ANALIZA COMPARATIVĂ A PERFORMANȚEI ACADEMICE ÎN

UNIVERSITĂȚILE CU PROFIL AGRONOMIC DIN ROMÂNIA ȘI

REPUBLICA MOLDOVA

CIMPOIEȘ DRAGOȘ
dr. hab., prof. univ., Universitatea Agrară de Stat din Moldova
REȘITCA RODICA
doctorand, Universitatea Agrară de Stat din Moldova

ABSTRACT. During the process of transition to the market economy, a series of reforms have been undertaken
to improve the performance management in the agricultural sector by using the traditional methods of organizing
the didactic, research and innovation process. Because the performance evaluation techniques were technically
and morally outdated, the impact of the reforms did not reach the goals set. The need to evaluate the performance
of the teachers in the institutions of agronomic higher education creates the necessary premises to achieve a
match between the requirements imposed on the job occupied with the professional qualities and skills of the one
being evaluated. At the same time, it is necessary to provide a motivational system as efficient as possible to
raise the level. individual performance.

KEYWORDS: academic performance, agronomic profile, educational policies, higher education institutions

Una din componentele esențiale a economiei Republicii Moldova îl reprezintă

învățământul superior care contribuie cantitativ și calitativ la creșterea semnificativă a
produsului intern brut prin intermediul formării și furnizării unei cantități necesare și adecvate
după profil de specialiști de înaltă calificare. Managementul performanței instituțiilor de
învățământ reprezintă un criteriu de bază în analiza comparativă a competitivității economice
între țări și creează fundamentul umanitar în perspectiva evoluției materiale a societății.
Cercetarea științifică reprezintă cheia succesului în promovarea managementului
performanței, atât în educație cât și structurile academice de profil. Pentru a promova
implementarea tehnicilor avansate în cercetare și educație au fost definite metodologii
econometrice pentru evaluarea managementului performanței academice în instituțiile de
învățământ și subdiviziunile de cercetare.
Criteriile de optimizare a procesului de învățământ în instituțiile cu profil agronomic
în aceeași ordine de idei se impune elucidarea problemei cercetării ştiinţifice şi din aspectul
cum, din ce mijloace, prin ce mecanisme şi în ce perioadă de timp se va reuşi să se realizeze
un nou conţinut principalelor activităţi de cercetare ştiinţifică aplicativă. Este necesar de
avansat pe calea de la asimilarea şi adaptarea unor soluţii spre activitatea de cercetare
ştiinţifică, de la conţinutul propriu-zis, în contextul proceselor ce au loc pe piaţa europeană şi
mondială, spre inovare, spre o activitate de cercetare orientată, încadrată într-un proces de
inovare [2].
Republica Moldova, prin obiectivele sale educaționale, s-a declarat ţară cu o economie
de piaţă şi o societate democratică, obiective ce se intersectează cu cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, o macrostructură a economiei cu o serie de priorităţi pe ramuri şi pe
domenii de activitate în contextul obiectivelor pe termen mediu-scurt. Este argumentată
necesitatea definirii ce trebuie să reprezinte cercetarea ştiinţifică aplicativă, care este locul ei
în sistemul ştiinţific, pentru ca ea să conducă procesul de modernizare şi restructurare a
economiei în ansamblu. În cadrul sistemului educațional universitar autohton trebuie să fie
implementată o nouă structura a activităţii de cercetare ştiinţifică, care include probleme
privind importanța desfășurării activității de cercetare pe tipuri asociate de activități, progresul
tehnologic şi inovaţional.
Deosebit de importantă este pentru studenții încadrați în învățământul cu profil
agronomic legătura cu structura sistemului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Sistemul naţional de cercetare a moştenit instituţii de cercetare din economia centralizată şi
este necesar de analizat cum se înscriu ele în cerințele şi imperativele economiei de piaţă și în
strategia de dezvoltare durabilă a spațiului rural. Performanța academică a studenților include
indicatorii care se referă la reușita curentă și promovarea pe discipline cu profil agronomic și
îndeosebi evaluarea criteriilor de rating neparametric propus de cercetătorii americani.
Trebuie de decis ce procese trebuie de încurajat, care dintre instituțiile de învățământ și
cercetare moştenite din sistemul totalitar de restructurat, care trebuie să fie reprofilate pe
tipuri şi direcţii de activitate şi instituțiile la care trebuie să renunţăm [3].
La nivel managerial macroeconomic, problema se impune clar prin necesitatea să se
treacă de la strategia de supraviețuire, aplicata până în prezent, la strategii competitive.
Oricum, aceste strategii trebuie să se încadreze în direcţiile prioritare trasate. Personalul
încadrat în educație și cercetare reprezintă un alt aspect la problemei. Peste 50 la sută din
colaboratori depășesc vârsta de 45 ani şi nici nu apare problema despre reorientarea
profesională a acestui potenţial intelectual format pe parcursul a 10-20 de ani în condiţiile
dispariţiei şi restructurării unor activităţi, a unor direcţii tematice. Instituțiile de învățământ
necesită cadre tinere și cu profil educațional solicitat pe piața forței de muncă calificată. O altă
problemă se referă la reforma generală a finanţării instituțiilor universitare cu profil
