UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI

ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL POLITICI ȘI SERVICII PUBLICE

Referat
la disciplina Teoria politica

tema:,,Mecanismele politicii externe ale Republicii

Moldova ,,

REALIZAT: LIPCANU DOINA, AN I.

COORDONATOR: SACA VICTOR,

DOCTOR HABILITAT ÎN ȘTIINȚE POLITICE, PROFESOR UNIVERSITAR

INTRODUCERE:

Prezenta cercetare este structurat în două părţi. Prima parte prezintă cadrul teoretic și istoric al
politicii externe din Republica Moldova, extras din surse politice atît publicate în țară cît și
viziuni de peste hotarele acesteia. A doua parte explorează principalele mecanisme de realizare
ale politicii externe și atribuțiile care le au organele statale în efectuarea funcției respective.

Centrat asupra discursului politic, cercetarea adoptă o perspectivă constructivistă asupra relaţiilor
internaţionale, potrivit căreia identităţile şi interesele actorilor sunt rezultatul unor demersuri de
construcţie şi de atribuire a sensurilor colective aflate în permanentă schimbare, perspectivă ce
poate fi descoperită şi este construită de oameni care încearcă să dea sens realităţii.

Informaţiile au fost organizate în funcţie de ideile exprimate de diverşii actori politici şi de

temele care s-au regăsit constant în dezbaterile de politică externă din Republica Moldova.

Dezvoltarea statelor se află într-o continua transformare, iar ritmul schimbărilor s-au accelerat
profund în ultimele decenii. Conflagrațiile mondiale care s-au produs în această perioada invocă
categorii de problem ale căror rezolvare presupune o cooperare internațională active și o unire a
eforturilor comunității internaționale. Astfel, actualitatea și importanța analizei mecanismelor de
exercitare a politicii externe ale oricărui stat rezidă din însăși existența sa. Pentru Republica
Moldova, abordarea și elucidarea acestui domeniu reprezintă o motivație esențială în dezvoltarea
sa ca stat suveran. În acest sens, scopul și obiectivele ce mi le-am propus sunt de a realiza o
analiză asupra relațiilor externe prin prisma organelor statului care constituie un mecanism
complex în realizarea acestora.

SUBIECTUL I:

NOȚIUNEA DE ,,POLITICĂ EXTENĂ,,

Politica externă reprezintă activitatea statului de reglementare pe arena internațională a relațiilor

sale cu alți subiecți ai politicii externe: state, partide politice și alte organizații sociale de peste
hotare, organizații mondiale și regionale internaționale.

Politica externă se sprijină pe potențialul economic, demografic, militar, tehnico-științific,

cultural al statului. Îmbinarea acestor indici determină perspectivele politicii externe a statului în
unele sau altele direcții, ierarhia priorităților în stabilirea și realizarea scopurilor politicii externe.

În contextual Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este

organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze
politica externă a statului. Aparatul central al Ministerului sunt oficiile consulare, misiunile
diplomatice, reprezentanțele și misiunile de pe lîngă organizațiile internaționale, precum și
personalul, care activează în cadrul acestora, acesta constituie, în ansamblu, Serviciul diplomatic
al Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene desfășoară o activitate amplă menită să

asigure condiții favorabile pentru realizarea plenară a intereselor naționale ale RM în plan extern:
integrarea europeană, consolidarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale și regionale,
promovarea intereselor economice, asigurarea mediului extern favorabil și sprijinului
internațional necesar pentru derularea reformelor economice și social-politice în RM,
reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetățenilor RM peste hotare și
consolidarea imaginii pozitive a RM pe arena internațională.

SCURTĂ VIZIUNE ASUPRA RELAȚIILOR EXTERNE ALE REPUBLICII MOLDOVA DIN

1991 PÎNĂ ÎN PREZENT

Proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991 a marcat nu doar apariţia unui
nou stat pe harta politică a lumii, dar şi începutul activităţii organelor statale abilitate să
desfăşoare politica externă, activitate specifică subiecţilor de drept internaţional. Într-o perioadă
scurtă, în ţara noastră a fost creat Ministerul Afacerilor Externe – organul central de specialitate
al administraţiei publice, abilitat să promoveze şi să înfăptuiască politica externă. În primii ani de
independenţă au fost stabilite relaţii diplomatice cu majoritatea statelor lumii, ţara noastră fiind
admisă şi în principalele organizaţii internaţionale şi regionale. De asemenea, a fost adoptată şi
Concepţia politicii externe a Republicii Moldova (1995), document ce a trasat domeniile
principale de activitate externă a ţării. Totodată, în străinătate au fost deschise primele misiuni
diplomatice ale ţării noastre, iar la Chişinău şi-au început activitatea ambasadele unor state
străine şi reprezentanţele principalelor organizaţii internaţionale.

