UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAȘOV

FACULTATEA DE DREPT

SEMINARUL NR. 12
Grile din procedura penală – partea specială – camera preliminară și judecata

1.     În procedura de cameră preliminară: 

a) nerespectarea termenului de 60 de zile prevăzut de lege pentru finalizarea procedurii
se sancționează cu decăderea;
b) judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice periodic, din oficiu, legalitatea
și temeinicia controlului judiciar;
c) judecătorul de cameră preliminară poate dispune, din oficiu, luarea măsurii arestului
la domiciliu.

2.  În procedura de cameră preliminară:

a) persoana vătămată nu se citează pentru termenul stabilit în vederea soluționării
cererilor și excepțiilor formulate;
b) asistența juridică a inculpatului nu este niciodată obligatorie;
c) termenul stabilit de judecător pentru formularea cererilor și excepțiilor nu poate fi mai
scurt de 20 de zile.

3.  În procedura de cameră preliminară:

a) judecătorul de cameră preliminară poate lua act de intervenirea împăcării și dispune
încetarea procesului penal;
b) pot fi invocate excepții de neconstituționalitate;
c) judecătorul de cameră preliminară poate dispune menținerea măsurii arestării
preventive a inculpatului, chiar în lipsa acestuia, dacă el nu poate fi adus.

4.  În procedura de cameră preliminară:

a) cererile formulate și excepțiile invocate se discută în contradictoriu în ședință publică;
b) dacă inculpatul a fost trimis în judecată în stare de aret la domiciliu, asistența sa
juridică nu este obligatorie;
c) judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu excepții..

5.  În procedura de cameră preliminară:

a) se poate dispune strămutarea cauzei;
b) în cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și excepții,
judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății prin încheiere pronunțată în
cameră de consiliu, fără participarea procurorului, a părților și a persoanei vătămate;
c) rechizitoriul se comunică în mod obligatoriu inculpatului și celorlalte părți din
procesul penal.

6.  În cursul procedurii de cameră preliminară, contestația împotriva încheierii

privitoare la măsurile preventive se soluționează: 
a) în ședință publică, prin încheiere motivată, pronunțată în ședință publică;
b) în camera de consiliu, prin încheiere motivată care se pronunță în camera de consiliu;
c) în cameră de consiliu, prin decizie motivată care se pronunță în cameră de consiliu.

1
 7.  Prin încheierea din data de 6 martie 2018, judecătorul de cameră preliminară a
admis cererea formulată de inculpatul X, constatând neregularitatea actului de sesizare
a instanței, datele referitoare la fapta reținută fiind incomplete. Prin aceeași încheiere a
exclus declarațiile martorilor A și B, întrucât nu au fost audiați în prezența avocatului
inculpatului, deși acesta solicitase să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală.
Încheierea a fost comunicată procurorului, care:
a) procedează la citarea martorilor A și B și îi reaudiază în prezența avocatului
inculpatului, trimițând judecătorului de cameră preliminară declarațiile în termen de 5 zile de
la comunicarea încheierii;
b) poate remedia neregularitatea actului de sesizare în termen de 5 zile de la
comunicarea încheierii;
c) poate comunica judecătorului de cameră preliminară că nu menține dispoziția de
trimitere în judecată.

8. Inculpatul A este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În cursul urmăririi penale, inculpatul s-a aflat
în stare de arest preventiv pentru o durată de 120 de zile. Verificând din oficiu, în
termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării
preventive, judecătorul de cameră preliminară:
a) poate dispune prelungirea arestării preventive pentru o durată de cel mult 30 de zile;
b) poate revoca măsura arestării preventive;
c) poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura reținerii B în a cărui
circumscripție a fost comisă fapta, iar urmărirea penală va fi efectuată de către procuror.

9.  În cadrul procedurii camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară

restituie cauza la parchet dacă: 
a) a exclus o parte din probele administrate în cursul urmăririi penale;
b) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de
procuror în termenul prevăzut de lege, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii
obiectului sau limitelor judecății;
c) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale.

10.  La data de 10 aprilie 2018, într-o zi de marți, a fost comunicată inculpatului

încheierea judecătorului prin care s-a dispus începerea judecății, constatându-se,
totodată, că nu au fost formulate cereri sau excepții. Contestația formulată de inculpat
la data de 16 aprilie 2018 este: 
a) în termen;
b) tardivă;
c) inadmisibilă.

11.  Neregularitățile privind citarea în cursul judecății pot fi luate în considerare

dacă sunt invocate: 
a) în orice stare a procesului penal, atunci când privesc pe inculpat;
b) de partea lipsă, la termenul următor la care este prezentă sau este legal citată;
c) de procuror, numai la termenul la care s-au produs, cu excepția situației când prezența
inculpatului este obligatorie.

12. Poate asista la ședința de judecată: 

a) persoana înarmată care dorește să prezinte instanței arma cu acre inculpatul a comis
asupra ei tentativa de omor;
b) persoana fără discernământ;
c) minorul sub 14 ani care are calitatea de parte civilă..

2
 13. Ședința de judecată: 
a) poate fi declarată nepublică la cererea procurorului;
b) poate fi declarată nepublică din oficiu;
c) nu poate fi declarată nepublică la cererea unui martor.

14. Când tot completul de judecată nu poate rămâne același în tot cursul judecării
cauzei, acesta se poate schimba: 
a) până la închiderea dezbaterilor;
b) până la începerea cercetării judecătorești;
c) până la începerea dezbaterilor.

