MINISTERUL EDUCATIEI DIN REPUBLICA

MOLDOVA

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT

TAZA ANUALA

Tema:”Economia mondiala contemporana.continutul si aparitia pietei modiale”

A efectuat:
Berzoi Oleg
gr.BBA-223

Coordonator stiintific:
Doctor in economie,
Conf.Nicolai Morei

Chişinău-2003
Cuprins:
INTRODUCERE:...............................................................................................................................................................3

CAPITOLUL 1: ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE.............................................................................................4

§1.1 CAUZELE SI APARITIA ECONOMIEI MONDIALE........................................................................................................4

ECONOMIA MONDIALA CONTEMPORANA ESTE REZULTATUL UNUI PROCES ISTORIC INDELUNGAT, CE INCLUDE UN SIR
DE MOMENTE IMPORTANTE;...............................................................................................................................................4

§1.2 CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL..............................................................................................................................6

§1.3 NOUA ORDINE ECONOMICA MONDIALA....................................................................................................................6

CAPITOLUL II PIATA MONDIALA............................................................................................................................6

§2.1 APARITIA PIETEI MONDIALE.....................................................................................................................................6

§2.2 TIPURILE PIETEI MONDIALE SI PIATA MONDIALA A CAPITALULUI..........................................................................6

CAPITOLUL III INTEGRAREA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA IN ECONOMIA MONDIALA....6

§3.1 PROBLEMELE INTEGRARII ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA IN ECONOMIA MONDIALA......................................6

§3.2 AVANTAJELE SI STRATEGIA INEGRARII REPUBLICII MOLDOVA IN UNIUNEA EUROPEANA....................................6

INCHEIERE:......................................................................................................................................................................6

BIBLIOGRAFIE:...............................................................................................................................................................6

ANEXE................................................................................................................................................................................6

2
 Introducere:

Economia mondiala este un organ economic global care s-a constituit in virtutea
interdependentelor tarilor si popoarelor lumii.Cu alte cuvinte, economia mondiala
reptezinta ansamblul economiilor nationale intre care,pe baza materiala oferita de
diviziunea internationala a muncii,se dezvolta relatiile complexe de interdependente
in conditiile existentei anumitor mecanisme economiceinternationale si intr-un
anumit cadru juridic si institutional contemporan, cu caracter national,regional sau in
vocatie mondiala,pe baza carora aceste relatii se desfasoara in lume.
Economia mondiala-un sistem complex,dinamic,care incorporeaza ansamblul
economiilor nationale dar sirelatiile,interdependentele economice dintre ele,generate
pe baza diviziunii internationale a muncii,precum si de mecanismele,normele juridice
si institutiile nationale si mondiale conform carorase realizeaza aceste legaturi.
Economia mondiala –un sistem complex, dinamic, care incorporeazaansamblul
economiilor nationale dar si relatiile, interdependentele economice intre ele, generale
si dezvoltate pe baza diviziunilor internationale a muncii, precum si de mecanismele,
normele juridice si institutiile nationale si mondiale conform carora se realizeaza
aceste legaturi.

3
Capitolul 1: Istoria economiei mondiale

§1.1 Cauzele si aparitia economiei mondiale

Etapele economiei mondiale:

I)etapa crearii premiselor economiei mondiale(sfirsitul sec.XVI-inceputul
sec.XVII)-trecerea de la feodalism la capitalism,descoperirile mari geografice si
cuceririle coloniale, crearea economiilor si pietelor nationale ;
II)etapele formarii economiei mondiale(sec.XVIII-XIX)-intarirea economiilor si
pietelor nationale,statele devin subiectele de baza ale relatiilor
internationale,comertul se realizeaza principale diviziunii internationale a muncii;
III)etapa dezvoltarii economiei mondiale(sfirsitul sec.XIX-inceputul sec.XX)-
aprofundarea relatiilor economice internationale,piata mondiala include deja si pietele
muncii,capitalului, hirtiilor de valoare.
Economia mondiala contemporana este rezultatul unui proces istoric indelungat,
ce include un sir de momente importante;
a)dezvoltarea economiei de schimb,largirea relatiilor economice dintre diferite
popoare si regiuni ale globului;
b)dezvoltarea manufacturilor,revolutia industriala si formarea marii industrii
masinizate;
c)formarea pietelor nationale si a economiilor nationale;
d)formarea diviziunilor internationale a muncii(ca ansamblu de specializari pentru
export si al dezvoltarii relatiilor economice)
e)constientizarea importantei existentei economice mondiale ca rezultat al
confruntarilor contadictorii in perioada primului razboi mondial si al crizei
economice mondiale 1929-1933
f)existenta unei dependente reciproce dintre natiuni si necesitatea conjugarii
eforturilor (ca rezultat al unui sir de evenomente cum ar fi destramarea sistemelor

4
coloniale, dezvoltarea furtunoasa a comertului intertatoinal, criza energetica
internationala, aparitia unor probleme globale ale omenirii).

Trasaturile de baza ale economiei mondiale contemporane:

1)cresterea furtunoasa a numarului de state suverane si afirmarea economiilor
nationale ca rezultat al evolutiei contradictorii si al destramarii unor sisteme, spatii
economice (sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul U.R.S.S., al Iugoslaviei
etc.);
2)tendintele de reconstruire si dezvoltare ale unor spatii economice zonale,
regionale, internationale(pe baza unor uniuni integrationiste sau a unor societati
transnationale);
3)unitatea economica mondiala asigurata prin accentuarea si diversificarea
interdependentelor economice nationale, internationale, regionale si mondiale.
Unitatea economica mondiala este un complex economic eterogen si dinamic,
trasaturile caruia, pe de o parte, decurg din marile deosebiri in nivelul de dezvoltare,
in potential economic, in structurile economico-sociale ale tarilor, pe de alta parte,
sunt determinate de multitudinea de factori care influenteaza supra economiei
mondiale.
Deosebirile in nivelul de dezvoltare se observa in decalaje economice dintre
dezvoltate si cele subdezvoltate.De exemplu,PIB pe locuitor in perioad 1991-1997
era de la 44350 dolari in Elvetia si de 170 dolari inUganda (se poate observa
decajului si prin compararea ritmurilor de crestere a PIB).
Factorilor comunei care au influentat asupra economiei mondiale:
a)scaderea considerabila a preturilor la produsele de baza si a paritatilor
schimburilor comerciale;
b)pierderile suferite drept consecinta a acestui factor si agravarea crizei
datoriilor externe, majorarea dobinzilor, ceea ce a redus ritmurile cresterii
economice in tarile in curs de dezvoltare;
c) schimbarea raportului dintre cresterea economica si consumul de resurse;