Cu trecerea timpului, activitatea externă a ţării noastre a devenit subiect de analiză al

cercetătorilor în domeniul relaţiilor internaţionale. Specialiştii au acordat atenţie unor aspecte
importante ale politicii externe a Republicii Moldova: colaborarea bilaterală cu principalele state
ale lumii şi cu ţările vecine în domeniile politic, economic şi cultural, instituirea cooperării ţării
noastre cu organizaţii internaţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate
şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi NATO, dar şi cu un şir de
organizaţii regionale: Comunitatea Statelor Independente, Organizaţia pentru Cooperarea
Economică la Marea Neagră, Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM
etc. La începutul anului 1995, Moldova era recunoscută de peste 170 de state, inclusiv de Statele
Unite ale Americii, deși prezența diplomatică a acesteia la Chișinău era limitată.

Până la jumătatea anului 1994, Moldova a preluat controlul asupra armatelor fostei Uniuni
Sovietice, care au rămas după prăbușirea teritoriului controlat de Chișinău, și a ratificat, de
asemenea, Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa. În octombrie 1994,
Moldova a aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, iar în decembrie 2004, la
Convenția privind armele biologice. Moldova nu are arme nucleare, biologice sau chimice. La 16
martie 1994, Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Pace în cadrul alianţei cu NATO. Moldova
nu este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. În 1998, Moldova a participat
la crearea organizației regionale GUAM, împreună cu Georgia, Ucraina și Azerbaidjan.

Primul stat care a recunoscut independența Moldovei a fost România vecină. Moldovenii și
românii au avut atitudini diferite față de problemele sociale și politice de bază, datorită faptului
că Moldova făcea parte din Imperiul Rus (provincia Basarabiei) și Uniunea Sovietică (Republica
Sovietică Socialistă Moldova), iar România era un regat independent și apoi a devenit republică
socialistă. În anii 1990, mulți români i-au perceput pe moldoveni ca „rusificați” și i-au tratat cu
condescendență, ceea ce a făcut dificilă depășirea diferențelor culturale și a fost o sursă de
nemulțumire tot mai mare în rândul majorității moldovenilor. În acei ani, președintele României
Ion Iliescu a încercat să mențină relații pozitive cu Rusia și nu a intervenit în conflictul armat din
Transnistria.

În martie 2002, noul președinte comunist al Moldovei, Vladimir Voronin, a anunțat că pune
capăt „politicii coloniale” a României față de Moldova prin căutarea unei relații mai strânse cu
Moscova. În 2007, tensiunea dintre cele două guverne a crescut în contextul reluării
programului românesc de acordare a dublei cetăţenii unor cetăţeni moldoveni. Situația s-a
înrăutățit în urma tulburărilor civile din aprilie 2009, care au dus la o dispută diplomatică între
țări, după ce președintele Voronin a acuzat România că este forța din spatele revoltelor de la
Chișinău .

Sub președinția lui Igor Dodon, relațiile bilaterale s-au deteriorate și mai mult. Pe toată durata
președinției sale, Dodon nu a întreprins nici o vizită oficială României. În martie 2018, el și-a
anunțat convingerea că românii care susțin unirea României și Moldovei ca fiind „inamicul
numărul unu” al țării. Mai mult decât atât, Dodon a fost ferm împotriva aderării la UE.

În timpul președinției Maiei Sandu, aceasta a avut o întâlnire cu Iohannis la Chișinău pe 29

decembrie 2020. În perioada pandemiei internaționale de COVID-19, Romania a donat mai
multe loturi de vaccinuri Republicii Moldova.
Pentru Moldova, relațiile cu Rusia sunt foarte importante, până în prezent, pe teritoriul țării se
află Grupul Operațional al Forțelor Ruse în Transnistria. Moldova este membră a Comunității
Statelor Independente (CSI), care include Rusia și 9 vecini post-sovietici. Mulți migranți din
Moldova lucrează în Rusia. În 2011, țările CSI au reprezentat 41% din exporturile Moldovei
(dintre care 2/3 către Rusia) și 33% din importuri.

