REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚII INVESTIȚIONALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA

ANASTASIA SIVOCONI, student-doctorand în anul III, USM, facultatea Ştiinţe

Economice

ALEXANDRU SCUTARU, doctor în economie, conferenţiar universitar, USM,

facultatea Ştiinţe Economice
Rezumat
În acest articol sunt prezentate prevederile legislative ale activității investiționale, inclusiv dobândirea cetățeniei prin
investiții comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, principiile de funcționare a Agenției de Investiţii, precum și
beneficiile oferite de zonele economice libere.

Abstract
This article presents legislative provisions on investment activity, including acquiring citizenship by investment, in
comparison to other countries of the European Union, The Moldovan Investment Agency’s operating principles, as well
as the benefits offered by free economic zones.

Cuvinte-cheie: Agenția de Investiţii, cetățenie prin investiție, Constituţia Republicii Moldova, contribuție, domenii
strategice, investitori străini, zonă economică liberă

Keywords: The Moldovan Investment Agency, citizenship by investment, Constitution of the Republic of Moldova,
contribution, strategic areas, foreign investors, free economic zones
 Investiţiile în Republica Moldova sunt reglementate de Constituţia Republicii Moldova,
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, și de alte legi şi acte normative printre
care Legea nr. 81 din 18.03.2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător. În temeiul
art. 3 al prezentei legi, investiția este definită ca o totalitate de bunuri (active) depuse în activitatea
de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar,
precum şi în cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obţine venit. Investiția capitală
reprezintă cheltuieli efectuate de către investitor pentru achiziția şi / sau prefecționarea activelor pe
termen lung, care nu se atribuie la rezultatele perioadei de gestiune curente, dar sunt destinate
capitalizării (atribuite majorării valorii activelor pe termen lung). Investiția străină este efectuată de
un investitor nerezident în activitatea de întreprinzător desfăşurată în Republica Moldova, inclusiv
veniturile rezultate din investiţia sa şi reinvestite în Republica Moldova. Investitorii străini sunt atât
persoanele fizice – cetățeni străini cu reședință permanentă în alt stat, persoanele juridice, formate
în conformitate cu legislaţia unui alt stat, avînd sediu în acel stat, cât și organizaţiile sau asociaţiile
create în urma unui tratat între state ori alte subiecte de drept internaţional. De asemenea, venitul
obţinut din investiţii reinvestit pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător pe teritoriul
Republicii Moldova se consideră investiţie.[1]
Investițiile pot avea următoarele forme:
1. drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi alte drepturi reale;
2. orice drept acordat în baza legii sau contractului, orice licenţă sau autorizaţie acordată în
conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, extragere
sau explorare a resurselor naturale;
3. drepturi derivate din acţiuni, părţi sociale sau alte forme de participare în societăţi
comerciale;
4. mijloace băneşti;
5. drepturi de creanţe monetare sau alte forme de obligaţii faţă de investitor ce au valoare
economică şi financiară;
6. drepturi de proprietate intelectuală: dreptul asupra obiectelor de proprietate industrială
(brevete de invenţii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de serviciu, denumiri de
firmă, denumiri de origine ale produselor, desene şi modele industriale, brevete pentru soiuri
de plante, topografii ale circuitelor integrate), dreptul de autor şi drepturile conexe, secretul
comercial (know-how), goodwill.
7. alte drepturi contractuale, inclusiv cele rezultate din parteneriatul public-privat.
De asemenea, se menționează că în scopul diminuării riscurilor investiționale și al
consolidării suportului acordat de către administrația publică pentru proiectele investiționale
strategice, Guvernul, poate încheia acorduri de investiții privind realizarea acestor proiecte. Proiecte
investiționale strategice sunt definite ca proiecte investiționale implementate în scopul executării
prevederilor programelor și strategiilor ale administrației publice și care au impact asupra creșterii
economiei naționale sau alte efecte favorabile asupra dezvoltării socioeconomice stabile a țării.
