UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ

DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.:338.1(4):339.923:
061.1 EU(043.2)=135.1 C46

CHISTRUGA MARCEL

EVOLUŢIA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

A ŢĂRILOR EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST
ÎN PERIOADA POST-INTEGRARE

Specialitatea 08.00.14 – Economie mondială;

relaţii economice internaţionale

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2009
 Teza a fost elaborată la catedra Economie şi Relaţii Economice Internaţionale
a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova

Conducător ştiinţific: Roşca Petru, doctor habilitat în economie, profesor

universitar
Referenţi oficiali: Chircă Sergiu, doctor habilitat în economie,
profesor universitar
Sava Elena, doctor în economie

Consiliul Ştiinţific Specializat:

Gribincea Alexandru, preşedinte, doctor habilitat în
economie, profesor universitar;
Burbulea Rodica, secretar ştiinţific, doctor în economie;
Zbârciog Valeriu, doctor habilitat în economie, profesor
universitar;
Lobanov Natalia, doctor habilitat în economie, conferenţiar
universitar;
Frumusachi Eduard, doctor în economie.

Susţinerea va avea loc la 18 mai 2009, ora 14.00, în şedinţa Consiliului

Ştiinţific Specializat D 32.08.00.14_15 în cadrul Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova, cu adresa: Vlaicu Pârcălab 52, MD 2012, Chişinău,
Moldova, sala Senatului.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a

Republicii Moldova; la Biblioteca ULIM şi pe pagina electronică a CNAA:
www.cnaa.acad.md

Autoreferatul a fost expediat la 16 aprilie 2009.

Secretar ştiinţific al Consiliului

Ştiinţific Specializat,
doctor în economie BURBULEA Rodica

Conducător ştiinţific,
dr. hab., prof univ. ROŞCA Petru

Autor: CHISTRUGA Marcel

–2–
 I. CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII
Actualitatea temei de cercetare. Sursele şi înţelegerea creşterii economice
este un factor important pentru definirea strategiei de dezvoltare a oricărei ţări. În
condiţiile crizei economice, relaţiile dintre diferiţi determinanţi ai creşterii devin
extrem de importanţi. Cunoaşterea acestora şi modul de ai combina pentru a pune
accentul pe acele surse ce au un randament mai mare este vital pentru orice stat. În
condiţiile în care o ţară precum Republica Moldova, ce a trecut şi mai are de trecut
prin multe schimbări structurale este deosebit de important ca cercetarea economică
să fie axată pe o creştere durabilă, în condiţiile unei economii mici şi deschise.
Pentru a face acest lucru sunt necesare studii de analiză a creşterii economice,
inclusiv prin prisma factorilor externi.
Teza tratează aspectul creşterii economice, fenomen ce este prin esenţa sa
destul de controversat şi dificil de limitat la careva reguli şi soluţii predefinite sau
predeterminate. Sinteza abordărilor conceptuale şi de esenţă a creşterii economice
de-a lungul timpului este un aspect ce nu poate fi ignorat de către comunitatea
economică şi socială. Factorii şi modelele de creştere economică au fost o
preocupare a savanţilor din toate timpurile şi astăzi în condiţiile în care perioada de
tranziţie în multe ţări ia un caracter peren, problemele şi soluţiile de creştere
economică au o actualitate sporită.
Procesele integraţioniste şi dorinţa de a ne integra în Uniunea Europeană sunt un
alt motiv important pentru analiza particularităţilor de dezvoltare economică ce au stat
la baza atât a succeselor cât şi a insucceselor ţărilor Europei Centrale şi de Est.
Realităţile economiei Republicii Moldova şi criza care a afectat sistemul
economic mondial sunt alte aspecte ce direcţionează spre analiza creşterii şi
dezvoltării economice. Modele, surse şi căi de susţinere a economiei naţionale
trebuie identificate şi mai apoi traduse în politici publice coerente.
Scopul şi obiectivele principale ale lucrării.
Scopul lucrării poate fi structurat în felul următor. Familiarizarea cu definirea şi
conceptul de creştere economică într-o măsură sintetizată. Identificarea şi
sistematizarea modelelor de creştere economică. Determinarea evoluţiei şi factorilor
de creştere economică în ţările Europei Centrale şi de Est. Accentuarea diferitor
particularităţi în nivelul şi calea de dezvoltare parcursă de diferite ţări. Un alt obiectiv
a fost evidenţierea şi structurarea factorilor ce împiedică dezvoltarea Republicii
Moldova în comparaţie cu aceeaşi indicatori din Europa Centrală şi de Est.
O atenţie sporită a fost acordată modelării econometrice a fenomenelor
macroeconomice. Un obiectiv esenţial s-a materializat în încercările de estimare a
unor laturi a economiei moldoveneşti.
Pentru realizarea scopurilor menţionate, au fost trasate următoarele obiective
de bază:
• analiza teoriilor cu privire la rolul, definirea şi conceptul de creştere
economică;
• identificarea, analiza şi evoluţia surselor externe ce contribuie la creşterea
economică;

–3–
 • studierea evoluţiei creşterii economice şi a determinanţilor creşterii în
ţările Europei Centrale şi de Est (ECE);
• depistarea impedimentelor de natură macroeconomică şi structurală în
calea dezvoltării economice;
• analiza comparativă a dezvoltării economice în ţările ECE;
• modelarea şi explicarea econometrică a unor fenomene ce vizează direct
creşterea şi dezvoltarea economică în Republica Moldova.
Obiectul de studiu îl constituie determinanţii creşterii economice în ţările
ECE în perioada post-integrare şi analiza empirică a impedimentelor şi
particularităţilor ce susţin sau încetinesc procesul de creştere economică.
Baza informaţională a lucrării o reprezintă rezultatele cercetărilor, studiile
empirice şi alte surse editoriale expuse în publicaţiile periodice şi în monografiile
autorilor străini şi autohtoni. La calcularea indicatorilor şi a datelor empirice, au
fost utilizate datele statistice din bazele de date ale ONU, Băncii Mondiale,
Fondului Monetar Internaţional şi Eurostat.
În calitate de surse de informare, au servit, de asemenea, rapoartele
Ministerului Economiei şi Comerţului, datele Biroului Naţional de Statistică al
Republicii Moldova şi a Băncii Naţionale a Moldovei.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei rezidă în ansamblul de
teorii şi concepte ce vizează procesul de creştere economică în ţările ECE şi aplicaţiile
fundamentale elaborate de către autori cu renume mondial (D. Rodrick, R. Hausmann,
J. Stieglitz, Velasco, Solow, Barro, Levine şi alţii), precum şi rezultatele unor
cercetători din Republica Moldova (P.Roşca, A.Gribincea, N.Ţâu, B.Chistruga,
D.Moldovanu, S.Maximilian, S.Chircă, N.Lobanov, V.Railean şi alţii).
În procesul cercetării, au fost folosite următoarele metode ştiinţifice: metoda
abstracţiei ştiinţifice; metoda unităţii analizei cantitative şi calitative; metoda observării;
metoda studiului de caz; metoda analizei economice comparative, metode statistico-
matematice şi econometrice (metoda celor mai mici pătrate, medii ponderate, medii cu
bază fixă, medii cu bază în lanţ, metoda extrapolării, metoda indicilor statistici, metode
de regresie, VAR, calcule bazate pe filtrul Hodrick-Prescott etc.).
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în:
• efectuarea diagnozei creşterii economice (growth diagnostics) pentru ţările
ECE şi CSI prin identificarea elasticităţii şi contribuţiei factorilor clasici
(capital, muncă) şi determinarea influenţei Productivităţii Totale a
Factorilor (PTF) asupra creşterii economice;
• identificarea impedimentelor de natură macroeconomică şi structurală,
bazată pe abordarea Hausmann, Velasco şi Ricardo (HVR), în calea
dezvoltării economiei naţionale abordată prin prisma experienţei ţărilor
Europei Centrale şi de Est;
• pentru prima dată în Republica Moldova au fost calculaţi indicii de
diversificare şi de concentrare a exporturilor şi indicii Avantajului
Comparativ Explicit pentru fiecare ramură exportatoare;