În perioada anilor 2013-2014 Rusia a introdus embargo asupra vinurilor, fructelor și legumelor,
dar și a cărnii exportate din Republica Moldova. Oficialii de la Chișinău au calificat acțiunile
Moscovei drept un răspuns-răzbunare politică față de semnarea Acordului de Asociere dintre
Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina sunt mai egale, ele fiind libere de povara
emoțională caracteristică relațiilor Moldovei cu România și Federația Rusă. Ucraina nu are
pretenții împotriva Moldovei legate de istorie, lingvistică, religie sau identitate națională.

Relațiile moldo-ucrainene s-au deteriorat sub președinția lui Igor Dodon din cauza politicilor sale
pro-ruse.Acest lucru s-a schimbat odată cu alegerea proeuropenei Maia Sandu în 2020.

Relațiile dintre Moldova și Uniunea Europeană (UE) sunt guvernate în prezent de Politica
Europeană de Vecinătate (PEV), un instrument al politicii externe a UE față de țările învecinate.
Uniunea Europeană dezvoltă relații din ce în ce mai strânse cu Moldova, trecând dincolo de
cooperare, luptă pentru integrarea economică treptată și aprofundarea cooperării politice. UE a
deschis o reprezentanță la Chișinău și la 23 martie 2005 l-a numit pe Adriaan Iacobovit de
Szeged în calitate de Reprezentant Special pentru soluționarea conflictului transnistrean. La 6
octombrie 2005, Comisia Europeană a deschis un nou birou în Moldova, condus de Cesare de
Montis. Începând cu 7 mai 2009 Republica Moldova participă la inițiativa Parteneriatului Estic
contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale și a celei multilaterale. La 1 ianuarie 2010,
Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Comunității Energetice Europene.

La 28 aprilie 2014, decizia care permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii
Europene pentru cetățenii Republicii Moldova a intrat în vigoare și începând cu ziua respectivă
cetățenii moldoveni, posesori ai unui pașaport biometric, pot călători liber, oriunde în spațiul
Schengen, timp de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
Subiectul II:

Formarea și promovarea politicii externe a statului este un proces complex, contradictoriu care
pune în valoare un întreg mecanism al relațiilor externe. Acest mecanism presupune crearea și
funcționarea organelor statale ale relațiilor externe. Constituţia Republicii Moldova, la fel ca şi
constituţiile altor state, stabileşte competenţele acestora în activitatea externă.

1) Organele centrale interne, la care raportăm:

A. Organele generale de conducere politică:

- organele legislative supreme ale puterii;

Atribuţiile Parlamentului Republicii Moldova în materie de politică externă sunt stipulate în

art.66 al Constituției, care indică:

a) Legislativul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;

d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;

f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive (şi asupra MAE – n.n.), sub formele şi
limitele prevăzute de Constituţie;

g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica

Moldova;

i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic şi de

altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi
creditele de stat din surse străine. De asemenea, art.129 alin.(1) al Constituţiei mai prevede că
Parlamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii economice externe, principiile utilizării
împrumuturilor şi creditelor străine.

Referitor la activitatea Parlamentului în materie de politică externă, este necesar de menţionat că

în cadrul acestuia se constituie o Comisie pentru politica externă, în care deputaţii sunt
reprezentaţi în dependenţă de ponderea lor în Parlament. Pentru lucrul curent activează o
Direcţie de politică externă, constituită din experţi. Din cadrul Parlamentului sunt desemnaţi
reprezentanţii Republicii Moldova în organizaţiile parlamentare internaţionale, cum ar fi
adunările parlamentare ale Consiliului Europei, OSCE, CSI, OCEMN etc. În Parlamentul
Republicii Moldova sunt constituite grupuri de prietenie cu parlamentele altor state, care se
întrunesc periodic pentru examinarea diferitelor probleme de interes reciproc. Mulţi şefi de stat
aflaţi în vizită în Republica Moldova includ în agenda lor întrevederi cu liderii fracţiunilor
parlamentare, rostesc alocuţiuni în faţa deputaţilor.
Activitatea parlamentară în domeniul de politică externă este destul de variată şi devine în
prezent o componentă importantă a relaţiilor internaţionale. În literatura de specialitate tot mai
frecvent se utilizează termenul diplomaţie parlamentară. Deosebit de importantă este activitatea
Parlamentului Republicii Moldova la etapa actuală, când ţara noastră are drept obiectiv
integrarea graduală în Uniunea Europeană, deoarece sunt depuse eforturi considerabile pentru
armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară.

