Academia de Studii Economice a Moldovei

Catedra „Relaţii Economice Internaţionale”

Teză anuală
la „Comerţ Internaţional”
Tema :
„ Politica tarifară
şi rolul tarifului vamal în R. Moldova ”
Planul:
Introducere
1. Politica comercială a statului şi politica tarifară ca parte componentă a
acestui sistem. Obiective şi instrumente de reglementare a politicii
tarifare..........................................................................................................4
2. Politica tarifară şi practica aplicării ei pe plan internaţional.
Asociaţiilor de Liber Schimb pe plan internaţional...................................10
3. Aplicarea politicii tarifare în Republica Moldova.....................................20
Concluzie

2
 Introducere
În perioada postbelică, în condiţiile adîncirii interdependenţelor dintre state,
reglementarea relaţiilor economice între acestea a devenit o necesitate obiectivă,
urmărindu-se coordonarea modului de acţiune a statelor în domeniul politicilor
comerciale. Ca urmare, în această perioada a apărut şi tendinţa de globalizare a
relaţiilor economice dintre state prin intermediul unor acorduri care au încercat să
codifice anumite principii şi reguli în ce priveşte folosirea diverselor instrumente şi
măsuri de politica comerciala în relaţiile reciproce. Pe linia aceasta s-a înscris
activitatea Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), iar în prezent
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).
Cu toate acestea, practica relaţiilor economice internaţionale arată că statele au
elaborat şi aplicat în aceasta perioadă instrumente de politică comercială din ce în ce
mai variate, urmărind dezvoltarea sau stoparea unor relaţii economice cu anumite
state, încălcînd dese ori multe principii şi reguli stabilite în anumite acorduri în ce
priveşte folosirea acestor instrumente în relaţiile comerciale reciproce.
Această realitate s-a manifestat în mod diferit de la o ţară la alta, fiecare avînd
specificul său în promovarea relaţiilor sale economice cu partenerii.
În acest sens, primul capitol constituie o prezentare generală a politicilor
comerciale, şi în special a obiectivelor şi instrumentelor de reglementare a politicii
tarifare.
Cea dea doua parte a lucrării se axează pe practicile internaţionale aplicate în
domeniul politicii tarifare şi asociaţiile de liber schimb formate pe plan internaţional.
Ultimul capitol reflectă specificul politicii tarifare în Republica Moldova şi rolul
tarifului vamal în reglementarea relaţiilor externe.

3
 Capitolul I
Politica comercială a statului şi politica tarifară ca parte componentă a
acestui sistem. Obiective şi instrumente de reglementare a politicii tarifare

Politica comercială cuprinde totalitatea reglementărilor adoptate de către stat (cu

caracter juridic, administrate, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) în scopul
promovării sau al restrîngerii schimburilor comerciale externe în vederea protejării
economiei naţionale de concurenţa străină.
Cu ajutorul instrumentelor şi măsurilor de politică comercială orice stat stabileşte
obiectivele sale pe termen lung stimulînd dezvoltarea economiei naţionale. De aici
rezultă că politica comerciala a oricărui stat trebuie să îndeplinească trei funcţiuni
principale:
a) de promovare a relaţiilor economice externe, prin impulsionarea exporturilor;
b) de protejare a economiei naţionale de concurenţa străina, prin reglementarea şi
controlul importurilor;
c) de realizare a unui echilibru dinamic în balanţa comercială şi de plăţi, şi
concomitent, de sporire a rezervei valutare a statului.
Din obiectivul pe termen lung derivă o multitudine de obiective pe termen scurt şi
mediu pe care statele le pot urmări cu ajutorul instrumentelor şi măsurilor de politică
comercială, cum sunt: perfecţionarea structurii schimburilor comerciale externe,
restrîngerea sau stimularea comerţului cu anumite produse sau grupe de produse,
anumite modificări în orientarea geografică a schimburilor comerciale, intensificarea
schimburilor comerciale cu anumite ţări şi regiuni, etc. Aceste obiective pot diferi de la
un stat la altul şi de la o perioadă la alta în funcţie de o serie de condiţii interne şi
internaţionale.

4
 În general, în domeniul politicii comerciale se acţionează cu ajutorul a trei
categorii principale de instrumente şi măsuri:
a) de natura tarifară (vamală);
b) de natura netarifară;
c) de natura promoţională.
În general, primele două categorii de instrumente vizează importul, iar cea de-a
treia categorie vizează exportul.

Politica tarifară este instrumentul tradiţional de asigurare pentru economia

naţională a unei protecţii adecvate faţă de concurenţa externă, deci faţă de importul de
produse concurente din străinătate. În unele cazuri politica vamală vizează şi exportul,
prin protejarea consumului intern faţă de tendinţa de ieşire din ţară a unor mărfuri strict
necesare local sau prin acordare de facilităţi la importuri folosite în producţii de export.
În afara de influenţarea nivelului preţurilor mărfurilor din import (uneori şi celor de
export), ca principal scop, politica vamală are şi următoarele obiective: supravegherea
aplicării reglementărilor referitoare la controlul relaţiilor financiare cu străinătatea;
elaborarea periodică a statisticii de comerţ exterior la export şi import, supravegherea
diverselor reglementări sanitare, de mediu, sau de ordine morală publică referitoare la
mărfurile de import sau export.
Politica tarifară a oricărui stat se bazează pe tariful său vamal şi pe taxele vamale
aplicate la produsele importate şi exportate (în unele cazuri).

a) TARIFUL VAMAL
Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale, precum şi taxele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupe de produse.
Ca regulă generală, sunt cuprinse în acest catalog şi produsele scutite de impunerea
vamala la importul lor pe teritoriul vamal al ţarii respective (sau la export).

5
Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se bazează pe criterii diferite: originea
mărfurilor (animală, vegetală, minerală) şi gradul lor de prelucrare (materii prime,
semifabricate, produse finite) sau o combinaţie a acestor două criterii.
Cît priveşte tipurile de tarife vamale folosite pe plan internaţional, acestea sunt de doua
feluri: simple şi compuse.
Tarifele vamale simple sunt acelea care au o singură coloana de taxe vamale pentru
toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de provenienţa lor (taxe
convenţionale). Acestea sunt folosite, de regula, de unele ţări în curs de dezvoltare, deşi
în practică şi unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe vamale (îndeosebi
preferenţiale).
Tarifele vamale compuse sunt acelea care au două sau mai multe coloane de taxe
vamale, fiecare aplicându-se mărfurilor provenind din anumite ţări. Taxele vamale
înscrise în aceste coloane pot fi convenţionale, autonome, preferenţiale (pe baza de
reciprocitate sau pe baza de nereciprocitate). Acest gen de tarife are cea mai largă
răspîndire pe plan internaţional, fiind folosit nu numai de ţările dezvoltate, ci şi de ţări
în curs de dezvoltare şi ţări în tranziţie la economia de piaţa.
Tarifele vamale se aplică pe teritoriul vamal, care reprezintă întregul teritoriu asupra
căruia se extinde tariful vamal şi celelalte măsuri de politică comerciala şi în care se
realizează ponderea covîrşitoare din comerţul exterior al ţării.

b) TAXA VAMALĂ
Taxa vamală este un impozit aplicat mărfurilor importate pe teritoriul naţional sau
exportate în străinătate. În prezent, marea majoritate a ţărilor lumii aplică numai taxe
vamale de import, cele privind exportul fiind desfiinţate. De asemenea, tranzitul de
mărfuri este scutit de plata taxelor vamale.
Taxele vamale pot fi clasificate după următoarele criterii:
a) după scopul impunerii ;

6
b) după obiectul impunerii ;
c) după modul de percepere ;
d) după modul de stabilire .

a) După scopul impunerii, taxele vamale se împart în două categorii:

-
taxe vamale cu caracter fiscal se percep cu scopul de obţinerea de venituri pentru
bugetul statului ;
-
taxe vamale cu caracter protecţionist, prin intermediul lor urmărindu-se, în primul
rînd, reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate şi implicit protejarea
pieţei interne de concurenţa străina.
b) După obiectul impunerii taxele vamale sunt de trei feluri:
-
de import - se percep asupra mărfurilor importate atunci cînd acestea trec graniţele
vamale ale ţării importatoare. Ele constituie un principal mijloc de protejare a
produselor naţionale faţă de concurenţa străină contribuind direct la ridicarea
preţului mărfurilor importate şi făcîndu-le din acest punct de vedere mai puţin
competitive în raport cu cele indigene.
-
de export - se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci cînd acestea
sunt exportate. Ele nu au o larga răspândire pe plan internaţional, comparativ cu
cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse şi pe perioade
limitate de timp. Prin intermediul lor, pe lînga scopul fiscal, se pot urmări două
obiective: fie ridicarea preţului la produsele respective pe piaţa internatională (cu
condiţia ca statul respectiv sa fie un principal exportator şi furnizor pe piaţa
internaţională la produsele vizate), fie limitarea unor exporturi pentru a încuraja
dezvoltarea anumitor ramuri industriale pentru care ţările respective dispun de o
bază corespunzătoare de materii prime.