–4–
 • pentru prima dată în Republica Moldova a fost calculată descompunerea
creşterii economice pentru trei perioade de referinţă – 1991-1995, 1996-
2000 şi 2001-2007;
• analiza sustenabilităţii procesului de creştere economică în ţările ECE şi
Republica Moldova prin intermediul modelelor propuse de Barro (1991) şi
Levine şi Renelt (1992);
• pentru prima dată în Republica Moldova a fost estimat econometric
impactul investiţiilor şi exporturilor asupra creşterii economice naţionale;
• pentru prima dată în Republica Moldova au fost identificate şi modelate
canalele de transmisie monetară în economia naţională în cadrul analizei
impactului inflaţiei ca principal obstacol a stabilităţii macroeconomice;
• pentru prima dată în Republica Moldova a fost analizată problema
competitivităţii exporturilor ca reacţie la aprecierea cursului de schimb.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că ea
poate servi drept bază metodologică, model teoretic şi practic pentru alţi cercetători
preocupaţi de aspectele creşterii economice. La nivel macroeconomic, valoarea
aplicativă a tezei rezidă în recomandările formulate şi aplicaţiile de modelare a
economiei elaborate. Rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru perfecţionarea
politicilor de stat, pot fi folosite la estimarea priorităţilor de politică economică şi
pot ajuta la fundamentarea şi înţelegerea mai corectă a procesului de creştere
economică. Multe din calculele efectuate pot fi tratate ca surse pentru viitoarele
cercetări, ele prezintă un înalt grad de aplicabilitate. Rezultatele pot fi folosite şi
pentru unele cursuri universitare: microeconomie, macroeconomie, integrare
economică, economie internaţională, politici economice etc.
Aprobarea rezultatelor investigaţiilor. Rezultatele cercetării au fost expuse
în articole ştiinţifice şi aprobate la conferinţe ştiinţifice şi seminare de profil:
Simpozionul Internaţional al Tinerilor cercetători (14-15 apr. 2006); Ed. a 4-a;
Conferinţa Internaţională „Problemele actuale ale teoriei şi practicii relaţiilor
moldo-japoneze”. 13-14 mai 2005; Seminar „Probleme actuale ale economiei
Moldovei”, 14 iulie 2007, IEFS; Propunerile au fost prezentate Ministerului
Economiei şi Comerţului în cadrul temelor aplicative anuale produse de către
Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică cu participarea autorului; Rezultatele
unor calcule şi aspecte ce ţin de creşterea economică în Moldova a fost discutată cu
specialiştii Băncii Mondiale în Moldova; Au fost organizate dezbateri şi prezentări
publice în cadrul IDIS Viitorul.
Publicaţii: La tema tezei au fost publicate 8 articole ştiinţifice cu un volum
total de circa 3 coli de autor.
Cuvinte-cheie: creştere economică, dezvoltare economică, creşterea
economică în ţările ECE, determinanţii creşterii economice, modele de creştere
economică, modelarea economiei, analiza constrângerilor, .
Structura tezei de doctorat. Teza constă din introducere, trei capitole,
concluzii şi recomandări, bibliografie. Lucrarea cuprinde, de asemenea, tabele,
figuri, estimări şi anexe.

–5–
 Capitolul I, întitulat „Aspecte teoretico-metodologice cu privire la
creştere şi convergenţa economică”, conţine analiza principalelor ipoteze şi teorii
cu privire la procesul de creştere economică. Sunt analizate unele teorii şi modele
economico - matematice existente. Aspecte ce ţin de integrare şi convergenţă sunt
prezentate prin prisma incidenţelor ce le exercită asupra sistemului economic.
În capitolul II, „Identificarea rolului factorilor externi la creşterea
economică a ţărilor ECE”, atenţia principală este acordată evoluţiei şi
determinanţilor creşterii economice în ţările Europei Centrale şi de Est. Sunt
structurate şi analizate grafic aspectele dezvoltării acestor state. Au fost evidenţiate
aspectele macroeconomice şi structurale ce frânează creşterea economică în
Republica Moldova comparativ cu ţările ECE.
Capitolul III, „Eficientizarea potenţialului economic şi de export al
Republicii Moldova în perspectiva integrării europene”, conţine analiza creşterii
economice în Moldova efectuată prin prisma factorilor externi. Este analizat
comerţul extern al Republicii Moldova. S-a făcut o analiză amplă a investiţiilor şi
indicatorilor de atragere a lor. Ultimul aspect abordat ţine de inovare şi cercetare şi
influenţa lor asupra economicului.

II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII

Capitolul I, „Aspecte teoretico-metodologice cu privire la creştere şi
convergenţa economică”. În urma analizei conceptuale efectuate a definirii creşterii
economice, integrării şi convergenţei, s-au cristalizat în următoarele. Conceptele
abordate şi evidenţiate de-a lungul timpului de către S.Kuznets, R.Barro, W.W.Rostow,
W.A.Lewis şi alţii, vizează faptul că creşterea economică trebuie efectuată într-un sens
cu mult mai larg decât simpla evoluţie a unor indicatori macroeconomici, ca, de
exemplu, PIB per capita. Astfel, calitatea vieţii este cuvântul cheie în această dilemă.
Una din tezele lucrării mobilizează mai multe concepte de creştere economică, care
trebuie sa asigure nevoile şi necesitățile prezentului fără a compromite abilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile. Iată, care sunt aceste concepte:
1.Conceptul pieţei libere. În aceste condiţii interesul personal (self-interest) va
asigura durabilitatea. Dacă toate resursele sunt private şi drepturile de proprietate
bine stabilite atunci cu cât se vor folosi mai multe resurse cu atât preţul lor va creşte
mai mult, ca rezultat a caracteristicii limitative a resurselor. Acest fapt va impune
pe proprietarii de resurse rare să le conserve şi să le menţină. Sau se va impune
căutarea de noi tehnologii care vor folosi mai eficient resursele disponibile. Oricum,
această abordare nu pare să ţină cont de generaţiile viitoare şi necesităţile ei.
2.Conceptul eficienţei sociale. Atunci când resursele sunt folosite se ţine cont
atât de costurile cât şi de beneficiile sociale şi nu doar interesele producătorului sau
a consumatorului. În aşa fel costurile şi beneficiile sociale includ atât costurile şi
beneficiile externe cât şi pe cele private. Se iau în calcul doar interesele populaţiei
prezente şi nu se ştie cât din costuri şi beneficii atribuim generațiilor viitoare.

