UNIVERSITATEA DE STAT

FACULTATEA “STIINTE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL” ECONOMIE, MARKETING SI TURISM”

LUCRU INDIVIDUAL

Tema:”Relatiile economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeana”

Disciplina:”Economie europeana si integrare economica”

Elaborat:Vescu Mihaela,SHTA1802

Coordonator:Antoci N.

Chișinău,2020
 CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………...3

CAPITOLUL I Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana….....5

1.1Relatiile UE cu Republica Moldova………………………………........5

1.2Perspectivele de integrare ale Republicii Moldova in UE……………...7

CAPITOLUL II Relatiile economice ale Republicii Moldova cu UE………...9

2.1Competitivitatea economiei,investitiile,comertul……………………….9

2.2Relatiile Republicii Moldova dupa semnarea acordului de asociere…..12

CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………..….14

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..16

2
 Introducere
Actualitatea si importanta temei de cercetare.Relatiile economice ale Republicii
Moldova si Uniunea Europeana este o tema foarte actuala,deoarece este in interesul national al
tarii de a ne apropria de UE.Integrarea europeana este cel mai bun mod de a transforma tara
noastra intr-un stat cu o economie cat de cat stabile. Moldova, stat decis să-şi consolideze locul
printre naţiunile democratice ale lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă,
imperativele fiind dezvoltarea comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa
internaţională se cunoaşte că funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de
promovarea unor politici economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate. Practic, toate
statele CSI, inclusiv Moldova, au optat pentru racordarea continuă a politicilor şi legislaţiilor
naţionale cu „modelul european”.

Datorita Uniunii Europene vom dezvolta o economie durabila si vom finaliza procesul de
tranzitie spre economia de piata prin promovarea schimburilor comerciale,investitiilor si
relatiilor economice armonioase.

Scopul acestei lucrari este de a demonstra ca relatiile economice cu Uniunuea Europeana

trebuie dezvoltate si mentinute in armonie,deoarece astfel vom reusi sa realizam o stabilitate in
economia tarii sis a ajungem la o crestere economica considerabila,vor aparea mai multe locuri
de munca si salariile se vor mari.

In urma identificarii scopului,determinam urmatoarele obiective:

 Relatarea teoriei despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana

 Evidentierea avantajelor in urma aproprierii de UE
 Impactul Uniunii Europene asupra economiei Republicii Moldova
 Identificarea schimbarilor economice dupa semnarea acordului de asociere

Metodologia cercetarii stiintifice a lucrarii se fundamenteaza pe diverse

metode,tehnici si instrumente,cum ar fi metoda analitca si comparative,metoda
grafica,tabelara,inductia si deductia,metode de comparare si observare,investigarea surselor
statistice,cercetarea directa,etc.

3
 Volumul si structura lucrului individual este structurata din introducere,doua
capitol,concluzii si propuneri,bibliografie.

In introducere este redata actualitatea si importanta temei de cercetare,scopul si

obiectivele raportului de practice,metodologia cercetarii stiintifice,volumul si structura raportului
de practica.

Capitolul I “Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana”include studierea

teoriei despre incercarile de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana,si succesele
acesteia la acest capitol.

Capitolul II “Relatiile economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeana”

cuprinde analiza relatiilor economice si schimbarile economice dupa semnarea acordului de
asociere.

In concluzii si propuneri sunt expuse rezultatele obtinute in urma analizei

efectuate,sintetizarea parametrilor cantitativi si calitativi al intregului aspect teoretic si practice
privind dezvoltarea si schimbarile economiei datorita Uniunii Europene.

4
CAPITOLUL I ” Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana”

1.1Relatiile UE cu Republica Moldova

Astăzi, la începutul sec. XXI, Europa – bătrânul nostru continent, unul dintre centrele
mondiale ale puterii intelectuale şi economice, este antrenată într-un proces dinamic de
transformare şi consolidare a stabilităţii politice, economice şi militare. La această etapă nici
unul dintre statele continentului, mai mic sau mai mare, nu este în stare să ţină cont în acţiunile
sale de noua realitate – tendinţa generală spre integrarea europeană, care asigură mişcarea liberă
a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor.