De menționat că investitorii străini pot dobândi, în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu
excepţia terenurilor agricole şi a celor din fondul silvic, pentru a desfăşura activitate de
antreprenoriat.
În virtutea Legii nr. 283 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative, au fost introduse derogări de la prevederile Legii cetățeniei Republicii Moldova nr.
1024-XIV din 2 iunie 2000, astfel încât cetațenia Republicii Moldova poate fi acordată cetățeanului
străin sau apatridului care cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei și care corespunde cumulativ
următoarelor exigențe: [2] [3]
1. are o bună reputație economică și financiară;
2. nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului;
 3. varsă contribuția la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat și
menține, pentru o perioadă de 60 de luni, investiții în cel puțin unul din domeniile de
dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.
Totodată este stipulat că acordarea cetățeniei Republicii Moldova în condițiile enumerate va
fi limitată la 5 mii de persoane. [8] Aprobarea acestor prevederi a fost însoțită de critici aspre
întrucât creează riscuri de legalizare a mijloacelor de proveniență dubioasă și un pericol iminent
pentru securitatea statului.
Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 786 din 04.10.2017 cu privire la dobândirea
cetățeniei prin investiție, au fost stabilite valori minime ale contribuției: valoarea minimă a
contribuției nerambursabile la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă constituie
echivalentul a 100 mii de euro, iar valoarea minimă a investiției, în cel puțin unul dintre domeniile
de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, constituie echivalentul a 250 mii de euro. Sunt
stipulate și domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova: [4]
1. dezvoltarea sectorului imobiliar prin achiziția și deținerea în proprietate, pentru o perioadă
neîntreruptă de cel puțin 60 de luni, a unuia sau a mai multe bunuri imobile cu valoare de
piață totală, la data efectuării investiției, de cel puțin 250 mii de euro;
2. dezvoltarea sectorului financiar public și al investițiilor publice prin achiziția și menținerea
în proprietate a valorilor mobiliare de stat emise în acest scop, pentru o perioadă de cel puțin
60 de luni, în valoare de cel puțin 250 mii de euro.
Programul prevede dobândirea cetățeniei Republicii Moldova nu doar pentru solicitanții, ci
și pentru persoanele aflate la întreținerea acestora, în conformitate cu criteriile de calificare și
eligibilitate enumerate anterior. Persoanele eligibile aflate la întreținere pot fi: soțul/soția
solicitantului; copilul solicitantului și/sau al soțului/soției sale cu vârsta mai mică de 16 ani; copilul
solicitantului și/sau al soțului/soției sale cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, aflat la întreținerea
solicitantului; copilul solicitantului și/sau al soțului/soției sale cu vârsta mai mare de 16 ani, care are
dizabilitate psihică sau mentală și se află la întreținerea solicitantului; părinții solicitantului
principal și/sau al soțului/soției sale cu vârsta mai mare de 55 de ani, aflați la întreținerea
solicitantului.
Totodată sunt stipulate și taxele pentru procesarea dosarului pentru dobândirea cetățeniei
Republicii Moldova:
1. Taxele de procesare a cererii percepute de Agenția de Servicii Publice în calitate de
unitate de implementare a Programului la momentul depunerii cererii:
1) Solicitant principal: 5000 EUR;
2) Soț/soție: 2500 EUR;
3) Copil aflat la întreținere (cu vârsta de până la 16 ani): 1000 EUR;
4) Copil aflat la întreținere (cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani sau care suferă de
dizabilitate fizică sau mentală): 2500 EUR;
5) Părinte aflat la întreținere (în vârstă de 55 ani sau mai mare): 5000 EUR.
2. Taxele de verificare a bunei reputații economice și financiare și evaluarea riscului în
privința ordinii și securității publice a solicitantului (due diligence), percepute de Agenția de
Servicii Publice în calitate de unitate de implementare a Programului la momentul depunerii cererii:
1) Solicitant principal: 6000 EUR;
2) Soț/soție: 5000 EUR;
3) Copil aflat la întreținere (în vârstă de 16 ani sau mai mare): 5000 EUR;
4) Părinte aflat la întreținere (în vârstă de 55 ani sau mai mare): 5000 EUR;