7
-
de tranzit - se percep de către stat asupra mărfurilor străine care tranzitează
(traversează) teritoriul vamal al ţării respective. Ele nu au o răspândire prea larga
pe plan internaţional şi, de regula, atunci cînd se percep, ele au un nivel scăzut.
c) După modul de percepere a taxelor vamale, acestea sunt:
-
ad-valorem - se percep de către stat asupra valorii vamale a mărfurilor importate
(sau exportate) şi se stabilesc sub forma unor cote procentuale care se raportează la
valoarea vamala a mărfurilor respective. Valoarea vamala este exprimata in
moneda naţională a ţării importatoare şi se calculează prin transformarea preţului
mărfii importate, exprimat într-o valută străina, în moneda naţională la un curs
agreat de Fondul Monetar Internaţional.
-
specifice - se percep de către stat pe unitatea de măsura fizică a mărfurilor
importate (sau exportate) (bucată, tonă, metru cub, metru pătrat, vagon etc.) şi se
stabilesc sub forma unei cifre (sume) absolute în moneda ţării respective.
-
mixte - se percep atunci cînd taxele vamale ad-valorem nu sunt destul de eficace ca
mijloc de protecţie; în aceste cazuri, pe lîngă taxa vamala ad-valorem se mai
percepe, temporar, şi o taxă vamală specifică atunci cînd preţurile înregistrează
importante scăderi.
d) După modul de stabilire sau fixare de către stat, taxele vamale se împart în patru
categorii:
-
autonome - sunt stabilite de către stat în mod independent şi nu pe baza unor
convenţii bi- sau multilaterale încheiate cu alte state. De regulă, aceste taxe se
percep asupra mărfurilor care provin din ţările cu care statul respectiv nu are
încheiate acorduri comerciale, adică se aplică în afara regimului clauzei naţiunii
celei mai favorizate. Ele au 2 trasaturi caracteristice: au un nivel foarte ridicat şi nu
fac obiectul negocierilor, constituind o puternică barieră în calea schimburilor
comerciale dintre state.

8
 -
convenţional - se stabilesc de către stat prin înţelegere cu alte state, conform
clauzelor convenite prin acordurile bi- sau multilaterale încheiate. Ca regulă
generala, aceste taxe se percep asupra mărfurilor provenind din ţările care îşi acordă
reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. Trasaturi caracteristice: sunt mult mai
reduse decît cele autonome şi fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul OMC.
-
preferenţiale - sunt taxe foarte reduse ca nivel (uneori chiar zero) şi se aplică tuturor
sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţari şi nu se extind asupra
mărfurilor provenind din celelalte ţari. Ele reflecta un regim de favoare ce se
stabileşte între anumite ţări şi care nu se extinde asupra celorlalte state.
-
de retorsiune - se aplică de către stat ca represalii şi ca răspuns la politica comercială
neloială a altor state (politica de dumping şi politica de subvenţionare a
exporturilor). Aceste taxe îmbracă doua forme: taxe antidumping şi taxe
compensatorii şi se percep ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale în
vigoare. Ele au un nivel prestabilit în sensul ca nu pot depăşi un anumit nivel,
respectiv taxele antidumping nu pot depăşi marja de dumping, iar cele compensatorii
nu pot depăşi nivelul subvenţiei de export.
Aceste taxe îşi găsesc aplicabilitate practică diferit de la o ţară la alta, de la o
regiune la alta. În primul rînd se observă o diferenţiere evidentă între ţările dezvoltate şi
cele în curs de dezvoltare, atît după natura taxelor stabilite cît şi după modul lor de
percepere. În continuare voi prezenta aspectele politicii tarifare aplicate în diferite ţări şi
specificul acestei politici de la o regiune la alta.

9
 Capitolul II
Politica tarifară şi practica aplicării pe plan internaţional.
Crearea Asociaţiilor de Liber Schimb pe plan internaţional

Practica aplicării politicii tarifare, ca modalitate a funcţionării instituţiei statului în

reglementarea politicii sale comerciale clasice vis – a – vis de exterior în diferite ţări
prezintă particularităţi aparte.
Ca etalon în acest sens, se cere studierea, mai întîi de toate, a politicilor comerciale
tarifare aplicate în cadrul triadei UE – SUA – Japonia. Totuşi pentru a înţelege
mecanismele regulării politicilor respective se impune şi studierea lor separată pe
regiuni şi pe ţări concrete.
Dialogul economic U.E. - SUA se ţine prin «Agenda Economică Pozitivă», adoptată
la 2 mai 2002. Prin realizarea acesteia cei doi mari actori ai comerţului mondial îşi
inventariază reciproc, an de an, barierele în calea fluxurilor bilaterale de mărfuri,
servicii si investiţii.
Contextul multilateral în care se plasează dialogul economic transatlantic este
marcat de Runda Doha de negocieri comerciale lansată în noiembrie 2001 şi de eşecul
ministerialei de la Cancun din septembrie 2003 în cadrul OMC. Demontarea barierelor
tarifare şi netarifare în plan multilateral nu poate fi decât benefică fluxurilor comerciale
între UE şi SUA.
Raportul la care mă refer marchează atât progresele (a) în demontarea unor bariere, cât
şi elementele preocupante (b) pentru UE rezultate din presiunile protecţioniste ale
operatorilor americani, prin care slăbesc abilitatea Administraţiei SUA de a-şi respecta
obligaţiile internaţionale.
a) Printre progrese (paşi favorabili UE) putem enumera:
- decizia preşedintelui SUA din 4 decembrie 2003 de a retrage clauza de salvgardare la
importul de produse siderurgice;

10
- impunerea de către OMC a obligativităţii modificării de către SUA a legislaţiei
antidumping (aşa numitul «amendament Byrd»), pentru alinierea ei la normele de
comerţ internaţional;
- autorizarea de către OMC a Uniunii Europene de a impune măsuri de retorsiune în
cazul în care SUA nu-şi vor modifica legea privind exonerarea de taxe a profiturilor
extrateritoriale.
Astfel de progrese rămân în bună măsură teoretice, atâta vreme cât efectele lor nu se fac
încă simţite în tranzacţiile exportatorilor europeni.
b) în sfera elementelor preocupante pentru UE, în anul 2003 se evidenţiază continuarea
unor practici ale SUA de a introduce noi măsuri de securitate naţională de natură să
distorsioneze comerţul:
- taxe de procesare în vamă;
- limite excesive de facturare a mărfii impuse importatorilor;
- nerecunoaşterea de către SUA a statutului UE de uniune vamală şi tratarea sa în
consecinţă la Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV);
- extinderea recentelor norme de protecţie a frontierei SUA asupra firmelor străine, ceea
ce sporeşte costurile exportatorilor europeni;
-„Bioterorismul" 1)

Faţă de ţările în curs de dezvoltare, instrumentul clasic aplicat prin care ţările
dezvoltate, de altfel ca şi UE, sprijină exporturile faţă de acestea, este sistemul
preferinţelor tarifare, adică sistemul prin care bunurile exportate de ţările în curs de
dezvoltare sunt supuse unui tarif de import favorabil, faţă de cel normal. Aceste
preferinţe vamale constituie un stimulent pentru întreprinderile de comerţ şi distribuţie
din ţările dezvoltate să importe din ţările în curs de dezvoltare, ajutându-le, astfel, pe
acestea din urmă, să concureze cu mai mare succes pe principalele pieţe internaţionale.
___________________________________________________________________________________________________
1) Revista « Tribuna economică » Nr.21 din 26 mai 2004