Republica Moldova este un stat european tânăr, care şi-a dobândit independenţa în urmă
cu 10 ani. Aflându-se la joncţiunea a trei macroregiuni – Europa Centrală, Balcanii şi CSI, ea are
atât avantaje – economie mică deschisă, componenţă polietnică a populaţiei, soluri bogate,
infrastructură dezvoltată, cât şi dezavantaje – dependenţă energetică faţă de livrările din afară ş.a.
Fiind o ţară mică cu o piaţă internă relativ limitată, Moldova se orientează spre folosirea la
maximum a poziţiei sale geoeconomice şi de tranzit şi spre producerea masivă a mărfurilor
destinate exportului. Pentru aceasta ea are nevoie de investiţii, tehnologii performante şi pieţe
noi de desfacere.

Integrarea europeană este nu doar un deziderat fundamental al politicii interne şi externe

a Republicii Moldova şi al Guvernului, avînd un puternic potenţial de facilitare a coeziunii
politice şi sociale a societăţii.

Odată cu implementarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize şi

integrarea treptată în piața internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în
spaţiul politic şi economic european. Guvernul este dedicat întru totul dedicat obiectivului
modernizării şi dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană.

Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin

semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), care a intrat în
vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.
Documentul stabilea cadrul juridic al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi UE în
domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi avea ca obiective susţinerea
Republicii Moldova pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea
drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;

5
dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă
prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.

Următorul pas în apropierea RM-UE l-a constituit Planul de Acţiuni Moldova – UE,
elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi adoptat la Consiliul de Cooperare RM-UE
din februarie 2005. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o
perioadă de trei ani care ulterior a fost extinsă repetat.

În contextul Planului de Acțiuni RM-UE, dialogul politic între RM şi UE era asigurat

prin intermediul reuniunilor în formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS,
Directori Politici) în cadrul cărora se discuta parcursul reformelor în RM, relaţiile RM-UE şi
subiecte de interes comun în domeniul politicii externe şi de securitate.

Planul de Acţiuni RM-UE a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în baza
Acordului de Asociere RM – UE. În august 2017 a fost aprobată o nouă Agendă de Asociere
pentru perioada anilor 2017-2019, conţinând priorităţi pe termen scurt şi mediul de cooperare
RM-UE. Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a fost deschisă la Chișinău în
octombrie 2005, având statutul de misiune diplomatică și reprezintă oficial UE în Republica
Moldova.

Delegații precum cea din Moldova își desfășoară misiunea în întreaga lume, în total,
există peste 136 de delegații.

Mandatul delegației include următoarele sarcini:

 Promovarea relațiilor politice și economice dintre țările de acreditare și Uniunea

Europeană;
 Monitorizarea implementării a Acordurilor de parteneriat și cooperare (APC) între UE și
Moldova;
 Informarea publicului cu privire la evoluția UE, explicarea și protejarea anumitor politici
ale UE;
 Participarea la punerea în aplicare a programelor de asistență externă ale UE (în special
TACIS, FSP, PEV), axată pe sprijinirea dezvoltării democratice și a bunei guvernări, a

6
 reformei cadrului de reglementare și a consolidării capacității administrative, a reducerii
sărăciei și a creșterii economice.

1.2 Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: avantaje şi obligaţii

Integrarea Moldovei în Uniunea Europeană va fi o expresie firească a identităţii de valori
şi principii, a vocaţiei sale de ţară democrată, profund ataşată prin tradiţii, cultură şi civilizaţie, în
spaţiul unic european.

Avantajele aderării Republicii Moldova la UE se pot împărţi în trei mari categorii:

• economice (creştere economică, creşterea nivelului de trai al populaţiei etc.),

• stabilitate politică

• Dezvoltare culturala.

Beneficiile economice de care s-ar putea bucura cetăţenii Republicii Moldova, agenţii
economici ar fi: creşterea economică, creşterea investiţiilor străine directe, crearea unor noi
structuri de producţie, care să permită fabricarea unor produse finite cu valoare adăugată mai
mare şi calitate superioară, conform standardelor UE, protecţie sporită a consumatorilor,
creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei, micşorarea fiscalităţii prin politici de impozitare
mai relaxate, extinderea pieţelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificarea produselor
financiare), dezvoltarea afacerilor şi a sectorului privat, stimularea concurenţei, accesul pe piaţa
muncii din statele UE, îmbunătăţirea substanţială a standardului de viaţă al populaţiei.

