UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

PROIECT DE INVESTIGARE

Tema: Analiza evoluției comerțului exterior al Republicii Moldova cu

Uniunea Europeană

Disciplina: Economia Europeană și Integrare Economică

Conducător științific: Antoci N., dr.lect.univ.

Autorul: Mursa Felicia, grupa SHTA1802

Chișinău-2020
 CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR……………………………………………………………………….3

INTRODUCERE...........................................................................................................................4

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND COMERȚUL EXTERIOR AL

REPUBLICII
MOLDOVA………………………………………………………………………………………5

1.1. Noțiuni generale privind comerțul

exterior…………………………………………………..5
1.2. Apariția relațiilor comerciale a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
……………….6
1.3. Tendințele și perspectivele comerțului exterior al Republicii
Moldova……………………..7

CAPITOLUL II. ANALIZA ÎN DINAMICĂ A COMERȚULUI EXTERIOR AL

REPUBLICII MOLDOVA CU UNIUNEA EUROPEANĂ …………………………………..8
2.1. Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova………………………………… 8
2.2. Exporturile pe grupe de mărfuri a Republicii Moldova cu UE în 2018-2019………………10
2.3.Importurile pe grupe de mărfuri a Republicii Moldova cu UE în 2018-2019……………….11

CONCLUZII ȘI PROPUNERI..................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................14

ANEXE.........................................................................................................................................15

2
 LISTA ABREVIERILOR

OMC- Organizaţiei Mondiale a Comerţului;

CEFTA- Acordul Central European al Comerțului Liber;
CSI- Comunitatea Statelor Independente;
UE- Uniunea Europeană;
URSS- Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

3
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei de cercetare. Comerțul internațional reprezintă

totalitatea schimburilor de bunuri și servicii dintre două sau mai multe state, pe zone geografice.
Când se are în vedere comerțul unei țări atunci se vorbește de comerț exterior. Comerțul exterior
este parte integrantă a comerțului internațional și include exportul, importul, reexportul și
tranzitul.
În epoca noastră, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate asigura
toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare, fiecare ţară este
nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.
Importanţa comerţului exterior constă în faptul că el contribuie la modificarea structurii
materiale a Produsului total Brut, ritmurilor de creştere a Produsului Intern Brut şi volumului
valoric al acestuia. Altfel spus, comerţul exterior a devenit unul dintre factorii determinanţi ai
creşterii economice şi soluţionării problemelor sociale ale populaţiei fiecărei ţări.
Pentru Republica Moldova, comerţul exterior este extrem de important dat fiind faptul că
piaţa locală este relativ limitată, iar baza de materii prime şi cea de resurse energetice interne nu
sânt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor ţării. Totodată, aşezarea geografică a Moldovei,
existenţa acordurilor de liber schimb central-european CEFTA şi cu ţările din cadrul Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est permit extinderea pieţei de desfacere.
Republica Moldova  la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea comerţului
exterior. Obiectivul ţării este de aşi găsi locul în diviziunea internaţionlă a muncii şi a deveni un
participant real al Pieţei Mondiale. Interesul RM faţă de comerţul exterior este evident, reeşind
din rolul pe care îl are acesta în economia naţională.
Scopul lucrării constă în cercetarea și generalizarea aspectelor teoretice ale comerțului
exterior al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum și analiza evoluției acestuia.
În vederea scopului propus, sunt determinate următoarele obiective:
 Definirea noțiunii de comerț exterior;
 Determinarea tendințelor și perspectivelor comerțului exterior al Republicii Moldova;
 Analiza evoluției importurilor Republicii Moldova cu țările Uniunii Europene;
 Analiza evoluției exporturilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

4
 Metodologia cercetării științifice a lucrării se bazează pe diverse metode, tehnici și
instrumente, cum ar fi: metoda analitică și comparativă, metoda tabelară, inducția și deducția,
metode de comparare și observare, investigarea surselor statistice etc.
Cuvinte cheie: Comerț exterior, Uniunea Europeană, import, export, Acordul de liber
schimb central-european, acord de asociere.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND COMERȚUL EXTERIOR AL