5
 d)multipolaritatea economica ca urmare a reducerii ponderii SUA si a cresterii
ponderii Europei Occidentale si a Japoniei;
e)confruntarea cu problemele globale ale omenirii si necesitatea masurilor
concrete in soloutionarea lor la scara nationala si internationala.
4)Unicitatea economiei mondiale, ce se manifesta in interdependeta
fenomenelor si proceselor, care se desfasoara pe piata mondiala ( ca interes comun,
pe de o parte, si deosebiri ale economiilor nationale, pe de alta parte).
Deosebirile se refera la:
─ nivelul de dezvoltare a fortelor de productie; potentialul economic,
financiar,tehnico-stiintific;
─ relatiile de productie predominante;
─ gradul de participare la diviziunea intenationala a muncii;
─ tipurile de tari(dezvoltate,mediu dezvoltate, in curs de dezvoltare, slab
dezvoltate, industriale, industrial-agrare, agrar-industriale);
─tipurile de reproductie (intensiva, extensiva, de subzistenta(supravetuire)s.a.)

Prin urmare, economia mondiala contemporana reprezinta un sistem global

mondial,unitar prin interrelatii dintre subsistemele componente si structura
eterogena contradictorie.

Legitatile dezvoltarii economiei mondiale:

─ dezvoltarea rapida a comertului mondial,a exportului de capital si realizarilor
progresului stiintifico- tehnic;
─ ritmurile inalte de dezvoltare a diviziunii internationale a muncii in ramurile
ce determina progresul stiintifico-tehnic ─ microelectronica, constructii de masini,
radiotehnica;
─ nivelul inalt al internationalizarii productiei;

6
 ─ concentrarea fortelor de productie dezvoltate intr-un numar limitat de tari
puternic dezvoltate;
─ decalajul profund dintre nivelul dezvoltarii economice a tarilor industrializate
si a tarilor slab dezvoltate.

Factorii procesului de formare si dezvoltare a economiei mondiale

─ diviziunea internationala a muncii si specializarea productiei;

─ dezvoltarea legaturilor comerciale intertarii;
─ dezvoltarea mijloacelor de transport pe scara mondiala;
─ rolul distinct al exportului de capital, spre deosebire de exportul de marfuri;
─formarea monopolurilor internationale (oligopoluri) si corporatiilor
transnationale;
─ dezvoltarea relatiilor intrstatale etc.

Diviziunea internationala a muncii exprima legaturile dintre economiile

nationale referitoare la repartizarea intre ele a tipurilor si formelor de specializare in
activitatea economica si care determina locul fiecarei tari si al grupurilor detari in
economia mondiala.
Relatiile economice internationale- un sistem de legaturi economice obiective
si necesare dintre economiile nationale ale diferitelor tari, bazat pe diviziunea
mondiala a muncii.
Forma concreta de realizare a relatiilor economice internatoinale –fluxul
economic internetional.
Fluxul economic international- miscarea unor valori materiale, banesti sau
spirituale de la o tara la alta. Ele se caracterizeaza prin diferite forme: produse,
servicii, capitaluri, forta de munca, cunostinte tehnice si stiintifice etc.
Totalitatea fluxurilor econmice internationale considerate nu ca o suma
aritmetica, ci in strinsa lor interdependenta formeaza circuitul economic mondial.

7
 Caracteristicile circuitului economic mondial:
1) Caracterul obiectiv ( fiecare tara simte necesitatea participarii la aceste
fluxuri);
2) Caracterul istiric ( formele si mecanismele difera de la o perioada la alta);
3) Caracterul dinamic ( ritmuri rapide de sporire);
4) Caracrerul complex (rezulta din diversificarea tot mai mare a fluxurilor
componente si din cresterea interdependentei intre ele).

Fluxurile principale ale circuitului economic mondial

 Comertul mondial cu bunuri –totalitatea tranzactiilor cu bunuri si servicii
care se stabilesc intre agentii economici dintre diferite tari.
 Comertul invizibil – scimb international de servicii, transferuri banesti
unilaterale, incasari si plati din investitii internatoinale (dobinzi, rente,
profituri),schimb de cunostinte tehnice si stiintifice;
 Cooperarea economica internationala (conjugarea resurselor, eforturile a
doua sau a citorva tari pentru crearea si comercializarea anumitor produse
sau servicii );
 Miscarea internationala afortei de munca( atit fluxul organizat, cit si cel
dezorganizat).

Formele principale de relatii economice in economia mondiala

─ internationalizarea productiei;
─ comertul mondial;
─ exportul (importul ) de capital;
─ migratia internationala a fortei de munca;
─ intreprinderile mixte;
─ corporatiile trasnationale;
─ infrastructura mondiala;

8
 ─integrarae economica internationala;
─ insemnatatea globala a solutionarii problemelor economiei mondiale;
─ cooperarea economica internationala;
Economia mondiala nu mai reprezinta o simpla suma de economii si piete
nationale puse in contact. Ea reprezinta un sistem global mondial, unitar prin
interrelatiile dintre subsistemele componente, dar, prin structura sa , extrem de
eterogen si contradictoriu.
Economia mondiala contemporana se caracterizeaza si prin existenta unor
probleme globale, de interes planetar, de solutionarea carora depinde viitorul
lumii, al planetei. In cel de al doilea Raport catre Clubul de la Roma se
consemneaza:”Lumea nu mai poate fi privita ca o grupare de 150 si ceva de
natiuni (intre timp numarul acestora a crescut la peste 195 natiuni ), ca un
conglomerat de blocuri politice si economice. Ea trebuie mai degraba privita ca un
ansamblu de tari si regiuni care alcatuiesc un sistem mondial intemeiat pe un
complex de interdependente.

§1.2 Circuitul economic mondial

Cicuitul economic mondial, sub multiplelr si diversele sale forme, nu este de
conceput decit in masura in care statele lumii intra in raporturi reciproce permanente.
Totalitatea de raporturi in orice moment poate schimba sau frina diferite
fluxuri economice internationale.De caracterul relatiilor economice externe va
depinde si influenta pe care circuitul economic mondial o va exercita, la rindul
sau, asupra tuturor economiilor nationale.
Concomitent, utilizarea conceptului de circuit economic mondial o va exercita, la
rindul sau, asupra tuturor economiilor nationale.
Inconditiile formarii economiei mondiale, principalele forme de existenta a
circuitului economic mondial erau fluxurile economice mondiale.