Aceste avantaje economice generale presupun, însă şi anumite presiuni concurenţiale ale
pieţei unice, de concurenţa acerbă cu firmele din statele membre dezvoltate, să se i-a în
considerare necesitatea transformărilor tehnologice - care pot duce, pe termen scurt, şi la
creşterea şomajului, odată cu restructurarea întreprinderilor şi a unor întregi sectoare industriale.
Accesul la fondurile structurale comunitare va oferi posibilitatea Republicii Moldova să asigure
o dezvoltare echilibrată a regiunilor, precum şi o dezvoltare rurală susţinută, să modernizeze
infrastructura de transporturi şi de mediu, să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de

7
muncă, mai ales în mediul rural, să promoveze politici sociale, care să conducă la standarde de
viaţă de o calitate superioară.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, indiscutabil, adaugă ţării o

certitudine mai înaltă, atunci când vorbim despre asigurarea securităţii şi intereselor naţionale.
Procesul de aderare prevede încheierea cu statele candidate a acordurilor de asociere. Aceste
acorduri conţin reglementări cu privire la dialogul politic, relaţiile comerciale, armonizarea
legislaţiei şi referitor la alte domenii de coopera re. Prin acordurile în cauză se instituie liberul
schimb între Uniunea Europeană şi statelemembre pentru o perioadă determinată pentru fiecare
stat candidat. De la intrarea în vigoare a acordului cu fiecare stat, nu se poate stabili nici un alt
drept de vamă şi nici o restricţie cantitativă. Pentru alte domenii acordurile de asociere prevăd o
perioadă maximă de tranziţie pentru fiecare stat în parte.

Acordurile de asociere prevăd integrarea progresivă a reglementărilor comunitare

(acquis-ul comunitar) în ordinea juridică naţională a fiecărui stat, precum şi un anumit număr de
dispoziţii specifice în domeniul circulaţiei capitalurilor, a regulilor de concurenţă, dreptului de
proprietate intelectuală şi industrială şi a pieţelor publice.

Un alt avantaj este libera circulaţie, iar în rezultat - interacţionarea cu diverse culturi.
Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a revenit o realizare, iar astăzi cetăţenii moldoveni nu
mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. Acest lucru înseamnă nu doar revederea
membrilor familiilor care lucrează de ani buni în ţările UE, dar şi interacţiunea cu civilizaţia
europeană. Călătoriile în Europa reprezintă noi orizonturi, noi perspective de dezvoltare şi
realizare a scopurilor pe care le au în special generaţia tânără.

În raportul de sinteză „Euromonitor 2014”, prezentat de Asociaţia pentru Democraţie

Participativă (ADEPT) şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, sunt descrise principalele
evoluţii şi carenţe în implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova în anul 2014. Experţii au
explicat că atât Republica Moldova, cât şi UE au traversat un an dificil în 2014, dar relaţia dintre
cele două părţi s-a consolidat prin ratificarea şi semnarea Acordului de Asociere. În rezultat, au
fost înregistrate realizări mari, în special în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei. Integrarea
europeană în UE înseamnă justiţie independentă şi combaterea corupţiei.

8
CAPITOLUL II “Relatiile economice ale Republicii Moldova cu UE”

2.1Competitivitatea economiei,investitiile,comertul

Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE–Moldova, de rând cu alte criterii politice ce

determină participarea Moldovei la integrarea europeană (garantarea democraţiei, supremaţia
legii, respectarea drepturilor omului), conţine o gamă largă de principii, orientate spre
«armonizarea relaţiilor economice dintre Părţi şi contribuţia pentru o dezvoltare durabilă a lor» .
Pentru Moldova aceasta este o chemare la majorarea gradului de competitivitate internaţională a
economiei naţionale, prin orientarea către export, folosind avantajele regionale ale ţării în
producţia unor anumite tipuri de mărfuri şi prestarea serviciilor, inclusiv tranzitul, sprijinindu-se,
în aceste condiţii, pe normele, standardele şi regulile europene.

În anii ‘90 toate ţările cu economia în tranziţie, deschizându-se lumii prin liberalizarea
comerţului şi activitatea întreprinderilor, şi-au dat seama de necesitatea majorării gradului de
competitivitate ca fiind unul dintre motoarele transformări de succes. Aceasta se realiza pe căi
diferite – prin restructurarea întreprinderilor, modernizarea tehnologiilor, reorientarea spre pieţe
noi, crearea întreprinderilor mixte, cu participarea capitalului străin şi aplicarea unei politici de
preţ flexibile.