REPUBLICII MOLDOVA

1.1.Noțiuni generale privind comerțul exterior

Comerţul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe (export, import

şi reexport ) ale unei ţări cu restul lumii. El include atît fluxurile de bunuri materiale, cît şi
serviciile.
Activitatea de comerţ exterior cuprinde vânzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri,
prestările de servicii, transporturile şi expediţiile internaţionale, proiectarea şi executarea de
lucrări, asistenţă sau colaborare tehnică, vânzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea
brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice, consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi
comisionul, operaţiunile financiare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte de
comerţ.
Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:
a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se
cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentru consumul productiv şi neproductiv; într-un
sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import invizibil, adică serviciile
procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor, asigurărilor, creditului,
turismului, licenţelor etc. ;
b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care o
parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări; într-un sens mai larg, şi
exportul cuprinde aşa-numitul export invizibil.
Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce în ce mai mare
cunoaşte în zilele noastre, cooperarea economică internaţională. Aceasta reprezintă o formă
superioară a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul
producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi tehnică, presupu-
nândexistenţa unei legături mai strâmse şi pe perioade mai lungi între parteneri.
Realizarea cooperării economice internaţionale poate avea loc într-o gamă variată de forme,
cum sunt:

5
a) construirea de obiective economice pe teritoriul unei ţări;
b) cooperarea în fabricarea de utilaje, maşini, subansamble şi piese;
c) fabricarea unor produse pe baza folosirii licenţelor, brevetelor sau documentaţiei tehnice a
partenerului;
d) efectuarea de prospecţiuni şi explorări de către o ţară în altă ţară;
e) cooperarea cu firme comerciale străine;
1.2. Apariția relațiilor comerciale a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

Parcursul european al Republicii Moldova a început pe 18 decembrie 1989, când Acordul

privind comerţul şi cooperarea economică a fost semnat între URSS şi Comunităţile Europene.
Moldova a devenit parte la prezentul acord în temeiul dreptului de succesiune a tratatelor.
Ulterior, parcursul european al ţării noastre a evoluat în mai multe etape, cum ar fi semnarea
Acordului de parteneriat şi cooperare, Planul de acţiune al Uniunii Europene în cadrul Politicii
Europene de Vecinătate şi Acordul de asociere cu Parteneriatul Estic.
Relaţiile dintre Moldova şi UE au fost lansate oficial la 28 noiembrie 1994 prin semnarea
Acordului de Parteneriat şi Cooperare, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998. În cadrul acestui
acord, UE a oferit Republicii Moldova un sistem general de preferinţe (SGP) pentru a facilita
accesul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa UE.
Anul 2004 a fost marcat de cel mai important val de extindere a UE, când 10 state
europene au aderat deja la această organizaţie. Acest lucru a schimbat perspectivele Moldovei cu
privire la parcursul european, deoarece în acel an UE a adoptat Politica Europeană de Vecinătate
menită să sprijine aspiraţiile ţărilor din Europa de Est pentru integrare, ceea ce a însemnat că o
deplasează dincolo de cooperare la un grad semnificativ de integrare. UE – Planul de Acţiuni
Republica Moldova în contextul Politicii Europene de Vecinătate a fost semnat pe 22 februarie
2005. Mai mult decât atât, la 24 martie 2005 a fost aprobată o decizie unanimă a Parlamentului
privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Astfel, la 7 mai 2008, la Praga, în
cadrul Parteneriatului Estic, a fost lansat oficial un cadru de cooperare cu şase ţări ex-sovietice:
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Aderarea Moldovei la
Parteneriatul Estic a avut loc la 7 mai 2009.
Prin semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere (AA) dintre Uniunea Europeană
(UE) și Republica Moldova (RM), a fost instituită și pusă în aplicare Zona de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care prevede liberalizarea graduală (în perioada 2014-
2024) a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea şi eliminarea treptată a taxelor vamale,
înlăturarea barierelor tehnice şi netarifare, abolirea cotelor de import şi armonizarea legislaţiei
Republicii Moldova la acquis-ul UE.Semnarea Acordului de Asociere cu UE deschide noi

6
oportunităţi pentru economia Moldovei. În calitate de membru asociat, Republica Moldova va
beneficia de oportunităţi, în special pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu UE.