–6–
 3. Conceptul conservator. În această ordine de idei, populaţia trebuie să fie
responsabilă nu doar pentru ea şi generaţiile viitoare ci şi pentru mediul înconjurător. De
aceea se recomandă îndepărtarea de tendinţele de creştere şi consum, fiindcă ele duc la o
înrăutăţire a mediului ambiant. Un nivel zero al creşterii este propus.
Modelele de creştere economică, s-au dezvoltat ca un răspuns la
imposibilitatea teoriei keynesiste de a răspunde la provocările creşterii economice.
Teoria lui Keynes nu dau un răspuns determinant la modul în care trebuie operate
modificările în sensul creşterii economice. Creşterea economică exogenă, modelul
Solow-Swan, sunt cele mai răspândite la moment. Din păcate creşterea economică
endogenă şi mai apoi noua economie geografică şi problema coeziunii economice
sunt încercările mai moderne de a explica şi privi creşterea economică.
În urma analizei indicatorilor creşterii economice au fost depistate unele
lacune privind calculul şi definirea lor. În primul rând nu sunt luate în calcul
costurile poluării şi costurile cerute de măsurile care vizează diminuarea şi eventual
înlocuirea consumului de resurse neregenerabile. Este propus un set de parametri ce
trebuie luaţi în calcul la calcularea statistică a indicatorilor ce sunt asociaţi cu
contabilizarea creşterii economice. La fel, nu sunt incluse şi serviciile gratuite
efectuate, daunele şi prejudecăţile care au efecte directe sau prelevările efectuate
asupra naturii. Este propus un mecanism de calcul prin adăugarea factorilor
consideraţi pozitivi şi scăderea celor consideraţi negativi.
O altă teză a lucrării abordează procesul de convergenţă. Procesul de catching-
up al ţărilor din Europa Centrală şi de Est este influenţat de calitatea
managementului celor două tipuri de procese – convergenţa reală şi convergenţa
nominală, ultimul inducând noi constrângeri pentru economiile care intenţionează
să adere la zona euro. Îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală are, pe de o
parte, o influenţă favorabilă (ca urmare a reducerii ratei inflaţiei), iar, pe de altă
parte, una nefavorabilă (prin respectarea criteriilor finanţelor publice) asupra
procesului de convergenţă reală.
În capitolul II, „Identificarea rolului factorului extern la creşterea
economică a ţărilor ECE” este efectuată o analiză prin prisma politicilor publice a
fenomenelor şi realităţii economice din ţările ECE. Din datele tabelului nr.1,
observăm, că mare diferenţă între valorile PIB în ţările din Europa Centrală şi de
Est nu există, dar dacă am face o comparaţie cu ţările din vestul Europei, atunci
ţările ECE sunt depăşite semnificativ de ţările cu economie de piaţă dezvoltată.
Slovenia este cea mai prosperă ţară din Europa Centrală şi de Est, cu un venit pe
cap de locuitor anual aproximativ egal cu cel al Greciei şi Portugaliei.
După caracterul reformelor şi modului de realizare a lor, tarile Europei Cen-
trale si de Est pot fi delimitate în trei grupe:
1) ţările „terapiei de şoc” – Polonia;
2) ţările cu o stabilă dezvoltare progresiva – Cehia, Slovacia, Slovenia,Ungaria
si statele baltice (mai puţin Estonia);
3) tarile cu mers încetinit al reformelor – Bulgaria si România.

–7–
 Tabelul 1
Evoluţia produsului intern brut pe locuitor
(paritatea puterii de cumpărare, UE-25=100)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*
UE (27 tari) : : : 96 96 96 96 96 96
UE (25 tari) 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Bulgaria 27 28 28 31 32 34 35 36 38
Cehia 65 66 68 71 72 74 76 77 79
Estonia 42 44 47 51 53 60 65 69 73
Letonia 35 37 39 41 44 49 53 57 60
Lituania 38 40 42 47 49 52 55 57 60
Polonia 47 46 46 47 49 50 51 53 54
România 25 26 28 30 33 34 36 37 39
Slovenia 73 74 75 77 80 82 84 84 86
Slovacia 47 49 51 53 54 57 60 63 66
Ungaria 54 57 59 61 61 62 63 63 63
(:) - datele nu sunt disponibile.
Sursa: elaborate de autor conform datelor Eurostat yearbook 2006-2007.*-estimări

Politicile naţionale ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est au multe trăsături
comune, dar sunt şi diferenţe, care, în special dacă ne referim la politica de
investiţii, se referă la facilităţile acordate investitorilor străini. La început străinii nu
puteau să cumpere pământ, în unele ţări să participe la privatizare şi nici nu puteau
face investiţii în domenii considerate strategice din punct de vedere a investitorilor
şi pentru economiile naţionale totodată, însă, cu timpul, politicile de investiţii în
unele ţări au fost mai permisive.
Pentru a atrage investitorii străini, unele ţări din regiune au creat un mediu
prietenos şi au redus birocraţia, au modificat legislaţia naţională în favoarea atât a
investitorilor, cât şi a ţării şi populaţiei ei.
În continuare, se abordează problema impedimentelor majore ce stau la baza
creşterii economice în Moldova. În conformitate cu această reprezentare,
impedimentele potenţiale, sunt reprezentaţi sub forma deficitului factorilor
complementari ai funcţiei de producţie.
Concluziile relevă următoarea situaţie.
Infrastructura – la moment, infrastructura se prezintă ca un impediment în
calea dezvoltării economice. Moldova nu este ultima la acest capitol, totuşi, o
evaluare generală a calităţii infrastructurii plasează ţara printre ţările cu o calitate a
infrastructurii în general redusă. Deşi, datele BERD susţin că în Moldova
infrastructura electrică şi de telecomunicaţii sunt cele mai calitative la polul opus se
află infrastructura căilor ferate, drumurilor şi de furnizare a apei.
Capitalul uman – În comparaţie cu alte state, conform Human Development
Indicators, Moldova este o ţară cu un indice al dezvoltării umane mediu, situându-
se pe locul 111. În acest clasament, din ţările analizate, Moldova a devansat pe

–8–
Tadjikistan (122), Kirghizstan (116), Mongolia (114) şi Uzbekistan(113)1. Totodată
rămâne mult în urmă de aşa ţări din Europa Centrală şi de Est cum ar fi Cehia,
Ungaria, Polonia etc. Astfel considerăm că şi capitalul uman se prezintă ca un
impediment în calea creşterii economice.
Inovarea tehnologică şi difuzarea ei – acest aspect are mai multe laturi şi
anume analiza a fost axată pe următoarele dimensiuni. Evoluţia în timp a nivelului
de sofisticare a exporturilor şi comparaţia performanţei la acest capitol cu alte ţări şi
performanţa comparativă în domeniul înregistrării brevetelor de invenţii, care
reprezintă crearea tehnologiilor la frontieră.
Astfel, altă teza se rezumă la faptul că deficienţa inovaţiilor şi competitivitatea
joasă sunt impedimente critice în faţa creşterii economice. Comparativ cu alte ţări,
exportatorii nu diversifică cu succes produsele comercializate, cercetătorii nu
furnizează un număr mare de brevete (totodată, cu un grad de implementare
dubios), şi întreprinderile nu raportează rezultate inovaţionale pozitive. Evoluţia
acestui aspect se poate observa în figura 1.

Figura 1. Difuziunea inovaţiilor

Sursa: calculele autorului conform datelor Băncii Mondiale

Sunt abordate impedimente de natura rentabilităţii capitalurilor. Cauzelor

unei rentabilităţi scăzute sau mai bine spus analiza deficienţelor ce stau în calea
investiţiilor într-un stat se axează pe următoarele direcţii. Cauzele pot fi taxele
înalte, probleme la capitolul asigurării drepturilor de proprietate, conflicte dintre
capital şi muncă, deficienţe în procesul de perfecţionare şi coordonare.
În Republica Moldova există o careva ameliorare, dar conform Indicelui de
Libertate a Fundaţiei Heritage, la majoritatea capitolelor de libertate rămânem în

                                                            
1
Human Development Indicators 2007/2008.

–9–
urmă destul de mult sau stagnăm. Moldova e pe locul 89 în anul 2008, în scădere cu
11 poziţii din anul 2000.2 Ca punctaj am scăzut doar cu 1-2 puncte, dar celelalte
state au evoluat mai bine determinând poziţionarea noastră în punctajul final.
După cum se vede din figura de mai jos, avem o stagnare în majoritatea
domeniilor cercetate. Doar fiscalitatea, datorită schimbărilor fiscale radicale
efectuate în anul 2008, a putut majora punctajul evoluţiei Republicii Moldova.

