UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

BOLFUN MIHAELA

EVOLUŢIA POLITICII EXTERNE

A REPUBLICII MOLDOVA
(1998-2008)

RECENZIE

Autorul: ______________
(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________ (semnătura)

CONACU V., LECTOR.

CHIŞINĂU, 2018
Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008). – Ch. :Cartdidact, 2009 (Tipogr.
„Balacron” SRL). – 192 p.

Această colecţie de studii a apărut în cadrul proiectului „Marile teme ale politicii externe
a Republicii Moldova”, realizat de Asociaţia pentru Politică Externă, cu sprijinul Fundaţiei
Friedrich Ebert. Volumul a fost editat de: Igor Şarov, Igor Ojog. La apariţia publicaţiei au
contribuit: Victor Chirilă, Andrei Popov, Dr. Ion Stăvilă, Vlad Lupan, Victoria Boian, Lina
Grâu, Eugen Revenco, Radu Vrabie.

Acest studiu are următoarea structură: Lista abrevierilor, Cuvînt introductiv și 12

capitole, fiecare capitol format din câteva subcapitole, astfel încât informația rezentată și fiecare
capitol să fie înțeles nu numai de studenții care studiază domeniul dat, ci și de toți cititorii de
rând.

Capitolul I cuprinde Relațiile Republicii Moldova cu România: Aspecte generale;

Perioada şanselor ratate: ianuarie 1998 – aprilie 2001; Perioada „pragmatismului constructiv”:
aprilie 2001 – decembrie 2004; Perioada prieteniei iluzorii: ianuarie 2004 – aprilie 2006;
Perioada confruntărilor continue: aprilie 2006 – decembrie 2008; Perspectivele evoluţiei
relaţiilor R. Moldova cu România.

Capitolul II prezintă relațiile Republicii Moldova cu Ucraina: Relaţiile moldo-ucrainene –

un parteneriat pe muchie de cuţit ; Subiectele actuale ale parteneriatului moldo-ucrainean.;
Concluzii şi recomandări.

Următorul capitol întruchipează relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana:

Cadrul juridic: semnificaţii, avantaje şi dezavantaje; Politica Europeană de Vecinătate: implicaţii
şi perspective pentru R. Moldova; PEV, din perspectiva interesului naţional de integrare
europeană; Implementarea PEV – elemente pozitive şi negative; Perspectivele PEV: oportunităţi,
riscuri, viziuni; Perspectivele negocierii unui nou cadru juridic cu UE; Republica Moldova are
nevoie de o strategie realistă în raport cu UE. Parteneriatul Estic – o posibilă etapă de tranziţie
spre aderarea la UE.

Capitolul 4 prezintă relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă: Scurt istoric al

evoluţiei relaţiilor Republicii Moldova cu Rusia; Rolul Rusiei în rezolvarea conflictului
transnistrean; Relaţiile economice şi dependenţa de resursele energetice ruse; Influenţa mass-
mediei ruse; Influenţa Bisericii Ortodoxe Ruse; Minoritatea rusă ca instrument de presiune;
Concluzii şi recomandări.
 Capitolul 5 realizeză un studiu cu privire la Relațiile Republicii Moldova cu Statele Unite
ale Americii: Cooperarea cu SUA – prioritate majoră a politicii externe moldovene; Un
parteneriat privilegiat moldo-american inexistent;

Următorul capitol cuprinde Cooperarea Republicii Moldova în cadrul Consiliului

Europei: Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei (CoE); Monitorizarea tematica a
Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei; Conflictul transnistrean pe agenda Consiliului
Europei: oportunităţi ratate.

Capitolul șapte prezintă cooperarea republicii Moldova în cadrul Comunitîții Statelor

Independente: CSI, un geamantan greu de dus ; Republica Moldova, între Comunitatea Statelor
Independente şi Uniunea Europeană.

Un rol important în această lucrare sunt și relațiile Republicii Moldova în cadrul GUAM:
Geneza şi afirmarea GUAM; Participarea Republicii Moldova în cadrul GUAM: o cooperare
plină de contradicţii.

Un alt capitol prezintă relațiile Republicii cu Alianţa Nord-Atlantică (NATO): Istorie şi

argumente; Parteneriatul pentru Pace – un „meniu” din care alegem singuri; Republica Moldova
– Parteneriatul pentru Pace, de la PIP la IPAP ; Evaluarea PARP şi necesitatea trecerii la IPAP;
IPAP, un plan complementar Planului de acţiuni UE – Republica Moldova; IPAP: obiective şi
mecanisme.

Capitolul 11 prezintă un studiu cu privire la evoluția reglementării conflictului

transnistrian: Abordarea problemei; Originile conflictului transnistrean; Evoluţia procesului de
reglementare în anii 1992-2001 ; Evoluţia procesului de reglementare în anii 2001-2009.