3. Taxa pentru eliberarea și livrarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova (per
persoană), percepută de Agenția de Servicii Publice: 300 EUR.
4. Taxa anuală achitată de către agentul acreditat: 15000 EUR
5. Plățile către prestatorul de servicii publice:
 1) Plata către prestatorul de servicii publice pentru procedura de desfășurare a concursului
de selectare a unei companii în scopul atribuirii contractului de prestare a serviciilor publice de
elaborare, implementare și promovare internațională a Programului: 25000 EUR;
2) Plata către agentul acreditat (per cerere a solicitantului principal aprobată): 10000
EUR.
În multe țări ale Uniunii Europene cum ar fi Austria, Bulgaria, Cipru, Irlanda, Ungaria,
Marea Britanie, Portugalia și Franța, străinii pot dobândi contra plată cetățenie a UE. În Malta și
Irlanda, nerezidentul care achită 650,000 EUR devine cetățean. În Portugalia e un milion de euro, în
Bulgaria 500,000 EUR iar în țările baltice și mai puțin. În Austria sau Norvegia, dacă persoana
dobândește cetățenia altui stat, el automat este lipsit de cetățenia Austriei sau Norvegiei. Pentru
obținerea cetățeniei în Austria trebuie de investit în economia țării cel puțin 10,8 mil. USD.
Vărsarea capitalului trebuie să fie efectuată în proiecte și întreprinderi, ce generează profit pentru
stat. În Bulgaria e necesar de obținut permis de ședere, prin procurarea obligatorie a valorilor
mobiliare de stat în valoare de 5121 de mii EUR, ce oferă posibilitatea de dobândire a cetățeniei
doar peste un an. După obținerea cetățeniei investițiile trebuie să rămână în economie cel puțin doi
ani. În Marea Britanie, obținerea permisului de ședere permanentă, se realizează prin investirea a 10
milioane de lire sterline, perioada de așteptare fiind de doi ani, sau 5 milioane de lire sterline pentru
trei ani. După procurarea valorilor mobiliare de stat, a acțiunilor companiilor britanice sau a
fondurilor reciproce, cetățenia Marii Britanii se dobândește după o perioadă de 5 ani. Cipru, țară-
membră a UE, oferă pașaportul nou cu dreptul de intrare fără viză în 151 de țări, cu condiția
așteptării unei perioade de 3-5 luni și procurării unui imobil în valoare de 2,5 mil. EUR, sau cu
condiția valorificării a 5 mil. EUR în propria afacere și procurării proprietății imobiliare în valoare
de cel puțin 500,000 EUR. De menționat că după dobândirea pașaportului cipriot, nu este posibil de
vândut cele procurate.
Printre instituțiile publice care reglementează activitatea investițională în Republica
Moldova poate fi menționată Organizația de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din
Moldova, care în aprilie anul curent a fost reorganizată prin transformare în Agenția de Investiţii,
autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 322 din 17.04.2018 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției de Investiții.
De asemenea, Agenția Turismului, autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, a
fost reorganizată prin fuziune (absorbție) cu Agenția de Investiţii, aceasta din urmă a și preluat
integral toate drepturile şi obligațiile persoanei juridice absorbite. [5] Agenția de investiții este
persoană juridică de drept public, cu finanțare de la bugetul de stat și din alte surse, și a fost
reorganizată cu scopul implementării politicii statului în domeniile de activitate ce îi sunt atribuite.
[6] În art. 7 al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Investiţii sunt
stipulate următoarele funcții:
1. promovarea imaginii țării pentru atragerea investițiilor străine - analiza continuă a evoluției
economiei mondiale pentru identificarea piețelor externe și a potențialilor investitori,
promovarea climatului investițional şi valorificarea oportunităților investiţionale ale
Republicii Moldova, administrarea brandului de țară, colaborarea cu misiunile diplomatice
din Republica Moldova și din străinătate acreditate în Republica Moldova, implementarea
programelor naționale și participarea la realizarea strategiilor naționale de stimulare a
investițiilor etc.;
2. susținerea activității investiționale și protejarea investiţiilor - sprijinirea investiţiilor şi
investitorilor în procesul derulării proiectului investițional, asigurarea conexiunii
investitorilor străini activi în țară cu agenții economici autohtoni, ghidarea investitorilor prin
toate procedurile administrative și judiciare conexe, apărarea intereselor investitorilor în fața