1.3. Tendințele și perspectivele comerțului exterior al Republicii Moldova

Promovarea relaţiilor comercial-economice externe constituie politica comercială a

Republicii Moldova, în special prin impulsionarea exporturilor, protejarea economiei naţionale
vizavi de concurenţa străină, prin reglementarea şi monitorizarea importului, cu angajamentele
asumate în cadrul acordurilor internaționale, precum şi menţinerea echilibrului balanţei
comerciale.
Comerţul exterior al Republicii Moldova este în continuă creştere, astfel încât în perioada
ianuarie-mai 2017 exporturile de mărfuri au constituit mai bine de 850 mln. dolari  SUA,
atestând o creștere de circa 15 la sută în comparație cu aceiași perioadă a anului 2016. Această
situaţie a fost determinată de îmbunătățirea cererii externe, ce a condus la majorarea
considerabilă a volumului mărfurilor exportate și de  diminuarea preţului unitar la mărfurile
exportatede. De asemenea, un factor important a fost creșterea esențială a volumului producţiei
agricole în anul 2016.
Exporturile au fost efectuate preponderent în Uniunea Europeană (UE), cu peste 63 la
sută din totalul exporturilor, însumând circa 540 mln. dolari SUA, ceea ce constituie cu peste 15
la sută mai mult față de aceași perioadă a an.2016. Astfel, se observă tendințe de reorientare a
exporturilor spre piețele din Uniunea Europeană, creșterea calității mărfurilor și ajustarea lor la
standardele internaționale.
Referitor la importurile de mărfuri, constatăm că au însumat suma de circa 1 mld. 800
mln. dolari SUA, ceea ce constituie cu  peste 16 la sută cu mai mult decât în perioada similară a
anului 2016. Importurile din țările UE s-au cifrat la 880 mln. dolari SUA, ceea ce constituie cu
peste 17 la sută mai mult față de ianuarie-mai 2016, ceea ce reprezentând 49 la sută din totalul
importurilor.
Aceste majorări la importul de mărfuri s-a datorat sporirii importurile de petrol, produse
petroliere, energie electrică, produse medicinale și farmaceutice, mașini și aparate electrice,
vehicule rutiere, îmbrăcăminte și accesorii, mașini și aparate industriale cu aplicații generale,
etc. 

7
 De asemena, creșterea volumului importurilor se datorează restabilirii cererii interne, în
special, pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri și majorarea fluxului de
investiții. De asemenea, datorită creșterii economice preconizate în sectoarele de bază ale
economiei, în special a prețurilor la gaze naturale şi petrol.

CAPITOLUL II. ANALIZA ÎN DINAMICĂ A COMERȚULUI EXTERIOR AL

REPUBLICII MOLDOVA CU UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1. Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova

Evoluţia comerţului exterior în anul ianuarie-februarie 2019 a fost influenţată de

incertitudinea pe plan extern, diminuarea prețurilor internaționale la gaz și produsele alimentare,
creşterea cererii interne, valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare
internațională (Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Comerț Liber cu Turcia
etc.). Evoluția exporturilor a fost determinată de, evoluția pozitivă a sectorului industrial,
creșterea moderată a sectorului agricol, etc. Totodată, aprecierea reală a monedei naționale,
precum și creșterea cererii interne au contribuit la creșterea importurilor, în special, a materiei
prime necesare pentru aprovizionarea sectorului de afaceri și funcționarea economiei, precum și
celor destinate consumului populației. Astfel, exporturile s-au majorat cu 9,1% (în termeni
nominali), iar importurile – cu 3,7%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în
ianuarie-februarie 2019 s-au cifrat la 475,7 mil. dolari SUA, mai mult cu 39,7 mil. dolari
comparativ cu ianuarie-februarie 2018, iar importurile au însumat 831,8 mil. dolari, mai mult cu
29,9 mil. dolari, respectiv.

8
 Sursa: Biroul Național de Statistică
Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea a unui deficit al
balanței comerciale de -356,1 mil. dolari, cu 9,8 mil. dolari (-2,7%) mai mic față de cel
înregistrat în ianuarie-februarie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină soldul
negativ la: gaz și produse industriale obținute din gaz (24,7%), petrol, produse petroliere și
produse înrudite (17,6% din total), vehicule rutiere (12,8%), fire, țesături, articole textile (8,3%),
produse medicinale și farmaceutice (7,5%), mașini și aparate specializate pentru industriile
specifice (6,6%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi
reproducerea sunetului şi imaginii (5,9%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale;
părți și piese detașate ale acestor mașini (5,8%) etc., acestea fiind destinate atât pentru consumul
populației, cât și pentru aprovizionarea întreprinderilor. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv
la maşini şi aparate electrice şi părți ale acestora (13%), semințe și fructe oleaginoase (12,1%),
cereale și preparate pe bază de cereale (10,8%), legume și fructe (6,2%), băuturi (6%),
îmbrăcăminte și accesorii (5,4%) etc.
În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, balanța comercială a atestat o diminuare a
deficitului atât în raport cu țările Uniunii Europene de până la 81,1 mil. dolari, cât și în raport cu
alte țări – până la 114 mil. dolari.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2019 a constituit
57,2%, față de 54,4% înregistrat în ianuarie-februarie 2018.

