EVOLUTIA DIPLOMATIEI

CURS 2 ETAPELE DIPLOMATICE: 1. Prima etapa este legata de ambasadele temporare (solemne). Le gasim in Antichitate si in Evul Mediu cand avem de-a face cu trimisi in diferite parti ale lumii, pe la curti, cu diferite prileje incheierea pacilor sau aliantelor, omagierea unui eveniment important (casatorii, !ote"uri incoronari). #. Ambasadele permanente $ coordonata de %uvern, prin deja institutionali"atele departamente diplomatice. Aceasta etapa o gasim la finele Evului Mediu, si caracteri"ea"a epocile moderna si contemporana, iar pemanenti"area am!asadelor a asigurat continuitatea relatiilor diplomatice. &. Etapa in care statele lumii se e'prima prin repre"entanti in cadrul Congreselor sau Confer ntelor Internat onale. (ltimele doua etape se intrepatrund. Primele state care au contri!uit in directia e'tinderii diplomatiei in )* au fost statele tal ene (sec. +**-+*,-+,) si nu marile state cunoscute in istorie.(creearea am!asadelor permanente). Ca!"ele acestei organi"ari a statelor italiene este legata de -aramitarea politica %radul mai inalt de de"voltare a fortelor de productie .evoia unui echili!ru in peninsula *nceputul facut de diplomatia pontificala in directia am!asadelor permanente a fost amplificat cu mijloace superioare de Rep!bl #a Venet a. /u! influenta )omei si din contactul cu *mperiul !i"antin, de la care a imprumutat structura si metodele diplomatiei, ,enetia si-a organi"at diplomatia inca din sec. +***. Activitatea diplomatiei venetiene era reglementata de legi si decrete foarte severe si gratie legii votate la 0 decem!rie 1#12, istoria dispune asta"i de cele!rele 3rela"ioni4(rapoarte) si 3dispacci4(depese) ale am!asadorilor venetieni , martori oculari, inteligenti si patrun"atori, !uni politicieni si scriitori. Legea a ramas in vigoare pana la disparitia repu!licii in 1505. *n sec. +,*, ,enetia isi organi"ase definitive activitatea si corpul diplomatic, la )oma, Paris, Madrid, ,iena, Londra. *n $ranta sistemul am!asadelor permanente a fost adoptat pe timpul lui L!do% # &II si $ran# s# I. Ei au pus !a"ele unei retele diplomatice ce unea interesele marcante in /uedia, statele germanice si *stam!ul. *n aceste "one circulau alaturi de repre"entantii cunoscuti (am!asadorii legali) si agenti secreti. 'enr # III a creat prima structura autentic diplomatica, numind in fruntea ei un secretar de stat Louis )evolt. L!do% # &III a creat un secretariat care se ocupa cu pro!lemele e'terne, incredintat lui Phel6peau d78er!ault. L!do% # &IV 3)egele /oare4- 3/tatul sunt eu94- in vremea lui influentele structurilor diplomatice in relatiile -rantei au luat amploare. A avut sansa de a-l avea in preajma pe cardinalul R #(el e!, el a fost primul care a acordat diplomatiei niste pr n# p regasite in testamentul sau politic.

Pr n# p le d plomat e : 1. interesele statului sunt mai presus de orice opinii si prejudecati sentimentale, ideologice, doctrinare. #. politica fiecarui guvern nu poate fii incununata de succes daca nu se !ucura de sprijinul opiniei pu!lice nationale. &. echili!rul politic dintre marile puteri repre"inta singura modalitate de pastrare a linistei si sigurantei statelor europene. :. tratativele diplomatice tre!uie sa fie o activitate permanenta , ele nefiind re"ultatul unui fapt intamplator, ci a unui act constient; negocierile constituind mai mult decat modalitatea de reglementare a chestiunilor litigioase, mai e'act repre"entand un mijloc de informare (negocierea folosita pentru informarea partilor). <. orice tratat tre!uie incheiat ma'ima responsa!ilitate si odata cu semnarea li se impune respectarea lui cu strictete; tratatului ii sunt necesare preci"ari precise, e'clu"andu-se orice interpretari ulterioare care pot crea stari de tensiune sau de anulare a tratatului. 1. am!asadorul sau repre"entantul diplomatic are o!ligatia respectarii instructiunilor (primite) pentru a nu compromite !unele intentii ale suveranului sau. Aceste principii sunt respectate si in timpul lui L!do% # &V avand consilier pe Ma"ar n. Ludovic +, si-a organi"at o diplomatie secreta, care activa in parallel cu diplomatia oficiala. *si aduna oficialii in renumita 3#(ambre no r4 condusa de printul Cont si contele )ro!gl e. El incredintea"a conducerea diplomatiei france"e, pana la 1525 contelui Vergennes. Re%ol!t a fran#e"a: - in 150# duce la desfiintarea departamentului de e'terne considert a fi creu"etul in care se plamadeau diplomatiile tiranilor - de la 150: pe masura ce se produceau transformarile avem de-a face cu figure noi printer care straluceste Talle*rand care conduce eforturile e'terne ale -rantei intre 1505-12=5 - erau & lucruri esentiale cerute de >alle6rand unui diplomat sa stie a) scopul misiunii, drepturile, o!ligatiile, imunitatiile si relatiile sale; !) personalul guvernului si al ?urtii, o!iceiurile, ceremonialul si lista civila; c) structura politico-administrativa a statului repre"entativ, potentialul economico-militar si sistemul financiar si comercial. >alle6rand a fost unul dintre promotorii regulamentului cu privire la rangurile repre"entantilor diplomatiei, finali"at acest regulament in martie 121< adoptat la Congres!l de la V ena+

D plomat a engle"a este diferita de cea italiana si cea france"a. 'enr # VIII desfasoara prima actiune privind organi"area afacerilor straine astfel ca din 3@ing7s Principal /ecretar64 a creat doua departamente unul pentru sud, unul pentru nord. 3.ord4 re"olva relatiile Marii Aritanii cu >arile de Bos, %ermania, /uedia, Polonia si )usia, iar 3/ud4 afacerile legate de -ranta, *talia /pania, Portugaia si Elvetia. La 11=1 regina El sabeta I a concentrat diplomatia in mainile unui singur secretar de stat 3Cur principal secretar6 of state4. *n sec. +,** Anglia s-a impus ca forta diplomatica activa. La 152# avem de-a face cu o noua organi"are concreti"ata in $ore gn Departament (Ministerul de E'terne). Pentru *rlanda si celelalte colonii a creat 'ome Departament (Ministerul de *nterne). *n 12&=, Parlamentul Angliei si-a su!ordonat serviciul diplomatic P tt (tatal si fiul), ,ren% lle, Cann ng, Clarendon. Aceasta preocupare pentru organi"area structurii diplomatice duce incepand cu sec. +,* la o preocupare pentru nasterea unei literaturi de specialitate Aalta"ar A6ala $ 3Despre dreptul, regulamentele de ra"!oi si disciplina militara4 - in care descrie rolul am!asadorilor Al!erico %entili $ 3Despre am!asade4 (1<2<) 8ugo %rotius $ 3Despre dreptul ra"!oiului si al pacii4 (11#<)