autorităților publice, soluționarea litigiilor, atragerea și implementarea acordurilor și
programelor orientate spre promovarea activității investiționale etc.;
 3. promovarea exporturilor - realizarea programelor naționale și participarea la implementarea
strategiilor naționale pentru promovarea exportului, identificarea deficiențelor în activitățile
de export și înaintarea recomandărilor de soluționare a acestora, promovarea oportunităților
de export, organizarea instruirilor pentru companiile autohtone în domeniul exportului etc.;
4. promovarea turismului - promovarea imaginii țării ca destinație turistică, constatarea
dificultăților în activitățile de turism și înaintarea recomandărilor de soluționare a acestora,
organizarea expozițiilor și târgurilor internaționale, a evenimentelor de promovare, precum
și a misiunii de afaceri în Republica Moldova și în străinătate, etc.;
5. fortificarea și implementarea diplomației economice - dezvoltarea cooperării active cu toate
misiunile diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, precum și cu cele străine
acreditate în Republica Moldova, organizarea instruirilor anuale pentru reprezentanții
misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, asigurarea funcționalității
platformei „Diplomatic Economic Club”, în scopul organizării misiunilor diplomatice
străine acreditate în Republica Moldova, etc.
Prin semnarea acordurilor de liber schimb regionale, Republica Moldova şi-a ameliorat
esenţial accesul la pieţele externe pe parcursul ultimilor ani. Zona de Liber Schimb Aprofundat şi
Cuprinzător creată de Republica Moldova cu Uniunea Europeană facilitează accesul la o piaţă de
desfacere de peste 500 de milioane de consumatori, iar Acordul de liber schimb multilateral în
cadrul CSI oferă accesul la o piață de desfacere cu aproape 280 de milioane de consumatori.
Semnarea recentă a Acordului de liber schimb cu Turcia va contribui la reducerea tarifelor vamale –
tariful mediu pentru naţiunea cea mai favorizată (Most Favoured Nation) aplicat de Turcia pentru
produsele agricole şi alimentare este de 42,2 la sută (pentru unele produse depăşind nivelul de 200
la sută), iar pentru cele nonagricole – 5,4 la sută. Experienţa ultimilor ani a constatat că realizarea
produselor moldoveneşti pe pieţele externe de desfacere se confruntă mai degrabă cu impedimentele
netarifare, cum ar fi embargourile impuse de Federaţia Rusă şi standardele fitosanitare şi comerciale
înalte din partea Uniunii Europene.
Zonele economice libere sau zonele antreprenoriatului liber (ZEL), conform Legii nr. 440
din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii
Moldova, delimitate din punct de vedere economic, pe tot perimetrul lor, care permit în regim
preferenţial genuri ale activităţii de întreprinzător pentru investitorii autohtoni şi străini. [7]
ZEL sunt înființate cu scopul stimulării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii și a
economiei în general prin:
a) atragerea investiţiilor autohtone şi străine;
b) implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
c) dezvoltarea producţiei orientate spre export;
d) aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului;
e) crearea locurilor de muncă.
Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, la situaţia din 1 ianuarie 2018 în 7 zone
economice libere erau înregistraţi 184 de rezidenţi. Numărul salariaților rezidenţilor ZEL în anul
2017 a totalizat 11926 persoane, în creștere cu 48,6 la sută comparativ cu 1 ianuarie 2017. După
numărul total al angajaţilor ZEL „Bălţi” deține primul loc cu 6238 persoane, ZEL „Ungheni-
Business” – locul doi cu 2778 persoane, ZAL „Expo-Business-Chișinău” – locul trei cu 2000
persoane, fiind urmat de ZAL PP „Valkaneş” cu 450 persoane, ZAL „Tvardiţa” cu 255 persoane,
ZAL PP „Taraclia” cu 144 persoane, ” şi ZAL PP „Otaci-Business” cu 61 persoane. [8]
Volumul total al salariilor plătite de către rezidenţi s-a cifrat la 1084,1 mil. lei, în creștere de
2,4 ori față de anul 2016. Salariul mediu al unui salariat s-a majorat în anul 2017 cu 47,2 la sută și a
atins un nivel 8,3 mii lei. Volumul total al investiţiilor în ZEL, pentru toată perioada de activitate, la
1 ianuarie 2018 a totalizat 348,6 mil. dolari SUA, majorându-se în anul 2017 cu 22,7 la sută sau cu
64,5 mil. dolari SUA (fig. 1).
 400
350
300
250
200
150
100
50
0
2002 2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Fig. 1 Volumul total de investiţii în ZEL, mil. USD