9
 Sursa: Biroul Național de Statistică

2.2. Exporturile pe grupe de mărfuri a Republicii Moldova cu UE în 2018-2019

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai

bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE.
Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția
exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a
constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor
negative provenite de pe alte piețe.
Livrările de mărfuri către UE în 2019 au însumat 306,6 mil. dolari, în creștere cu 4,6%
față de ianuarie-februarie 2018, contribuind cu 3,1 p.p. la creșterea totală a exporturilor.
Principalii parteneri sunt România (25,8% din total export), Italia (12,2%), Germania (8,7%),
Polonia (3,5%), Republica Cehă (1,7%), Marea Britanie (1,6%) și Franța (1,6%).
Analizând exportul pe grupe de mărfuri (Tab.2.1), se observă majorarea exporturilor de
produse agroalimentare (cereale și preparate pe bază de cereale, legume și fructe, carne și

10
preparate din carne, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită recoltei agricole bune și a unei
cereri sporite preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.
Datorită evoluțiilor favorabile în alte sectoare industriale, s-au accelerat exporturile la
următoarele tipuri de produse: mașini și aparate electrice și părți ale acestora, cereale și preparate
pe bază de cereale, alte echipamente de transport, vehicule rutiere etc. Totodată, a avut o
influență benefică la creșterea exporturilor și reexportul de petrol, produse petroliere și produse
înrudite. În același timp, o influență negativă asupra evoluției ratei anuale a exporturilor au avut
tipurile de mărfuri de îmbrăcăminte și accesorii; grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate
sau fracționate; fire, țesături, articole textile și produse conexe; băuturi; animale vii; parfumate,
preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare; mobilă și părțile ei; zahăr, preparate pe
bază de zahăr etc.
Totuși, pentru exportarea mărfurilor cel mai des utilizate mijloace de transport sunt :
transportul rutier (84,5% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (7,7%),
feroviar (6,2%) și aerian (1,5%).

Sursa: Biroul Național de Statistică

2.3. Importurile pe grupe de mărfuri a Republicii Moldova cu UE în 2018-2019

Valoarea importurilor de bunuri efectuat de Republica Moldova în ianuarie-februarie

2019 a constituit 831,8 mil. dolari, cu 3,7% mai mult față de ianuarie-februarie 2018. Valoarea
importurilor s-a majorat în țările Uniunii Europene cu 0,2 mil. dolari (+0,1%).
Importurile din țările Uniunii Europene au însumat 387,7 mil. dolari, cu 0,1% mai mult
decât în ianuarie-februarie 2018, deținând o pondere de 46,6% în total importuri (comparativ cu
48,3% în ianuarie-februarie 2018). Contribuția lor la creșterea importurilor a fost
nesemnificativă. Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 108,7 mil.
dolari, cu 0,8% mai puțin decât în ianuarie-februarie 2018, Germania – 65,9 mil. dolari (+2,1%),
Italia – 50,5 mil. dolari (-3,7%), Polonia – 27,3 mil. dolari (-2,7%), Franța – 21,9 mil. dolari
(+1,2%), Ungaria – 16,8 mil. dolari (-5,9%), aceștia fiind unii din partenerii comerciali de bază
ai Republicii Moldova.
11
 În ianuarie-februarie 2019, comparativ cu perioada similară a anului 2018, au sporit
importurile (Tab.2.2.) de: vehicule rutiere; mașini și aparate industriale cu aplicații generale;
legume și fructe; produse medicinale și farmaceutice; mașini și aparate specializate pentru
industriile specifice; aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și
reproducerea sunetului și imaginii; mașini și aparate electrice și părți ale acestora etc.
Ritmurile înalte de creștere a importurilor se datorează majorării volumului de investiții,
în special în mașini, aparate electrice, produse minerale, necesare pentru aprovizionarea
întreprinderilor și funcționarea economiei. De asemenea, la sporirea importurilor a contribuit
cererea crescândă a populației pentru bunurile importate, condiționată de creșterea veniturilor și
majorarea salariului mediu brut.