11
Reglementările actuale privind sistemul generalizat de preferinţe al UE sunt cuprinse în
Reglementarea Consiliului (EC) nr. 2501/2001, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2002,
care expiră a 31 decembrie 2004.
De sistemul generalizat de preferinţe (GSP), acordat în mod unilateral de UE,
beneficiază 178 ţări în curs de dezvoltare. în 2002, importurile cu tarif vamal
preferenţial ale UE s-au cifrat la 53,2 miliarde euro, din care aproximativ jumătate, cu
scutire totală de taxe vamale şi jumătate, cu taxe vamale reduse. În general, UE nu
impune nici o condiţie beneficiarilor acestui regim, nici în privinţa accesului produselor,
nici al investiţiilor europene pe piaţa ţărilor beneficiare. 2)
Ca tip special de aranjament preferenţial, 49 ţări în curs de dezvoltare cu cele mai mici
venituri pe locuitor din lume, beneficiază de cote de acces şi scutire tarifară totală
pentru exporturile lor în UE.
În cadrul Acordului Cotonou, încheiat cu ţările ACP, ca rezultat al legăturilor istorice şi
economice seculare dintre Europa şi ţările ACP (Africa, Caraibe, Pacific), UE acordă un
regim preferenţial importurilor din aceste ţări. în 2002, din cele 77 ţări ACP, au fost
importate, în regim preferenţial, produse în valoare de circa 41 miliarde euro, din care
39 miliarde euro fără nici o taxă vamală, iar alte 1,9 miliarde euro cu taxe vamale
reduse. Circa 30% din aceste importuri au fost total scutite de taxe vamale, datorită
tratamentului preferenţial special al acordului Cotonou - ACP, altfel procentul
produselor total scutite de taxe vamale ar fi fost mai mic;
• de preferinţe speciale se bucură şi alte ţări, datorită acordurilor regionale şi bilaterale
încheiate cu ţările din regiunea balcanilor, cu ţările mediteraneene, cu Republica Africa
de Sud, cu Chile, Mexic şi alte ţări.
Dintre beneficiarii regimului GSP, principalii exportatori către UE sunt China (31,1%
din importurile UE, în 2002, în regim GSP), India (11,5%) şi Indonezia (4,8%).2)
______________________________________________________________________
2) Revista « Tribuna economică » Nr.6 din 11 februarie 2004

12
 SUA solicită liberalizarea în continuare a comerţului, însă astăzi, SUA face parte
doar din două din cele aproximativ 130 de acorduri de comerţ liber la nivel mondial.
Chiar acum se desfăşoară în Statele Unite o campanie agresivă, la care participă oameni
de afaceri, membri ai Congresului, Camerei de Comerţ a SUA şi diverşi activişti pentru
sprijinirea cererii preşedintelui Bush de a obţine puteri sporite în negocierea de noi
acorduri comerciale majore. Votarea acestui proiect de lege ar permite preşedintelui să
negocieze acorduri comerciale, pe care să le înainteze Congresului, care le-ar aproba
sau respinge, fără a face însă amendamente. El a afirmat că principalele sale obiective
în acest mandat sunt crearea unei zone de comerţ liber din Alaska în Argentina şi
iniţierea unei noi runde de negocieri în cadrul OMC.
În ceea ce priveşte modernizarea procedurilor vamale firmele americane ar dori
armonizarea procedurilor vamale la nivel mondial pentru îmbunătăţirea fluidităţii
transporturilor de marfa.
Acorduri de folosire a spaţiului aerian sînt cele asupra cărora se cere atragerea unei
atenţii mai mari. TRANSPORTUL aerian este principalul mijloc prin care se fac livrări
rapide, astăzi, în era economiei globale, aflată mereu sub presiunea timpului.
Spre exemplu, în cadrul NAFTA, comerţul dintre SUA şi Canada se desfăşoară relativ
liber. Cu toate acestea, în acordul de aviaţie bilateral se prevede că transportatorii
aerieni de mărfuri americani nu îşi pot continua zborul într-un al doilea oraş odată ce au
aterizat în primul. Bineînţeles, acelaşi lucru este valabil şi pentru partea canadiană. 3)
Sub raportul protecţiei vamale Japonia nu s-a deosebit niciodată în mod
semnificativ de ţările dezvoltate, practicînd taxe vamale comparabile celor utilizate în
mod curent în aceste ţări. Mai mult chiar, începînd de la finele anilor '80 (care au
coincis cu încheierea "Rundei Tokyo" de negocieri comerciale multilaterale, Japonia s-a
situat constant în avangarda procesului de dezarmare vamală, atît din punctul de vedere

3) Revista « Tribuna economică » Nr.43 din 27 octombrie 2004

13
al nivelului cel mai scăzut al taxelor vamale aplicate, ci şi prin anticiparea reducerilor
tarifare convenite: Japonia a pus integral în aplicare din 1983 - cu patru ani înainte de
termen - angajamentele sale de reducere tarifare cu ocazia "Rundei Tokyo". De
asemenea, în 1985 şi 1990 autorităţile nipone au pus în aplicare programe unilaterale de
reducere a taxelor vamale. Această postură liberală în materie de taxe vamale a fost
confirmată si în urma 'Rundei Uruguay", amplificîndu-şi pe de altă parte politica
netarifară. 4)
Pe de altă parte politica vamală a diferitor ţări se transpune în practica internaţională
şi prin tendinţa acestora de a crea anumite grupări cu caracter integraţionist mai mult
sau mai puţin pronunţat. Cel mai des aceste acorduri iau forma Asociaţiilor de liber
schimb.
ASOCIAŢII ALE LIBERULUI SCHIMB ÎN EUROPA
1. Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS)
A fost alcătuită iniţial din: Suedia, Finlanda, Norvegia, Elveţia, Austria, Islanda şi
Lichtenstein. în prezent, mai cuprinde: Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
Se caracterizează prin liberalizarea, în comerţul reciproc, a schimburilor cu produse
industriale (cu unele excepţii), începînd din 1966. S-au mai liberalizat, din 1990,
schimburile reciproce cu produse agricole transformate, peşte şi alte produse marine.
Fiecare şi-a menţinut tariful vamal naţional faţă de terţe state.
În prezent principale caracteristici ale UE sunt:
• Mişcarea liberă a mărfurilor. Orice guvern poate să limiteze sau să interzică
circulaţia dacă: se pune în pericol mediul înconjurător, interesul consumatorului,
sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor.
• Circulaţia liberă a persoanelor, cu excepţia celor cu anumite slujbe din sectorul
public şi cu prevederi speciale pentru studenţi, pensionari şi întreprinzători.
______________________________________________________________________
4) Gherasim T. „Preţuri şi tarife” ed. Tipografia Centrală, Chişinău 1998

14
• Circulaţia liberă a capitalului pe bază de investiţii în proprietăţi imobiliare, în
operaţiunile cu hârtii de valoare, în conturi curente, în depozite, credite comerciale şi
financiare etc.
• Circulaţia liberă a serviciilor. Se garantează libertatea de a furniza servicii pe baze
nediscriminatorii. Toţi nenaţionalii sunt trataţi ca şi cetăţenii proprii şi plătiţi pe baza
unei autorizaţii unice şi a controlului ţării de origine, în care s-a creat societatea
furnizoare de servicii financiare.
2. Acordul Central European de Comerţ Liber
(CEFTA - Central European Free Trade Agreement)
Acordul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, şi are în prezent ca membri: Cehia,
Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi România (începând de la mijlocul lui 1997).
Acordul prevede crearea unei zone de comerţ liber între ţările participante, în totalitate
pentru comerţul cu produse industriale şi, parţial, pentru comerţul cu produse agricole.
Acordul semnat între România şi ceilalţi parteneri prevede eliminarea completă şi
imediată a taxelor, pentru o serie întreagă de produse. În cazul unor produse sensibile,
acordul prevede eliminarea treptată a taxelor, până la diverse termene, separat cu fiecare
din ţările participante.