9
 Notiunea de flux economic international desemneaza forma concrete de
realizare a schimburilor reciproce de activitati, inrelatiile dintre parteneri din
diferite tari.
Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea fluxurilir economice
internationale privite nu ca o suma aritmetica, ci in srtinsa lor interdependenta.
Din punct de vedere al naturii fizice acest circuit include urmatoarele
elemente componente:
1. fluxuri comerciale (comertul international cu bunuri si servicii);
2. fluxuri de cooperare economica internationala (cooperarea economica
internationala in domeniu productiei;
3. fluxuri fininciar-monetare (relatii monetar- fininciare internationale).
Prin urmare, fluxurile comerciale cuprind fluxurile de marfuri corporale si
fluxurile de marfuri incorporale. Fluxurile de marfuri incorporale sint cunoscute
sub denumire de comert invizibil.Acestea include:
fluxurile de tehnologii sub forma licentierii brevetelor de inventie, a operatiilor
de know-how, consulting-enginering,leasing etc.;
fluxurile de servicii:turismul, transporturilor, telecomunicatiile internationale
circuitul international al informatiilor etc.
1.Atributul de “invizibil” pentru aceste fluxurile se justifica din punctul de
vedere al reglementarilor vamale. Spre deosebire de scimburile internationale de
marfuri corporale fluxurile comertului invizibil nu sint inscrise in tarifele vamale
si, deci, lor nu li se aplica taxele vamale la trcerea frontierei.
2.Cooperarea economica internationala in domeniu productiei reprezinta
conjugarea eforturilor tehnologice, financiare materiale ale unor parteneri din
diferite tari pentru efectuarea unor activitati conexe in domeniul producerii anumitor
marfuri, in scopul obtinerii de avantaje reciproce.Astfel de cooperari pot avea loc si
in alte domenii economice, cum sunt: circulatia marfurilor, cercetare-dezvaltare,
transporturi, telecomunicatii internationale

10
 3.Relatiile monetar-financiare internationale servesc pentru mijlocirea,
reclizarea si promovarea comertului international si a cooperarii economice
internationele. Totodata, aceste relatii pot imbraca si investitiilor externe de capital,
precum si acae a speculatiilor internationale cu valuta etc.;
Circuitul economic mondial exprima impletirea unor forme ale scimbului
reciproc de activitati dintre diverse economii natoinale, cara nu se limiteaza la:
─ sfera circulatiei, ce cuprinde si:
─ sferele productiei,
─ cercetarile stiintifice.
Circuitul economic mondial poarta un caracter istoric. Continutul si formele lui
de manifestare s-au inbigatit in raport cu stadiile economice mondiale si, in ultima
instanta – cu gradul de dezvoltare a economiilor nationale.
Actualmente, economiile nationale constitue factarul fundamantal care
determina existenta si modificarile circuitului economic mondial, ele fiind acelea
fare furnizeaza “obiectul” functionarii acastui circiut.
Sub aspectul orientarii geografice, circuitul economic mondial se reprezinta ca
un ansamblu de curente geografice de scimburi dintre diferite state, grupe de tari
sau zone geografice.Dintre acestea cele mai bine conturate in prezent sunt:
1. fluxurile de schimburi reciproce dintre tarile ce apartin aceleiasi grupe,
comunitati economice sau zone geografice;
2. fluxurile de schimb dintre tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare si cele in
curs de dezvoltare, numite fluxuri Nord-Sud;
3. fluxuri de schimb dintre tarile Europei Centrale si de Rasarit si cele
dezvoltate ;
4. fluxurile de schimb dintre tarile Europei Centrale si de Rasarit si cele in curs
de dezvoltare.
Ratiunea de a fi circuitul economic mondial este data, prin urmare, de:
─ existenta si adincirea diviziunii mondiale a muncii;
─ caracterul specializarii economiilor nationale in anumite directii;

11
 ─ in scopul valatificarii optime a unor resurse pe piata mondiala.
Asadar, circuitul economic mondial nu are o existenta de sine statatoare, el nu
poate funciona independent de economiile nationale, de felul in care evolueaza
structura acestora.

§1.3 Noua ordine economica mondiala

Este necesar de a releva ca in stiinta economica cel mai nou concept aste acel de
ordine economica mondiala.In acceptiunea sa cea mai stricta, el exprima modelul
de dispunere si de organizare, in spatiu, a elementelor economice mondiale; ordine
economica mondiala reprezinta modelul neformnalizat al economiei mondiale.
In orice moment, privita insa ca un concept demaxima generalizare, ordine
economica mondiala:
─ in primul rind, nu se reduce la punerea in evidenta a alcatuirii, a configuratiei
economiei mondiale, a felului cum sunt aranjate elementele in sistem;
─ in al doilea rind, acest concept caracterizeaza totodata, starea calitativa a
economiei mondiale intr-o perioada istorica, in raport cu rezultatele interactiunii
dintre elementele care o compun.
Ordinea economica mondiala este determinata de nivelul de dezvoltare a
economiilor nationale, de problematica curenta a evolutiei economiei mondiale,
caracterul relatiilor economice internationale(piata, creditul, dobinda), de cadrul
juridic si institutional ( normele juridice, mecanismele de functionare a institutiilor
internationale).
Actuala ordine economica mondiala exprima, in esenta, trasaturile ordinii
induse de citeva secole, fara sa reflecte marile schimbari intervenite in structura
socio-politica a lumii si mutatiile din aparatul tehnic de productie, din structura
mondiala a productiei, stiintei si tehnologiei, fiind in contradictii cu cerintele
afirmarii economice si social politice de sine statatoare a tuturor statelor.
Asadar, contribuind la adincirea decalajelor economice, la mentinerea
subdezvoltarii, accentuarea fenomenelor de criza si instabilitatea economica si

12
politica in lume, actuala ordine economica mondiala a devenit incompatibila cu
cerintele progresului general al umanitatii si, ca atare, se impune edificarea unei
noi ordine economice mondiale
Noua ordine economica mondiala este conceptia de restructurare a relatiilor
economice mondiale ce prevad lichidarea oricarei manifestari nelegitime,
dictatiurii si discriminarii din sistsmul relatiilor economice mondiale.
Noua ordine economica mondiala trebuie sa se bazeze pe noi relatii economice,
fundamentate pe principiile independentei si suveranitatii nationale, egalitatii in
drepturi, neames ecului in treburile interne si tratamentului preferential pentru tarile
in curs de dezvoltare, pe noi mecanisme economice internationale, echitabile, pe un
nou cadru juridic si international, democratic.
Penru prima data, formularea ca atare de noua ordine economica mondiala a
aparut intr-un raport FAO din 1964. Modul de a actiona pentru crearea unui nou
sistem de relatii economice mondiale a fost stipulat in Procesul de actiune pentru
cooperare economica adoptat la cea de-a IV-a Conferinta la nivel inalt a tarilor
nealiate, iar hotarirea comuna a tarilor-membre ale ONU, de a actiona pentru
instaurarea noii ordine economice mondiale a fost confirmata in Delegatia si
Programul de actiune cu privire la instaurarea noii ordine economice mondiale,
adoptate de catre cea de-a VI-a sesiune speciala a Adunarii Generale a ONU in
1974
Cele mai principale cai de instaurare a noii ordini economice mondiale
vizeaza:
─ restructurarea diviziunii internationale a muncii;
─ modificarea mecanismelor relatiilor economice(asigurare unor raporturi
echitabile intre prezurile la materiale prime si la produsele industrializate);
─accesul neingadit la materiile prime si la sursele de energie; la realizarile
stiintei si tehnologiei moderne;
─ lideralizarea comertului international si inlaturarea barierelor descriminatorii
din calea schimbarii si cooperarii;