agronomic, ca parte a unui sistem competitiv de finanţare. În acest sens este necesar să se
stabilească cu claritate ce parte din buget va fi folosită pentru dezvoltarea mecanismelor
competitive de cercetare și cota parte pentru educație. Totodată, este necesar să se renunţe la
mecanismele de alocare, tot mai răspândite în ultimul timp, pe baza feedback-ului evaluării
ex-ante şi ex-post. Un sprijin esenţial pentru îmbunătățirea cadrului educațional și extinderea
cercetării conform trendului european se realizează prin cooperarea internaţională [1].
Investiția în dezvoltarea potenţialului uman este considerată ca fiind cea mai rentabilă
pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, instituţiile de învătămînt şi cele de
cercetare ştiinţifică trebuiesc privite ca unități strategice pentru viitorul ţării. În acest context,
este important ca criteriile de evaluare a performanței academice a studenților prin metoda
neparametrică de analiză a anvelopării datelor (DEA) să fie completată cu ideea că ratingul
instituțiilor de învățământ vor fi determinate, în primul rând, de competenţa şi pregătirea
oamenilor, de felul lor de a munci și de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica
eficient acest potenţial.
Pentru a se înscrie în noul orizont al civilizaţiei post-industriale, intenția noastră
trebuie să-şi mobilizeze potenţialul de care dispune, forţa intelectuală şi resursele morale ale
societăţii, dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativă al tineretului, sistemul de educaţie şi
celelalte calităţi ale factorului uman. În altă ordine de idei, se impune perfecţionarea cadrului
legislativ pentru promovarea reformelor în plan instituţional şi în planul calităţii
învățământului superior agronomic și cercetării. Este deosebit de actuală problema tinerilor
cercetători (de până la 30 de ani), aceștia constituind doar 5 la sută din personalul încadrat, a
modului de selectare, încadrare şi promovare a lor, de reanimare a acestui sector de activitate.
O problemă stringentă în educație ce ţine de transferul de tehnologii, cele legate de stimulare,
de evaluare și promovarea a agenţilor economici. Soluții complexe la aceste probleme pot fi
obţinute prin intermediul evaluării atât a universităților cu profil agronomic și instituțiilor
ştiinţifice, şi evaluarea managementului performanței academice a personalului încadrat în
educație și cercetare - dezvoltare. O activitate sistematică şi cuprinzătoare în domeniu cere o
analiză realistă şi obiectivă a stării de lucruri, o evaluare a activităţilor curente.
Este binecunoscut că în societatea modernă, pe lângă rolul său de promotor al
progresului tehnico-ştiinţifîc, ştiinţa poate juca şi un rol-cheie în evoluţia proceselor sociale
prin promovarea educației de performanță. Fiind mai bine pregătiţi pentru analize critice şi
având o cunoaştere mai profundă a cunoștințelor în domeniu, specialiștii cu profil agronomic
au o viziune asociativă comună, prin care pot contribui în mod esenţial la consolidarea şi
prosperarea sectorului agrar a economiei naționale. Dezvoltarea întreprinderilor agricole, a
potenţialului său tehnic şi intelectual este de neconceput în afara cercetării ştiinţifice în cadrul
acesteia. Cercetarea ştiinţifică trebuie să fie orientată spre ridicarea calităţii şi perfecţionarea
tehnicii de producţie, lărgirea gamei sortimentale a produselor agricole şi dezvoltarea noilor
produse în dependenţă de condiţiile disponibile ale întreprinderii [6].
În cadrul cercetării sa efectuat anchetarea unui eșantion de 228 studenți din patru
facultăți a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Bucureșri (USAMV)
în anul de studiu 2018. Respectiv eșantionul comparativ de studenți pentru Universitatea
Agrară de Stat din Moldova (UASM) include 334 de respondenți pentru diferiți ani de studii.
Evaluarea ratingului performanței academice s-a realizat cu aplicația soft DEA-UASM.
Metodologia analizei anvelopării datelor utilizează funcția distanță în calitate de indicator a
ratingului prin intermediul opțiunii revenirii variabile la scară cu ajutorul metodei
componentelor principale. Noutatea științifică a cercetării performanței academice a
studenților universitari constă în includerea metodologiei programării liniare în abordarea
ierarhică a principiilor de organizare pentru trei nivele: strategic, operațional și individual [4].
Abordările performanței academice în cadrul eșantioanelor de studenți cu profil
agronomic au la bază conceptele tradiționale de evaluare a competitivității, eficienții și a
productivității. Sinteza managerială a acestei viziuni stă la baza formulării modelului
econometric de analiză comparativă care include relația funcțională între inputurile
disponibile sistemului educațional și outputurile care sunt exprimate prin reușita curentă a
studenților și ratingul neparametric [7]. Datele primare sunt colectate conform anchetei și care
include 24 de întrebări cu opțiuni de răspuns în diapazonul de la două la șase variante.
Tabelul 1.
Performanța academică și ratingul neparametric a studenților facultăților UASM,
Chișinău, anul academic 2016-2017
Media notelor Rating
Agronomie 8,428824 0,468451
Horticultură 8,134348 0,392161
Medicina Veterinară 8,179474 0,432024
Zootehnie 8,002593 0,387704
Inginerie 6,366875 0,710588
Cadastru 8,383537 0,718023
Economie 8,06 0,393808
Contabilitae 8,46625 0,486921
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.