ASOCIAŢII ALE LIBERULUI SCHIMB ÎN AMERICA

1. Acordul Nord American de Comerţ Liber
(NAFTA - North American Free Trade Agreement)
Acest Acord a fost semnat în 1992, între SUA, Canada şi Mexic. Prin el se creează o
zonă liberă imensă, de mai mult de 360 de milioane de locuitori, cu o producţie anuală
de peste 6.000 de miliarde de dolari.
Prevederi principale
• Eliminarea obstacolelor comerciale:

15
- suprimarea progresivă a taxelor vamale între cele trei ţări la importul de produse nord-
americane, avându-se în vedere ţara de origine;
- suprimarea restricţiilor cantitative, aplicabile la frontieră, precum şi a contingentelor şi
licenţelor de import.
• Se vor putea restricţiona schimburile sub formă de taxe antidumping, taxe
compensatorii şi prin controlul importurilor de origine nord-americană, în afara
regulilor, în vederea ocrotirii moralei publice, securităţii naţionale, mediului
înconjurător, industriei culturale şi balanţei de plăţi externe.
• Taxele vamale în vigoare vor fi eliminate imediat sau în perioade de cinci, zece sau
cincisprezece ani. Aceasta din urmă priveşte sectoarele foarte sensibile ale economiei
mexicane.
• Reguli speciale vor fi aplicate anumitor produse sensibile: produse agricole, textile şi
confecţii, în ce priveşte eliminarea restricţiilor cantitative.
• Se conferă părţilor dreptul de a recurge la măsuri de salvgardare, în perioada de
tranzit, când anumite ramuri industriale sunt puse în dificultate prin importuri masive.
• Regulile privind originea textilelor şi confecţiilor sunt mai restrictive decât cele care
figurează în „Acordul de liber Schimb" dintre Canada şi SUA. Se prevede că firele,
ţesăturile şi confecţiile trebuie să fie produse în zonă spre a beneficia de un tratament
preferenţial. La fel firele de bumbac şi cele sintetice.
• Pentru a putea beneficia de un tratament preferenţial, autoturismele, camioanele
uşoare şi piesele de schimb trebuie să aibă încorporate elemente de origine nord-
americană, în proporţie de 62,5%. Pentru celelalte autovehicule procentul scade la 60%.
• Fiecare ţară membră a Acordului va acorda investitorilor originari din zonă un
tratament la fel de favorabil ca cel de care beneficiază proprii investitori.
• Furnizorii de servicii financiare dintr-o ţară membră a Acordului pot să stabilească, în
oricare ţară membră a Acordului, activităţi bancare, activităţi de asigurare şi activităţi
bursiere ca şi alte tipuri de servicii financiare. Fiecare ţară trebuie să autorizeze

16
rezidenţii săi să cumpere servicii financiare originare dintr-o ţară membră a Acordului.
Fiecare ţară va acorde tratamentul regimului naţional şi clauza naţiunii celei mai
favorizate altor furnizori de servicii financiare, originare dintr-o ţară membră a
Acordului, operând pe teritoriul său.
2. Acorduri în America de Sud
Mercosur este o zonă de comerţ liber dar şi o uniune vamală, încheiată între Brazilia.
Argentina, Paraguay şi Uruguay. Este a doua ca mărime în lume, după UE.
A doua zonă de comerţ liber importantă din zonă este Pactul Andin, format din Bolivia,
Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela. Se fac eforturi pentru transformarea ei într-o
uniune vamală.
Mai sunt de menţionat în zonă: Piaţa Comună a Americii Centrale şi Piaţa Comună a
Caraibelor.
ASOCIAŢII ALE LIBERULUI SCHIMB ÎN ASIA
1. Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est
(ASEAN - Association of South-East Asian Nations)
ASEAN a fost formată în 1967. Au aderat la ea: Brunei, Filipine, Indonezia, Malaezia,
Singapore şi Thailanda. Zona ASEAN este extrem de activă în comerţul internaţional
prin: atragerea de investiţii, transfer de tehnologie şi dezvoltarea unei forţe de muncă de
calitate tehnică deosebită, costuri joase şi extrem de harnică.
Începând din 1993, ţările ASEAN au trecut la un program accelerat de reducere a
tarifelor în sectoare cheie, cu termeni între 10 şi 15 ani. Obiectivul global este de a avea
un nivel tarifar de sub 5%, în cadrul ASEAN, până în anul 2008. ASEAN a identificat
15 sectoare de producţie cheie, incluzând circa 4.000 de produse, pentru care se
urmăreşte reducerea tarifelor, incluzând: chimicale, produse farmaceutice, mase
plastice, uleiuri vegetale.

17
2. Comunitatea Economică Euro-Asiatică
Acordul de instituire a Comunităţii Economice Euro-Asiatice a fost semnat la Astana
(Kazahstan), la 10 octombrie 2000. Membrii CEEA sunt Federaţia Rusă, Belarus,
Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjîkistan. La 5 aprilie 2002 Republicii Moldova i-a fost
acordat, ca şi Ukrainei, statutul de observator. CEEA este succesoarea Uniunii Vamale
Euroasiatice, care a fost creată de aceleaşi state membre, dar care n-a devenit
funcţională din cauza divergenţelor existente între membrii constituanţi. În declaraţia
şefilor celor cinci state membre ale CEEA sunt formulate următoarele obiective in
domeniul comerţului extern şi al politicii vamale:
-
finalizarea elaborării regimului de comerţ liber, crearea unui singur tarif vamal şi
a unui sistem unic de măsuri de reglementări netarifare;

-
introducerea unui sistem coordonat de regimuri preferenţiale ;

-
stabilirea unor reglementări comune de comerţ cu bunuri şi servicii şi de acces al
lor pe pieţele interne;

-
elaborarea unei poziţii coordonate a statelor-membre în relaţiile cu OMC şi alte
organizaţii economice internaţionale;

-
introducerea unui regulament unic de reglementare valutară şi control valutar;

-
crearea unui mecanism eficient de funcţionare a relaţiilor de achitare şi de plată;

-
crearea unui sistem unificat de reglementare valutară, în cadrul căruia
funcţionează reglementări unificate de proceduri vamale şi control vamal, se
aplică regimuri vamale unice;

-
asigurarea securităţii economice la frontierele externe ale Comunităţii,
combaterea contrabandei şi a altor feluri de încălcări vamale;

-
consolidarea şi amenajarea frontierelor externe ale Comunităţii. 5)

18
______________________________________________________________________

5) www.ipp.md/publications/

În studiul realizat au fost analizate cele mai comune forme ale politicilor vamale
prezente în diferite state, dar şi tendinţa lor din ultimele decenii de a se asocia creînd noi
posibilităţi pentru firmele care sînt antrenate în comerţul mondial sau regional, adică
care operează pe diverse pieţe. În acest sens se consolidează o bază, cel puţin teoretică,
şi pentru analiza poziţiei politicii comerciale tarifare pe care o promovează Republica
Moldova. Capitolul următor precizează în esenţă direcţiile acesteia şi modul ei de
reglementare şi aplicare ca politică prioritară vis – a – vis de exterior.

19
 Capitolul III
Aplicarea politicii tarifare în Republica Moldova.
Documentul de bază care reglementează activitatea de comerţ exterior în Republica
Moldova este „legea cu privire la tariful vamal” Nr.1380-XIII din 20.11.97. Legea
stabileşte modul de formare şi de aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe
sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, regulile de supunere a acestora
taxelor vamale, precum şi metodele de determinare a valorii în vamă şi a ţării de
origine a mărfurilor.
Scopul aplicării tarifului vamal în R. Moldova este:
a) optimizarea structurii importului de mărfuri;
b) echilibrarea importului şi exportului de mărfuri, protecţia producătorilor
de mărfurile străine;
c) crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova
în economia mondială.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către
Parlament şi se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Mărfurile importate supuse accizelor se declară la punctele vamale de frontieră,
unde se plătesc obligatoriu Taxa pe Valoare Adăugata, accizele, taxa vamala şi taxa
pentru efectuarea procedurilor vamale. Excepţie constituie introducerea bunurilor în
legătura cu schimbarea locului permanent de trai sau a bunurilor primite cu titlu de
moştenire, confirmat în modul stabilit.
Accizele sunt principala taxă indirectă percepută de către stat a produselor „cu o
cerere înaltă” şi bunurilor de lux, precum: vinuri şi alcool, bere, tutun şi produse din
tutun, bijuterii din metale preţioase.