Ultimul capitol al lucrării cuprinde Politica externă în viziunea liderilor politici: stare de
fapt și perspective: Priorităţile politicii externe a Republicii Moldova; Relaţiile Republicii
Moldova cu Ucraina şi România; Perspectivele dezvoltării relaţiilor Republicii Moldova cu UE;
Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi SUA; CSI versus integrarea europeană;
Relaţiile Republicii Moldova cu NATO; Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii
Moldova; Reglementarea conflictului transnistrean; Prestaţia diplomaţiei Republicii Moldova.

După 18 ani de la declararea independenţei sale, Republica Moldova a ajuns la o răscruce

importantă in evoluţia sa de mai departe ca stat suveran, independent şi democratic. De fapt,
asistăm la apusul unei perioade istorice, ce s-a desfăşurat sub semnul tranziţiei Moldovei către o
societate democratică şi economie de piaţă, şi începutul unei noi etape în dezvoltarea politică,
economică şi socială a ţării noastre, ce va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă a
Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE). Politica externă a Republicii Moldova parcurge
şi ea acelaşi traseu istoric şi, cu certitudine, în perioada următoare, va fi supusă unor transformări
profunde dictate de noile realităţi geopolitice din regiunea noastră şi, mai ales, de noile cerinţe şi
exigenţe impuse de imperativul integrării europene al Republicii Moldova.

În perioada ce apune marile priorităţi ale diplomaţiei moldoveneşti au fost recunoaşterea

independenţei Republicii Moldova; consolidarea securităţii şi stabilităţii ţării noastre prin
recunoaşterea şi respectarea de către statele lumii a statutului său de neutralitate permanentă;
afirmarea Moldovei ca actor internaţional prin integrarea sa în cadrul principalelor organizaţii
internaţionale, precum ONU, Consiliul Europei, OSCE, OMC etc..; stabilirea şi dezvoltarea
relaţiilor bilaterale cu ţările lumii şi, în primul rând, cu principalii săi parteneri strategici;
asigurarea şi menţinerea sprijinului comunităţii internaţionale în vederea soluţionării favorabile a
problemei transnistrene, precum şi pentru determinarea Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de
pe teritoriul ţării noastre; şi, desigur, integrarea europeană a Republicii Moldova, prin filiera
Europei de Sud-Est.

Unele din priorităţile menţionate mai sus au fost, evident, îndeplinite. În acelaşi timp,
astfel de obiective strategice precum consolidarea securităţii şi stabilităţii Moldovei, retragerea
trupelor străine de pe teritoriul său, soluţionarea definitivă a problemei transnistrene şi
reintegrarea ţării, dezvoltarea unor relaţii de cooperare, stabile şi previzibile, cu principalii săi
parteneri strategici, integrarea europeană au rămas nerealizate.

Noua etapă istorică se va desfăşura sub imperativul integrării Republicii Moldova în UE.
Acest lucru va avea consecinţe pozitive atât asupra politicii interne, cât si asupra celei externe ale
Republicii Moldova. Ambele vor fi modelate, structurate, ajustate şi implementate ţinându-se
cont de respectivul obiectiv final. Începutul noii etape va fi marcat de viitoarea demararea a
negocierilor dintre Chişinău şi Bruxelles în vederea semnării unui nou cadru politico-juridic
pentru dezvoltarea relaţiilor Republicii Moldova cu UE, lucru ce s-ar putea materializa în
următorii 2 ani. Viitorul cadru juridic va propulsa relaţiile ţării noastre cu UE la un nivel calitativ
nou, care va fi caracterizat printr-o dimensiune pronunţată de integrare în spaţiul valoric,
instituţional şi economic al UE.

Noul cadru juridic cu UE va impune şi o reevaluare a trecutului şi prezentului relaţiilor

Republicii Moldova cu partenerii săi cheie, şi anume: cu vecinii imediaţi – România şi Ucraina,
SUA, Rusia, CSI, GUAM, Pactul de Stabilitate din Europa de Sud-Est, Consiliul Europei,
OSCE, NATO şi, inclusiv, cu toate statele membre ale UE. Anume ţinând cont de acest context,
Asociaţia pentru Politica Externa 9
 (APE), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert, şi-a propus să întreprindă o trecere în
revistă a marilor teme ale politicii externe ale Republicii Moldova în perioada 1998 – 2008.
Astfel, prezenta lucrare nu doar restabileşte cronologia evenimentelor, dar, mai ales, scoate în
evidenţă succesele şi deficienţele diplomaţiei moldoveneşti, reflecta asupra cauzelor eşecurilor
politicii externe a Republicii Moldova, analizează provocările pe care noua etapa le va pune în
faţa diplomaţiei noastre şi, desigur, trasează posibile evoluţii şi opţiuni pe care Moldova ar urma
să le ia în considerare în viitorul apropiat.