Analiza comparativă a performanței academice a studenților pentru diferite facultăți

este prezentată în Figura 1 prin indicarea reușitei curente și a ratingului DEA. În cadrul
UASM o performanță majoră conform reușitei curente o are facultatea de agronomie, însă
ratingul neparametric pentru această facultate este destul de jos și arată că indicatorul complex
este mai semnificativ și sensibilitatea statistică este mai precisă. Facultatea de cadastru care
are un rating maximal r=0,718 prezintă o reușită curentă înaltă AS=8,383. Această
discrepanță se datorează subiectivismului în aprecierea reușitei curente și demonstrează încă
odată în plus că metodele neparametrice de evaluare sunt net superioare în calitate de
indicator a managementului performanței și componenta subiectivă este diminuată
econometric prin abordarea stohastică.

Media
Media notelor
notelor

Figura 1. Performanța academică și ratingul neparametric a studenților

facultăților USAMV. București.
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.

Referitor la analiza comparativă a facultăților USAMV se poate afirma ferm că pentru

subdiviziunea biotehnologii atât reușita curentă AS= 8,247 cât și ratingul neparametric
r=0,764 arată o performanță academică net superioară. În cazul de față modalitatea de
evaluare a studenților conține o doză limitată de subiectivism și poate fi prezentată ca
exemplu de urmat. Pentru facultatea de management care deține o reușită curentă medie
AS=8,085 ratingul DEA prezentat în tabelul 2 corelează semnificativ cu evaluarea directă de
către profesori. Posibilitatea de a analiza ratingul neparametric pentru diferite subdiviziuni a
aceeași universități cum și posibilitatea de a compara valorile performanței academice în
cadrul a două universități diferite arată că funcția distanță reprezintă o măsură imanentă
proprie naturii procesului educațional.
În rezultatul analizei performanței academice a studenților UASM în
dependență de bursă se poate afirma că opțiunea dată în promovarea studenților este
numeric confirmată. De exemplu, reușita pentru diferiți ani de studii pentru studenții
care au bursă este mai înaltă cu 5÷50% din cauza că secția administrativă a facultăților
oferă burse pentru studenții care au o performanță mai înaltă. Reușita curentă joasă sau
prezența notelor negative în evaluarea curentă se taxează cu absența bursei. Astfel,
pentru studenții anului patru de studii reușita curentă a studenților care au bursă este de
8,39, în comparație cu studenții care nu au bursă și reușita medie reprezintă 7,69. Este
o tendință comună pentru diferite facultăți că cu creșterea numărului de ani de studii
reușita curentă a studenților care dețin bursă se mărește și care reprezintă un element
de autoorganizare a studenților care este promovat prin investiții financiare a
administrației universității, pe când studenții care nu dețin bursă, au o reușită curentă
aproape egală în diapazonul variabilității statistice.