20
 Mărfurile sînt supuse accizelor conform prevederilor Codului fiscal, Titlul IV
(Accizele) nr. 1053-XIV din 16.11.2000. Accizele la mărfurile importate se calculează
şi se achită de către subiecţii impunerii pînă la momentul repatrierii valutei si
prezentării documentelor justificative. În cazul ne prezentării, în termenele stabilite de
Serviciul Fiscal de Stat, a documentelor ce confirmă exportul mărfurilor supuse
accizelor, subiectul impunerii achită accizele, amenzile şi penalităţile în marimea şi în
modul prevăzut.
Următoarele produse sînt scutite de accize:
- Bunuri produse în Moldova şi exportate în străinătate,
- Alcool pur, produs în Moldova sau importat, folosit în scopuri medicinale,
inclusiv în farmacologie şi medicină veterinară.
- Vinul, alcoolul şi tutunul în cazul cînd sunt folosite de către întreprinderi
autohtone ca materie primă pentru producerea de bunuri supuse accizelor.

Tariful vamal pentru mărfurile si obiectele de import este stabilit conform anexei
nr.1 la Legea "Pentru modificarea şi completarea legii cu privire la tariful vamal"
(nr.1387 din 24.11.2000). Taxele vamale variază între 0 si 15%. De asemenea, există o
taxă vamală administrativă în mărime de 0,25% din valoarea totală a bunurilor
importate supuse taxării de către organele vamale, dar nu mai mult de 900 USD
În Moldova există şi o taxă specială de import de 5%, care se impune tuturor produselor
importate cu excepţia petrolului, energiei electrice, şi altor gaze de hidrocarbon.
Materiile prime şi utilajul sînt scutite de taxe vamale. Taxa vamala de import nu se
percepe pentru mărfurile şi obiectele produse şi importate din România şi din ţările
membre ale C.S.I. care au ratificat Acordul privind crearea zonei de comerţ liber sau cu
care Republica Moldova a încheiat acorduri interstatale bilaterale privind comerţul
liber.
În Republica Moldova nu se aplică taxe vamale la mărfurile ce se exporta din ţară.

21
 Conform articolului 28 al legii menţionate sînt scutite de taxa vamală următoarele
categorii de mărfuri :
a) mărfurile de uz oficial introduse sau scoase de pe teritoriul vamal de către
cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte;
b) valuta naţională, valuta străina (cu excepţia celei folosite în scopuri
numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
c) mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor
umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
d) mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu
titlu gratuit (donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind
confirmată de organul abilitat;
e) mărfurile introduse provizoriu sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;
f) mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere
vamală în regim de tranzit;
g) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a
căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
h) mărfurile care se importă provizoriu in zonele liberei iniţiative pentru a fi
prelucrate şi ulterior exportate;
i) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi
culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;
j) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor
si granturilor acordate Guvernului din contul împrumuturilor acordate de organismele
financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor respective.

22
 Taxa pe Valoare Adăugata

În Republica Moldova mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxa pe

valoarea adăugata (20% din valoarea mărfurilor in vama) conform prevederilor titlului
III din Codul fiscal. În prezent s-a adoptat legea că la comerţul cu zahăr să fie aplicată o
TVA de 8%.

Aceste prevederi se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite procurate sau
rezultate din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care
reprezintă semifabricate procurate sau primite spre prelucrare de la agenţi economici
situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.
Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxa pe valoarea adăugata conform
art.104 lit.a) din Codul fiscal.
Agenţii economici care introduc provizoriu pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova mărfuri pentru prelucrare, potrivit prevederilor menţionate, sînt obligaţi să
încheie acordurile respective cu Departamentul Vamal.
Taxa pe valoare adăugată în Republica Moldova se percepe în mărime de 20%,
8%, 5%, si 0% în dependentă de categoria produsului.
Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte conform anexei nr.2 la
Legea "Pentru modificarea şi completarea legii cu privire la tariful vamal" (nr.1387 din
24.11.2000) şi constituie în prezent 25 % din valoarea mărfii.
Perioada de declarare a mărfurilor importate este de pînă la 72 de ore din
momentul trecerii frontierei. Excepţie fac gazul natural şi energia electrică, ce se
declară cel mai tîrziu la data de 20 a lunii următoare celei de gestiune. Perfectarea
declaraţiei vamale la mărfurile (producţia) importate se efectuează cu achitarea
prealabilă sau cu achitarea la momentul declarării a tuturor impozitelor, taxelor si altor
plaţi.

23
 Taxele vamale joaca un rol esenţial în politica de comerţ exterior a Republicii
Moldova. Datele înregistrate pe parcursul ultimilor ani (1996-2004) demonstrează o
creştere semnificativă şi continuă a veniturilor vamale încasate (tab.1)
Date statistice
referitoare la veniturile vamale încasate

1994
48 milioane lei

1995 169 milioane lei

1996 295 milioane lei
1997 458 milioane lei
1998 687 milioane lei
1999 1084 milioane lei
2000 1578 milioane lei
2001 1866 milioane lei.
2002 2490 milioane lei
2003 3545 milioane lei.
2004(8 luni) 2866 milioane lei.
Sursa: site-ul oficial al vamii Moldova: www.customs.md Tabelul 1

Aceasta demonstrează o permanentă creştere, sub aspect fizic şi valoric, a

importului şi exporturilor realizate în această perioada.
Analizînd datele statistice privind comerţul exterior (în baza declaraţiilor vamale,
fără persoane fizice) comerţul exterior al Republicii Moldova a avut în ultimii 8 ani o
tendinţa de creştere, majorîndu-se în anul 2003 de 3,8 ori comparativ cu anul 1996.
Creşterea a avut loc mai ales pe baza importurilor care pe parcursul acestei perioade au
crescut de 3,6 ori cauzînd, cu excepţia anului 1996, balanţă comercială negativă.
Exporturile au crescut de 4,0 ori.

24
 Comerţul exterior  al Republicii Moldova
(in baza declaraţiilor vamale, fără persoane fizice) Tabelul 2
Sursa: site-ul oficial al vamii Moldova: www.customs.md

                                                                                           milioane lei

  1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
    (8 luni)
   

Export 3311 3735 4079 3374 5043 5931 7678 10355 15006 10852

Import 3297 5629 4773 5803 6280 9659 11581 14591 20352 13617

Total 6608 9364 8852 9177 11323 15590 19259 24946 35358 24469
comerţ
exterior
Sold 14 -1894 -694 -2429 -1237 -3728 -3903 -4236 -5346 -2765

  
Sursa: site-ul oficial al vamii Moldova: www.customs.md

25
Necătînd la faptul că atît importul cît şi exportul înregistrează creşteri semnificative,
valoarea exportului rămîne net inferioară valorii importului, ceea ce arată o politică
comercială a statului slab adaptată la condiţiile pieţei actuale.
În continuare voi face o comparaţie între nivelul TVA aplicat în diferite ţări ale lumii.
Alături de Ungaria, cel mai mare nivel este în Danemarca şi Suedia (25 la sută). Nivelul
înalt al taxei asigură "ţării ce a biruit socialismul" unul dintre cele mai înalt nivele de
viaţă din lume. Puţin mai mic este nivelul TVA în Islanda - 24,5 la sută. Pe următorul
loc este plasată Norvegia - 24 la sută. Interesant este că următoarea treapta pe listă este
ocupată de sud-americana Uruguay - 23 la sută. Mai departe în top, cu TVA de 22 la
sută, urmează Croaţia, Finlanda şi Polonia, în R. Moldova este aplicată o taxă pe
valoare adăugată de 20 la sută, cu unele excepţii (recent, Parlamentul a stabilit că TVA
la importul şi producerea zahărului va fi de 8 la sută). Un nivel asemănător cu cel din R.
Moldova este înregistrat în alte 18 state - Albania, Belarus, Georgia, Kîrgîzstan, Italia,
Austria, Ucraina, Armenia, Bulgaria, Madagascar, Slovenia, Siera-Leone, Tadjîkistan,
Tanzania, Turkmenistan, Uzbekistan, Uniunea Serbia-Muntenegru şi Maroc. în
Federaţia Rusă, TVA este de 18 la sută. Nivelul TVA de la 15 la sută până la 20 la sută
este cel mai răspândit în lume şi este aplicat în cel puţin 82 de state. De menţionat că
unul dintre cel mai joase nivele ale taxei se înregistrează în SUA (5,9 la sută) şi Japonia
(5 la sută), dar TVA este aplicată sub forma aşa-numitului impozit de consum
(Consumption Tax). Cele mai mici nivele a TVA sunt în Cambodgia şi Eritreia – 4 la
sută şi Polinezia Franceză – 3 la sută. 6)