Experienţa primului deceniu în economia de tranziţie a Moldovei a arătat că pe termen

lung, atingerea obiectivului competitivităţii trebuie să se sprijine nu numai pe tripletul clasic al
capacităţii de concurenţă: capacitatea de concurenţă a mărfurilor, produselor şi concurenţa
structurală, dar şi pe factori importanţi din afara economiei:

• stabilitate politică;

• predictibilitate politică;

• învăţământul, care produce o calificare concurenţială a muncii;

• calitatea administrării publice;

• interacţiunea socială şi dialogul permanent dintre diferite grupuri sociale;

9
• flexibilitatea socială, instituţională şi mintală.

Fără îndoială, piaţa Europeană este atractivă pentru exportul moldovenesc, ea însă este
mult mai necesară pentru Moldova din punct de vedere al obţinerii resurselor financiare,
tehnologiilor şi know-how-urilor moderne, cât şi a producţiei de calitate superioară, care va
impune producătorii autohtoni, în condiţiile concurenţei, să treacă la standarde ale calităţii mai
ridicate. În următorii ani ţările CSI nu vor fi în stare să acorde ţării noastre astfel de avantaje.

Competitivitatea şi deschiderea economiei moldoveneşti se intensifică prin intermediul

activizării fluxurilor financiare. Resursele financiare externe pot veni în ţară în calitate de:
investiţii străine directe, investiţii de portofoliu şi credite. Unul dintre avantajele aderării
Moldovei la OMC şi viitoarei semnări a ALS cu ţările UE va fi creşterea fluxului de investiţii
străine directe (ISD), care are o importanţă deosebită pentru supravieţuirea întreprinderilor
moldoveneşti şi majorarea gradului de competitivitate a lor. ISD permit, într-o perioadă relativ
scurtă:

•atingerea unui nivel calitativ nou al restructurării întreprinderilor în baza introducerii

unor tehnologii noi, metodelor de organizare a producţiei şi pregătirii personalului;

•crearea noilor locuri de muncă, micşorarea şomajului (circa 10% în 2001 după
metodologia Organizaţiei Internaţionale a Muncii) şi sporirea veniturilor populaţiei;

•ridicarea competitivităţii producţiei moldoveneşti;

•ridicarea gradului de integrare a Moldovei în sistemul economic mondial în baza sporirii

potenţialului de export al ţării.

Înviorarea colaborării economice internaţionale este pivotul strategiei de dezvoltare a

Moldovei pe termen lung, îndreptată în afară şi orientată spre export. Măsurile practice ce se
realizează astăzi sunt tangibile cu trei domenii de bază: restructurarea întreprinderilor
moldoveneşti pentru ridicarea capacităţii lor de concurenţă internaţională; promovarea
exportului, inclusiv cu participarea partenerilor străini şi a investiţiilor lor; schimbarea regimului
economic extern în direcţia înlăturării barierelor ce tergiversează comerţul şi alte forme de
colaborare internaţională, luând în consideraţie normele şi regulile OMC, Acordul de Parteneriat
şi Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi alte acorduri internaţionale.

10
 Ridicarea competitivităţii economiei Republicii Moldova are drept obiectiv final
atingerea unei astfel de stări a ei, în condiţiile căreia ea nu numai că va putea să se adapteze la
condiţiile pieţei europene unice, dar şi va face faţă concurenţei de pe această piaţă fără graniţe,
unde predomină principiul celor «patru libertăţi» – circulaţia liberă a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalului.

Climatul investiţional al ţării, ca o caracteristică generalizată a atractivităţii ei pentru

afaceri este determinată, în mare măsură, de regimul valutar şi sistemul de impozitare [40].
Regimul valutar al Moldovei este destul de liberalizat, ceea ce este destul de important pentru
potenţialii investitorii, în special, datorită acestor circumstanţe: este permis schimbul valutei
străine cash pe lei şi invers, fără careva restricţii; este permisă obţinerea şi păstrarea profitului
rezultat din activitatea din export pe conturile valutare ale exportatorilor; nu există vinderea
obligatorie a valutei către stat.

Pentru investitorii străini este garantat dreptul de repatriere a profitului obţinut din
investiţii, cât şi a însăşi investiţiilor. În completarea acesteia, legislaţia Moldovei nu prevede
constrângeri în ceea ce priveşte crearea băncilor cu capital străin sau a unor filiale ale băncilor
străine pe teritoriul Moldovei. Nouăsprezece din cele 22 de bănci ale ţării au dreptul de a efectua
operaţiuni internaţionale; acestea au câştigat încrederea băncilor străine care le oferă acestora
linii de credite.