Figura 2. Aprecierea calităţii şi libertăţii mediului

de afaceri în Moldova, 2000 şi 2008
Sursa: calculele autorului conform datelor Fundaţiei Heritage.

Riscurile macroeconomice sunt axate pe dimensiunea financiară şi monetară.

Inflaţia rămâne a fi o problemă pentru economia ţării. Mai multe detalii se pot
vedea în Anexele tezei. Constatăm că inflaţia în Moldova în general nu are un
caracter monetar, fiind generată în principal de factori ne-monetari. Mai mult ca
atât, Moldova importă aproximativ 95% din resursele energetice folosite, respectiv
direct sau indirect această conjunctură influenţează rata inflaţiei.
Deficitele externe (comercial, de cont curent). Este un motiv în plus să
constatăm că avem o economie de consum, în particular consumul din import,
bunurile şi serviciile naţionale nu sunt capabile să facă faţă cererii interne. În acelaşi
timp, grosul deficitului de cont curent este pus pe seama sectorului privat, or
sectorul privat se împrumută mai mult ca statul. Tendinţele de depreciere a leului
cauzate de scăderea, în special a remitenţelor şi a investiţiilor, ar trebui să mai scadă
din presiunile asupra deficitului de cont curent.
În acelaşi timp, se observă o înrăutăţire a termenilor de comerţ extern (terms of
trade). Datoria externă netă a Moldovei raportată la PIB a avut tendinţe de scădere
în ultimii cinci ani. Dacă în 2001 aceasta era de 97% din PIB, atunci la sfârşitul
anului 2006 datoria constituia 54%.3 Totodată, condiţiile de creditare internaţională
                                                            
2
Conform clasamentului Fundaţiei Heritage.
3
Datele BNS, www.statistica.md

– 10 –
nu sunt din cele mai optimiste. Ratingurile de ţară ale agenţiilor variază. Agenţia
Fitch a reconfirmat calificativul acordat Moldovei pentru angajamentele externe pe
termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de „B-” şi respectiv „B”.4
În concluzie, principalele riscuri macroeconomice ar fi:
• tendinţele de creştere a ratei inflaţiei; (inflaţia în Republica Moldova
demonstrează un pronunţat caracter sezonier, iar acesta este legat de
dependenţa încă înaltă a economiei de sectorul agricol, de importul masiv,
de lipsa unei pieţe funcţionale, precum şi de pieţele emergente), şi
structura economiei care impune preţuri ridicate din cauza lipsei unui
mecanism de piaţă de fixare a preţurilor.
• agravarea deficitelor externe (comercial, de cont curent, datoria publică
externă), deficite ce fac economia ţării şi mai vulnerabilă la şocurile
economice externe.
Sectorul financiar. Sistemul financiar nu este suficient de dezvoltat. Piaţa
financiară locală este imatură şi creditele bancare sunt în esenţă ultima şi primara
sursă de finanţare pentru firmele moldoveneşti. În acelaşi timp, analiza noastră
demonstrează că creşterea economică înregistrată poate fi asociată şi cu o creştere
puternică a creditelor acordate sectorului privat, dar şi cu creşterea investiţiilor
străine în ultimii ani.
Climatul investiţional şi de afaceri. Volumul investiţiilor străine directe
(ISD) este considerat unul din indicatorii principali care confirmă succesul
politicilor şi perspectivelor economice ale unei ţări. În ceea ce priveşte fluxul de
investiţii străine în ţară, la scară internaţională, performanţa Republicii Moldova
este destul de ambigue. Pe de o parte, ca valoare a ISD raportată la PIB, Moldova se
menţine la cote relativ înalte, chiar mai înalte decât cele din ECE. Volumul cumulat
al investiţiilor străine în Republica Moldova este practic cel mai mic (figura 3).
Moldova se situează pe penultima treaptă din clasament.

Figura 3. ISD cumulate, 2007.

Sursa: BERD 2007, Transition Report

                                                            
4
Datele prezentate sunt preluate de pe pagina electronică a agenţiilor şi din raportul Millenium Challenge
Corporation 2007.

– 11 –
 Capitolul III, „Eficientizarea potenţialului economic şi de export al Republicii
Moldova în perspectiva integrării europene”. Aspectele ce ţin de diagnosticarea
comerţului la moment încă nu pot da un răspuns univoc. Există o îmbunătăţire a
indicatorilor ce caracterizează exporturile, dar valoarea adăugată scăzută a lor pre-
domină. Iar schimbările de structură a comerţului întârzie să apară. În susţinerea acestei
teze menţionez că s-au examinat următoarele aspecte: direcţia comerţului, concentrarea
geografică, penetrarea importurilor, structura exporturilor, indicele Avantajului
Comparativ Explicit (Revealed Comparative Advantage) şi sofisticare a exporturilor.
Indicele de concentrare calculat conform Gini-Hirschman (GH) are un trend
descrescător începând cu anul 2003, teoretic aceasta relevă despre faptul că
exporturile Moldovei sunt mai puţin concentrate şi exportatorii naţionali nu exportă
doar o gamă mică de bunuri. Următorul este Indicele de diversificare , Herfindahl-
Hirschman. Evoluţia acestora se poate vedea mai jos, în figura 4.

Figura 4. Evoluţia indicelor GH şi HH,cu şi fără băuturi alcoolice

Sursa: Calculele autorului

Acest grafic ne dă posibilitatea de a vedea clar care este situaţia la capitolul

diversificare şi concentrare a exporturilor. Industria băuturilor alcoolice deţine o
pondere mare în totalul exporturilor, iar aceasta influenţează indicatorii analizaţi.
Scăderea bruscă a indicelui de concentrare GH se datorează embargoului la vinuri.
În schimb, declinul în indicele diversificării HH, ar indica o structură a exporturilor
mai diversificată ce ar permite evitarea unor şocuri externe. În cazul în care
analizăm fără industria băuturilor alcoolice, atunci situaţia se schimbă. Ambii indici
nu mai au un trend descrescător, iar exporturile prezintă atât un grad stabil în timp,
de concentrare, cât şi de diversificare a exporturilor.
Indicele HH are acelaşi trend ca şi GH, dar o interpretare diferită. Odată ce Moldova
a trebuit să găsească soluţii la problema embargoului şi neavând exporturi concentrate
(fiindcă nu mai erau exportate produsele viticole), indicele HH a început să scadă. Acest
fapt înseamnă că exporturile se diversifică. Diversificarea exporturilor în ultimii ani este
confirmată şi de indicele HH calculat fără exporturile de băuturi alcoolice.