______________________________________________________________________
6) Ziarul „ECO”, nr.6 din 24 noiembrie 2004

26
 Concluzii

La etapa actuală nimeni nu neagă importanţa majoră a politicii tarifare în

economia mondială. Ţările dezvoltate, cu toate că acordă diferite facilităţi ţărilor
sărace, tind să-şi menţină poziţiile de lideri pe piaţa mondială, cele în curs dezvoltare
încearcă cît de cît să iasă din sărăcie, dar decalajul este foarte mare.
Pornind de la argumentele că importul înseamnă sărăcie şi funcţia statului este de
a proteja rezultă că toate ţările trebuie să adopte o politică tarifară cît mai adaptată la
specificul ei. Ele trebuie să stopeze importurile la mărfurile care pot fi produse şi în
ţară, şi trebuie să promoveze importurile la acelea care se simte o necesitate mare, ca
de exemplu materii prime şi zăcăminte.
Pentru Republica Moldova, comerţul exterior este de o importanţă majoră, dată
fiind capacitatea de cumpărare limitată a pieţei interne, lipsa tehnologiilor şi utilajelor
moderne necesare pentru producerea mărfurilor competitive destinate exportului,
insuficienţa investiţiilor pentru relansarea economiei naţionale. Cu atît mai mult,
exportul de mărfuri şi servicii constituie principala sursă de acumulare a rezervelor
valutare în ţară. De gradul lui de dezvoltare depinde, în mare măsură, starea finaciară
a ţării, achitarea datoriei externe, ameliorarea stării de criză prin care trece economia
naţională. De aceea trebuie adoptată o politică tarifară cît mai deschisă, capabilă să
susţină cît mai bine sectoarele specifice R. Moldova şi să genereze o integrare eficientă
dar şi oportună în circuitul economic mondial.

27
 Bibliografie:

1. „Curs de comerţ internaţional şi politici comerciale” ed. Cereş, Bucureşti 1992

2. Drăgan G. „REI: Politici comerciale şi tranzacţii internaţionale” ed. ASE,
Bucureşti 2000
3. Fota C. „Politici comerciale” ed. Arta Grafică, Bucureşti 1993
4. Gherasim T. „Preţuri şi tarife” ed. Tipografia Centrală, Chişinău 1998
5. Sută N. „Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane”, ed.
Economică, Bucureşti 2003
6. „Tranzacţii internaţionale. Politici. Tehnici. Instrumente.” Ed. Recif, Bucureşti
1992
7. Saul Alanoca „Reducerea tarifelor vamale şi accesul pe piaţă” Economie şi
reforme nr.4/februarie (6) 1999
8. Şerban Radu „Raport al UE privind barierele comerciale americane”, Tribuna
Economică nr.4 (69-71) 2004
9. Chircă S. „Despre stabilizare, liberalizare şi protejare”, Economica nr.1(51-55)
1999
10.Revista « Tribuna economică » Nr.21 din 26 mai 2004
11.Revista « Tribuna economică » Nr.6 din 11 februarie 2004
12.Revista « Tribuna economică » Nr.43 din 27 octombrie 2004
13.www.ipp.md/publications/
14.www.customs.md
15.www.moldovainomc.org
16.www.iatp.md/er
17.Legea cu privire la tariful vamal” Nr.1380-XIII din 20.11.97
18.Legea "Pentru modificarea si completarea legii cu privire la tariful vamal"
(nr.1387 din 24.11.2000)
19.Codului fiscal, Titlul IV (Accizele) nr. 1053-XIV din 16.11.2000

28
Anexa 1

Politica comercială

Promovarea şi stimularea
exportului Protecţia economiei şi a
concurenţei

Mijloace Mijloace de Politica Mijloace

promoţionale stimulare vamală netarifare
Prezentarea economică în străinătate

Suprataxe, taxe compensatoare, taxe anti –

Tratate economice internaţionale

Bugetare subvenţia directă şi indirectă

Fiscale, reduceri şi scutiri de impozite
Tîrguri internaţionale, relaţii publice

Restricţiile de ordin cantitativ

Obstacole tehnice
Valutar - Bancare

Taxe vamale

dumping

Sursa : C. Fota
„ Politici comerciale “, Ed. Arta Grafică, Bucureşti, 1993,
p. 69.

Anexa 2 Tabelul 2.1

Situaţia recapitulativă a deciziilor luate în materie de luptă contra dumpingului în
perioada 1999 – 30 iunie 2000

29
 Ţări Deschiderea Anchete Drepturi Angajamente Măsuri în
anchetei deschise definite în materei de vigoare la
preţ 30 iunie
2000
Africa de 11 9 16 0 104
sud
Argentina 23 7 10 10 45
Australia 18 14 4 0 48
Brazilia 17 6 12 0 42
Canada 11 12 18 0 88
Uniunea 49 31 15 13 190
Europeană
Chile 1 0 0 0 0
Columbia 3 0 2 0 12
Coree de 4 4 0 2 27
Sud
Egipt 4 0 10 0 10
Ecuador 0 1 0 0 -
SUA 29 38 37 4 300
India 27 44 32 0 91
Indonezia 14 4 0 0 -
Israel 1 1 3 0 3
Japonia 0 0 0 0 1
Malaysia 1 1 2 0 9
Mexic 7 6 5 0 80
Noua 6 0 0 0 13
Zeelandă
Peru 4 8 6 0 14
Filipine 4 5 1 0 -
Polonia 0 0 0 0 1
Rep. Cehă 1 0 0 0 -
Singapore 0 0 0 0 2
Thailanda 0 0 0 0 4
Trinidad – 0 5 1 0 5
Tobago
Turcia 1 0 8 0 13
Venezuela 0 5 3 0 19
Total 236 189 185 20 1121
Sursa : N. Sută, “Comerţ Internaţional şi Politici Comerciale Contemporane”, p.124,
din Organisation Mondiale du commerce, Rapport annuel, 2001, Geneve, vol I, p.70.
Tabelul 2.2

30
Exportatorii vizaţi de anchete în materie de taxe compensatorii în perioada 1iulie 1999 –
30 iunie 2000

Ţările vizate Anchete deschise Ţările vizate Anchete deschise

Brazilia 1 Malaysia 1
Uniunea 1 Pakistan 1
Europeană
Coreea de Sud 2 Rep. Cehă 3
SUA 1 Taiwan 3
Franţa 1 Africa de Sud 1
India 4 Thailanda 2
Indonezia 2 Total 21
Sursa : N. Sută, “Comerţ Internaţional şi Politici Comerciale Contemporane”, p.124,
din Organisation Mondiale du commerce, Rapport annuel, 2001, Geneve, vol I, p.69.

Tabelul 2.3
Situaţia recapitulativă a deciziilor luate în materia de taxe compensatorii în perioada 1
iulie – 30 iunie 2000

Ţări Deschiderea Măsuri Drepturi Angajamente Măsuri în

anchetei provizorii definite vigoare la
30 iunie
2000
Africa de 2 0 0 0 0
Sud
Argentina 0 0 0 0 3
Australia 1 0 1 0 5
Brazilia 0 0 0 0 6
Canada 5 5 3 0 7
Chile 4 4 0 0 0
Uniunea 8 1 9 1 13
Europeană
SUA 1 7 6 0 46
Mexic 0 0 0 0 10
Noua 0 0 0 0 2
Zeelandă
Venezuela 0 0 0 0 3
Total 21 17 19 1 95

31
 Sursa : N. Sută, “Comerţ Internaţional şi Politici Comerciale Contemporane”, p.125,
din Organisation Mondiale du commerce, Rapport annuel, 2001, Geneve, vol I, p.69.

