Sunteți pe pagina 1din 15

Factorii care influenţează

evoluţia comerţului internaţional


Cursul Nr. 2.
factorii
• Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan
economic şi comercial;
• Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare
economică regională;
• Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de
politică comercială;
• Fenomenele cu evoluţie complexă asupra
economiei internaţionale,
• Progresul tehnico-ştiinţific,
• Instituţionalizarea comerţului internaţional,
• Globalizarea sistemelor de producţie,
• Redefinirea rolului companiilor transnaţionale.
Redefinirea raportului de forţe
• Comerţul internaţional continuă să crească în
ritmuri tot mai rapide,
• Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate
sunt tot mai mult asumate de ţările în curs de
dezvoltare şi de cele în tranziţie,
• În următorii ani, W va atinge un nivel care va
redesena tabloul polilor de putere,
• Se maturizează a treia revoluţie industrială care
face ca lumea să devină multipolară.
• Europa şi America trebuie să-şi asume
provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii
la acestea;
• Se redefineşte scala avantajelor comparative şi
competitive;
• Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile
indiferent de nivelul lor de dezvoltare;
• Astăzi vorbim de dragoni şi tigrii asiatici şi de
gazele americane şi europene;
• Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele
liberului schimb şi ale economiei de piaţă.
Probleme sensibile pe agenda
negocierilor comerciale
• Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;
• Problematica ambientală;
• Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;
• Aspectele comerciale ale DPI,
• Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;
• Comerţul cu servicii;
• Soluţionarea noii generaţii de diferende
comerciale
• În condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de
forţe SCI are nevoie de noi ancore mai solide dar
mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile
globale;
• Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv
al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale;
• Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se
derulează în interiorul QUAD;
• Modificările produse în arhitectura raporturilor de
forţe în plan economic şi comercial influenţează
dinamica, structura şi orientarea geografică a
fluxurilor comerciale.
Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat
astfel:
• Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai
rea decât a celorlalte regiuni( fragmentare politică, tensiuni
etnice, creştere economică relativ modestă, accentuarea
competiţiei pentru factori de producţie);
• SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între
dimensiunea geopolitică şi cea comercială, să-şi
sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi
politice surprinzătoare;
• Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele crizei, să
se înscrie pe culoarele integrării de tip deschis;
• Ţările în tranziţie trebuie să-şi recompună arhitectura
relaţiilor comerciale.
Apariţia şi maturizarea grupărilor
regionale
• S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub
formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;
• Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ
au amplificat dar şi distorsionat fluxurile comerciale
tradiţionale;
• Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de
conduită în plan comercial;
• Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de
liberalizare comercială;
• Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi
de negociere sporită.
• Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le
rămâne decât să adere la cele existente sau să creeze
noi grupări;
• Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea
şi-au schimbat între timp vocaţia;
• Crearea unor grupări integraţioniste-internalizează
schimburile comerciale, creează noi centuri
protecţioniste,redefineşte scala avantajelor comparative,
accentuează concurenţa, uniformizează şi simplifică
reglementările.
Diversificarea şi sporirea eficacităţii
măsurilor de politică comercială
• Comerţul internaţional este derulat în condiţiile
unei concurenţe imperfectate de obstacole
comerciale;
• Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea
lor a sporit continuu;
• S-a conturat o lege a protecţiei constante;
• Generează însemnate pierderi de bunăstare;
• Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă
momentele de conjunctură nefavorabilă;
• Barierele subminează bazele specializării.
Fenomenele cu evoluţie complexă
asupra economiei internaţionale
• Se prezintă sub forma: exploziei preţurilor la unii
factori de producţie, crizelor structurale,
volatilităţii cursurilor valutare, conştientizării
caracterului epuizabil al resurselor;
• Raportul de schimb s-a deteriorat în defavoarea
ţărilor în curs de dezvoltare;
• În deceniile 8, 9 şi 10 s-a conturat o corelaţie
interesantă între fluxurile de mărfuri şi cele de
capital şi tehnologie.
Progresul tehnico-ştiinţific
• Evoluţiile tehnologice au modificat determinanţii
comerţului internaţional pe toate axele sale;
-s-a diversificat gama produselor şi serviciilor;
- s-a redus distanţa economică dintre agenţii
economici;
- se creează noi oportunităţi de afaceri,
-creşte numărul de consumatori şi solvabilitatea
acestora;
-se modernizează reţelele de distribuţie şi se
produce internaţionalizarea acestora.
Instituţionalizarea comerţului internaţional

• A devenit necesară ca urmare a:


- apariţiei unor noi actori ai comerţului;
- modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai
pieţei;
- accentuării caracterului sinergic al instrumentelor
de politică sectorială,
-diversificării factorilor care contribuie la
schimbările societale.
• S-a realizat sub o formă provizorie GATT,
permanentizându-se prin crearea O.M.C.
Globalizarea sistemelor de producţie

• Transformările tehnologice şi liberalizarea


comercială au deplasat limitele opţiunilor
productive;
• O parte tot mai mare din comerţul internaţional este
produsul sistemelor globale de producţie;
• Analiştii denumesc acest proces dezintegrare
verticală a producţiei sau comerţ intra-produs;
• La dinamizarea acestui proces au contribuit
barierele comerciale dar şi noile tehnici de
comunicare.
Redefinirea rolului companiilor
transnaţionale
• Noile schimbări în tabloul comercial au făcut
posibilă globalizarea iar CTN au transpus-o în
practică,
• CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a
schimbat este doar rolul lor în cadrul schimburilor
comerciale;
• Este comentabilă comparaţia între potenţialul
statelor şi cel al corporaţiilor;
• Comerţul internaţional este tot mai mult o afacere
intracorporatistă.