– 12 –
 Indicele Avantajului Comparativ Explicit (Revealed Comparative Advantage)
în cazul Republicii Moldova au fost calculate cu ajutorul indicelui CTB (contribuţia
la balanţa comercială). Industriile ce au un grad relativ mic de specializare, de
obicei sunt domeniile de export care au o intensitate medie şi ridicată de folosire a
muncii şi a capitalului. Ramurile în care Moldova are un avantaj sunt acelea în care
nu este necesară folosirea unor metode de producere intensive.
Prin intermediul indicatorilor calculaţi ca Indicele performanţei unei ţări în
atragerea investiţiilor şi Indicele fluxului potenţial al ISD, dar şi cu ajutorul
descompunerii creşterii economice, s-a putut evidenţia situaţia deficientă în care se
află economia pe de o parte. Şi, pe de alta descompunerea creşterii.
Tabelul 2
Descompunerea ratei de creştere în Moldova (1991-2007)
Creşterea Raportul Contribuţia Contribuţia Contribuţia
Perioada
reală Investiţii/PIB K L TFP
1991-1995 -2,6 25,8 -1,2 0,1 -1,5
1996-2000 2,9 32,3 5,6 0,1 -2,9
2001-2007 6,2 38,4 5 1,3 -0,1
Sursa: Calculele autorului.

Creşterea economică s-a datorat în întregime utilizării mai eficiente a

capitalului şi a forţei de muncă, în urma proceselor de restructurare a economiei.
În acelaşi timp, creşterea productivităţii nu este una sustenabilă, fără un proces masiv
de investiţii. Începând cu anul 2000, se observă un impact suplimentar semnificativ şi din
partea acumulării de capital. Dacă aceasta va spori în perioada următoare, iar declinul în
ocupare se va stopa, atunci se estimează o contribuţie superioară a PTF.
Pentru perioada următoare unica sursă de creştere economică se aşteaptă a fi
majorarea ratelor de acumulare a capitalului, precum şi ale productivităţii. Dar, în
condiţiile de criză economică, acumularea de capital cu greu poate să contracareze
presiunile negative ale acesteia. De aceea, există posibilitatea unei creşteri
economice în 2009 apropiată de zero la sută.
Sustenabilitatea procesului de creştere economică. Estimările iniţiale a
prognozei pe termen lung a variaţiei PIB real se sprijină în cadrul a două modele –
Barro (1991) şi respectiv Levine şi Renelt (1992)5.
Conform simulărilor efectuate în cazul aplicării modelului Barro (presu-
punându-se o pondere de 10% a consumului guvernamental în PIB), a rezultat că
Moldovei (la un ritm anual de creştere de 5,47 %) i-ar fi necesari 56 de ani pentru a
atinge nivelul mediu al PIB-ului pe locuitor din cele trei ţări cel mai slab dezvoltate
din UE (Grecia, Portugalia şi Spania).
                                                            
5
Ambele modele utilizate pentru estimarea ecuaţiei de regresie a ritmului anual al creşterii PIB-ului pe
locuitor au fost concepute iniţial pentru aplicaţii pe cazul unui număr foarte mare de ţări (cele mai multe
dintre ele în curs de dezvoltare) pentru perioada 1960-1985.

– 13 –
 În cazul aplicării modelului Levine-Renelt, Moldovei (la un ritm anual de
creştere de 5,64 %) i-ar fi necesari 54 de ani (presupunându-se o pondere a
investiţiilor în PIB de 30%) pentru a atinge nivelul mediu al PIB-ului pe locuitor
din cele trei ţări plasate pe ultimele locuri în UE. În ambele cazuri, ritmul de
creştere a PIB-ului pentru cele trei ţări din UE s-a considerat constant la un nivel de
2% pe an. Chiar celor mai avansate ţări din ECE le sunt necesari cel puţin 12-15 ani
pentru a ajunge din urmă nivelurile veniturilor din cele trei ţări de coeziune; cea mai
ridicată convergenţă o înregistrează Cehia şi Slovacia (conform regresiei Barro).
Rezultatele se pot vedea în figura 5.

Figura 5. Estimarea gradului de convergenţă a veniturilor

Sursa: “Who’s afraid about the big enlargement ? Economic and social implications of the EU
prospective eastern expansion” , CEPR Policy paper, Londra, 2002. Pentru Moldova calculele autorului.

Alt aspect al capitolului evidenţiază faptul că Moldova se află aproximativ la

acelaşi nivel cu alte ţări din regiune, în ceea ce priveşte procentul de firme care au
adoptat noi tehnologii şi printre liderii în ceea ce priveşte procentul de firme care au
lansat produse noi. Remarcabil, performanţa ţării în adoptarea noilor tehnologii este
în creştere (2005 comparativ cu 2002).
Pe de altă parte, avem un scor destul de rău în ceea ce priveşte capacitatea
de inovare a economiei.6 Această tendinţă este suportată şi de evidenţe adiţionale.
Figura 6 ne arată că ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în cifra
de afaceri a întreprinderilor din Moldova este destul de modestă în comparaţie
majoritatea ţărilor din regiune.
Determinarea excluderii elementului ciclic cu ajutorul filtrului Hodrick-Prescott,
a dat posibilitatea de a spune că în următorii 30 de ani, este posibilă triplarea PIB a
Moldovei, în termeni reali, în condiţii de dezvoltare intensivă. Productivitatea Totală a
Factorilor de producţie, trebuie să reprezinte în principal efectele progresului tehnico-
ştiinţific şi să aibă o contribuţie mai sporită decât ceilalţi factori. O restricţie impor-

                                                            
6
Global Competitiveness Report 2007-2008

– 14 –
tantă pentru realizarea unor ritmuri de creştere de peste 5% anual rămâne rata
investiţiei, care nu trebuie să scadă sub 25% din PIB. La o rată a investiţiei sub acest
nivel, creşterea PIB potenţial nu depăşeşte în general valoarea de 2 %.

Figura 6. Cheltuielile companiilor pentru cercetare şi dezvoltare

Sursa: Calculele autorului după datele Băncii Mondiale
Notă: 1- nu cheltuiesc bani pentru cercetare şi inovare;
7- în comparaţie cu standardele internaţionale cheltuiesc enorm

La fel, destul de importante sunt şi alte aspecte legate de teză. În cadrul analizei
impactului inflaţiei ca principal obstacol asupra creşterii economice, a fost efectuată
identificarea şi modelarea canalelor de transmisie monetară în Moldova. Astfel,
mecanismul de transmisie prin intermediul ratei dobânzii în Republica Moldova nu
funcţionează, iar acest fapt pune la îndoială capacitatea BNM de a ţinti inflaţia. Mai
multe detalii, despre inflaţia şi determinantele sale le puteţi găsi în anexele tezei.
De asemenea, a fost conceput un model econometric de estimare a impactului
investiţiilor şi exporturilor asupra creşterii economice. Aceste regresii sunt făcute
pe baza funcţiei de producţie şi susţin ipoteza importanţei investiţiilor. Din cauza
valorii adăugate scăzute a exporturilor, ele nu contribuie într-o proporţie mică la
creşterea economică. Pentru mai multe detalii consultaţi anexele lucrării.
Analiza modificării competitivităţii exporturilor ca reacţie la aprecierea
cursului de schimb a valutei naţionale relevă faptul că aprecierea leului, contrar
teoriei economice nu are efecte majore asupra competitivităţii exporturilor
Republicii Moldova. La fel detaliile le puteţi găsi în anexele lucrării.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Investigaţia efectuată permite să evidenţiem principalele teorii de creştere
economică, au fost evidenţiate aspectele contradictorii şi îmbunătăţirile aduse teoriei
creşterii economice. Explicaţia descrie indicii cu ajutorul cărora se face analiza
creşterii, evidenţiind scăpările şi inexactităţile ce pot să apară la utilizarea lor.