- șeful statului

În acest sens vom menţiona că atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova la acest capitol nu
diferă substanţial de prerogativele altor şefi de stat. Astfel, art.77 indică că Preşedintele
Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale şi al
integrităţii teritoriale a ţării. De menţionat că noţiunea de reprezentare a statului trebuie
concepută atât în interior, faţă de instituţiile interne, cât şi în exterior, în relaţiile internaţionale.

Articolul 86 al Constituţii prevede:

 poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii

Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare
Parlamentului;
 la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai
Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice;
 primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor
state în Republica Moldova.

De menționat că această atribuţie a Preşedintelui se referă doar la şefii misiunilor diplomatice,

ceilalţi membri ai corpului diplomatic sunt acreditaţi de către MAE. Mai este necesar de a
specifica că decretele emise de către Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în art. 86
(alin.(2)) se contrasemnează de către Prim-ministru.

Alte atribuţii ale Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul relaţiilor externe se referă la
soluţionarea problemelor cetăţeniei Republicii Moldova şi la acordarea azilului politic (art.88
lit.c.)), precum şi la acordarea rangurilor diplomatice (art.88 alin.(1) lit.g)).

Vom mai menţiona că, pentru exercitarea funcţiilor sale în domeniul relaţiilor externe,
Preşedintele Republicii Moldova dispune de un aparat constituit din consilierul pentru politica
externă, ambasadorul cu misiuni speciale şi 2-3 colaboratori. Desigur, pentru exercitarea
atribuţiilor în domeniul dat şeful statului solicită sprijinul MAE, al Parlamentului, altor organe
centrale.

- guvernul

La fel ca şi în alte state, atribuţiile Guvernului în domeniul de politică externă sunt destul de
vaste. Executivul, graţie locului ce îi este conferit în sistemul organelor statului, exercită
conducerea general a relaţiilor cu alte state. Anterior a fost menţionat că, la propunerea
Guvernului, Preşedintele Republicii Moldova acreditează şi recheamă reprezentanţii ţării noastre
peste hotare şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice
(art.86), iar actele Preşedintelui emise în exercitarea acestor atribuţii se contrasemnează de către
Prim-ministru. Constituţia prevede (art.96) că Guvernul asigură realizarea politicii externe a
statului. Noţiunea de realizare a politicii statului urmează a fi concepută ca o atribuţie ce nu
necesită împuterniciri suplimentare în domeniul negocierilor şi semnării acordurilor
interguvernamentale, ea fiind o activitate permanentă de coordonare şi control.

Conform prevederilor Constituţiei (art.102), Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. În

acest context trebuie de menţionat că Executivul a adoptat un şir de hotărâri ce reglementează
activitatea MAE (în anii 1997, 2005, 2011), dar şi a misiunilor diplomatice (în anii 1992 şi
2007). Conform prevederilor constituţionale, Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în
activitatea externă, promovează politica liberului schimb sau politica protecţionistă, pornind de
la interesele naţionale (art.129 alin.(2)).

Aşadar, Șeful Guvernului îndeplineşte atribuţiile ce-i revin în domeniul extern fără vreo
împuternicire specială, în baza statutului pe care îl are în sistemul organelor statului (a treia
poziţie în ierarhia demnitarilor de stat, după cea a Șefului statului şi cea a Preşedintelui
Legislativului). Referindu-ne la activităţile Executivului privind relaţiile externe ale ţării, vom
indica că la şedinţele acestuia se examinează permanent astfel de probleme. Guvernul contribuie
nemijlocit la procesul de deschidere a noi misiuni diplomatice, la procurarea sediilor pentru
ambasade, la aderarea (sau suspendarea) participării la organizaţiile internaţionale.