13
 ─ schimbari radicale in sistemul financiar international, in functionarea si
volumul creditului, precum si al asistentei pentru dezvoltare s.a.
Procesul de constituire a noii ordini economice mondiale presupune, de
asemenea, democratizarea cadrului juridic si institutional din economia mondiala
(adoptarea unui cod de conduita cu caracter universal, care sa statueze drepturile si
indatoririle fundamentale ale statelor, revedea si actualizarea statului si a actelor
fundamentale ale institutiilor economice internationale, asigurarea participarii, in
deplina egalitate in drepturi a tuturor tarilor la solutionarea problemelor dezvoltarii
comertului, finantelor lumii, energiei si materialelor prime, alimentatie etc.).
Programul noii ordine economice mondiale pune in fata fiecarei tari dezvoltate
sarcina ca treptat de a mari ajutorul lor pentru tarile slab dezvoltate si ca
volumul acestui ajutor sa atinga valoarea de 0,7% in PNB, asa dupa cum prevedea
ONU deja 15 ani in urma.Acest ajutor nu poate fi corelat cu oricare conditii
suplimentare, el trebuie pe o perioada lunga durata.Comisia de activitate a lui
Brandt de asemenea a acceptat in calitate de orientir indicele de 0,7% in PNB.
Aceasta presupune majorarea dubla a actualului volum de ajutor acordat statelor
slad dezvoltate pentru satisfacerea necesitatilor dezvoltarii economice.
In prezent, Programul noii ordini ecomonice mondiale trezeste discutii aprinse.
Tarile slab dezvoltate sustin ca aceasta programa contine idea echitatii sociale si
dreptatii. Insa multe tari dezvoltate considera ca principiile Programei inainteaza
cerinte de a fi radistribuite radical veniturile si bogatiile in lumea contemporana,
ceea ce nici intr-o masura nu se conjuga cu prevederile acestor tari. Marile tari
dezvoltate cu certitudine ca nu exista “intrenarea imediata” de economie ramasa in
urma si ca tarile sarace trebuie sa teaca pe aceiesi cale, asa cum au procedat tarile
dezvoltate in ultimii ani, de aceea rar cind se creaza o atmosfera confortabila
pentru generozitatea si parcepere a problemelor economice cu care se confrunta
tarile slab dezvoltate.

14
Capitolul II Piata mondiala
§2.1 Aparitia pietei mondiale
Relatiile economice in comunitetea mondiala se constitue neaparat sub
influenta pietei mondiale. Piata mondiala pe baza luptei de concurenta determina in
final structura si volumul productiei, exportului, gradul de dezvoltare a diviziunii
internationale a muncii. Multe probleme ce tin de relatiile economice internationale
(ca, de exemplu, internationalizarea productiei si a capitalului, diviziunea
intarnationala a muncii, migratia fortei de munca ) se pot discerne prin prisma
problemelor privind piata mondiala , balantele de plati si relatiile monetare .
Piata mondiala ─sfera scimbului de marfuri din diferite tari .
Piata mondiala reprezinta o totalitate a relatiilor care se stabilesc intre
producatori si consumatori din diferite tari , inte economiile nationale in procesul
schimbului de activitati , care are loc pe plan international prin intermediul
tranzactiilor economice datarita diviziunii internationale a muncii.
Formarea pietei mondiale a inceput in secolul al XVI-lea si a devenit
autocuprinzatoare odata cu adincirea diviziunii internationale a muncii , cu
generalizarea de productie de tip capitalist.
De aceea piata mondiala s-a constiuit ca piata mondiala capitalista , ca sistem
de relatii marfa-bani , economice-comerciale si credit-fininciare , fiind parte
componenta a comunitatii mondiale.
In general , piata mondiala reflecta structurile si trasaturile definitorii ale
economiei mondiale.

Cauzele aparitiei pietei mondiale

Cauzele ce au favorizat aparitia pietei mondiale sunt:

─ adincirea diviziunii internationale a muncii;
─ internationalizarea productiei si capitalului;
─ dezvoltarea relatiilor economice si politice internationale;

15
 ─ dezvoltarea sistemelor de transport si a sistemelor de legatura;
─ determinarea nivelului de dezvoltare a fortelor de productie;
─ revolutia stiitifico-texnica etc.
Evolutia pietei mondiale este supusa legilor economice obiective ale
schimburilor internationale , iar ca mecanism functional ea se inregistreaza in
economia mondiala , fiind o componenta a acesteia.
In practica piata mondiala mai este cunoscuta si sub denumirea de piata
internationala. Insa , in sens strict al cuvintului , piata internationala are un
continut mai rastrins , referindu-se numai la tranzactiile de afaceri dintre doua sau
mai multe tari , in timp ce piata mondiala cuprinde trnzactiile de afaceri dintre
toate tarile lumii.De asemenea , in practica se mai utilizeaza si notiunea de piata
externa in loc de piata mondiala.Piata externa cuprinde o sfera mult mai restrinsa
decit piata mondiala. Ea reprezinta piata mondiala sub aspectul relatiilor externe
ale tarii.
Factorii ce influenteaza evolutia pietei mondiale
Acesti factori pot fi divizati astfel:
1. Factorii economici, care reprezinta factorii determinanti ai pietei mondiale ,
dintre care amintim:
─ dinamica productiei si a consumului pe plan international ;
─ aparitia de noi produse si servicii;
─ cresterea nivelului tehnic si calitativ al produselor si serviciilor ;
─ cresterea productivitatii;
─ procesul de industrializare a tarilor in curs de dezvoltare;
─ modernizarea transportarilor etc.
2. Factori politici , dintre care mai semnificativi sunt:
─ politica tarifara si tarifara promovata de diferite state sau grupari
de state;
─ asociatiile economice interstatale cu caracter regional;

16
 ─ politica creditelor promovata de diferite economii nationale sau organizatii
financiare internationale.
3. Factori deformatori, de conjunctura , legati de o serie de evenimente
extraeconomice neprevazute:
─ de politica marilor societati transnationale;
─ de crizele economice internationale;
─ razboaie, revolutii, catastrofale naturale etc.Actiunea acestor factori provoaca
mari dereglari in formarea preturilor mondiale , antrenind urcari si prabusiri
bruste ale acestora , in discordanta cu logica previziunilor de piata.

