CUPLURI

CELEBRE
Proiect realizat de:
Prandea Andreea

Mihai Eminescu si Veronica Micle

Poezia lui Eminescu este imposibil de
neles fr Veronica Micle. Iubirea
pentru Veronica s-a transformat ntr-o
not muzical nelipsit din tot ceea ce
se nelege prin poezie de iubire
eminescian. Ei au creat cea mai
frumoas poveste de iubire a literaturii
romne, trezind n sufletele cititorilor
visul tainic de a ntlni o astfel de
iubire. Corespondena dintre Eminescu
i Veronica a constituit, pentru istoricii
literari, un material de o valoare
inestimabil. Corespondena dintre
Mihai Eminescu i Veronica Micle este
una sentimental, tonul intim dezvluind
dragostea unui romantic zbuciumat,
cuttor al iubirii absolute i a unei
femei care ncearc s gseasc un
echilibru, o armonie, o bucurie a
mplinirii.

Tristan si Isolda

Iubirea dintre Tristan si Isolda ocupa un loc binemeritat in galeria marilor povesti
de iubire ale lumii. Acest mit celtic al iubirii invincibile a circulat in diferite
variante si a suscitat imaginatia multor artisti plastici si compozitori. Separati mai
intai de originea lor si apartinand unor tari aflate in razboi, mai apoi de un sot si un
prieten bun, Tristan si Isolda trebuie sa-si invinga sentimentele puternice ce le
simt unul pentru celallalt, din loialitate fata de rege si tara.Dar, in ciuda
eforturilor lor de a sta departe unul de celalalt, pasiunea dintre ei devine din ce in
ce mai puternica. In final, ei risca totul pentru o ultima imbratisare.Iubirea dintre
Tristan si Isolda ramane o drama a iubirii nepieritoare, dar in acelasi timp a
razbunarii, tradarii si despartirii E una din acele povesti de iubire care
emotioneaza pana la lacrimi si ii infiereaza pe cei care, la adapostul legilor stabilite
si consfintite de biserica - o institutie foarte puternica in acele vremuri -
savarsesc o nelegiuire, impiedicand doi tineri care se iubeau sa casatoreasca.

Orfeu si Euridice
Orfeu s-a indragostit de nimfa
Euridice, pe care reusise sa o
incante cu maiestria sa. Ea dantuia
impreuna cu alte nimfe pe aceasta
muzica divina. In ochii ei ii placea
lui Orfeu sa-si scalde fericirea,
zile si nopti la randul, nestiind
soarta cruda ce ii fusese harazita.
Intr-o zi, Euridice moare muscata
de un sarpe veninos, in timp ce era
urmarita de un tanar care se
indragostise de ea. O jale fara
margini l-a cuprins pe Orfeu, care
a implorat mila zeilor, cerand
invierea nepretuitei lui Euridice.
Dar cerul a ramas mut, asa ca el
pleaca in Infern, pe taramul
umbrelor, pentru a-si regasi iubita.

Cu lira sa el reuseste sa treaca cu bine de toate primejdiile din drumul sau. Ajuns
la Hades, zeul mortii, reuseste sa-i inmoaie inima acestuia. El ii canta cu lira-i
fermecata si ii marturiseste in stihuri dragostea curata care il inlantuise pentru
toata viata de iubita sa Euridice.Zeul se indura si va face pentru Orfeu ceea ce
nici unui muritor nu i-a fost ingaduit: i-o va reda pe Euridice. Ea il va urma pe
drumul spre lumea celor vii, cu conditia ca Orfeu sa nu intoarca capul si sa nu se
uite la iubita sa, pana la iesirea din imparatia umbrelor.Aproape de iesire, cand nu
mai avea decat cativa pasi, Orfeu intoarce capul de teama ca poate Euridice s-a
ratacit pe drum si nu e in urma lui. O mai vede pentru ultima oara pe Euridice,
care, cu bratele intinse spre el, aluneca inapoi in Infern. Zadarnic incearca sa se
intoarca inapoi la Hades, nu ii mai este ingaduit. Rataceste prin lume abatut si
trist, cu privirea pierduta si cu dorul in inima. Doar cantecul ii mai ramane drept
consolare pentru pierderea iubitei. Nu mai vrea sa vada nici o femeie, din
credinta si iubire pentru Euridice.

Cleopatra si Cezar

Cleopatra a cutat s-i ating

scopurile politice intrnd n gra iile lui
Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul
regal din Alexandria i se spune c i-a
fost dus lui Iulius Cezar nfurat
ntr-un covor, care i-a fost oferit
cadou. Cleopatra, o femeie nu prea
frumoas dar totui seductoare, a
atras atenia puternicului lider roman,
acesta fiind de acord s participe la
rzboiul civil egiptean de partea ei.
Cleopatra iei nvingtoare din acest
conflict i rmase la domnie . n iunie
47 .Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre
care a pretins c este al lui Iulius
Cezar i pe care l-a botezat "Cezarion"
("micul Cezar"). La ntoarcerea lui
triumfal la Roma, Iulius Cezar a fost
ntmpinat de Cleopatra i Cezarion.
Sub auspiciile negocierii unui tratat cu
Roma, Cleopatra a locuit ntr-o vil
deinut de Iulius Cezar, situat n
afara capitalei.