Anexa 3 Tabelul 1
LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE, CE REGLEMENTEAZĂ
COMERŢUL EXTERIOR AL R.Moldova

32
Nr. actului Data Denumirea actului Monitorul Nr. Art.
legislativ legislativ sau normativ oficial, moni-
sau anul torului
normativ
1031-XIV 08.06.00 Legea cu privire la 2000 119-120 838
reglementarea de stat a
activităţii comerciale
externe
681-XV 27.11.01 Legea Bugetului pe anul 2001 152-154 1223
2002.
1380-XIII 20.11.97 Legea Cu privire la tariful 1998 40-41 286
vamal
1149-XIV 20.06.00 Codul vamal al Republicii 2000 160-162 1201
Moldova
1055-XIV 16.07.00 Codul fiscal 2001 102-103 814
218-XV 01.06.01 Legea privind aderarea 2001 59-61 397
Republicii Moldova la
OMC
134-XIII 3.06.94 Legea vînzarea mărfurilor 1994 17 177
1466-XIII 29.01.98 Legea cu privire la 1998 28-29 203
reglementarea repatrierii
mijloacelor băneşti, măr-
furilor, lucrărilor şi
serviciilor provenite din
tranzacţiile economice
externe
451-XV 30.07.01 Legea privind licenţierea 2001 108-109 836
unor genuri de activitate
820-XIV 18.02.00 Legea privind măsurile 2001 5-7 13
antidumping, compensatorii
şi de salvgardare
866-XIV 10.03.00 Legea privind barierele 2000 65-67 462
tehnice în calea comerţului
1453-XII 25.05.93 Legea privind protecţia 1993 10 281
consumatorului
1163-XIV 26.07.00 Legea privind controlul 2000 137-138 970
exportului, re-exportului,
importului şi tranzitului
bunurilor strategice

33
1513-XII 16.06.93 Legea privind asigurarea 1993 9 256
sanitaro-epidemiologică a
populaţiei
652 - XIV 28.10.99 Legea cu privire la 2000 12-13 62
certificare
595-XIV 24.09.99 Legea privind tratatele 2000 24-26 137
internaţionale ale
Republicii Moldova
461-XV 30.07.01 Legea privind piaţa 2001 107 821
produselor petroliere
440-XV 27.07.01 Legea cu privire la Zonele 2001 108-109 834
Economice Libere
80 29.01.02 HGRM Cu privire la 2002 21-22 156
aprobarea Strategiei de
promovare a exportului pe
anii 2002-2005
777 13.09.97 HGRM Privind 1997 59-60 635
perfecţionarea
mecanismului de
reglementare a comerţului
exterior
717 30.06.98 HGRM Privind unele 1998 66-68 662
reglementări ale repatrierii
mijloacelor băneşti,
mărfurilor şi serviciilor
provenite din tranzacţii
economice externe
808 9.08.00 HGRM Cu privire la 2000 102-105 903
interacţiunea serviciilor,
reglementarea perceperii
plăţilor şi automatizarea
sistemului de evidenţă la
efectuarea controlului în
punctele de trecere a
frontierei de stat a
Republicii Moldova
1009 27.09.01 HGRM Cu privire la 2001 119 1059
inspecţie înainte de 136-138 1276
expediţie
1297 27.11.01 HGRM Cu privire la 2001 147-149 1347

34
 intensificarea activităţii de
protejare a consumatorilor
1327 03.12.01 HGRM Privind instituirea 2001 147-149 1370
Camerei de Licenţiere

Sursa: Regimul de Comerţ exterior al R. Moldova în anul 2002,

Editura Gunivas SRL, pag. 42-43.

Anexa 4 Tabelul 1
LISTA ACORDURILOR COMERCIALECONOMICE
ŞI INVESTIŢIONALE, SEMNATE DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA

35
Nr. Denumirea Acordurilor Locul şi data Intrarea în
semnării vigoare
I. Acorduri privind comerţul şi colaborarea economică
1. Acord între Republica Moldova şi Chişinău 01.09.96
Confederaţia Elveţiană privind comerţul 30.11.95
şi cooperarea economică
2. Acord între Guvernul Republicii Moscova 08,01.95
Moldova şi Guvernul Ucrainei privind 09.12.94
colaborarea economică şi comercială
3. Acord între Republica Moldova şi Washington HGRM nr.457,
Statele Unite ale Americii privind 19.06.92 29.06.92
relaţiile comerciale
4. Acord între Republica Moldova şi Viena 01.09.95
Republica Austria privind relaţiile 18.03.93
economice externe bilaterale
5. Acord între Guvernul Republicii Ankara 07.06.94
Moldova şi Guvernul Republicii Turcia 14.02.94
privind cooperarea comercial-economică
6. Acord comercial-economic dintre Chişinău Din ziua
Guvernul Republicii Moldova şi 18.01.92 semnării
Guvernul Republicii Populare Chineze
7. Acord între Guvernul Republicii Budapesta 07.04.93
Moldova şi Guvernul Republicii Ungară 26.06.92
privind relaţiile comerciale şi economice
8. Acord între Guvernul Republicii NewDelhi Din ziua
Moldova şi Guvernul Republicii India 19.03.93 semnării
cu privire la comerţ şi colaborarea
economică
9. Acord privind principiile de colaborare Riga Din ziua
comercial-economica intre Guvernul 04.12.92 semnării
Republicii Moldova st Guvernul
Republicii Letone
10. Acord între Guvernul Republicii Talin 31.10.95
Moldova şi Guvernul Republicii Estonia 20,07.95
privind colaborarea economică şi
comercială
11. Acord comercial între Guvernul RM şi Teheran
Guvernul Republicii Islamice Iran 02.10.94
12. Acord între Guvernul Republicii Chişinău 09.02.95
Moldova şi Guvernul Republicii 12.12.94

36
 Bulgare" cu privire la colaborarea
comercial-economică
13. Acord intre Guvernul Republicii Vilnius 05.03.97
Moldova şi Guvernul Republicii 05.04.96
Lituania privind comerţul si colaborarea
economică
14. Acord intre Guvernul Republicii Varşovia HG RM nr.
Moldova şi Guvernul Republicii Polonia 10.02.92 963, din
cu privire la comerţ şi colaborare 20.10.97
economică
15. Declaraţie Comună privind cooperarea Chişinău Din ziua
economică intre Republica Moldova şi 20.03.97 semnării
Republica italiană
16. Acord între Guvernul Republicii Ierusalim HG RM nr.
Moldova şi Guvernul Statului Israel 22.06.97 964, din
privind comerţul şi colaborarea 20.10.97
economică
17. Acord între Guvernul Republicii Atena 23.03.98 27.02.00
Moldova şi Guvernul Republicii Elene
privind cooperarea economică,
tehnologică şi ştiinţifică
18. Acord dintre Guvernul Republicii Chişinău 10.06.98
Moldova şi Guvernul Republicii 10.02.98
Uzbekistan privind principiile
colaborării comercial-economice pentru
anii 1998-2000
19. Acord între Guvernul Republicii Minsk 25.01.99
Moldova şi Guvernul Republicii 30.09.98
Belarusi privind colaborarea comercial -
economică
20. Acord dintre Republica Moldova şi Chişinău 11.06,99
Ucraina privind colaborarea economică 23.10.98
pe anii 1998-2007. Programul Interstatal
de lungă durată (10 ani) de colaborare
economică dintre Republica Moldova şi
Ucraina
21, Acord privind colaborarea comercial- Praga 11.05.99 30.09.99
economică între Guvernul Republicii
Moldova şi Guvernul Republicii Cehe
22 Tratai dintre Republica Moldova şi Moscova 11.08.2000