Elaborat de autor în baza raportului MEI privind activitatea Zonelor Economice Libere ale
Republicii Moldova în anul 2017

După volumul investițiilor atrase la situația din 01.01.2018, ZEL „Bălţi” deține primul loc
cu 146,0 mil. USD, ZEL „Ungheni-Business” – locul doi cu 74,1 mil. USD, ZAL „Expo-Business-
Chișinău” – locul trei 70,1 mil. USD, fiind urmat de ZAL PP „Taraclia” cu 17,9 mil. USD, ZAL
„Tvardiţa” cu 17,1 mil. USD, ZAL PP „Valkaneş” cu 16,7 mil. USD, şi ZAL PP „Otaci-Business”
cu 6,5 mil. USD (fig. 2).

ZAL PP ZAL PP „Otaci-

ZAL „Tvardiţa” „Valkaneş” Business”
4.9% 4.8% 1.9%
ZAL PP „Tar-
aclia”
5.1%

ZAL „Expo- ZEL „Bălţi”

Business- 41.9%
Chișinău”
20.1%

ZEL „Ungheni-
Business”
21.3%

Fig. 2 Structura volumului investițiilor atrase pe ZEL, la situația din

01.01.2018
Elaborat de autor în baza raportului MEI privind activitatea Zonelor Economice Libere ale
Republicii Moldova în anul 2017

Zonele economice libere şi parcurile industriale oferă oportunități suplimentare pentru

investitori. Spre exemplu, întreprinderile administratoare şi rezidenţii parcurilor industriale se
bucură de următoarele beneficii:
1. schimbarea gratuită a destinaţiei suprafețelor prevăzute creării parcului industrial;
 2. transmiterea în comodat întreprinderii administratoare a bunurilor proprietate publică pentru
dezvoltarea parcului industrial la decizia proprietarului acestora în conformitate cu Legea
privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
3. privatizarea terenului aferent construcţiilor la preţul normativ al pământului, stabilit în
momentul dării acestuia în folosinţă întreprinderii administratoare sau în arendă rezidenţilor
parcului industrial, cu condiția efectuării de investiții în construcțiile și instalațiile
respective, a căror valoare depășește 3 preţuri normative ale terenului, plus plata pentru
compensarea pierderilor rezultate din excluderea terenului din categoria agricolă, estimată la
data schimbării destinaţiei terenului, dacă aceasta a avut loc;
4. darea în arendă rezidenţilor a terenurilor şi/sau în locaţiune a construcţiilor la un tarif
micșorat (de până la 70 la sută din preţul stabilit de legislaţie);
5. optimizarea numărului de controale de stat;
6. finanțarea infrastructurii tehnice şi de producţie, după caz.
Ameliorarea climatului investițional impune necesitatea perfecționării cadrului legislativ cu
privire la activitatea zonelor economice libere şi a parcurilor industriale, prin alinierea la
standardele europene și eliminarea lacunelor ce facilitează spălarea capitalului valorificat de
investitorii străini.

BIBLIOGRAFIA:
1. Lege nr. 81 din 18.03.2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător.
Publicat : 23.04.2004 în Monitorul Oficial Nr. 64-66 / art. Nr : 344
2. Lege nr. 283 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
Publicat : 27.12.2016 în Monitorul Oficial Nr. 472-477 / art. Nr : 951
3. Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000. Publicat : 10.08.2000
în Monitorul Oficial Nr. 98-101 / art. Nr : 709
4. Hotărârea Guvernului nr 786 din 04.10.2017 cu privire la dobândirea cetățeniei prin
investiție. Publicat : 06.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 356-359 / art. Nr : 892
5. Hotărârea Guvernului nr. 322 din 17.04.2018 cu privire la organizarea și funcționarea
Agenției de Investiții. Publicat : 20.04.2018 în Monitorul Oficial Nr. 126-132 / art. Nr : 364
6. Anexa nr 1 HG 322 Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de
Investiţii. Publicat : 20.04.2018 în Monitorul Oficial Nr. 126-132 / art. Nr : 364
7. Lege nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere. Publicat : 06.09.2001 în
Monitorul Oficial Nr. 108-109 / art. Nr : 834
8. Raportul MEI privind activitatea Zonelor Economice Libere ale Republicii Moldova în anul
2017
https://mei.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere [vizitat 19.11.2018]