– 15 –
 1. Lucrarea susţine şi argumentează ideea conform căreia există 3 modele de
dezvoltare a ţărilor lumii. Analiza conclude şi sintetizează aspectele definitorii ale
celor trei modele, şi anume aspectele legate de particularităţile şi specificul fiecărei
regiuni (înclinaţii spre economisiri, investiţii şi consum, mediul de afaceri,
organizarea industriilor etc.). În acelaşi timp, sunt arătate diferenţele de abordare a
creşterii economice, particularităţile teoretice şi conceptuale.
Concluzia cea mai importantă constă în faptul că creşterea economică are soluţii
diferite pentru fiecare ţară în funcţie de tipul societăţii şi aspectele istorice şi culturale.
2. Din cercetarea efectuată concludem asupra faptului că investiţiile şi exportul
sunt cele mai importante surse de creştere economică, mai ales pentru o ţară mică
ca Republica Moldova. Influenţa deschiderii comerciale şi a investiţiilor asupra
creşterii economice este evidentă. Analiza efectuată a permis de a ajunge la ideea
conform căreia fluxurile de import şi export a fondurilor fixe între ţările dezvoltate
şi celelalte ţări se efectuează pe baza principiului „vaselor comunicante”.
3. Analiza efectuată a permis evidenţierea surselor de creştere economică
pentru mai multe perioade. Creşterea economică din ultima perioadă a ţărilor ECE
şi CSI se datorează eliminării ineficienţei din sistemul economic, semn al
îmbunătăţirii calităţii de funcţionare a economiei de piaţă. Lucrarea evidenţiază
factorii ce au permis recuperarea economică ce s-a produs în multe state. Cel mai
important din ele este productivitatea totală a factorilor. Ineficienţa moştenită de la
economia planificată a lăsat mult spaţiu pentru îmbunătăţiri manageriale, difuzarea
forţei de muncă şi câştiguri din realocarea inter - ramurală a resurselor.
4. Creşterea PTF a fost datorată şi faptului că economiile nu au un grad înalt
de înzestrare cu capital. Câştigurile în productivitate fiind de la început foarte mari.
Factorul esenţial în aceste câştiguri, atât în ţările analizate, cât şi în celelalte state,
se datorează în special investiţiilor, prin care s-a difuzat principiile economiei de
piaţă şi respectiv eficienţa.
5. Există posibilitatea ca creşterea în Productivitatea Totală a Factorilor a fost
datorată eliminării ineficienţelor sistemului planificat şi în curând se va stopa.
Pentru a susţine ritmurile creşterii productivităţii factorilor la acelaşi nivel va fi
destul de complicat. Ţările cu cele mai rapide creşteri din lume (Chile, Irlanda,
Coreea, Franţa, Germania, şi Japonia) nu au putut susţine rate de creştere medii
anuale ale productivităţii de 2,5%. Forţa de muncă neutilizată combinată cu ritmuri
rapide de acumulare a capitalului sunt premizele pentru o creştere mult mai rapidă
pe termen mediu. Cea mai mare parte în creşterea productivităţii a fost pe seama
realocării resurselor, eficientizarea investiţiilor, creşterea capacităţilor utilizate,
eliminarea ineficienţelor şi o intensitate mai mare a muncii. Aceste aspecte ale
câştigurilor de productivitate sunt tranzitorii, în sensul că ele nu pot produce
creştere economică încontinuu.
Din ce în ce mai mult se acceptă ideea conform căreia creşterea economică şi
dezvoltarea durabilă depind într-o măsură nesemnificativa de disponibilitatea
resurselor naturale într-o anumită ţară. Investigaţia efectuată susţine afirmaţia

– 16 –
conform căreia succesul unei ţări în dezvoltarea ei socio-economică depinde de
aplicarea politicilor economice.
6. Astfel, altă concluzie este aceea conform căreia orice ţară este pe atât de bună
pe cât poate identifica şi corecta toate impedimentele în calea creşterii economice.
Pentru Moldova acestea sunt calitatea infrastructurii, calitatea capitalului uman, lipsa
inovaţiilor în întreprinderi, lacunele asociate cu calitatea şi libertatea mediului de
afaceri, inflaţia mare şi costuri ridicate ale resurselor financiare.
7.Unul dintre cele mai importante momente de stabilitate macroeconomică
pentru Republica Moldova, studiul identifică aspectul inflaţiei. Această alegere este
justificată şi de decizia BNM de stabilitate a inflaţiei şi trecerii la ţintirea inflaţiei.
Cele mai importante concluzii se referă la faptul că inflaţia nu are o natură monetară
pronunţată, ci depinde mai mult de structura economiei naţionale. Un alt aspect este
cel legat de preţurile la import care au o pondere semnificativă în totalul IPC.
8. În urma studiului ne dăm seama că Moldova nu are, la moment, toate
condiţiile de ţintire a inflaţiei. BNM nu dispune de mecanisme pentru a ţinti inflaţia
în Republica Moldova.
9. Mecanismul de transmisie prin rata dobânzii nu funcţionează, doar
mecanismul prin intermediul cursului valutar are o careva influenţă asupra inflaţiei.
În aceste condiţii altă concluzie este aceea că nivelul inflaţiei în Moldova este
dictat, în special, de aşteptările inflaţioniste.
10. Analiza surselor de creştere a ţărilor din CSI şi ECE a evidenţiat faptul că
Moldova ar trebui să ajungă la un nou stadiu de dezvoltare, cel bazat pe inovaţii.
Respectiv trebuie să se bazeze pe contribuţia TFP şi nu pe acumularea de capital.
Creşterea din anii recenţi, în ţările CSI, este pusă pe urma eliminării vechilor
bariere, tendinţelor de realocare a resurselor şi acumulare de capital. Moldova nu va
putea evolua mult timp folosind această sintagmă de creştere. Sunt esenţiale la acest
moment, surse pentru un salt la un nivel de dezvoltare mai înalt.
11. Conform simulărilor efectuate, în cazul aplicării modelului Barro (pre-
supunându-se o pondere de 10% a consumului guvernamental în PIB), a rezultat că
Moldovei (la un ritm anual de creştere de 5,47 %) i-ar fi necesari 56 de ani pentru a
atinge nivelul mediu al PIB-ului pe locuitor din cele trei ţări cel mai slab dezvoltate
din UE (Grecia, Portugalia şi Spania).
În cazul aplicării modelului Levine-Renelt, Moldovei (la un ritm anual de
creştere de 5,64 %) i-ar fi necesari 54 de ani (presupunându-se o pondere a
investiţiilor în PIB de 30%) pentru a atinge nivelul mediu al PIB-ului pe locuitor din
cele trei ţări plasate pe ultimele locuri în UE. În ambele cazuri, ritmul de creştere a
PIB-ului pentru cele trei ţări din UE s-a considerat constant la un nivel de 2% pe an.
Chiar celor mai avansate ţări din ECE le sunt necesari cel puţin 12-15 ani pentru a
ajunge din urmă nivelurile veniturilor din cele trei ţări de coeziune; cea mai ridicată
convergenţă o înregistrează Cehia şi Slovacia (conform regresiei Barro).
12. Aspectele legate de dezvoltarea Republicii Moldova este continuată de
analiza exporturilor în Moldova. Acest aspect a evidenţiat următoarele: o rată de
penetrare a importurilor destul de mare (producţia internă satisface doar 50 % din