Sursa: Biroul Național de Statistică

Comparativ cu ianuarie-februarie 2018, volumul importat de mașini și echipamente
pentru transport a crescut cu 8,7%, însumând 196,4 mil. dolari și o pondere de 23,6% în volumul
total al importurilor. Este de menționat, că ponderi importante în cadrul acestei secțiuni de
mărfuri au deținut importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora – 7,5%, în
valoare de 62,6 mil. dolari (majorându-se cu 2% comparativ cu aceeași perioadă a anului
precedent); vehicule rutiere – 6%, însumând 49,9 mil. dolari (+27,3% comparativ cu aceeași
perioadă a anului precedent); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice – 3,1%, în
valoare de 25,7 mil. dolari; mașini și aparate industriale cu aplicații generale – 2,9%, însumând
23,7 mil. dolari; aparate și echipamente de telecomunicații – 2,6%, în valoare de 21,8 mil. dolari.
Pentru exportarea mărfurilor cel mai des utilizate mijloace de transport sunt : cel rutier
(80,5% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (11,2%), transportul
feroviar (3,3%), aerian (2,8%) și maritim (1,3%).

12
 Sursa: Biroul Național de Statistică

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai

bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE.
Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția
exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a
constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor
negative provenite de pe alte piețe.
Volumul importurilor şi exporturilor moldovenești cu țările Uniunii Europene (UE) au
crescut considerabil în ultimii ani. Republica Moldova a importat de peste două ori mai mult
decât a importat în intervalul ianuarie-octombrie 2019. Timp de 10 luni, exporturile
moldovenești de mărfuri au valorat 2,3 miliarde de dolari americani, iar importurile au însumat

13
4,8 miliarde de dolari.Importurile din UE au fost de 50%, iar cele din CSI – de 24% din total
până în octombrie 2019.
Succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi
depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Peste jumătate din performanța
exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un șir de
efecte indirecte: stimularea investițiilor, majorarea salariilor, creșterea ocupării. Această
constatare reiterează importanța strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de
Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător cu UE. 

Propuneri:

 Crearea unui climat cu adevărat favorabil pentru atragerea investiţiilor capitale străine
directe. Atragerea investiţiilor străine în producţia pentru export ar limita practica
păguboasă de a cerşi credite investiţionale, care ne bagă tot mai mult în datorii;
 Valorificarea tuturor posibilităţilor de aprofundare a relaţiilor economice, respectiv cele
comerciale cu Uniunea Europeană;
 Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de încurajare a exporturilor, fără care
este imposibil de a depăşi actuala criză financiară şi economică

BIBLIOGRAFIE

Surse limba română:

1. CERTAN, S., CERTAN, I., Integrarea economică în Uniunea Europeană. Chișinău:
CEP USM, 2013 ,ISBN 978-9975-71-323-8
2. STRATAN, Al., CLIPA, V. Analiza competitivităţii naţionale prin prisma indicatorilor
de performanţă a exporturilor. Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS).
Chişinău, 2011.
Surse electronice:
3. https://mei.gov.md/ro/content/comert-exterior (Accesat la data de 22.03.2020)
14
4. https://mfa.gov.md/sites/default/files/portal/Comert-exterior.pdf (Accesat la data de
22.03.2020)
5. https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1755-rolul-uniunii-europene-in-stimularea-
exportului-din-republica-moldova-estimari-empirice (Accesat la data de 22.03.2020)
6. www.eeas.europa.eu (Accesat la data de 24.03.2020)
7. www.statistica.md (Accesat la data de 24.03.2020)
8. www.wordbank.org (Accesat la data de 24.03.2020)
9. https://mei.gov.md/ro/content/tendintele-si-perspectivele-comertul-exterior-perioada-
ianuarie-mai-2017 (Accesat la data de 24.03.2020)

15
 ANEXE

Tab.2.1. Exportul de mărfuri al R.Moldova cu țările Uniunii Europene, conform Clasificarii

Standard de Comert International, mii dolari SUA

16
17
18
Tab.2.2. Importul de mărfuri al R.Moldova cu țările Uniunii Europene, conform Clasificarii
Standard de Comert International, mii dolari SUA

19
20
21