37
 Federaţia Rusă privind colaborarea 02.10.99
economică pentru anii 1999-2008.
Programul de colaborare economică
dintre Republica Moldova şi Federaţia
Rusă pentru anii 1999-2008.
23. Acord între Guvernul Republicii Kiev 14.12.2000
Moldova şi Guvernul Republicii 21.09.2000
Socialiste Vietnam privind colaborarea
comercial - economică
24. Acord comercial între Guvernul Chişinău 11.07.2000
Republicii Moldova şi Guvernul 18.02.2000
Republicii Cipru
25. Tratat dintre Republica Moldova şi Minsk 27.07.2001
Republica Belarus privind colaborarea 29.06.2000
economică pentru anii 2000-2009
Programul de colaborare economică
dintre Republica Moldova şi Republica
Belarus pentru anii 2000-2009
II. Acorduri de comerţ liber
1. Acord între Guvernul Republicii Moskova 30.03.93
Moldova şi Cabinetul de Miniştri- 09.02.93
Guvernul Federaţiei Ruse privind
comerţul liber
2, Acord intre Guvernul Republicii Chişinău 27.05.96
Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire 29.08.95
la comerţul liber
3. Acord între Guvernul Republicii Minsk 07.12.94
Moldova şi Guvernul Republicii 16.06.93
Belarusi cu privire la comerţul liber
4. Acord între Guvernul Republicii Aşhabad Ratificat la
Moldova si Guvernul Republicii 24.12.93 20.09.95
Armenia cu privire la comerţul liber
5. Acord intre Guvernul Republicii Minsk 23.02.96
Moldova si Guvernul Republicii 26.05.95
Kazahstan cu privire la comertul liber
6. Acord intre Guvernul Republicii Chisinau 29.08.95
Moldova si Guvernul Republicii 30.03.95
Uzbekistan cu privire la comertul liber
7. Acord intre Guvernul Republicii Asgabad 01.03.96
Moldova si Guvernul Republicii 24.12.93

38
 Turkmenistan cu privire la comertul
liber
8. Acord de comert liber intre Republica Bucuresti 17.11.94
Moldova si Romania 15.02.94
9. Acord de comert liber intre Guvernul Minsk 21.11.96
Republicii Moldova si Guvernul 26.05.95
Republicii Kirgizstan
10. Acord intre Guvernul Republicii Minsk 16.04.96
Moldova si Guvernul Republicii 26.05.95
Azerbaijan cu privire la comertul liber
11. Acord intre Guvernul Republicii Tbilisi
Moldova si Guvernul Republicii 28.02.98
Georgia cu privire la comertul liber
III. Acorduri privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor
1. Acord intre Republica Moldova si Ankara 16.05.97
Republica Turcia privind promovarea si 14.02.94
protejarea reciproca a investitiilor
2. Acord intre Republica Moldova si Varsovia 27.07.95
Republica Polonia privind promovarea 15.11.94
si protejarea reciproca a investitiilor
3. Acord intre Republica Moldova si Chisinau 19.03.98
Republica Federala Germania privind 28.02.94
promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor
4. Tratat intre Republica Moldova si Washington 26.12.94
Statele Unite ale Americii privind 21.04.93
promovarea si proteiarea reciproca a
investitiilor
5. Acord intre Guvernul Republicii Beijing 01.03.95
Moldova si Guvernul Republicii 06.11.92
Populate Chineze cu privire la
stimularea si protejarea reciproca a
investitiilor
6. Acord intre Guvernul Republicii Taskent 17.01.97
Moldova si Guvernul Republicii 21.11.95
Uzbekistan cu privire ia promovarea si
proteiarea reciproca a investitiilor
7. Acord intre Guvernul Repubiicii Chisinau 20.05.96
Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire 29.08.95
la promovarea si proteiarea reciproca a

39
 investitiilor
8. Acord intre Guvernul Republicii Bucuresti 15.06.97
Moldova si Guvernul Romaniei privind 14.08.92
promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor
9. Acord privind promovarea si protectia Chisinau 29.11.96
reciproca a investitiilor intre Republica 30.11.95
Moldova si Confederatia
Elvetiana
10. Acord intre Republica Moldova si Chisinau 01.05.97
Regatul Tarilor de Jos privind 26.09.95
promovarea si proteiarea reciproca a
investitiilor
11. Acord intre Guvernul Republicii Chisinau HPRMnr.995-
Moldova si Uniunea Belgo- 21.05.96 XIII, din
Luxemburgheza privind promovarea si 15.10.96
protejarea reciproca a investitiilor
12. Acord intre Guvernul Republicii Helsinki 21.06.97
Moldova şi Guvernul Republicii 25.08.95
Finlanda privind promovarea si
protejarea reciproca a investiţiilor
13. Acord intre Republica Moldova si Statul Eli Kuwait
Kuwait privind promovarea si protejarea 04.02.92
reciprocă a investiţiilor
14. Acord intre Guvernul Republicii Chişinău
Moldova şi Guvernul Republicii 31.05.95
Islamice Iran cu privire la promovarea şi
protejarea reciprocă a investiţiilor
15. Acord intre Republica Moldova şi Budapesta 16.08.96
Republica Ungaria cu privire la 19.04.95
promovarea si protejarea reciproca a
investiţiilor
16. Acord intre Guvernul Republicii Sofia 17.04.96 12.06.97
Moldova şi Guvernul Republicii
Bulgaria privind promovarea si
protejarea reciproca a investiţiilor
17. Acord intre Guvernul Republicii Londra 30.07.98
Moldova şi Guvernul Regatului Unit al 19.03.96
Marii Britanii şi Irlandei de Nord
privind promovarea şi protejarea

40
 reciprocă a investiţiilor
18. Acord privind promovarea şi protejarea Ierusalim HP RM din
reciprocă a investiţiilor între Guvernul 22.06.97 28.01.98
Republicii Moldova şi Guvernul Statului
Israel
19. Acord privind promovarea şi protejarea Paris 08.09.97 HPRM nr.
reciprocă a investiţiilor între Guvernul 1453-XIII din
Republicii Moldova şi Guvernul 28.01.98
Republicii Franceze
20. Acord privind promovarea şi protejarea Roma 19.09.97 24.12.97
reciprocă a investiţiilor între Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Italiene
21. Acord între Guvernul Republicii Tbilisi Ratificat de
Moldova şi Guvernul Republicii 28.10.97 PRM la
Georgia privind promovarea şi 18.02.98
protejarea reciprocă a investiţiilor
22. Acord între Guvernul Republicii Bacu 27.10.97 Ratificat de
Moldova şi Guvernul Republicii PRM la 1-
Azerbaidjan privind promovarea şi &02.98
protejarea reciprocă a investiţiilor
23. Acord între Guvernul Republicii Moscova Ratificat de
Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu 17.03.98 PRM la
privire la promovarea şi protejarea 25.06.98,
reciprocă a investiţiilor capitale nr.64-XIV
24. Acord între Guvernul Republicii Atena 23.03.98 Ratificat de
Moldova şi Guvernul Republicii Elene PRM la
privind promovarea şi protejarea 31.07.98 nr.
reciprocă a investiţiilor 134-XIV, nota
MAE RM
4120,18.08.98
25. Acord privind promovarea şi protejarea Praga 11.05.99 30.09.99
reciprocă a investiţiilor între Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Cehe
26. Acord privind promovarea şi protejarea Chişinău 19.11.99
reciprocă a investiţiilor între Guvernul 29.05.99
Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Belarusi
27. Acord privind promovarea şi protejarea Riga 22.09.99 18.02.2000

41
 reciprocă a investiţiilor între Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Letonia
28. Acord privind promovarea şi protejarea Vilnius 18.02.2000
reciprocă a investiţiilor între Guvernul 20.09.99
Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Lituania
29. Acord privind promovarea şi protejarea Chişinău, 18.10.2001
investiţiilor între Republica Moldova şi 5.06.2001
Republica Austria
30. Acord privind promovarea şi protejarea Chişinău,
investiţiilor între Republica Moldova şi 5.12.2001
Republica Croaţia

Sursa: Regimul de Comerţ exterior al R. Moldova în anul 2002,

Editura Gunivas SRL, pag. 37-41.

42