– 17 –
necesităţile de consum ale ţării). Structura exporturilor după gradul de intensitate a
folosirii tehnologiilor în producţie se schimbă, Moldova exportând mai puţine produse
primare. Dar, la moment, ritmul schimbărilor este destul de lent. Analiza concentrării
şi diversificării exporturilor indică asupra faptului că exporturile Moldovei sunt mai
puţin concentrate, iar exportatorii naţionali nu exportă doar o gamă mică de bunuri.
Dar care au o pondere destul mică în totalul exporturilor. Atât cu industria viticolă cât
şi fără ea exporturile Moldovei relevă o concentrare mai mică. La fel, analiza indica o
structură a exporturilor mai diversificată decât în anii 2000, fapt ce ar putea permite
pe viitor, în cazul accentuării acestei tendinţe, evitarea unor şocuri externe. La
moment, nu putem discuta despre o diversificare puternică şi profundă.
13. Altă concluzie a studiului ne permite să identificăm ramurile în care Moldova
este mai diversificată şi anume: produse alimentare; băuturi alcoolice şi nealcoolice;
tutun; materiale textile şi articole din acestea; produse vegetale; produse alimentare;
băuturi alcoolice şi nealcoolice; tutun fără băuturi alcoolice; animale vii şi produse
animaliere; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare; piei brute, piei tăbăcite;
blănuri şi produse din acestea. Este de menţionat faptul că în cadrul acestor grupe de
mărfuri unele industrii, deşi într-un stadiu incipient, dar au un potenţial enorm.
Cele mai slabe sectoare sunt: produsele minerale; produsele chimice; maşini şi
aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi
imaginile; mijloace şi materiale de transport.
14. În urma analizei s-a constatat că indicele de sofisticare EXPY este destul
de mare pentru Republica Moldova. Ceea ce înseamnă că coşul de export al ţării
este mult mai sofisticat decât s-ar aştepta. Totodată, o astfel de performanţă este
comună pentru toate economiile în curs de tranziţie, deoarece ele posedă capital
uman relativ performant şi experienţă industrială.
Ultimele concluzii evidenţiază rolul investiţiilor şi exporturilor asupra creşterii
economice.
15. Investigaţiile efectuate relevă că creşterea economică s-a datorat în în-
tregime utilizării mai eficiente a capitalului şi a forţei de muncă, în urma proceselor
de restructurare a economiei. Creşterea productivităţii nu este una sustenabilă, fără
un proces masiv de investiţii. Începând cu anul 2000, se observă un impact
suplimentar semnificativ şi din partea acumulării de capital. Dacă aceasta va spori
în perioada următoare, iar declinul în ocupare se va stopa, atunci se estimează o
contribuţie superioară a TPF.
16. Una dintre sursele unei creşteri economice sustenabile, de factură
endogenă, se referă la calitatea factorului uman. Deşi, la începutul perioadei de
tranziţie, populaţia cu un înalt nivel de pregătire avea o pondere ridicată, totuşi
adaptarea ei la mecanismele economiei de piaţă s-a făcut cu dificultate. De aceea a
apărut un decalaj între structura specializărilor şi nevoile unei economii în tranziţie.
Îmbunătăţirea calităţii factorului uman este în măsură să asigure creşterea TFP şi să
valorifice transferurile de tehnologie, aspect concretizat începând cu anul 2000
(contribuţie pozitivă a capitalului uman de 1,86 puncte procentuale din ritmul de
creştere economică medie de 4,93 %). Astfel, deşi reducerea numărului persoanelor

– 18 –
ocupate a influenţat negativ creşterea economică, totuşi creşterea calităţii acesteia a
compensat într-o anumită măsură acest efect.
17. Indicele fluxului potenţial al ISD pentru Moldova are valoarea cea mai mică
din statele CSI, calculat după 12 variabile care influenţează atractivitatea economiei.
Moldova ocupă ultimul loc în perspectiva potenţialului de atragere a investiţiilor.
18. Influenţa investiţiilor şi exporturilor asupra creşterii economice în
Republica Moldova este una neproporţională şi contradictorie cu multe studii
autohtone. În primul rând, majorarea exporturilor a generat o îmbunătăţire a
eficienţei muncii şi a stocului de capital în sectoarele exportatoare ale economiei. În
funcţie de coeficientul elasticităţii PIB, se poate stabili că o sporire a exporturilor cu
10% a indus o rată medie de creştere economică de 1,5% în perioada 1993-2007
(caeteris paribus). Stocul de capital al economiei a avut cea mai ridicată contribuţie
la creşterea PIB, aspect care este specific evoluţiei economiilor aflate într-un proces
de recuperare a decalajelor.
19. Contribuţia relativ redusă a exporturilor contrazice viziunea conform
căreia acestea au constituit motorul creşterii economice în Republica Moldova
începând cu anul 2000. Însă, calculând PIB-ul ca sumă a valorilor adăugate brute,
adăugate de agenţii economici interni, atunci se obţine o explicaţie. Valoarea
adăugată înglobată în exporturi este una redusă, limitându-se în mare parte doar la
salariile lucrătorilor din respectivele sectoare de activitate. Structura exporturilor
din perioada analizată s-a caracterizat prin ponderea ridicată a lohn-ului
(aproximativ 40% din exporturi).
În această ordine de idei pot fi propuse următoarele recomandări:
1. Ministerului Economiei şi Comerţului şi Camerei de Comerţ şi Industrie este
necesar de a elabora Strategia de promovare şi intensificare a relaţiilor economice
externe a Republicii Moldova reieşind din necesitatea creării condiţiilor de atragere a
investiţiilor în sectoarele cu un grad ridicat de valoare adăugată.
2. Guvernului Republicii Moldova este necesar de a elabora şi implementa
strategii de creştere a competitivităţii întreprinderilor naţionale. Acest aspect poate
pregăti Moldova pentru un eventual eşec în cazul deschiderii tot mai mult spre exterior.
3. Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei este necesar de a stimula
concurenţa liberă prin strategii de demonopolizare a activităţii economice în Moldova.
4. Ministerului Economiei şi Comerţului este necesar de a elabora strategii de
redresare a infrastructurii publice reieşind din necesitatea acordării de sprijin pentru
efectuarea investiţiilor în acest domeniu şi stabilirii sectoarelor unde poate fi
stimulat parteneriatul public.
5. Ministerului Economiei şi Comerţului de a include în cadrul strategiilor de
susţinere şi acumulare a capitalului uman acordarea de subvenţii sau scutiri fiscale
pentru companiile ce oferă posibilitatea de instruire profesională în cadrul sau în
afara companiei.
6. Guvernului Republicii Moldova şi Băncii Naţionale este necesar de a
menţine politici macroeconomice ce ar asigura o stabilitate pe termen lung şi de a

– 19 –
elabora măsuri şi mecanisme de evitare a riscurilor de natură exogenă ce ar putea
afecta Republica Moldova.
7. Băncii Naţionale a Moldovei de a elabora şi dezvolta mecanisme de ţintire a
inflaţiei prin intermediul ratei dobânzii.
8. Guvernului Republicii Moldova este necesar de a desemna o agenţie
internaţională care ar reprezenta interesele naţionale pe lângă marile foruri şi
grupuri de afaceri internaţionale în baza unei strategii investiţionale naţionale şi
alocarea de prioritate sectoarelor economice care ar permite creşterea PIB potenţial.

