada dela 1 la

b) Internarea medicala intervine in cazul in care faptuitorul este bolnav psihic,

3 ani. Plasarea sub supraveghere judiciara nu este incidenta acelor categorii de pers juridice

consumator cronic, sau sufera de o bolala contagioasa si prezinta pericol. Internarea

carora nu li se aplica dizolvarea.

medicala intervine in cazulmult mai severe decat obligarea la un tratament medical.

Afisarea hot. de condamnare- se face in extras si in forma stabilita de instanta

Ambele solutii dureaza pana la insanatosire sau pana la ameliorarea starii. Instanta

intr-un nr. de aparitii inpresa scrisa ce nu poate fi mai mare de 10 iar in cazul publicarii pe

trebuie sa faca verificari cu privire la existenta motivelor care au det. luarea masurii de

alte mijloace nu poate depasii 3 luni, a respectivei condamnari. Legiuitorul prevede 2 limite

siguranta.

1) o limita de morala -afisarea hot de condamnare se face pe o perioada cuprinsa

intre o luna si 3

c) interzicerea executarii unei fct/profesii - lipsa de pregatire, incapacitatea pers. pt

desfasurarea activitatii. Mds poate fi revocata la cerere dupa trecerea cel putin 1 an, daca se

2) nr. de aparitii si a perioadei maxime in cadrul publicarii

constata ca temeiul care a impus luarea ei a incetat. In cazul in care cererea este respinsa, o

Prin afisarea sau publicarea hot. nu poate fi dezvaluita indentitatea altor pers.

noua cerere de revocare poate fi facuta dupa trecerea de 1 an de la ultima revocare.

Publicarea se executa de pers condamnata.

In afara de pedepse ca sanctiuni pen, gasim si sanctiuni de dr. penal -> masurile de
siguranta si mas. educative
Masurile de siguranta - au aparut sub influenta scolii pozitiviste; au ca scop

d) Confiscarea simpla si confiscarea extinsa sunt destinate sa asigure faptul ca

infractiunea nu produce imbogatire, nu produce satisfactie. Pericolul cel mai mare pt o soc
este ca infractiunea sa produca profit. Sunt diferite in dr nostru. Confiscarea este extinsa
dintr-o tripla perspectiva. In I rand, avand in vedere bunurile asupra carora poarta, in al IIlea

inlaturarea unor stari de pericol si preintampinarea savaarsirii faptelor savarsite de legea

rand avand in vedere pers asupra carora poate fi dispusa, si in al treilea rand avand in

pen. masurile de siguranta in dr. pen se iau POST DELICTUM. Se iau fata de pers care a

vedere perioada in care poate fi dispusa. Dpdv. al perioadei - conf. simpla vizeaza bunurile

comis o fapta nejustificat. Per a contrario, ori de cate ori fapta este justificata nu este

care sunt legate de infractiunea ce face ob. dosarului penal. Conf extinsa are in vedere

permisa luarea unei masuri de siguranta. In ipoteza cauzelor just. fapta este permisa de

bunuri dobandite de pers. condamnata in perioada de 5 ani inainte si cu 5 ani pana la data

ordinea de dr. Pot fi luate si in situatia in care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa=>

emiterii sesizarii instantei, daca bunurile respective depasesc bunurile obt. in mod

exceptii : confiscarea extinsa : doar in cazul unor sol. de condamnare, nu si in cazul sol de

licit.Aceste perioade de 5 ani au fost incluse intr-o decizie a CC.

amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare a aplicarii.

M de siguranta : internarea medicala, interzicerea unei functii sau unei profesii,
confiscarea speciala, confiscarea extinsa.
Diferenta intre ped. complementara si masura de siguranrta decurge din scopul
masurilor. Ped. comp. intervine in ipoteza in care s-a folosit intentia in profesie. Masura de
siguranta intervine in cazul nepregatii in profesie, incapacitatii. In cazul ped. compl este vb
de nedeminate, in cazul mds este vb de nepricepere.
a) Obligarea unui tratament medical - intervine in cazul in care faptuitorul rpezinta

Confiscarea are in vedere numai bunurile care apartin pers. condamnate dar si
bunurile care au fost transferate sotiei, unor membrii ai familiei, unui tert controlat de
faptuitor etc. In situatia confisc. simple, bunurile respective pot sa apartina unei alte pers.
daca au fost folosite in orice mod avute in vedere de fapta pen, daca era cunoscut scopul
savarsirii lor.
In cazul confiscarii extinse, pot fi confiscate bunuri care sunt transferate unor terti
(ex. sot si sotie dobandesc un apartament pt. care obtin un credit in val, de 200000 euro.
Veniturile celor 2 sunt in fiecare luna de 200 euro, dar isi platesc in fiecare luna

pericol pt. societate din cauza unuei boli.In caz in care nu este executata se poate dispune

ipoteca.Ambii lucreaza in adm. pub si se dovedeste ca la domiciliul lor sunt tinute sume

situatia mai severa a inernarii

mari de bani. El este acuzat pt savarsirea unei infractiuni de luare de mita => apartamentul

va fi confiscat chiar daca este bun comun).

conf. extinsa are limita din perspectiva proportionalitatii. Nu poate depasi val.

simple, vb de o limiatre in ceea ce priveste presa, iar in cazul conf simple vb de asemenea
de o limitare doar in cazul cat. de bunuri care au fost folosite in orice mod la savarsirea

bunurile dobandite care depaseste valoarile banesti ale pers. condamnate. Fac ob. confiscarii

infractiunii daca exista o disproportie fata de nat. si gravitatea faptei. Materia conf. extinse a

simple bunurile care au fost folosite in orice mod sau destinate savarsirii unei fapte

dat nastere unor dispute in fata CC care tin de aplicarea legii pen. mai favorabile, respectiv

prevazute de legea pen, daca sunt ale faptuitorului, sau daca apartin altei pers, aceasta a

de limitarea in timp a acesteia ( 5 ani, dar nu mai tarziu de 2012).

cunoscut scopul folosirii lor, bunurile fol. imediat dupa savarsirea infractiunii pt a asigura

Confiscarea extinsa - dezvoltarea ei a aparut sub influenta comisiei europede avand

scaparea faptuitorului, pastrarea folosului sau a prod. obtinut; daca sunt ale faptuitorului sau

in vedere faptul ca nu poate fi acceptata fundamentarea unei societati prin mijloace ilicite.

daca sunt a alor pers care au cunoscut scopul savarsirii lor.\

In fata CEDO confiscarea extinsa dispusa in italia a fost criticata pe considerenta care tin de

In cazul confiscarii exitinse se confisca bunurile si banii folositi pt producerea

infractiunii, dar si bunuri produse in urma infractiunii (fructe).
Indiferent de masura, legiuitorul a cerut cerinta proportionalitatii. In mat. conf.

aceea ca ar viza alte pers decat cele condamnate de savarsirea faptei.