Tabelul 2.
Distribuția performanței academice a studenților UASM în dependență de bursă.
  Anul 3 Anul 4 Anul 6
Nota da 7,96 8,39 8,30
Nota nu 7,88 7,69 7,93
Rating da 0,75 0,47 0,39
Rating nu 0,66 0,33 0,43
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.

Analiza comparativă a evaluării performanței academice a studenților UASM

utilizând ratingul DEA, arată un trend semnificativ diferit față de reușita curentă.
Abordarea programării liniare în cadrul managementului de performanță include o
evaluare complexă și se poate afirma cu certitudine că din ancheta analizată prin
metoda componentelor principale, un indicator aparte cum este reușita curentă (sau
nota medie pentru susținerea disciplinelor conform planului de studiu) este net
inferioară în plan informativ față de indicatorul integral al ratingului neparametric care
este o expunere complexă a celor 24 de întrebări din anchetă cu distribuția nominală
conform scării Likert. Având un trend negativ față de creșterea anilor de studii a
studenților care dețin bursă de la r=0,75 până la r=0,39 performanța academică arată o
descreștere a interesului persoanelor încadrate în procesul de studiu față de
promovarea profesională. În așa mod, se pate afirma că indicatorul subiectiv a notei
medii pentru diferite discipline a planului de studiu care depinde în mare măsură de
impresia personală a cadrelor didactice este net inferior ca criteriu de evaluare a
procesului educațional în universitățile autohtone. Ideea majoră în cadrul
administrației universitare de a acorda bursa și facilitățile de cazare în cămin (sau alte
bunuri materiale) conform ratingului neparametric DEA este prezentată în Figura 2.
Studenții care nu au bursă prezintă un rating DEA mai înalt față de deținătorii de bursă
pentru anul patru de studii. În așa mod, analiza comparativă a managementului
performanței, studenților este preferabil să fie evaluată prin metodologie complexă
care nu se bazează pe impresia subiectivă a cadrelor didactice. Aceasta reprezintă un
punct forte în definirea metodologiei evaluării performanței academice a studenților
universitari prin metode neparametrice care utilizează în calitate de criteriu de
determinare a indicatorului integral, funcția distanță în calitate de metrică definită pe
spațiul inputurilor.

10 0.8
9 0.7
8
0.6
7
Media notelor

6 0.5

Rating DEA
5 0.4
4 0.3
3
0.2
2
1 0.1
0 0
an1 an2 an3 an4
Axis Title

Nota da Nota nu Rating da Rating nu

Figura 2. Distribuția performanței academice a studenților USAMV, București în

dependență de bursă.
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.