Etapele de constituire a pietei mondiale

Procesul de constituire apietei mondiale cuprinde urmatoarele etape :
Etapa 1. Cuprinde secolul XVI-inceputul secolului XVII. Se caracterizeaza
prin dezvoltarea comertului international si a expansiunilor comerciale ─
consecintele de dezvoltare a mijloacelor de transport.
Etapa 2. Cuprinde secolele XVIII─XIX .Reflecta dezvoltarea industriei
mari si cresterea ei in dependeta de comertul exterior.
Etapa 3. Cuprinde sfirsitul secolului XIX si inceputul secolului
XX.Determina sfirsitul etapei formarii pietei mondiale in rezultatul intensificarii
internationalizarii productiei si capitalului .
Etapa 4. Cuprinde prima jumatate a secolului XX.Se caracrerizeaza prin
formarea pietei socialiste , prin acutizarea luptei de concurenta dintre tari si
sisteme.
Etapa 5. E tapa contemporana , cuprinde a doua jumatate a secolului XX.
Reflecta rendintele de integrare si colaborare dintre state , crearea pietei europene
unice.
Piata mondiala─ sistem diversificat. Microsisteme

Piata mondiala contemporana se reprezinta ca un sistem diversificat , in cadrul

careia exista microsisteme ,
17
 ─ piete mondiale caracteristice,
─ piata monetara ,
─ piata valutara ,
─ piata capitalului ,
─ piata financiara etc.
─ cu trasaturi specifice atit in raport cu diferitele catagorii de produse ,
servicii , relatii financiar–monetare , care constitue obiectul comertului international
, cit si in functie de pozitia si nature firmelor participante la schimburile
internationale ( piete intraramura , ca spatii ecenomice dominate de interesele
capitalului international).
In functie de natura obiectului care formeaza obiectul tranzactiei , piata
mondiala poate fi compartimentata in: piete de marfuri , piate financiar – valutare ,
piate de servicii , piate ale muncii.Toate acestea , la rindul lor , pot fi piete mondiale
caracteristice si piate mondiale necaracteristice.
Actualmente, piata mondiala caracteristica reprezinta o piata principala ,
reprezentativa pe care se incheie in mod continuu un volum iportant de tranzactii
de afaceri. Aceasta este o piata de referinta , pe care se formeaza preturile mondiale
caracteristice care servesc drept etalon de orientare in negocierea tranzactiilor pe
celelalte piete secundare din domeniul respectiv. La rindul lor , piatele moniale
caracteristice pot fi accesibile sau inaccesibile. O piata mondiala poate sa fie
carateristica , dar inaccesibila din diferite motive: nivelul preturilor ,distanta mare ,
blocada economica , stari beligerante , interdictiile guvernamentale etc.

§2.2 Tipurile pietei mondiale si piata mondiala a capitalului.

Tipurile pietei mondiale

─ piata mondiala de marfuri – comertul de marfuri constitue 80% din

volunul comertului mondial;

18
 ─ piata mondiala a capitalului – amplasarea in alte tari a capitalului in forma
de ivestitii directe , credite si hirtii de valoare;
─ piata mondiala a fortei de munca – relatiile economice legate de migratiile
fortei de munca intre tari ;
─ piata realizarilor tehnico- stiintifice – tehnologii avansate , aparate ra
diotehnice si microelectronice;
─ piata mondiala invizibila – brevete , licente , proiecte tehnice etc.

Comertul international (mondial)- totalitatea operatiunilor de export, import,

reexport de produse si servicii , desfasurata de o tara in procesul de participare la
diviziunea internationala a muncii.

Trasaturile comertului international:

1) Comertul internatoinal este un flux dinamic.(Cea mai lunga perioada de

crestere ─ 1820-1914.Ritmurile cele mai ridicate-in deceniile
postebelice .Factorii de crestere :revolutia tehnico –stiintifica , modificarile din
diviziunea internationala a muncii , integrarea economica , progresul in
domeniul tranporturilor si telecomunicatiilor, liberalizarea schmburilor
economice)
2) Cresterea ponderii comertului cu produse prelucrate I in comparatie cu
ponderea produselor primare.
3) Cresterea comertului direct cu tehnologii si a comertului cu arti si
componente ale comertului intraramural si intrafirma, in rapert cu produsele
finite .

19
 4) Cresterea ponderii schimbului international de servicii in ansamblu
schimbului(de valori).
5) Cresterea importantei tarilor dezvoltate in comertul international (tarile
dezvoltate detin 70% din exporturile si importurile mondiale )./
6) Tendinte de “tripolarizare” a schimbirilor comerciale intenationale,(Uniunea
Europene , SUA,Japoniei le revin mai mult de jumatate din valoarea
exporturilor mondiale).
7) Deteriorarea indicelor preturilor produselor exportate de catre tarile in curs
de dezvoltare.
8) Tendinte de institutionalizare a scimburilor internationale (institutiile din
sistemul ONU- Organizatia Mondiala a Comertului , Conferinta Natiunilor

Unite pentru Comert si Dezvoltare,Organizatia tarilor exportatoare de petrol-

OPEC).
9) “Internationalizarea “ comertului mondial ca urmare a cresterii importantei
societatilor transnationale in viata economica, controlind circa 80% din
investitiile externe directe si peste 50% din comertul mondial.