11
2.2Relatiile Republicii Moldova dupa semnarea acordului de asociere

Acordul de Asociere nu specifică aderarea Republicii Moldova la UE, ci mai curînd

recunoaşte aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi prevede realizarea unei serii de
reforme politice, economice şi sociale care vor permite o integrare graduală a țării în UE.

Urmare a realizării plenare a tuturor obiectivelor stabilite, Republica Moldova va

consolida instituțiile democratice şi va contribui la ridicarea nivelului de viață apropiindu-l de cel
al statelor UE, şi prin urmare va exista un grad mai mare de interdependenţă dintre Republica
Moldova şi UE ce va oferi mai multe pîrghii de promovare a statutului de stat candidat pentru
aderare la UE.

Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb au adus o calitate superioară în relațiile

noastre de cooperare. Aceasta a dat și posibilitatea de a atinge scopul și obiectivele relațiilor
noastre în asocierea politică și integrarea economică.

În acești ani de implementare a Acordului de Asociere se observa o creștere foarte mare

în cooperare, mai ales în domeniul economic și comercial. Astfel, 70% din exporturile din R.
Moldova ajung pe piața europeană, cea mai puternică și sigură piață, unde produsele
moldovenești și-au găsit mulți consumatori.

Acordul de Asociere va îmbunătăţi substanţial relaţiile dintre UE şi RM, va consolida

relaţiile în domeniul politic şi cel al politicii externe și de securitate. Noul instrument va ajuta, de
asemenea, la armonizarea legislaţiei şi standardelor aplicate în Moldova cu cele din UE, în
vederea valorificării beneficiilor Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător.

Este in interesul nostrum de a ne dori acest Acord de Asociere,deoarece astfel vom

reusi ,astfel ne vom dezvolta,astfel vom atingele obiectivele demult propuse si
neindeplinite.Uniunea Europeana reprezinta o stabillitate in toate domeniile
posibile(economic,politic social).

Din punct de vedere economic,Republica Moldova are o istorie nu prea

frumoasa,deoarece persista peste tot mita,iar din criza economica deja de 10 ani nu reusim sa
iesim,Uniunea Europeana este cel mai sigur ajutor penru noi,iar in urma semnarii acordului de
asociere avem doar de castigat.

12
 Acordul de Asociere cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb, va genera o creştere
economică de 6, 4% pe termen lung, iar exporturile vor avea un salt de două ori și vor atinge 12
la sută. Totodată, vor scădea prețurile la produsele de consum, va crește competitivitatea
producătorilor autohtoni și vor fi diversificate relațiile cu partenerii economici străini.

Cea mai importantă componentă a Acordului de Asociere este crearea Zonei de Liber
Schimb şi anularea tuturor tarifelor vamale la import. Aceasta va conduce la ieftinirea produselor
importate, scăderea preţurilor la produsele de consum, dar va creşte și competitivitatea
producătorilor autohtoni.Efectul estimat este o creştere economică de 6, 4% pe termen lung,
importurile vor creşte cu 6 la sută, iar exporturile - de două ori, adică vor atinge 12 %.

Acordul de Asociere va obliga producătorii autohtoni să adopte standarde de calitate

europeană, aceasta îi va disciplina şi îi va face mai competitivi. Evident că va trece timp, cel mai
probabil 3-5 ani, pentru că acum 2/3 din standarde nu sunt armonizate.

Totodată este important ca Acordul să creeze premisele necesare ca Republica Moldova

să adopte standardele de calitate prin diverse instrumente: asistenţă tehnică europeană, presiuni
asupra Guvernului pentru disponibilizarea resurselor financiare şi evident realizarea reformelor.

13
 Concluzii si Propuneri

Republica Moldova, proclamându-şi independenţa, s-a deschis iarăşi lumii. Primele

scrieri despre Moldova ca stat european se referă la cronicele din sec. XIV. O perioadă îndelunga
teritoriul ei a servit drept «zonă de contact» pentru diferite ţări, religii şi culturi – latină, elină,
turcă şi slavonă. Astfel, după cum se cunoaşte din istoria omenirii, unor asemenea zone le
aparţine un rol principal, deoarece ele provoacă necesitatea de dialog, toleranţă şi cooperare.