Guvernul solicită misiunilor diplomatice rapoarte periodice privind colaborarea cu ţările de

reşedinţă în domeniul comercial-economic, dar şi informaţii despre cooperarea cu organizaţiile
economico-financiare internaţionale etc. Ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi peste hotare
prezintă dări de seamă la şedinţele Guvernului. Totodată, membrii Executivului sunt co-
preşedinţi ai părţii moldave în Comisiile mixte de colaborare comercial - economică cu diverse
state. Ministerele şi departamentele negociază şi semnează acorduri şi convenţii cu partenerii de
peste hotare în domeniile economic, comercial, de transport, al educaţiei, culturii etc.
Referitor la alte activităţi ale Şefului statului, ale Preşedintelui Parlamentului şi ale Executivului
în domeniul extern, este de menţionat că în vederea realizării atribuţiilor ce le revin, conform
practicii internaţionale, în prezent sunt frecvente vizitele peste hotare, la invitaţiile omologilor
lor din alte ţări, dar şi vizitele de răspuns în Republica Moldova. În cadrul acestor vizite sunt
abordate diverse aspecte ale relaţiilor bilaterale, fapt ce contribuie la identificarea unor noi
dimensiuni de colaborare reciproc avantajoasă în beneficiul ambelor părţi.

-ministrul afacerilor externe și aparatul ministerului

O mare importanţă pentru activitatea externă a Republicii Moldova are Ministerul Afacerilor
Externe (MAE)– organul central de specialitate al administraţiei publice, abilitat să promoveze şi
să realizeze politica externă.

În acest context trebuie menţionat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Afacerilor Externe şi Integrării Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.630 din 22
august 2011 .Conform Regulamentului, misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile MAEIE sunt
următoarele:

- asigură realizarea politicii externe a Republicii Moldova în concordanţă cu interesele naţionale,

inclusiv monitorizarea şi coordonarea procesului de integrare europeană a ţării, în conformitate
cu legislaţia în vigoare şi cu programul de activitate al Guvernului;

- apără şi promovează pe plan extern interesele naţionale ale Republicii Moldova, asigurând
caracterul unic al politicii externe a statului;

- iniţiază şi desfăşoară activităţi internaţionale, contribuind la dezvoltarea relaţiilor diplomatice şi

de cooperare cu toate statele, relaţii întemeiate pe principiile şi normele dreptului internaţional;

- asigură reprezentarea Republicii Moldova şi promovarea intereselor naţionale în statele lumii şi

în cadrul organizaţiilor internaţionale;

- monitorizează şi coordonează activităţile autorităţilor publice centrale în cadrul procesului de

integrare europeană a ţării;

- coordonează, în limitele competenţelor sale, pe plan naţional poziţiile Republicii Moldova

expuse la forurile internaţionale;

- elaborează şi prezintă, în modul stabilit, Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi

Guvernului propuneri privind dezvoltarea relaţiilor Republicii Moldova cu alte state şi
organizaţii internaţionale, în baza analizei informaţiilor privind relaţiile bilaterale şi
multilaterale, evoluţiei vieţii internaţionale şi intereselor Republicii Moldova;
- contribuie prin mijloace diplomatice la atragerea şi consolidarea sprijinului internaţional
necesar în vederea soluţionării problemei transnistrene şi retragerii trupelor şi armamentelor
străine de pe teritoriul Republicii Moldova;

- acordă asistenţă şi protecţie drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor Republicii

Moldova aflaţi în străinătate;

- contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu diaspora moldovenească;

- organizează şi desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate activităţi consulare;

- asigură buna funcţionare a misiunilor diplomatice, a reprezentanţelor organizaţiilor

internaţionale şi a oficiilor consulare străine pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul asigurării
îndeplinirii sarcinilor pe plan extern;

- coordonează activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate;

- iniţiază şi participă la negocieri în vederea încheierii tratatelor internaţionale;

- înaintează Guvernului propuneri privind iniţierea negocierilor, acordarea deplinelor puteri,

semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea tratatelor internaţionale, aderarea la acestea sau
denunţarea lor, elaborează propuneri şi coordonează procedura de ratificare a proiectelor de
tratate şi cea de efectuare a schimbului instrumentelor de ratificare;

- participă, în comun cu autorităţile naţionale de resort, la procesul de elaborare şi transpunere în

viaţă a politicii de securitate naţională şi la eforturile paneuropene în domeniul securităţii
internaţionale, inclusiv prin asigurarea coordonării la nivel naţional a activităţilor ce ţin de
dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu structurile euroatlantice;

- asigură protocolul de stat şi ceremonialul;

- exercită alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

B. Organe de legături speciale ale statului cu alte state

- organe pe ramuri de activitate.

