Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
2. Definirea Dreptului
3. Particularitatile Dreptului
3.1 Particularitatile generale ale Dreptului
3.2 Particularitatile speciale ale Dreptului
4. Bibliografie
Introducere
1
Definirea Dreptului
1 H. Levy- Bruhl, Sociologie du droit,PUF, 1971, pag 5
2 N. Popa Teoria Genera a Dreptului, pag 42
2
Drept subiectiv
Drept obiectiv
Drept material
Drept procesual
Dreptul obiectiv ansamblul normelor de conduit care guverneaza societatea
Particularitatile Dreptului
3 Gh. Mihail, R.I. Motica, Fundamentele dreptului. Teoria si filosofia dreptului, Editura
All, Bucuresti, 1997, pag.202
3
Incepind de la Im.Kant, s-au pus bazele unei diferentieri clare intre morala si
drept , pina in prezent, aceasta problema continua sa fie in centrul atentiei.
Comportamentul uman intilneste doi reglatori: morala si dreptul, care ca forme de
reglementare interactioneaza. Autorul celor trei Critici considera ca exista o idee
care conduce atit morala, cat si dreptul, si care se realizeaza in viata sub forma de
cunoastere particulara a unor drepturi si indatoriri. Elementul distinct al gindirii
kantiene consta in aceea ca normele si normativitatea sint reduse la componenta
lor imperativa.
Perioadele de mai tirziu au ca preocupare stabilirea specificului acestei
diferente (morala-drept). G.Ripert considers ca atata timp cit legea este in
vigoare, nu trebuie sa ne formulam intrebari daca ea corespunde sau nu unui ideal
moral. In momentul in care ea nu mai este conforma cu principiile morale, va
cadea in desuetudine.
Intre regula morala si cea de drept nici nu exista deosebiri sub raportul
domeniului de aplicare, al naturii si scopului, motiv pentru care criteriile moralei
patrund in drept destul de usor, prin intermediul conceptilor etice ale legiuitorului
sau chiar ale judecatorului.
6 Georqes Ripert. La regle morale dans les obligations civiles. - Paris. 1978, p. 24.
7 Mircea Djuvara, Teoria Generala a Dreptului, vol 2, Bucuresti, 1930, pag. 578.
5
O alta deosebire dintre normele de drept si cele morale survine din modul in
care fiecare din ele se formeaza (ca, de exemplu, modul de intrare si iesire din
vigoare a unei norme de drept, care presupune respectarea unui sir de
cerinte).
Pentru a se mentine sau pentru a-si pastra structura, diversele raporturi sociale
solicita existenta anumitor domenii generale (cum este morala) si specifice (de pilda,
dreptul) ce apartin normativitatii.
Puterea normelor morale depinde de doua aspecte: de capacitatea reala, obiectiva
de reglementare a relatiilor sociale si de calitatile subiective, adica de nivelul de
maturitate morala a participant lor la anumite relatii sociale. In acest cadru unele
relatii sociale pot fi reglementate doar de catre normele morale, pentru altele acestea
sint insuficiente, implicind normele ce tin de alte domenii;
In toate cazurile normele morale sint completate de acele norme care au o capacitate
de actiune mai mare, si anume de catre normele juridice. Interactiunea norme morale
norme juridice se manifesta ca un tot ce influenteaza intr-un mod specific relatiile
sociale. Rezulta ca normele juridice sint In mare parte asemanatoare cu normele
morale, dar in acelasi timp, ca o categorie distincta, poseda trasaturi specifice ce le
confera individualitate ai un loc aparte In sistemul normelor sociale.
Cu alte cuvinte, particularitatile dreptului pot fi divizate in doua grupe:
1)generale
2)
speciale (specifice).
Cind se vorbeate despre corelatia normelor juridice cu alte categorii de norme
sociale, cel mai des se au in vedere trei momente, si anume: unitatea lor, deosebirile
si legatura lor reciproca. Unitatea lor consta in faptul ca atit normele juridice, cit si
normele morale, normele corporative, obiceiurile
In primul rind, dupa modul de aparitie. Normele juridice sint stabilite sau
sanctionate de catre stat, sau organele lui, pe cind normele corporative sint
elaborate de organizatiile corespunzatoare, normele morale si obiceiurile apar
treptat pe parcursul evolutiei societatii;
11
Normele juridice pot sa prevada aparitia unor efecte juridice, care sint
consecinta unor fapte ce se produc independent de vointa oamenilor
(nasterea, moartea etc.);
Normele juridice se pot realiza in viata practica numai trecind prin constiinta
oamenilor, deoarece conduita este subordonata vointei lor.11
Bibliografie
1. H. Levy- Bruhl, Sociologie du droit,PUF, 1971.
2. N. Popa Teoria Genera a Dreptului.
3. Gh. Mihail, R.I. Motica, Fundamentele dreptului. Teoria si filosofia
dreptului, Editura All, Bucuresti, 1997.
13