IV. LISTA PUBLICAŢIILOR

1. Chistruga Marcel. Studiu privind estimarea factorilor de influenţă asupra
inflaţiei în Republica Moldova-Chişinău: Analele ULIM,Seria Economică,
2007, volumul 6, pag.113-120.
2. Chistruga Marcel. Liberalizarea comerţului internaţional,- Chişinău: Analele
ULIM,Seria Economică, 2007, volumul 5, pag. 283-287.
3. Chistruga Marcel. Impactul ISD şi a comerţului asupra creşterii economice o
abordare econometrică,- Chişinău: Analele ULIM,Seria Economică, 2008,
volumul 7, pag.192-196.
4. Chistruga Marcel. Studiu privind determinarea cotei optime de impozitare a
persoanelor fizice: practica internaţională şi posibilităţi de implementare în
Republica Moldova. Revista ştiinţifică „Studii economice”, Chişinău,ULIM,
2007, Nr.3, pag. 302-314.
5. Chistruga Marcel. Chistruga, Boris. Evoluţia economiei naţionale prin prisma
modelului Solow. Sau o viziune realistă asupra SCERS–ului. Revista
”Meridian ingineresc”,Chişinău,UTM, 2005, Nr.3, pag. p.70-72.
6. Chistruga Marcel. Experienţa ţărilor dezvoltate în asigurarea unor ritmuri
superioare de creştere economică. Revista Ştiinţifică „Economie şi
Sociologie”, - Chişinău, AŞM, 2008, Nr. 2, pag. 81-87.
7. Chistruga Marcel. Globalizarea prin prisma comerţului extern. Materialele
Simpozionului Internaţional al Tinerilor cercetători (14-15 apr. 2006). Ed. a 4-
a. Col. red.-Chişinău,Vadim Cojocaru, ASEM, 2006, pag.206-208.
8. Chistruga Marcel. O retrospectivă asupra factorilor de creştere economică în
condiţiile globalizării. Materialele Conferinţei Internaţionale „Problemele
actuale ale teoriei şi practicii relaţiilor moldo-japoneze”,-Chişinău, 13-14 mai
2005. Editura Fundaţiei pentru relaţiile moldo-japoneze, 2005, p.216-219.

– 20 –
 ADNOTARE
la teza de doctor în economie cu tema
“Evoluţia dezvoltării economice a ţărilor Europei Centrale
şi de Est în perioada post-integrare”

Scopul şi obiectivele din prezenta teză sunt determinate de necesitatea de a

analiza evoluţia economică şi factorii externi ca principalele determinante ale
creşterii economice. Ultima extindere europeană şi recentele efecte ale crizei
economice fac din descompunerea creşterii economice unul din cele mai importante
preocupări ale economiştilor.
Procesul de extindere a Uniunii Europene spre Est a adus modificări asupra
importanţei factorilor externi pentru Republica Moldova.
Aceste considerente impun dezvoltarea de propuneri concrete şi eficiente
printr-o analiză profundă şi prin recomandări de politică economică pentru a ajuta
ţările să crească pe termen lung.
Prezenta cercetare încearcă să se înscrie în eforturile teoretico-metodologice şi
practice de a clarifica conţinutul, semnificaţiile şi implicaţiile factorilor ce
determină creşterea economică şi descompunerea ei pentru Republica Moldova,
ţările CSI şi Europei Centrale şi de Est.
Cercetarea, include două aspecte: primul se referă la înţelegerea faptului cum
şi ce componente ale creşterii economice determină o dezvoltare durabilă, în paralel
fiind susţinută de transformări calitative în viaţa economică şi socială, influenţate de
factori externi, pentru asigurarea bunăstării umane la nivel individual şi social. În al
doilea rând, se referă la analiza cantitativă a diagnozei de politici ale creşterii
economice, măsuri şi identităţi ale sistemului economic.
În acest context, studiul evaluează influenţa factorilor externi asupra ţărilor
Europei Centrale şi de Est, calculează determinanţii creşterii economice şi
Productivitatea Totală a Factorilor. De asemenea, cercetarea efectuată a identificat
econometric relaţiile dintre investiţii şi exporturi ca principali indicatori ai influenţei
factorilor externi asupra Moldovei. De asemenea, a fost analizată sustenabilitatea
procesului de creştere economică pentru ţările Europei Centrale şi de Est.
Concluziile şi recomandările cercetării determină valoarea practică a tezei, ea
poate fi utilizate în procesul de luare a deciziilor şi în dezvoltarea de noi politici
publice. De asemenea, de mare interes, teza este pentru noi cercetări în domeniu,
think tank-uri şi mediul academic.

– 21 –
 ANNOTATION
to the PhD thesis in economics on the topic
“The evolution of economic development in Central and East European
countries after integration”

The goal and objectives of the present thesis are determined by the necessity
of analyzing economic evolution and external factors as main determinants of
economic growth. Last European enlargement and recent effects of economic crisis,
make growth diagnosis one the most important concern in the long-run of the
economists.
The advancement of EU enlargement process towards the East has brought
changes to the importance of external factors for Republic of Moldova.
These reasons trigger the development of concrete and effective proposals, to
assist the country to grow by giving insights and economic policy recommendations.
The present research tries to be included in the theoretic, methodological and
practical efforts to clarify the content, significance and implications of factors of
economic growth and economic growth decomposition for Republic of Moldova,
CIS and CEE countries.
The research embodies two aspects: first refers to understanding the fact how
and what component of economic growth triggers a more sustainable development
by the parallel support of qualitative transformations in the economic and social
life, influenced by the external factors, in ensuring the individual and social human
welfare. Second, refers to the quantitative diagnosis of growth policies, measures
and identities of economic system.
In this context, the paper evaluates the influence of external factors on CEE
countries, calculates growth determinants and Total Factor Productivity. Also, the
carried out research econometrically identified relationships between investments
and exports as main indicators of foreign factors for Moldova. Also the analysis of
sustainability of economic growth was conducted for CEE countries.
Conclusions and recommendations of the research determine the practical
value of the thesis, may be used in the decision making process and in developing
of new public policies. Also, of big interest, the thesis is for new research in the
area, think tank and academia.

– 22 –
 АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискание ученой степени доктора
экономических наук на тему:
„Эволюция экономического развития в странах Центральной и Западной
Европы в период пост интеграции”

Цель и задачи данной работы обусловлены необходимостью исследо-

вания внешних факторов как основных детерминантов эволюции экономи-
ческого роста. Последние волны расширения Европейского Союза и эффекты
экономического кризиса, сделали анализ экономического роста одной из
важнейших забот экономистов на современном этапе. Продвижение процесса
расширения ЕС к Востоку принесло изменения в важность внешних факторов
и для Республики Молдовы. Данное исследование посвящено теоретическим,
методологическим и практическим усилиям по разъяснению сущности, важ-
ности и импликации разных факторов в анализ разложения экономического
роста в странах СНГ, Центральной и Западной Европы и Молдовы.
Работа включает два аспекта: Во-первых, как и какой компонент
экономического роста вызывает в большей степени устойчивое развитие,
параллельно имея поддержку качественных преобразований в экономической
и общественной жизни под влиянием внешних факторов в обеспечении
индивидуального и социального человеческого благосостояния. Во-вторых,
ссылается на квантитативный диагноз политик, мер и тождеств эконо-
мической системы.
В этом контексте, в работе оценивается влияние внешних факторов на
экономику стран Центральной и Западной Европы, а также определяет
детерминанты роста и продуктивности факторов. Кроме того, данное
исследование выявляет эконометрические соотношения между инвестициями
и экспортом как главные индикаторы внешних факторов, которые влияют на
экономику Молдовы. Также проводился анализ поддерживания эконо-
мического роста в странах Центральной и Западной Европы и Молдовы.
Заключения и рекомендации исследования определяют практическую
ценность работы. Она может быть использована в процессе принятия
решении экономических политик. Кроме того, большой интерес работа будет
иметь для новых исследований и в академических кругах.

– 23 –
 CHISTRUGA MARCEL

EVOLUŢIA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

A ŢĂRILOR EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST
ÎN PERIOADA POST-INTEGRARE
Specialitatea 08.00.14 – Economie mondială;
relaţii economice internaţionale

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Bun de tipar 15.04.09

Formatul 60 x 84 1/16. Coli de tipar 1,5.
Coli de autor 1,0. Tirajul 50 ex.
PrepressPrint-SD

– 24 –