Moldova este membră a unor organizații internaționale ca: Consiliul Europei, Organizația
Mondială a Comerțului, Parteneriatul pentru Pace, Organizația pentru Securitate și Cooperare în
Europa, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție
și Dezvoltare, Organizația Internațională a Francofoniei, Procesul de Cooperare în Europa de
Sud-Est, etc.
- organe departamentale, de serviciu.

Republica Moldova este memebra si coopereaza cu astfel de organizatii, ca:

Organizatia Iternationala de Standardizare (ISO), cu scopul de a promova si dezvolta economia,

comertul, securitatea ecologica s.a.;

Comitetul European de Standardizare (CEN), ce are misiunea de a sustine economia europeana

in cadrul comertului global, pentru bunastarea cetatenilor europeni concomitant cu protejarea
mediului inconjurator;

Organizatia Internationala de Metrologie Legala, al carui obiectiv principal este armonizarea

reglementărilor şi controalelor metrologice aplicate de serviciile naţionale de metrologie sau alte
organizaţii derivate existente în Republica Moldova;

Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a Organizaţiei Internaţionalede Metrologie "Convenţia

Metrului", scopul colaborarii ei cu Republica Moldova este asigurarea uniformității măsurărilor
la nivel național, internațional, recunoaşterea internaţională a rezultatelor măsurărilor și corelarea
acestora cu Sistemul Internaţional de Unități si promovarea produselor autohtone pe piața
mondială prin testări unice;

Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare (EASC) din cadrul CSI;

Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC);

Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI);

Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC);

Asociația Europeană a Institutelor Naționale de Metrologie (EURAMET);

Organizația Europeană de Cooperare în Metrologie Legală (WELMEC);

Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA);

2) Organe externe, dintre acestea fac parte:

A. Organe permanente

- ambasadele și reprezentanțele;

Acestea reprezinta instituţii ale serviciului diplomatic, cărora li s-a atribuit de către Preşedintele
Republicii Moldova ranguri de nevelul I, conform următoarei clasificări:
rangul I - ambasadei, conduse de un ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, sau reprezentanţei
permanente, conduse de un reprezentant permanent;

rangul II - misiunii conduse de un trimis;

rangul III - misiunii conduse de un însărcinat cu afaceri en titre (permanent).

În practicile moderne, ambasadorii care dețin si titlul de șef al misiunii diplomatice în tara în care
activează, poartă titulatura de „Ambasador extraordinar și plenipotențiar”. Titulaturile de
„ambasador” fara titulatura de „extraordinar” și „plenipotențiar” sunt rar folosite. Diferența
dintre titulaturi este că „ambasadorul extraordinar” are o misiune permanentă.

Ambasadorii extraordinari şi plenipotenţiari, reprezentanţii permanenţi, trimişii şi însărcinaţii cu

afaceri en titre (permanenţi) – şefi ai misiunilor diplomatice – sînt numiţi şi rechemaţi din funcţie
de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. Propunerile referitoare la
numirea în aceste funcţii sînt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe şi
integrării europene, cu consultarea Comisiei politică externă şi integrare europeană a
Parlamentului. Propunerile privind rechemarea din aceste funcţii sînt înaintate Guvernului de
către ministrul afacerilor externe şi integrării europene.

Pentru țara noastră, „ambasadorul extraordinar și plenipotențiar” este reprezentantul unic al

Republicii Moldova, în țara în care a fost acreditat și îl reprezintă pe Șeful statului pe lângă șeful
statului acreditar.