În rezultatul analizei performanței academice a studenților USAMV, este

evident tendința de mărire a reușitei curente pentru persoanele care au bursă. Pentru
studenții anului trei de studiu această discrepanță între nota medie pentru disciplinele
susținute conform planului de studiu reprezintă 20% referitor la bursă. Ratingul
neparametric DEA pentru anul trei de studii de asemenea reprezintă o discrepanță
majoră referitor la persoanele care primesc bursă și reprezintă 83%. Aceasta dovedește
în plus că evaluarea subiectivă a performanței academice a studenților universitari este
net inferioară abordării complexe prin metoda componentelor principale a anchetei
care include 24 de întrebări cu opțiuni nominale în diapazonul 2÷6 conform scării
Likert. Aceasta este un argument în plus în favoarea acordării bursei studenților sau
promovarea prin bunuri materiale și spirituale conform ratingului neparametric DEA.
Performanța academică a studenților USAMV evaluată prin intermediul programării
liniare este evident mai corectă în legătură cu faptul că pentru persoanele care au bursă
valoarea indicatorului de rating are un trend negativ de la r=0,75 până la 0,40 cu
creșterea anilor de studii. Acest fapt reflectă atitudinea studenților față de procesul
educațional mai adecvat decât reușita curentă care are un trend în creștere. Pentru
studenții care nu au bursă și interesul față de procesul educațional este eclipsat din
motive externe ratingul DEA denotă un trend descrescător de sorgintă hiperbolică și
poate fi apreciat ca un indicator complex al afinității față de studii.
Tabelul 3.
Distribuția performanței academice a studenților UASM în dependență de participarea
la conferințe.
media-da media-nu rating-da rating-nu
Agronomie
8,528974 8,076364 0,432336 0,475103
Horticultură
8,3892 7,830952 0,384514 0,398584
Medicina Veterinară
8,79 7,425294 0,260112 0,57119
Zootehnie
8,061 7,835714 0,4562 0,36373
Inginerie
6,01087 7,276667 0,759467 0,691461
Cadastru
8,351875 8,496111 0,730556 0,714498
Economie
8,101333 7,991111 0,456656 0,3561
Contabilitae
8,575882 8,133333 0,57565 0,465082
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.
O componentă importantă în promovarea procesului educațional universitar
reprezintă expunerea publică a rezultatelor cercetării (activitatea științifică) a
studenților. Analiza comparativă a performanței academice în cadrul facultății realizată
prin două metodologii principial diferite dă posibilitate de a perfecționa modul de
organizare a conferințelor științifice studențești și elaborarea criteriilor de evaluare a
ratingului în așa mod, ca factorul subiectiv a influenței administrative, personale sau
de clan să fie diminuat. În Tabelul 3, este prezentată evaluarea managementului
performanței studenților care participă la conferințe științifice studențești în cadrul
UASM, Chișinău prin contrapunerea abordării neparametrice DEA cu reușita curentă.
Majoritatea facultăților realizează o notă medie mai înaltă pentru studenții care
participă cu rapoarte științifice la conferințe și este un avantaj a conducătorilor care
ghidează cercetarea în domeniu prin promovarea persoanelor care au rezultate cele mai
bune în procesul de studiu. Pentru facultatea de medicină veterinară această
discrepanță reprezintă 15% din nota medie și denotă o promovare a studenților
eminenți, însă ratingul DEA arată că participanții la conferință cu rapoarte sunt mai
puțin performanți r=0,26 față de studenții care au spectrul intereselor personale mai
vast conform rezultatelor anchetării r=0,57. Valoarea maximală a discrepanței între
evaluarea subiectivă a cadrelor didactice prin intermediul reușitei curente pentru
studenții care sunt implicați în cercetarea științifică și prezintă rapoarte la conferința
facultății în contrapunere cu programarea liniară a rezultatelor anchetării activității
didactice o are facultatea de zootehnie cu o cotă parte 20% din ratingul DEA.
8.3 0.9
0.8
8.2
0.7
8.1 0.6
Media notelor

Rating DEA
0.5
8
0.4
7.9 0.3
0.2
7.8
0.1
7.7 0
Agronomie Management Biotehnologii Zootehnie

media-nu rating-nu

Figura 3. Distribuția performanței academice a studenților USAMV în

dependență de participarea la conferințe.
Sursa: Calcule proprii în baza anchetării.