Piata mondiala a capitalului s-a format pe baza transferului de capital din

metropele spre colonii in forma: de investitii directe si imprumuturi .
Piata mondiala (international) cunoaste urmatoarele forme de plasare si
miscare a capitalului:
a) investitii externe directe de capital (in industrie, in agricultira, transport
in instruirea de cai ferate s.a.);
b) imprumuturi (credite externe- de firma sau stat);
c) investitii externe de portofoliu - procurarea de actiuni de catre straini
de la sociatiile pe actiuni dintr-o tara sau alta.
Aceste forme dau nastere miscarii capitalurilor pe termen lung

20
 Exista si miscarea csapitalului pe termen scurt: cumparare-vinzare de divize
straine, acordate de credite pe termen scurt: comerciale sau bancare.
Raporturile dintre aceste doua forme de miscari difera de la o perioada la alta in
finctie de numerosi factori.
Particularitatile exportului de capital in conditiile contemporane:
1) S-a shimbat orientarea si structura geografica a fluxurilor de capital.Cindva
se exporta din metropole in colonii, iar acum se exporta din tari dezvoltate in
alte tari dezvoltate, mai ales in forma particulara. Se pastreaza exportul de
capital de catre stata in fostele colonii.
2) Creste rolul creditelor publice- pe baza garantiilor guvernamentale.
3) Sporeste rolul organizatiilor economice internationale (FMI si Banca
internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)- ale ONU) si ale
organizatiilor regionale (CEE-Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD)).
4) S-a scumbat forma privata –creste rolul societatilor transnationale sau
multinationale.
5) Daca cindva firmele vindeau marfuri produse in metropole, astazi profiturile
se incaseaza pe daza productiei create in aceste tari, unde sunt imlantate
filialele.
6) Piata firmelor transnationale actioneaza in trei spatii economice: natinal,
strain, international.
7) Investitiile directe de capitel sunt o forma prefereta,insotota de transferuri de
capital si de tehnologii avansate.
8) Cresterea datoriilor tarilor in curs de dezvoltare.
9) Si tarile inalt dezvoltate au datori externe mari,dar datorita competivitatii
marfurulor si dinamismului exporturilor rezervelor de care dispun, creditele
si datoria nu constitue pentru ele o problema.

21
10) S-a schimbat “ierarhia “ principalelor “ actori”. Pina in anii ’80 SUA a
principalul creditor. Din 1986 SUA devine tara debitoare, iar principalii
creditori sunt Japonia si Germania.
11) Creste si rata dobinzii –in anii ’80 dobinzile au marcat o crestere
considerabila.
12) Presiunule inflationiste din anii ’90 si crizele economice din numeroase tari
de asemenea au dus la scaderea cursului actiunilor si obligatiunilor(inclusiv
legate cu criza din Rusia-GCO).

22
Capitolul III Integrarea economiei Republicii Moldova in
economia mondiala.

§3.1 Problemele integrarii economiei Republicii Moldova in economia

mondiala.
Prosperare economica a unei tari, a unui popor cu o experienta mai bogata.
Fiecare nariunea nu numai ca trebuie, ci este obligata sa invete de la alta. Pentru
Republica Moldova acest principiu e deosebit de actul si important.
Avind posibilitati potentiale considerabile, Republica Moldova a inceput
integrarea in circuitul economic mondial cu o economie debalansata si destul de
primitiva in comparatie cu standartele mondiale.
Strucrura economiei nationale a fost deformata, in primul rind, din cauza
destramarii teritoriale pe parcursul mai multor secole.In al doilea rind,specializarea
unilaterala in cadrul diviziunii muncii din fosta URSS a transformat Moldova intr-
un furnizor de materii prime agricole.Astfel, republica a fost pusa in situatia a fi
dependenta de economia altor regiuni ale fostei URSS.
Republica Moldova a fost mai mult timp un teren de experiente economice.
Toate ramurile importante ale industriei, transporturilor, aprovizionarilor,
constructiilor capitale etc. erau subordinate centrului unional. Din tot volumul
partimoniului national oficial se considerau proprietate a URSS 20%, proprietate
comuna unional-republicana ( de fapt, tot unionala)-70% si numai 10%revenea
republicii.Destramarea administrativa a fostei URSS presupunea si disparitia
tuturor dependentelor economice dintre fostele regiuni ale ei. Este necesar o
colosala munca de revendicare structurala a economiei, de constituire a unui
economic capabil sa echilibreze intrarile de valori in tara cu cele scoase din din
spatiul ei.
Revendicarile economice pentru Republica Moldova pot deveni eviciente, daca se
vor restabili legaturile intrerupte cu Euripa si participarea ei activa in circuitul

23
economic europeansi cel mondial. Nu trbuie ignorate nici legaturile bilaterale cu
noile state independente din fosta URSS, insa acele relatii trebuie sa se bazeze pe
avantaje reciproce, fara presiuni si amestec geopolitic.Orientarea spre tarile inaintate
va permite accesul spre tehnologii moderne, investitii de capital, pregatirea de
specialisti etc.
Republica Moldova, ca o noua formatiune, pretinsa stabila, are de rezolvat o serie
de probleme majore in srategia includerii sale in circuitul economic europen si
mondial .Aceste probleme sunt derivate in urmatoarele particularitati:
 Acest teritoriu, care in prezent se numeste Republica Moldova, nu a avut
niciodata stabilitate si nu a acumulat nici un fel de experienta
istorica.Basarabia totdeauna a fost un teritoriu al arealului national
rominesc.Exceptia a fost numai perioada anilor 1812-1918 si din 1940
incoace. Astfel, declararea independentei, dupa destramarea URSS, a pus
promt problema constituirii unui nou stat, cu toate consecintele ce rezulta
din aceasta.
 Formarea noului stat necesita crearea unui sistem econimic adacvat ca
suport al acestui stat-economia nationala, care ar asigura cetatenilor o
acoperire normala a necesitatilor materiale ale vietii si finantarea
structurilor institutionale statale. In acest context Republica Moldova,
repeta intr-un anumit sens, realitatea euoropeana a secolelor XVII-XVIII,
cind formarea noilor state nationale a provocat aparitia doctrinei
mercantiliste, ca concept de creare a unor sisteme economice nationale
drept baza a acestor state. A crede ca este posibila existenta unui stat
nou, ea nu are decit sa-si creeze un sistem propriu economic, pe care nu la
avut niciodata, deoarece totdeauna a fost o regiune economica in
componenta altui stat. Stuctura economica mostenita nu corespunde unui
sistem economic national, adecvat unui stat aparte. Problema se complica
si prin aceea ca formarea statelor nationale centralizate in Europa avea la
baza ideea consolidarii nationale(integrarea natiunii), in timp ce astazi