- misiunile diplomatice și consulatele;

Acestea repreziinta totalitatea instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova şi

activitatea acestora în vederea realizării obiectivelor ce îi sunt atribuite în baza legii cu privire la
serviciul diplomatic, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 decembrie 2001 . În
document sunt formulate obiectivele serviciului diplomatic (art.3), funcţiile de bază ale
serviciului diplomatic (art.4), dar şi sistemul instituţiilor serviciului diplomatic (art.5), care
include următoarele structuri:

a) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu statut de instituţie centrală;

b) Misiunile diplomatice, inclusiv reprezentanţele permanente pe lângă organizaţiile

internaţionale, delegaţiile şi misiunile adhoc;

c) Oficiile consulare;
d) Alte unităţi, create în scopul asigurării activităţii instituţiilor serviciului diplomatic, inclusiv
pentru instruirea şi reciclarea personalului acestora.

În art.6 se indică: 2) Misiunea diplomatică a Republicii Moldova este condusă de şeful acesteia –
ambasador extraordinar şi plenipotenţiar sau reprezentant permanent, sau delegat, sau trimis, sau
însărcinat cu afaceri en titre ori ad-interim – care poartă răspundere pentru activitatea instituţiei
pe care o conduce. 2) Oficiul consular al Republicii Moldova este condus de şeful acestuia –
consul general sau consul, sau viceconsul, sau agent consular, sau gerant interimar – care poartă
răspundere pentru activitatea instituţiei pe care o conduce.

Documentul care reglementează activitatea consulară a ţării noastre este Statutul Consular,
aprobat de către Guvernul Republicii Moldova la 28 martie 2002 . Elaborat în baza Legii cu
privire la serviciul diplomatic, Statutul Consular stabileşte modalităţile de desfăşurare a
activităţilor consulare ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale Republicii
Moldova.

B. Organe temporare

- delegațiile;

- unii reprezentanți aparte;

- observatori la congrese, conferințe;

- reprezentanți la jubileele de stat.

Astfel, toți acești actori, agenți ai politicii externe au funcțiile lor concrete și reprezintă în mod
oficial interesele țării în relațiile cu alte țări.
Concluzii:

De la proclamarea independenței și pînă în present, Republica Moldova a avut 21 de guverne,

care nu întotdeauna au lucrat în concordanță cu Parlamentul și Președinția. Instabilitatea politica,
fiind unul din principalele motive ale perindării guvernelor, involuntar a dus la o stagnare în
dezvoltării tării atît pe plan intern, cît și pe arena înternațională. Pe parcursul acestor ani am
asistat la o divizare profundă a partidelor de dreapta, care nu si-au putu uni forțele într-o alianță
comună pentru o guvernare reușită și la o suprevețuire a partidelor de stînga bazate pe o
majoritate a electoratului. Conjunctura politică care a existat pentru guvernanți a fost destul de
tensionata și continua să fie tot asa, fiind marcată de conflicte, lipsa unei majorități parlamentare,
animozități politice, rivaliate etc. care au dus la demiteri ale guvernelor și alegeri anticipate.
Succesul dezvoltării Republicii Moldova ar fi fost considerabil mai consistent dacă activitățile
celor trei factori de decizie Guvernul, Parlamentul și Președinția – nu s-ar fi divizat și nu ar fi
conflictat, deseori alimentați doar de vanități personale și eșalonări politice. Parcursul acestor ani
au fost marcați de lipsă de tenacitate și solidaritate în luarea deciziilor, stare de incertitudine în
alegerea vectorului de dezvoltare a statului, aspirații mai mult individuale decît colective,
preponderența utilizării dublului standart in viața politică și socială.
Bibliografie:

POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MODOVA, Note de curs , Aprobat de Consiliul Calității al USM, Svetlana
CEBOTARI, Gheorghe CĂLDARE , Chisinau, 2018

Politica externa a Republicii Moldova de la independență la președenția lui Vladimir Voronin, Ileana
Racheru, București, 2020

Proiecte pentru un parteneriat imposibil: România în dezbaterile de politică externă din Republica
Moldova, Racheru Ileana, 2014

R A P O R T cu privire la realizarea Programului de activitate al Guvernului, Octombrie, 2020

POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA: O DIPLOMAȚIE INTELIGENTĂ PENTRU O ȚARĂ MAI

PUTERNICĂ, NOTĂ ANALITICĂ Iulian Groza și Nicu Popescu, mai 2021

https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/11/raport-guvern.pdf

http://www.ape.md/despre-ape/

https://mfa.gov.md/ro/content/mandat