Colecţia de studii „Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008)”, volum

editat de Igor Şarov şi Igor Ojog, constituie rezultatul cercetărilor efectuate în cadrul proiectului
„Marile teme ale politicii externe a Republicii Moldova” întreprinse de Asociaţia pentru Politică
Externă în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert. Scopul și obiectivele propuse spre realizare
de participanții la acest proiect de cercetare, reflectate amplu în conceptul și cuprinsul lucrării, au
fost orientate spre studierea politicii externe a Republicii Moldova în perioada 1998-2008, atât în
relaţie cu statele vecine cât şi cu principalii parteneri strategici. De remarcat, că “prezenta lucrare
nu doar restabileşte cronologia evenimentelor, dar, mai ales, scoate în evidenţă succesele şi
deficienţele diplomaţiei moldoveneşti, reflecta asupra cauzelor eşecurilor politicii externe a
Republicii Moldova, analizează provocările pe care noua etapă le va pune în faţa diplomaţiei … ,
trasează posibile evoluţii şi opţiuni pe care Moldova ar urma să le ia în considerare în viitorul
apropiat”.

Componența colectivului de autori reprezintă echilibrat atât mediul academic cât și cel
politic din Republica Moldova, îndreptățită să ofere cititorului o viziune obiectivă, articulată pe
aspecte teoretice și practice privind elucidarea politicii externe a Republicii Moldova în perioada
1998-2008: Victor Chirilă, Victoria Boian, Andrei Popov, Ana Mihailov, Radu Vrabie, Eugen
Revenco, Ion Stavilă, Vlad Lupan, Lina Grâu. Versați prin propria experiență în „marile teme”
din politica externă a Republicii Moldova, autorii reuşesc să identifice prin tematica celor 12
capitole ale cărţii, aspectele-cheie ce ţin de politica externă a Republicii Moldova în perioada
vizată: evaluarea trecutului şi prezentului relaţiilor Republicii Moldova cu vecinii imediaţi -
România şi Ucraina (capitolul I, Victor Chirilă; capitolul II, Victoria Boian), evoluţia relaţiilor
cu partenerii strategici - Uniunea Europeană, Federaţia Rusă, SUA (capitolul III, Victor Chirilă;
capitolul IV, Radu Vrabie; capitolul V, Victor Chirilă); cooperarea Republicii Moldova în cadrul
Consiliului Europei şi CSI (capitolul VI-VII, Eugen Revenco), un rol aparte revenind investigării
acestor relaţii în contextual cooperării regionale a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei şi
GUAM (capitolul VIII-IX, Victor Chirilă); relaţiile Republicii Moldova cu Alianţa
NordAtlantică (capitolul X, Vlad Lupan) şi evoluţia soluţionării conflictului transnistrean
(capitolul XI, Ion Stavilă), fără a scăpa din vedere studierea atitudinii liderilor politici din
Republica Moldova (capitolul XII, Lina Grâu). Toate capitolele menţionate şi subdiviziunile
acestora se disting prin caracterul profund sugestiv precum și conceptualizarea expunerii
acestora. Pe parcursul întregii lucrări, constatăm tendința autorilor de a pune în lumină realizările
și în același timp obiectivele care urmează a fi valorificate, dar neîndeplinite până la etapa
actuală de către structurile oficiale ale Republicii Moldova. Printre acestea se numără:
consolidarea securității și stabilității Republicii Moldova, retragerea trupelor străine și
reintegrarea definitivă a statului. Observăm, de asemenea, un interes aparte al autorilor privind
investigarea priorităților diplomației moldovenești în perioada analizată cum ar fi: recunoașterea
independenței Republicii Moldova, consolidarea securității și stabilității prin recunoașterea și
respectarea de către ţările lumii a statutului său de neutralitate permanentă; afirmarea Republicii
Moldova în calitate de actor internațional prin integrarea sa în cadrul principalelor organizaţii
internaționale, precum ONU, Consiliul Europei, OMC etc., stabilirea și dezvoltarea relațiilor
bilaterale cu diferite statele ale lumii, determinarea principalilor săi parteneri strategici,
soluționarea conflictului transnistrean și integrarea Republicii Moldova în structurile europene
prin filiera Europei de Sud-est. Identificarea problemelor-cheie din cadrul politicii externe a
Republicii Moldova, precum şi utilizarea unei metodologii adecvate pentru investigarea
subiectelor propuse, oferă lucrării un caracter inovativ, în acord cu preocupările actuale pentru
studierea relațiilor internaționale. Considerăm, că această colecție de studii este binevenită atât
procesului educațional formativ al studenților, cât și al specialiștilor din domeniul științelor
politice și relațiilor internaționale