TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr.2
Structura cursului (tematicile)

1. Definiţia
2. Trăsăturile caracteristice
3. Conţinutul
RAPORTUL JURIDIC
4. Subiectele
5. Obiectul
 Definiţia raportului juridic

 Raportul juridic este relaţia (legătura) socială,

reglementată de norma juridică.
 Exemple:
– relația dintre studenți şi profesor
– relația dintre persoanele care vor să vândă, respectiv
să cumpere ceva
– relaţia dintre soţi sau dintre părinţi şi copii
 Definiţia raportului juridic
EXPLICAŢII
RELAŢIA SOCIALĂ
+
NORMA JURIDICĂ
-----------------------------
RAPORTUL JURIDIC
 genul proxim este relaţia socială – o legătură ce defineşte
omul ca fiinţă socială; implică subiecte (oameni) şi fapte
 diferenţa specifică decurge din reglementarea relaţiei de
către norma juridică (regula susceptibilă de aplicare prin
constrângere de stat)
 Trăsăturile caracteristice ale
raportului juridic
ENUMERARE
 raport social:
– se stabilește întotdeauna între oameni, nu între oameni şi bunuri
– nu se stabileşte între oameni şi bunuri nici măcar în cazul dreptului
de proprietate
 raport de suprastructură:
– dreptul se așază pe structurile sociale preexistente – economică,
politică, socială, culturală etc.
– dreptul suportă influența şi influențează toate celelalte raporturi
sociale
 raport valoric:
– raporturile juridice concretizează valorile esențiale ale societății
– dintre toate relațiile sociale, statul le alege pe cele mai importante
(în practică aproape toate), pe care le reglementează
 Trăsăturile caracteristice ale
raportului juridic
ENUMERARE
 raport voliţional:
– reprezintă rezultatul voinţei umane dirijate spre satisfacerea
trebuinţelor individuale
– are dublu caracter voliţional – voinţa umană trebuie să se
conformeze celei de stat (exprimată în norma juridică)
 căsătoria este liber consimţită însă numai în faţa ofiţerului de stare
civilă
 raportul juridic fiscal se naşte din voinţa organului fiscal, fără
consultarea subiectului pasiv
 categorie istorică:
– fiecare tip de organizare socială generează raporturi juridice
proprii: sclavia în antichitate, libertatea de astăzi
– dreptul evoluează odată cu societatea
 Structura raportului juridic
ELEMENTE

În structura unui raport juridic intră următoarele

elemente:
 părţi: denumite “subiecte” ori “subiecți”, reprezintă oamenii
priviţi din perspectivă juridică – titulari de drepturi şi
obligaţii – individual (persoana fizică) sau colectiv
(persoana juridică)
 conţinut: alcătuit din totalitatea drepturilor subiective şi a
obligaţiilor pe care le au părţile
 obiect: acţiunile ori inacţiunile prescrise pentru părţi (pot
sau trebuie să le îndeplinească)
 Conţinutul raportului juridic
ALCĂTUIRE
În conţinutul raportului juridic intră două elemente:
 dreptul: ce poate să facă subiectul de drept (aptitudini),
adică
– să aibă o anume conduită
– să solicite o conduită corespunzătoare din partea altei
persoane
– să solicite protecţia de stat în caz de nesocotire a dreptului
 obligaţia: ce trebuie să facă subiectul, adică acea
conduită corespunzătoare atitudinii titularului de drept
 corelaţie: dreptul nu poate exista în lipsa obligaţiei
corelative – fără obligaţie, dreptul nu are nicio valoare
 Conţinutul raportului juridic
CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE
 drept patrimonial şi nepatrimonial: clasificare după
natura dreptului – caracter evaluabil în bani sau nu:
– drept patrimonial – adică evaluabil în bani
– drept nepatrimonial – raporturi de familie sau din societate
(existenţă şi integritate, identificare, creaţie intelectuală)
 drept real (in re) şi drept de creanţă (ad rem): clasificare
după natura obligaţiei corelative
– drept real – drept ce conferă titularului posibilitatea de a exercita
anumite atribute asupra unui bun (obiect): posesie, folosire,
culegerea fructelor şi dispoziţie, fără a fi împiedicat de altă
persoană (nedeterminată)
– drept de creanţă – drept ce conferă titularului posibilitatea să ceară
altei persoane determinate să dea, să facă ori să nu facă ceva
 Conţinutul raportului juridic
CLASIFICAREA OBLIGAŢIILOR
 pozitive (a da, a face) şi negative (a nu face): clasificare
după obiect

 determinate (de rezultat) şi “de prudenţă şi diligenţă”:

clasificare tot după obiect

 perfecte, naturale şi morale: clasificare după sancţiunea

aplicabilă
 Subiectele raportului juridic
EXPLICAŢII
 conceptul de subiect de drept:
– doar omul este subiect de drept
– el răspunde pentru faptele proprii şi pentru ale
animalelor şi lucrurilor aflate în paza sa
 capacitatea juridică – premisă a calităţii de
subiect de drept:
– aptitudinea recunoscută de lege de a participa la
raporturi juridice, ca titular de drepturi şi obligaţii
– tipuri de capacitate: de folosinţă şi de exerciţiu
 Subiectele raportului juridic
CLASIFICARE
 individuale – persoana fizică: omul ca titular de drepturi şi
obligaţii
– cel mai des întâlnită
– capacitate juridică generală: aptitudinea cetăţeanului de a participa
la toate raporturile juridice din stat
 colective – persoana juridică: oamenii într-un cadru
organizat
– statul şi organele sale (autorităţile): în funcţie de competenţe
(exercitarea conducerii, soluţinarea litigiilor între subiectele de
drept, asigurarea constrângerii)
– persoana juridică de drept privat (bazată pe organizare,
patrimoniu şi scop): societăţi, instituţii de stat, organizaţii nestatale
(sindicate, cooperative, etc.)
 Obiectul raportului juridic
ALCĂTUIRE

 obiectul principal este reprezentat de conduita

subiectelor de drept
 obiectul derivat este lucrul (entitatea materială)
faţă de care se manifestă conduita acestor
subiecte de drept
 conduita se manifestă în raport cu bunul, care
este o subcategorie a lucrurilor
 Obiectul raportului juridic
CLASIFICAREA BUNURILOR
 după modul de percepere:
– corporale, care, după natură, sunt mobile şi imobile
– incorporale
 dacă folosirea implică şi consumarea substanţei:
consumptibile şi neconsumptibile