Cleopatra si Marcus Antonius

Cleopatra voia s i-l fac pe Marc Antoniu aliat,

aa cum i fusese nainte Cezar. De aceea n 41
.Hr. a ajuns la Tarsus ntr-o magnific barj,
costumat n Venus, zeia iubirii la romani.
Reuind s l seduc pe Marc Antoniu, se
ntoarse mpreun cu el la Alexandria, unde
petrecur iarna mpreun. n 40 .Hr., Marc
Antoniu s-a ntors la Roma i s-a cstorit cu
sora lui Octavian (Octavia), ntr-o ncercare de ai repara aliana cu fratele acesteia. Totu i,
triumviratul a continuat s se deterioreze. n anul
37 .Hr., Marc Antoniu s-a desprit de Octavia i
a cltorit spre est, fcnd aranjamente astfel
nct Cleopatra s i se poat altura n Siria. n
perioada n care au fost desprii, Cleopatra i-a
druit 2 gemeni, un biat i o fat. Potrivit
propaganditilor lui Octavian, cei 2 amani erau
cstorii la vremea respectiv, fapt ce nclca
legea roman care interzicea romanilor s se
cstoreasc cu strini. Dupa batalia de la
Actium, Cleopatra s-a refugiat ntr-un mausoleu.
Marc Antoniu, fiind informat c regina Cleopatra a
murit, s-a njunghiat cu sabia. nainte de a muri,
la el a venit un alt mesager, care l-a informat c
Cleopatra era nc n via. Marc Antoniu a cerut
s fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei,
a implorat-o pe aceasta s fac pace cu Octavian,
apoi a murit n braele iubitei sale. Dup sosirea
triumfal a romanilor, Cleopatra a ncercat s-l
seduc pe Octavian, ns acesta a rezistat
farmecelor ei.

Ludovic al XVI-lea si Maria

Antoaneta

Ludovic al XVI-lea si Maria

Antoaneta au ramas cunoscuti in
istorie mai degraba prin soarta
cruda care le-a harazit un final
tragic decat prin dragostea care ii
unea. Pentru ca nu a fost vorba de
dragoste. Casatoria lor a fost
dictata de interese politice: intarirea
relatiilor diplomatice dintre tarile lor
de provenienta, Franta si Austria.
Desi s-au cununat in anul 1770, abia
in 1777 se consuma casatoria dintre
Marie Antoinette si sotul ei, iar un
an mai tarziu se va naste primul
copil, Maria Terezia Carolina.
Destinul si sfarsitul tragic al
cuplului regal Ludovic al XVI-lea si
Maria Antoaneta, unit de interese
politice si ucis de furia dezlantuita a
poporului , ii confera o trista
celebritate

Adolf Hitler si Eva Braun

Hitler mai avusese si alte relatii inainte de Eva
Braun. Spre exemplu, o simpatiza peste masura
pe nepoata sa, Geli Raubal, si dupa opinia unui
cunoscut biograf al sau, Geli a fost singura
femeie din viata dictatorului fata de care acesta
a fost vreodata dependent. Abia dupa moartea
nepoatei sale, care s-a sinucis din cauza geloziei
unchiului sau, Hitler isi indreapta atentia asupra
Evei Braun. Nu intamplator, Eva semana foarte
mult cu acesta nepoata, cu care dictatorul a avut
o relatie incestuoasa. Putem sa intelegem
atractia lui Hitler pentru aceasta femeie si din
prisma parerilor exprimate chiar de el. Ii placeau
femeile tinere, simple si fara prea mari visuri si
ambitii in viata, pe care sa le poata modela dupa
bunul plac. Intre cei doi pare sa fi existat o
atractie reciproca puternica. In ciuda impotrivirii
tatalui ei, care nu-l placea deloc pe Hitler si nu
era de acord cu ideile sale politice, Eva Braun se
muta in apartamentul iubitului ei, din Munchen.
Eva Braun, asa cum se poate vedea, era o
femeie frumoasa, cu silueta zvelta si trasaturi
fine. Ii placeau sporturile, dar nu prea a avut
ocazia sa le practice, din cauza izolarii in care
era nevoita sa traiasca, in calitate de amanta
secreta a dictatorului. Ea va fi sotia dictatorului
doar pentru o noapte, pentru ca in ziua
urmatoare cei doi se sinucid, luind cianura,
Hitler nesuportand ideea infrangerii. Povestea
lor de dragoste oscileaz ntre ridicol i grotesc,
primind ns i trsturi tragice . Ea s-a sfarsit la
fel de zbuciumat, precum fusese tot timpul vietii.

