I

U
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDIILOR SUPERIOARE DE MASTER

Curs: Procese integraționiste europene

REFERAT

PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ

A REPUBLICII MOLDOVA

Elaborat: Locoman Lucia

Masterand anul 1, grupa 122
Învățămînt cu frecvență redusă

Verificat: Dulschi Silvia , dr., conferențiar universitar

Chișinău - 2022
CUPRINS:

Introducere................................................................................................

I. Calea integrării europene................................................................

II. Oportunități de aderare la

UE.........................................................

III. Integrarea europeană – deziderat al politicilor

statului...............................................................................................

IV. Vectorul de integrare

europeană………………………………….

Concluzii....................................................................................................

Bibliografie................................................................................................
Introducere

Integrarea europeană este nu doar un deziderat fundamental al politicii interne

şi externe a Republicii Moldova şi al Guvernului, ci și una dintre priorităţile-
cheie ale Republicii Moldova, care se bucură de o largă susținere socială și
politică.
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate
prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat și Cooperare
(APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10
ani cu posibilitatea prelungirii tacite. Documentul stabilea cadrul juridic al
relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi UE în domeniul politic,
comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi avea ca obiective susţinerea
Republicii Moldova pentru:
 consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor
omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al
dialogului politic;
 dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie
spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale,
investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase. 

I. Calea integrării europene

În viziunea unor reprezentanţi ai partidelor din opoziţie de la Chişinău,

imperativul integrării Republicii Moldova în UE, va impune ieşirea sa din
cadrul CSI. Această aserţiune nu este fără conţinut, dimpotrivă, experienţa mai
multor state membre ale UE ne demonstrează că odată cu aderarea la UE, ele au
fost determinate să renunţe la calitatea lor de membru în cadrul unor asociaţii
comercial-economice potenţial concurente pentru UE. De exemplu, Marea
Britanie, Danemarca, Irlanda, Austria, Finlanda şi Suedia au abandonat
Asociaţia Europeană de Liber Schimb (AELS), iar Polonia, Cehia, Ungaria,
România şi Bulgaria şi-au sistat participarea la Acordul de Liber Schimb din
Europa Centrală (CEFTA). Dacă va avea sau nu acelaşi destin calitatea
Republicii Moldova de membru al CSI, rămâne de văzut.
În fond, traiectoria viitoarei evoluţii a Republicii Moldova depinde, în primul
rând, de noi înşine. Între timp, pentru mulţi dintre noi, devine tot mai evident că
avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene va duce inevitabil la
creşterea numărului de incompatibilităţi între opţiunea CSI şi cea reprezentată
de UE.

Un alt aspect al întârzierii integrării țării noastre la UE ar fi din pricina

politicienilor care încearcă să camufleze propriile eşecuri pe calea integrării
europene a ţării noastre, afirmând, cu o nonşalanţă de invidiat, că Republica
Moldova nu este nici dorită nici aşteptată în Uniunea Europeană. Dacă am da curs
logicii respectivilor politicieni, Republica Moldova ar trebui să se orienteze spre
spaţiul geografic, economic şi politic unde ţara noastră este dorită şi aşteptată cu
braţele larg deschise, iar integrarea economică sau politică nu este strict
condiţionată de îndeplinirea unor criterii democratice, cum ar fi vestitele Criterii de
la Copenhaga, îndeplinirea cărora este un imperativ pentru statele europene ce îşi
doresc să adere la UE. În opinia politicienilor vizaţi, acel spaţiu este, desigur,
Comunitatea Statelor Independente (CSI), al cărei membru este, începând cu anul
1994, şi Republica Moldova.
Persistența conflictului nerezolvat dintre Chișinău și regiunea separatistă
Transnistria are mai multe implicații asupra viitorului integrării europene a
Moldovei. Deși Republica Moldova a ales vectorul integrării europene, statutul
incert al regiunii transnistrene a împiedicat includerea acesteia în proces. Pe termen
lung, progresul durabil și comprehensiv al integrării europene a Republicii
Moldova va implica consolidarea legăturilor între cele două părți ale țării și
identificarea unui statut al regiunii transnistrene în componența Republicii
Moldova.

II. Oportunități de aderare la UE

Totuși, putem spune cu certitudine că Republica Moldova are multe oportunităţi de
aderare la Uniunea Europeană, deoarece sunt derulate mai multe procese
integraţioniste. Chiar dacă nu există o recunoaştere a perspectivei de aderare clare
pentru cetăţeni, oricum elementele de integrare există. Sunt anumite procese care
au deja loc, spre exemplu accesul pe piaţa Uniunii Europene, integrarea economică
care se întâmplă şi declaraţia Summitului vorbeşte despre chestiuni mai departe.
Există şi alte chestiuni, cum ar fi integrarea spaţiului liber de circulaţie euro.
Accesul la zona de plăţi euro, Republica Moldova a îndeplinit mai multe criterii şi
deja au început negocierile de aderare la acest spaţiu şi acest lucru va ajuta
cetăţenii.
Astfel, vor fi mai puţine plăţi ca comisioane pentru transferurile care se fac dintr-o
ţară europeană spre Republica Moldova şi invers, ceea ce e un beneficiu pentru
sectorul privat şi cetăţenii individuali. Cetăţenii din statele care sunt în proces de
aderare se bucură de mult mai multe oportunităţi şi de lansarea afacerilor, şi de
apărarea drepturilor, şi de acces la diferite surse de finanţare. Fondurile pentru
dezvoltarea regională sunt accesibile pentru ţările în proces de aderare, pe când
Republica Moldova nu are acces la asemenea fonduri.