15. La primul termen de judecată, inculpatul X, arestat preventiv, a fost prezent și

a formulat în scris cerere de a fi judecat în lipsă, arătând că nu dorește să participe la
niciun termen de judecată. Judecata la următoarele termene se poate desfășura în mod
legal în lipsa inculpatului: 
a) dacă inculpatul, legal citat, este reprezentat de avocatul său ales;
b) dacă instanța a dispus, la cerere, ca inculpatul legal citat să poată să pună concluzii în
cadrul dezbaterilor și să i se dea cuvântul prin intermediul videoconferinței în prezența
avocatului său ales;
c) numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este judecat
este mai mică de 10 ani.

16. În cursul judecății: 

a) persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot pune concluzii pe acțiunea
penală, chiar dacă nu participă în proces în calitate de părți;
b) procurorul nu poate invoca excepții;
c) instanța se poate pronunța din oficiu cu privire la luarea unei măsuri preventive.

17. Completul de judecată din cadrul Judecătoriei Brașov a dispus, prin încheiere,
suspendarea judecății în primă instanță. Competența de soluționare a contestației
împotriva încheierii de suspendare a judecății: 
a) revine Tribunalului Brașov;
b) revine Curții de Apel Brașov, întrucât aceasta este instanța care va soluționa apelul
exercitat împotriva sentinței prin care Judecătoria Brașov soluționează cauza în fond;
c) revine Înaltei Curți de casație și Justiție.

18. Potrivit dispozițiilor generale privind judecata: 

a) notele grefierului cu privire la desfășurarea procesului nu pot fi niciodată contestate;
b) judecata are loc doar la sediul instanței;
c) infracțiunea de audiență se constată de președintele completului de judecată.

19. Încheierea de ședință se semnează: 

a) de toți membrii completului de judecată;
b) de toți membrii completului de judecată din apel și de grefier;
c) de președintele completului de judecată și de grefier.

20. Hotărârea instanței este o sentință în cazul în care: 

a) prima instanță se dezinvestește fără a soluționa cauza;
b) instanța se pronunță asupra recursului în interesul legii, sentința fiind în acest caz
definitivă;
c) instanța competentă se pronunță asupra apelului.
3
 21. Citirea actului de sesizare nu are loc atunci când: 
a) inculpatul și-a manifestat intenția judecării cauzei în procedura recunoașterii
învinuirii;
b) părțile s-au împăcat, chiar dacă aceasta s-a făcut prin înscris autentic;
c) părțile au arătat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale.

22. La judecata în primă instanță: 

a) cercetarea judecătorească începe întotdeauna cu audierea inculpatului;
b) cercetarea judecătorească începe când cauza se află în stare de judecată;
c) ordinea în care se desfășoară cercetarea judecătorească prevăzută în lege nu poate fi
schimbată, indiferent de motiv, de instanța de judecată.

23. Probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți: 

a) pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru
aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei;
b) sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților;
c) nu sunt avute în vedere de instanță la deliberare.

24. În cursul judecății în primă instanță: 

a) neacordarea ultimului cuvânt inculpatului determină nulitatea absolută a hotărârii;
b) instanța are obligația de a dispune din oficiu administrarea de probe sub aspectul
laturii penale a cauzei atunci când inculpatul este minor;
c) procurorul poate renunța la administrarea unor probe încuviințate în cauză la
solicitarea sa.

25. Schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare: 

a) poate fi cerută de procuror numai atunci când este formulată la începutul cercetării
judecătorești, pentru ca inculpatul să-și poată exercita dreptul la apărare;
b) poate fi dispusă prin încheiere pronunțată la termenul următor celui în care a fost pusă
în discuția procurorului și a părților;
c) este obligatoriu să fie pusă în discuție, chiar și atunci când noua încadrare ar fi una
mai ușoară.

26. Minuta: 
a) se întocmește într-un singur exemplar original;
b) se întocmește obligatoriu și atunci când judecătorul dispune asupra măsurilor
preventive;
c) nu trebuie semnată și de grefier.

27. Dacă prin sentință: 

a) s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției și s-a lăsat nesoluționată latura civilă a
cauzei, măsurile asiguratorii luate în cauză se mențin;
b) s-a aplicat măsura internării inculpatului într-un centru de detenție, pentru o perioadă
de 15 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, se va dispune în mod obligatoriu
punerea de îndată în libertate a acestuia din arestul preventiv, dacă nu este reținut sau arestat
în altă cauză;
c) instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de
detenție și a dispus menținerea măsurii arestului la domiciliu luate anterior în cauză, nu mai
are posibilitatea să înlocuiască, a doua zi după pronunțare, măsura arestului la domiciliu cu
măsura arestării preventive.

4
 28. În cazul în care, pe parcursul cercetării judecătorești în fața instanței de fond,
singurul inculpat decedează: 
a) soluționând cauza, instanța poate obliga succesorii acestuia la plata despăgubirilor
civile;
b) soția acestuia nu poate solicita continuarea procesului penal;
c) soluționând cauza, instanța menține măsurile asiguratorii instituite în cursul urmăririi
penale în vederea acoperirii prejudiciului cauzat părții civile.

29. Măsura preventivă a controlului judiciar încetează de drept atunci când prima
instanță: 
a) a dispus condamnarea inculpatului cu suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere;
b) a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale;
c) a luat față de inculpatul minor o măsură educativă neprivativă de libertate.

30. Judecata poate avea loc potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii: 
a) numai dacă instanța a fost sesizată prin rechizitoriu;
b) chiar dacă inculpatul solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor descrise în
rechizitoriu și recunoscute de el;
c) în cazul în care inculpatul, absent de la proces, recunoaște comiterea faptelor de care
este acuzat, prin intermediul avocatului său ales.