Bonnie si Clyde

Bonnie Parker si Clyde Barrow sunt proscrisi

celebri, talhari si criminali care au strabatut
Statele Unite ale Americii in timpul Marii Depresii
(1929-1939). Faptele lor nelegiuite i-au facut
celebri in intreaga lume si intr-un mod ironic
povestea lor a devenit in timp un mit al iubirii
pana la moarte, al iubirii profunde, un mit in care
doi oameni se pot iubi chiar daca faptele lor ii
condamna si ii transforma in criminali. Au intrat
in atentia presei si a intregii natiuni americane
intr-o perioda care este descrisa adeseori drept
Era inamicilor publici datorita numarului mare
de proscrisi dati in urmarire de catre FBI, printre
care Al Capone, Ma Barker, John Dillinger si
evident eroii nostri Bonnie si Clyde.
Se pare ca Bonnie si Clyde s-au intalnit la
inceputul anului 1930, in casa unei prietene
comune. Bonnie era somera si avea grija de o
prietena care in urma unui accident se alesese
cu o mana rupta. A fost dragoste la prima vedere,
acesta fiind si motivul pentru care Bonnie s-a
alturat bandei lui Clyde. In ciuda crimelor comise
de el si colegii lui, Bonnie i-a ramas loiala pana
la moarte.

Marilyn Monroe si James

Dougherty

La vrsta de aisprezece ani,

Monroe se cstorea cu James
Dougherty pe 19 iunie 1942. n
crile sale The Secret Happiness
of Marilyn Monroe i To Norma
Jeane With Love, Jimmie,
Dougherty afirm c erau
ndrgostii i c ar fi trit fericii
dac visul ei de a deveni celebr
nu i-ar fi ndeprtat. Totui Monroe
a susinut mereu c aceasta a fost
o cstorie din interes. Marilyn a
divorat de Dougherty pe 13
septembrie 1946. Faptele lui
Dougherty nu susin nici ele
afirmaiile despre dragostea
adevrat dintre el i Monroe. El
s-a recstorit la numai cteva
luni de la divorul lor.

Marilyn Monroe si Joe DiMaggio

n 1951 star-ul de baseball Joe DiMaggio a

vzut o fotografie a lui Monroe cu doi
juctori de la Chicago White Sox, dar a
ateptat pn dup retragerea lui s i
cear domnului care organizase fotografia o
ntlnire cu ea. Monroe nu a vrut s se
ntlneasc cu el, temndu-se c este un
sportiv ngmfat, dar dup doi ani de
curtenire cei doi s-au cstorit la primria
din San Francisco pe 14 ianuarie 1954. n
perioada lunii lor de miere, ei i-a fost
solicitat s viziteze trupele din Coreea
pentru a-i nveseli pe soldai. Ea a sus inut
zece spectacole n patru zile la
temeperaturi extrem de sczute. Audien a
sa a constat n peste 100 000 de solda i i
marinari. Dup mrturisirile presei, Joe nu
a fost ncntat de decizia so iei sale din
timpul perioadei pe care el i-o imaginase ca
fiind o perioad foarte intim. Dup
filmarea celebrei scene cu ridicatul fuste
din The Seven Year Itch, Joe a fost att
de "scrbit" de "uurina" lui Marilyn c a
nceput s o abuzeze. La 274 zile de la
cstorie, ea a depus actele pentru divor ,
iar ca motiv era declarat "cruditatea
mental". Monroe i DiMaggio i-au reluat
relaia dup divorul ei de Arthur Miller

Marilyn Monroe si Arthur Miller

Pe 29 iunie 1956, Monroe s-a cstorit cu

Arthur Miller, pe care l cunoscuse n anul
1951, n cadrul unei ceremonii civile
desfaurat la White Plains, New York.
Judectorul Seymour Robinowitz a oficiat
ceremonia grabnic desfurat n biroul
lui Sam Slavitt (nunta a fost ascuns
presei i publicului). Dei a crescut ca
fiind cretin, ea s-a convertit la iudaism
nainte de a se mrita cu Miller. Dup
ncheierea filmrilor la The Prince i
Showgirl cu Laurence Olivier, cuplul s-a
ntors din Anglia n Statele Unite, unde iau dat seama c ea era nsrcinat.
Totui, ea suferea de endometrioz, i
sarcina era ectopic. A urmat mai apoi o
ntrerupere de sarcin. Scenariul lui Miller
pentru The Misfits, o poveste despre
dispariia unei divorate, a vrut sa fie
cadoul su de Sf. Valentin ctre soia sa,
dar filmrile la aceast pelicul au nceput
n 1960, cnd cstoria lor scria. Un
divor mexican a fost acordat pe 24
ianuarie 1961. La 17 februarie 1962, Miller
s-a cstorit cu Inge Morath, una dintre
fotografele care au contribuit la realizarea
peliculei The Misfits.