Astăzi, ţara noastră revine în Europa şi, reieşind din interesele atât ale statului, cât şi ale
cetăţenilor, ea încearcă să-şi determine poziţia sa. Aflându-se la periferia de Sud-Est a arealului
european de mijloc, Moldova nici de cum nu doreşte a fi o extremitate – ţară cu economia,
cultura şi mentalitatea scăzută. Generaţiile actuale şi viitoare de cetăţeni moldoveni vor avea
multe de înfruntat, pentru a reînvia ţara şi pentru a ridica calitatea guvernării, afacerilor şi vieţii
ei până la nivelul statelor europene moderne.

Acţiunile concrete care urmează a fi realizate la moment în ţară constau în următoarele:

• continuarea armonizării regulamentelor deja avansate, în special în următoarele

domenii: dreptul vamal, dreptul antreprenorial, dreptul bancar, impozite, servicii financiare,
principiile concurenţei, dreptul consumatorilor, normele şi dispoziţiile tehnice, transport,
ocrotirea sănătăţii, ecologia, proprietatea intelectuală, dreptul muncii. O facilitare în acest proces
trebuie să devină Cartea Albă a Comisiei europene;

• luarea în calcul în politica macroeconomică a necesităţii respectării criteriilor de

convergenţă; realizarea strategiei de micşorare a nivelului de sărăcie şi reluarea creşterii
economice, stabilită în comun acord cu FMI şi Banca Mondială;

• studierea concretă a consecinţelor rezultate în urma extinderii estice a UE pentru

Moldova, a beneficiilor economice şi costurilor (costs and benefits) pentru ramurile de bază ale
economiei, regiuni aparte, comerţul internaţional şi piaţa internă;

• intensificarea proceselor de transformare a economiei pe calea restructurării post-

privatizare a sectoarelor şi întreprinderilor sale, continuarea reformelor sectorului public,
adaptarea politicii de export-import la cerinţele OMC, crearea condiţiilor pentru majorarea
fluxului de investiţii străine directe;

14
 • pregătirea complexă a specialiştilor pentru activitatea practică în domeniile de
bază a interacţiunii ţării cu UE. Cunoaşterea canoanelor dreptului european va permite de a
obţine pe calea negocierilor unele condiţii mai avantajoase pentru perioada de tranziţie şi pentru
aşa numitele derogări de timp (refuzul de la aplicarea obligaţiunilor ţării candidate, ce oferă timp
pentru acomodarea la normele şi condiţiile obligatorii din Uniune). Pentru soluţionarea unor
întrebări dificile ce apar în procesul negocierilor (de exemplu, în agricultură) este necesară
crearea unei baze-cadru informaţionale efective.

Eforturile Republicii Moldova de a incepe negocierile de aderare cu UE reprezintă o

şansă extraordinară de a face ca, în sfârșit declarațile så capete un conținut real. Republica
Moldova are nevoie de reforme structurale și instituționale pentru a-şi reduce considerabilul
handicap, în timp, cât și decalajele cconomice față de țärile economice avansate.

Ceea ce trebuie să preocupe cel mai mult camenii politici din Republica Moldova sunt
träsäturile structurale ale statului, care nu pemit o apropiere rapidă de Clubul European. Dar, cu
perseverență și multă muncă, cu inteligență politică și economică, visul poate deveni o realitate.

15
 Bibliografie

Literatura de specialitate

1. Moldova şi integrarea europeană, Barbaroşie A. şi Cheorghiu V. (ed.).

Institutul de politici publice, Chişinău, 2001.
2. Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă – Moldova 21, PNUD-
Moldova, Chişinău, 2001.
3. Republic of Moldova: Strategy for Development,
UNDP-Moldova/CISR, Chisinau, 1998.
4. Strategy for Moldova, EBRD, London, 2001.
5. Barometrul de opinie publică. Institutul de politici publice, Chişinău,
martie-aprilie 2002.

Site-uri web

1. http://europa.eu.int/comm – materialele Comisiei Europene

2. http://europa.eu.int/eur-lex/en/treaties/index.htm – textele tratatelor despre
UE
3. http://www.europa.eu.int/comm/dg10/libraries – bibliotecă on line.
4. https://www.mfa.gov.md/ro/content/relatiile-rm-ue
5. http://www.ipp.md/old/libview.php?l=ro&idc=167&id=493
6. http://ue.eu.int/newsroom – materialele Consiliului Europei.

16