Sunteți pe pagina 1din 2

La prit

Dac nu o s nvai bine, toat viaa o s prii, ne spunea tata mereu. i nimic nu era
mai nfiortor de-att.
Nimnui nu-i plcea s preasc popuoii, dar oricum cu toii mergeam la prit. Mama
i punea basmaua n cap, iar tata ascuea sapele. Mama aduna mncarea n torb, iar tata
turna ap rece n termos i ip. Apa din ip trebuia but mai repede, pentru c se nclzea
la soare.
nainte de a pleca la prit, porcilor i ginilor le aduceam iarb rupt de sub gard.
Bobocilor le turnam ap n treuc, apoi mergeam s o adapm pe Jana, vaca noastr
nebun. Dup adapat o mutam n alt loc s pasc. Ne temeam mult ca Jana s nu ajung
n lucerna oamenilor i s se umfle, de aceea bteam priponul n pmnt ct mai tare.
Cheia de la ua casei mama o lsa sub olul de pe prag, dar ca s se asigure definitiv, mai
punea i mtura n u. Toat securitatea casei era: cheia sub ol, mtura n u i aric.
aric era un cine fricos, dar oricum ltra cnd trecea cineva pe drum.
n drum spre popuoii notri verzi i plini de pragin, mama i tata mereu priveau prin
ogrzile oamenilor. Un obicei de-a moldovenilor vechi de cnd lumea.
- Iaca matinc Vasea i-a cumprat pui i rute.
- Vd c i Tamara s-o apucat de vruit saraiul.
- Nu a ntors sacii pe care i-a mprumutat la moar?
- nc nu.
- Iaca na, f bine la oameni.
i ncepea pritul. Fiecare lua cte un rnd, sau doi i ncepea lungul drum n care
reueai s te gndeti de dou ori la toat viaa trit. Dac se ntmpla s taie cineva
vreun popuoi, atunci era astupat cu rn, s nu observe tata. Dar tata oricum observa.
m timp ce furnicile atacau prnzul nostru, tata prind ne povestea peripe ii de cnd era
soldat, iar mama ne ruga din cnd n cnd s-i aducem ap de but. Apa deja nu mai era
rece, dar princiapul c era ud.
-Doamne ajut! striga vreun trector.
- Mai d Doamne!
- Mai avei?
- Mai avem.
Prnzul de pe deal n btaia soarelui i a vntului era cel mai gustos. De mici ni se spunea

c mncarea nfulecat pe deal e adus de la iepuri. i mncam repede, chiar i ceapa,


pentru c ne temeam s nu se supere iepurele. Slnina fraged, pinea din cuptor, brnza,
oule fierte, ceapa i ptlgelele erau prnzul nostru de pe deal.
i mare mai era lenea dup mncare. i ncepeau rugciunile: mama se ruga s terminm
de prit n dou zile, iar noi ne rugam s plou chiar n momentul cela. Multe priviri
erau aruncate spre cer n sperana unui nor ntunecat, dar nu vedeam dect soarele rnjind
batjocoritor.
Cnd o sap se ngloda, cealalt i srea n ajutor s o rad de glod. Rnd dup rnd,
ppuoi dup ppuoi, trecea timpul i cobora seara peste pritori.
- S mai prim cte un rnd, i-apoi s mergem acas.
- Da, da, nu de alta dar ne prinde noaptea pe deal.
- i vaca trebuie adus de pe ima.
- i bobocii cred c nu mai au ap n treuc.

S-ar putea să vă placă și