Un rezultat mai contrast în evaluarea performanței academice îl observăm

pentru facultatea de inginerie agrară în care reușita curentă a studenților cu rapoarte
științifice este mai mică cu 21% mai inferioară față de studenții care nu sunt implicați
în cercetare și involuntar se face o aluzie la promovarea persoanelor care au o
capacitate de studiu inferioară. Avantajul evaluării neparametrice prin metoda
programării liniare la această facultate se exprimă prin ratingul DEA net superior
r=0,76 a studenților care realizează cercetare științifică față de persoanele care nu
prezintă rapoarte la conferințe r=0,69 având o discrepanță în performanța academică
de 8,9%. Cercetarea științifică în cadrul procesului educațional este un pilon de bază în
promovarea contingentului de studenți la etapele II (masterat) și III (doctorat) a
sistemului de învățământ autohton și definirea criteriilor de evaluare mai adecvați este
o cerință stringentă a timpului. În așa mod, abordarea neparametrică propusă în lucrare
poate servi în calitate de instrument util pentru promovarea performanței academice în
rezultatul anchetării și cu certitudine nu este influențat de contribuția subiectivă a
cadrului didactic în instituția de învățământ sau presingul administrativ Tabelul 3.
Analiza comparativă a performanței academice pentru studenții
facultăților USAMV, București referitor la cercetarea științifică este prezentată
în Figura 3. Studenții facultății de management au o performanță net superioară
în cazul participării cu rapoarte științifice cu 5,8% în cazul evaluării prin
intermediul reușitei curente. Facultatea de zootehnie pentru indicatorul
menționat prezintă o performanță academică mai înaltă cu 5,1% pentru studenții
implicați în cercetarea științifică și au un rating DEA mai înalt r=0,53 pe când
persoanele care nu fac rapoarte la conferințe denotă un indicator neparametric
net inferior r=0,43. Abordarea conceptuală în definirea criteriilor de evaluare a
promovării științifice în educație impune necesitatea elaborării indicatorilor
integrali care se calculează în baza anchetării și metodologic au la bază funcția
distanță care reprezintă metrica definită pe spațiul de inputuri. Conform Figurii
3, facultatea de agronomie pentru studenții care nu participă la cercetare au o
notă medie înaltă (și poate fi contestată prin evaluare independentă), iar ratingul
neparametric DEA denotă o performanță academică joasă. Pentru facultatea de
biotehnologii noi putem afirma conform datelor prezentate că evaluarea reușitei
curente corelează în mare măsură cu ratingul evaluat prin intermediul
programării liniare [5].
Evident că sunt rezerve în argumentarea econometrică a metodologiei
propuse pentru determinarea managementului performanței însă o analiză
comparativă amplă a studenților din ambele universități cu profil agronomic
permite de a afirma utilitatea tehnicilor de calcul propuse.

Concluzii. Pentru a efectua în mod adecvat analiza comparativă a performanței

academice în universitățile cu profil agronomic din România și Republica
Moldova, a fost elaborată metoda nonparametrică de analiză a anvelopării
datelor de atribuire a ratingului DEA_UASM. Ca urmare a analizei evaluării
performanței academice în opțiunea de a readuce variabila la scară, este posibil
să se determine resursele pentru îmbunătățirea activității studenților prin
calcularea funcției de distanță pentru fiecare factor cauzal.

BIBLIOGRAFIE
1. Coelli J. ș.a. An introdoction to efficiency and productivity analysis. Second edition.
New York: Springer Science Business Media, Inc. 2005. 345 p.
2. Duguleană L., Duguleană C. Data Envelopment Analysis for the efficiency of Academic
Departments. In: Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Series V, Economic
Sciences, vol. 8 (57), no. 2, 2015, p. 453-468.
3. Lissitsa A., Coelli T., Rao P. Agricultural Economics Education in Ukrainian
Agricultural Universities: an efficiency analysis using Data envelopment analysis. In:
The XI International Congress of European Association of Agricultural Economists.
2005. p. 1-17.
4. Prudnikova N. Topicality of Linguistic Competence and Performance Teaching at
Higher Educational Institutions of the Russian Federation (on the Example of
RANEPA). In: International journal of english linguistics. 2016. vol. 6, no. 2, p. 99-104.
5. Salah R. ș.a. Assessment of academic departments efficiency using data envelopment
analysis. Islamic University-Gaza (GAZA STRIP). In: Journal of industrial engineering
and management. 2011, vol. 4, no. 2, p. 301-325.
6. Sîrbu A., Cimpoieș D. Asigurarea economiei agrare a Republicii Moldova cu cadre
performante prin dezvoltarea învăţămîntului superior agronomic. In: Culegeri de lucrări
științifice a Universității Agrare de Stat din Moldova, 2015, vol. 43, p. 69-75.
7. Sîrbu A., Cimpoieş D., Racul A. Use of data envelopment analysis to measure the
performance efficiency of academic departments. In: ScienceDirect. Agriculture and
agricultural science procedia. 2016, vol. 10, p. 578-585.