24
 avem alta situatie- intsificarea integrarii
internationale(internationalizarea ).In aceste conditii repetarea procesului
formarii noii statalitatii nu are suport conceptual si practic. Republica
Moldova trebuie sa aleaga din alternativele reale: sau sa se ajusteze
la o structura regionala economica puternica, sau sa fie iar ”ingitita” de o
economie nationala deja constituita. In acest sens logica presupune o
conlucrare atit mai intensa cu Rominia.
 Globalizarea, ca un proces accelerat al sec.XXI-lea, de o parte, si
localizarea la nivel sub national, pe de alta, vor deveni factori esentiali in
toate domeniile activitatii economice.Astfel, tendinta spre stabilitatea
macroeconomica si cresterea economiilor nationale in afara proceselor
globalizarii si localizarii devine un nonsens. Daca pina nu demult
raporturile internationale se bazeaza pe relatia” economia nationala-
economia mondiala”, apoi in perioada postbelica aceasta relatie tinde tot
mai accelerat spre relatia inversa –“ economia mondiala- economia
nationala”.Republica Moldova deci nu are alte sanse decit sa-si constitue
o economie intensiva pe un teritoriu mic cu incorporarea intr-o srtuctura
integra mare.Alternativa aici nu poate fi alta decit integrarea in Europa
prin Rominie.
Calea strategica de integrare in Europa este dictata de intreaga istorie a
acestui teritoriu. Republica Moldova incearca sa-si constitue statalitatea nu
pe baza interesului national, ci in afara unui areal national unic
rominesc.Nicaeri in lume, in conditiile globalizarii in crestere, nu se
concepe o alta modalitate de integrare in circuitul mondial decit prin
unificarea nationala ca etapa initiala a acestei integrari.Exemple ar
servi:Coreea de Sud si Coreea de Nord, China cu Taiwan si altele.Ar fi
anormal ca o natiune sa se scindeze si sa se integreze razlet prin diverse
modalitati. Logic ar fi utilizarea factorului national pentru a evita mari
costuri economice, morale, spirituale, etnice etc.

25
 Republica Moldova a regresat substantial in dezvoltarea economica, insa isi
pastreaza unele sanse datorita unor factori specifici nationali:
─ are o economie intesiva pe un teritoriu redus, acest factor fiind insa relativ,
deoarece multe state dupa teritoriu si dupa numarul populatiei nu sunt mai
mari(Belgia, Olanda, Elvetia, Lituania, Danemarca);
─ are un nivel relativ inalt de civilizatie, dispune de potential intelectual,
societatii fiindu-I caracteristicacunoasterea limbilor, un nivel sporit de instruire,
fidelitatea traditiilor, disciplina si alte calitati formate in cadrul dezvlotarii istorice a
civilizatiilor eurupene;
─ dispune de resurse naturale considerabilecum sunt:asezarea geografica si
clima favorabila, paminturi fertile din care 55%sunt paminturi arabile, iar 80% din
toata suprafata sunt de calitate superioara, in alte tari indicele fiind mai scazut
(exemplu: Franta- 35%, Belgia-25%, Grecia-21%, iar media pe glob -11%)
─ exista unele industrii relativ dezvoltate, succese stiintifice remarcabile, alte
realizari.
O data cu declararea independentei in1991,Republica Moldova incepe a stabili
relatii comerciale directecu multe state ale lumii: comert cu bunuri si servicii in
crestere, flux de brate de munca, plati curente ale cetatenilor Republicii Moldova din
strainatate, turism, asistenta economica externa s.a.Aceste raporturi economice,desi
intermediate de speculetii si diferite excrocherii dubioase, incet cu incet duc la
extinderea relatiilor economice cu strainatatea.
Republica Moldova a incheiat tratate de comert liber cu multe state din Europa si
Asia. Cu majoritatea tarilor europene s-au incheiat acorduri prin care se aplica
principiul “Clauzei natiuni cele mai favorizate”, conform caruia marfurile din
Republica Moldova sunt considerate pe piata ca si cele ale tarii respective in care
ele se exporta. S-a semnat Acordul de Parteneriat si Cooperare cu Uniunea

26
Europeana prin care Republica Moldova are dreptul de a exporta produse textile in
cele 15 tari fara a I se stabili cote de import. S-au facut eforturi de aderare la OMC
si la alte forme de asociere la institutiile economice internationale.
O cale eficienta de integrare in circuitul economic mondial si european este
inconjurea exportului si atragerea masiva a capitalului strain in economia
nationala. Republica Moldova nu are capital propriu de stat pentru relansarea
economica. Practica mondiala a demonstrat ca majoritatea statelor au rezolvat
problema startului economic prin investitii straine masive.
Republica Moldova poate oferi conditii atractive pentru investitiile din strainatate,
darorita urmatorilor factori : este “bogata “ in forta de munca de calitate relativ
inalta ; lipsa concurentei solide din partea antreprenorilor autohtoni, asezarea
geografica favorabila pentru accesul la pietile masive din Ucraina, Rominia, Rusia;
costuri mici de productie din motiveloe fortei de munca si a materiei prime ieftine.
Economia Republicii Moldova nu poate asigura exportul tuturor produselor sale,
ci doar al acelor ce sunt competitive pe piata externa si care satisfac suficient
cererea interna. Incepind cu agricultura, antreprenoriatul mic si mediu conduce la
sporirea veniturilor populatiei. Intrarea im economia de piata pri piate razlete
decentralizate conduce la liberalizarea preturilor si la scaderea lor ulterioara in
urma sporirii activitatii de productie si inplementarii noilor tehnologii moderne.
Republica Moldova poate sa se specializeze, conform estimarilor specialistilor, la
15-20 produse de export.
Inevitabilitatea importului unor cantitati mari de capitaluri, de bunuri de consum
sau de investitii este determinata de necesitatile modernizarii economiei nationale si
nu poate fi privita ca o povara pentru economie, daca utilizarea factorilor de
productie se va realiza pe viitor la standartele mondiale. Asocierea, conlucrarea
economica cu participarea capitalului strain reprezinta o forma moderna si eficienta
de cooperare economica internationala.

27
 §3.2 Avantajele si strategia inegrarii Republicii Moldova in Uniunea
Europeana
Economia nationala a Republicii Moldova este deschisa, dzvoltarea ei depinde in
mare masura, de comertul exterior(in 2000 ponderea importului bunurilor economice
in PIB alcatuit 61,67%, iar ponderea exportului-38,5%).
Stagnarea economica natoinala a condus la diminuarea comertului exterior in
1999 cu 37,6%, a volumului exportului cu 26,1%, iar a importului cu 44,8%, (vezi
anexa1,tabelul1) ponderea difi citului contului curent in PIB in 1998 a constituit
20,6% in comparatie cu 14,7% anul 1997(vezi anexa 1, tabelul 2). In practica
mondiala se considera critica situatia cind ponderea deficitului contului curent in
PIB este de 4,5%.
Mecanismul pietei tinde spre echilibrarea cererii si ofertei. Deficitul contului
curent s-a micsorat considerabil. In 1999 ponderea PIB a scazut la 2,4%. Cresterea
importului in 2000, cu 40,3% fata de 1999 , a condus la cresterea ponderii
deficitului contului curent atingimd punctul critic de 6,3%din PIB
In perioada anilor 199-2000 s-a inregistrat o tendinta de micsorare a acoperirii
importului prin export(tabelul 1).Evolutia indicatorului “ gradul de acoperirii
importului prin exort” are o tendinta de corelatie cu dinamica indicatorului “ soldul
balantei comerciale”.
In aceasta perioada (1993-2000) s-a manifestat o tendinta ptonuntata de
modificare teritoriala a comertului exterior.Volumul operatiilor comerciale cu tarile
membre ale CSI s-a micsorat pina la 392,1 mld USD, sau cu 40,3%.Dimensiunile
comertului cu alte tari s-a redus cu 224,4 mld USD, mai ales in contul scaderii
importurilor, desi exportul in tarile s-a majorat cu 6%.
Se prifileaza reorentarea exportuorilor spre piatele Uniunii Europene: in 1999
crestera exportului in aceste tari a fost co 18,7% fata de anul precedent, inclusiv in
Germania, Italia, Grecia, Austria.In 1999 importul marfurilor provenite din CSI s-a
rudus cu 50%.