III. Integrarea europeană – deziderat al politicilor statului.

Redresarea, rezilienţa şi reformele sunt obiectivele majore ale Republicii Moldova,
în contextul aderării la Uniunea Europeană. „Rezilienţa ar însemna instrumente de
a preveni şi contracara larga reţea de agenţi din Federaţia Rusă care acţionează în
Transnistria bucurându-se de beneficiile accesului la piaţa liberă UE. Nu trebuie să
ignorăm dimensiunea de securitate, n-ar trebui ca UE să diminueze importanţa
acestei perspective de aderare pentru că are conţinut economic, strategic şi toate
ingredientele care fac statul să funcţioneze. În continuare suntem supuşi unor grave
probleme prin ameninţările instrumentului energetic din partea Federaţiei Ruse.
Oare nu este normal ca Republica Moldova să se apropie de pieţele de pe piaţa
liberă? Ne lipseşte bunăstarea. Dacă cetăţenii ar avea o bunăstare bună ar putea
liber să acopere preţurile la gaze naturale aşa cum o fac cetăţenii din România.
Respectiv UE ar trebui să ofere mai multe fonduri şi instrumente pentru dezvoltare
strategică pentru R. Moldova şi nu doar să încurajeze reformele în general.

Odată cu implementarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize şi

integrarea treptată în piața internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii
Moldova în spaţiul politic şi economic european. Guvernul este întru totul dedicat
obiectivului modernizării şi dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune
integrarea europeană.
Integrarea europeană a Republicii Moldova este un deziderat al politicilor statului,
dar și al cetăţenilor de rând.
Doar implicarea tuturor cetățenilor la dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării,
conjugarea eforturilor în jurul unei viziuni comune, ne va da posibilitatea
apropierii reale de Uniunea Europeană și de valorile europene întrun arc de timp
rezonabil.
Sondajele de opinie existente indică faptul că această părere este împărtăşită nu
doar de elita politică și intelectuală, dar și de mai mult de jumătate din cetăţenii
moldoveni. În ceea ce priveşte elita politică, deşi nu toate partidele politice susţin
integrarea europeană a ţării, opinia predominantă în rândul politicienilor din
Moldova este favorabilă integrării europene. La sfârşitul anului 2009, ţara a fost
guvernată de o coaliţie de partide numite „Alianţa pentru Integrare Europeană”, dar
până la realizare a fost și este un drum lung și anevoios...

IV. Vectorul de integrare europeană

Evident, integrarea europeană în sine nu este o garanţie că Moldova va atinge
nivelul dorit al dezvoltării umane. Aşa cum demonstrează chiar și exemplele din
unele state-membre ale UE, care trec în prezent prin crize ale datoriilor suverane,
tulburări sociale și probleme economice, aderarea la UE nu exclude necesitatea
unui mediu macroeconomic stabil, a unui proces decizional transparent, a
dialogului social și a cumpătării financiare.
Totuşi, ținând seama de poziţia geografică, priorităţile de dezvoltare economică,
realităţile geopolitice, opiniile sociale și afinităţile culturale ale Moldovei,
integrarea europeană pare a fi cea mai bună opţiune strategică ce ar putea susţine
puternic ţara pentru atingerea obiectivelor sale de dezvoltare. Două premise
esenţiale pentru materializarea potenţialului de dezvoltare pe care-l are vectorul de
integrare europeană sunt ca procesul de integrare europeană a Moldovei să fie
incluziv din punct de vedere social (adică, să asigure ca toţi oamenii să beneficieze
de el) și pe deplin transparent (să fi e clar înţelese costurile și riscurile implicate).
Președinta Maia Sandu a semnat la 3 martie cererea de aderare a R. Moldova
la Uniunea Europeană, pe care urma să o transmită președintelui francez
Emmanuel Macron ca lider al țării care deține președinția rotativă a Uniunii
Europene. Cererea a mai fost semnată de președintele Parlamentului Igor Grosu și
de prim-ministru, doamna Natalia Gavrilița.
La rândul său, Comitetul de asociere Moldova – Uniunea Europeană a cerut
instituțiilor europene să lucreze pentru a oferi Republicii Moldova statutul de țară-
candidat de aderare la Uniunea Europeană – nici mai mult, nici mai puțin decât s-a
acordat Ucrainei la începutul lunii martie.

Concluzii
Beneficiile integrării europene pentru dezvoltarea umană nu vor veni pur şi simplu;
un proces reuşit de integrare europeană necesită, întâi de toate, un capital uman
bine-dezvoltat, care să susţină procesul propriu-zis de integrare europeană. Un
serviciu public responsabil, o forţă de muncă capabilă şi competitivă ocupată în
sectorul real al economiei şi o societate civilă puternică, capabilă să contribuie la
realizarea obiectivelor stabilite - acestea sunt premisele necesare pentru ca
integrarea europeană să aducă noi oportunităţi pentru Moldova şi populaţia
acesteia.

BIBLIOGRAFIE
1. Anuar științific:/ Institutul de Relații Internaționale din Moldova. Vol.VI;
col.red.: Valentin Beniuc (red.-șef),…Ch.:IRIM, 2008 (CEP USM).
2. Dick L. Ghidul Uniunii Europene. Bucureşti: Teora, 2001.
3. Integrare europeană pentru tine. Ghid methodologic pentru profesori.
Autori R. Eșani ș.a. , Chișinău, 2009.
Site-uri:
1. https://mfa.gov.md/ro/content/relatiile-rm-ue
2. http://tvrmoldova.md/
3. https://hdr.undp.org/sites/default/files/
moldova_2012_nhdr_romanian_version.pdf
4. https://www.ipn.md/
5. https://culture.ec.europa.eu/creative-europe/culture-strand/pan-european-
cultural-entities