28
 Pe parcursulanului 2000 exportul in tarile CSI are o tendinta de crestere fata de
alte tari ale Europei Centrale si de Est. CSI a ramas principala piata de desfecere
pentru Republica Moldova.
Dinamica exportului si importului de bunuri pe categoriile de marfuri in 1996-
2000 (tabelul 2) arata ca in structura exporturilor predomina produsele alimentare,
bauturile, spirtul, tutunul s.a.(40,1%). Al doilea loc il detin produsele textile, a caror
pondere in comparatie exporturilor in 2000 a fost de 16,87%.
Circa o treime din totalul importurilor revin produselor minerle.
Balantele comerciale reflecta politica statului in dommeniul cometului exterior,
si in gradul de protejare a agentilor economici interni.Perioada contemporana aste
marcata de o politica protectionista in toate statele lumii.In acest scop se utilizeaza
instrumente tarifare si netarifare

29
 Incheiere:

Cea mai potrivita forma de integrare pentru Republica Moldova este unitatea
economica, conditii premordiale este racordarea treptata a legislatei Repyblicii
Moldova cu cea a UE.
Pentru dexvoltare durabila a economiei nationale, politice si ectiunile
autorizatilor publicevor trebui sa urmareasca: modernizarea infrastructurii
economice in conceptul aderarii Republicii Moldova la UE; valorificarea
potentialului Republicii Moldova in domeniul cercetare-dezvoltare si dezvoltarea
eficienta a acestui domeniu; alinierea la stanardele eurupenesi intenationalein
cresterea competivitatii productiei; performanta managerila; reorganizarea structurii
exportului in favoarea produselor cu un inalt grad de prelucrare; dezvoltarea
serviciilor pentru productie; mentinera unei balante in politica de liberalizare si cea
protectionista; retehnologizarea structurala a domeniilor de utilizare politica.
Promovarea exportului este o problema vitala in politica economica a statului.In
acest scop sunt necesare actiuni de genul:
 U tilizarea pirgiilor investitionale cu scopul acordarii stimulentelor sub forma
de facilitati fiscale intreprinderilor exportatoare;
 mentinerea unei evolutii stabile a cursului de schimb a monedei nationale si
corelarea acestuia cu valute convertibile ale tarilor cu care moldova are
relatii comerciale;
 aplicarea unui regim fiscal coerent, stabil, adecvat inconjurarii exportului;
 modificarea legislatiei privind achizitiile publice, luind in consideratie
deficitul mare inregistrat in balanta comerciala a tarii;
 dezvoltarea ramurilor, producatoarede marfuri, care ar substitui pe cele de
import;
 stimularea competivitatii tuturor ramuriilor economiei nationale;
 modificarea structurii comertului exterior, cresterea ponderii exportului
marfurilor cu o valoare adaugata mai ridicata.

30
 BIBLIOGRAFIE:

1. I. Bari “Economie Mondiala” Bucuresti 1994 , p.274

2. I. Golajiu, V.Rojco “Economia Mondiala” Chişinău 1999 p.440
3. I. Ignat, S. Pralea “Economia Mondiala” Iasi 1994 p.368
4. I. Ceornii “ Tranzitia la economia de piata” Chişinău 2002 p.304
5. D. M oldovan “Economia Politica” Iasi 2001 p.302
6. Academia de informatica telecomunicatie si transport “Economia
Politica” Chişinău 2001 p.2001
7. Academia de stiinte “Republica Moldova:Dimensiunea Reformelor”
Bucuresti 2002 p.324

31
Anexe

32
 Anexa 1

Tadelul 1

Unitate de Anii
masura 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Comertul exterior Mil. USD 12.6 1586.2 1867.5 2056.5 1664.4 1037 1290.3
Export Mil. USD 6.2 745.5 795.2 879.7 637.8 471 496
Fata de anul precedent % 131.8 106.7 110.6 72.5 73.9 105.3
Import Mil. USD 6.4 840.7 1077.3 1176.8 1026.3 566 794
Fata de anul precedent % 127.5 127.5 109.7 87.2 55.2 140.3
Soldul balantei Mil. USD -0.2 -95.2 -277.1 -297.1 -388.5 -94.9 -298.8
comercial
Ponderea export in PIB % 47.7 51.8 46.9 45.4 37.8 40.2 38.5
P.def balant comerc % 1.5 6.6 16.3 15.3 23 8.1 23.2
PIB
P.def bal vol exportului % 3.2 12.8 34.8 33.8 60.9 20.1 60.2
Gr.de acop a imp-exp % 96.9 88.7 74.2 74.8 62.1 83.3 62.4

Tabelul 2
1997 1998 1999 2000
Contul corent -285 -347.2 -29 -81
Balanta comerciala -285 -347.2 -29 -81
export 889.6 643.6 469 475
import -1237.6 -1031.6 -592 -773
Venituri nete 47.4 32.7 34 67
Transferuri curente nete 76.4 82.4 82 169
Contul de capital si financiar 100 23.1 -126
Investitii directe nete in economie
nationala 75.2 86.2 33 107
Investitii nete de portofoliu 25.2 -53.8 -134
Alte investitii nete -0.4 -8.8 -51
active 5.4 -52.4 -54
pasive -5.8 43.6 3
Inclusiv imprumuturi -12.4 41.6 20
Erori si omisiuni 2.39 12.35 -10
BALANTA GLOBALA -182.51 -311.7 -64 160
Finantarea 182.51 311.7 64 -160
Inprumuturi FMI 0.56 -64.4 3 -21
Modificarea activelor de rezerva -52.12 222.6 -53 -49
Finantarea exceptionala 234 153.5 114 -90

33