ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPAȚIUL PUBLIC EUROPEAN – ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

IMAGINEA INSTITUȚIILOR UNIUNII EUROPENE

Imagini ale Uniunii Europene în discursurile Ursulei von der Leyen

și lui Emmanuel Macron

FEBRUARIE 2022
 CUPRINS

I. INTRODUCERE 3
II. DISCURSUL STAREA UNIUNII AL URSULEI VON DER LEYEN – 16.09.2020 3
III. DISCURSUL STAREA UNIUNII AL URSULEI VON DER LEYEN – 15.09.2021 4
IV. DISCURSUL LUI EMMANUEL MACRON PENTRU O EUROPĂ SUVERANĂ,
UNITĂ ȘI DEMOCRATICĂ 5
V. CONCLUZII 5

2
 I. INTRODUCERE

Lucrarea de față încearcă să identifice și să analizeze imaginea instituțiilor Uniunii

Europene prin prisma discursurilor Ursulei von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și ale
lui Emmanuel Macron, Președintele Republicii Franceze.
Prin prisma instituțiilor care guvernează Uniunea Europeană, cât și prin prisma relațiilor
între și dintre statele membre și alte state, putem afirma că orice acțiune sau inacțiune privind
abordarea unui eveniment, a unei crize sau a unui conflict, are impact atât asupra imaginii
instituțiilor și politicilor, cât și asupra conducerii UE.
Prin imagine, structura complexă care o reprezintă Uniunea Europeană, are posibilitatea
de influențare și formare a conduitelor cetățenilor uniunii prin orientarea comunicărilor sociale
prin diverse modalități, precum: difuzarea, propagarea și propaganda.

II. DISCURSUL STAREA UNIUNII AL URSULEI VON DER LEYEN – 16.09.20201

Prin discursul privind Starea Uniunii din 16.09.2020 Ursula von der Leyen încearcă să
modeleze traseul centrist al UE, utilizînd tehnici de comunic nonverbală pentru a simula
apropierea față de cetățenii de rând.
A fost vizibilă încercarea de a mulțumi toate grupurile politice și toate statele membre
prin prezentarea unei lungi liste de propuneri și inițiative, dar fără a prezenta detalii, iar
propunerile legate de crearea unei politici comune în domeniul sănătății și reforma spațiului
Schenghen, deși importante, Comisia nu le poate realiza fără aprobarea statelor membre.
Un aspect foarte important, în care a punctat foarte bine, face referire la realizarea unei
politici externe incisive prin prisma valorilor universale ale democrației și drepturilor omului,
făcînd aluzie la situația din China, Hong Kong, Belarus și Rusia, precum și toate celelalte focare
de instabilitate din jurul granițelor UE.
Totuși, mesajul central al discursului l-a reprezentat viziunea despre viitorul Uniunii
Europene axat pe tranziția verde care reprezintă o mare provocare pentru statele din estul și sudul
UE întrucât Pactul verde european descrie o traiectorie de sustenabilitate pe care economiile
acestor stat o pot parcurge doar prin investiții și susținere consistentă de la Bruxelles.
De asemenea, viziunea privind transformarea digitală este neclară și vine cu teme
complexe și dificile în contextul decalajului alocărilor financiare dedicate sectorului cercetării și
dezvoltării de către statele membre.

1 Ursula von der Leyen, Starea Uniunii, https://ec.europa.eu/info/strategy/strategic-planning/state-union-

addresses/state-union-2020_ro, 2020, accesat la 12.02.2022

3
 Ursula von der Leyen face apel la unitate și spune că trebuie să ne grabim, dar omite să ia
în considerare faptul pentru implementarea viziunii propuse trebuie create baze solide pentru a
preveni posibilele capcane economice.
Important de menționat este faptul în discursul Președintei Comisiei Europene nu au fost
abordate două mare politici, Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, acestea două
reprezentând două treimi din bugetul UE, fiind cruciale pentru statele din estul și sudul UE în
construirea fundamentelor.

III. DISCURSUL STAREA UNIUNII AL URSULEI VON DER LEYEN – 15.09.20212

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a început discursul privind Starea
Uniunii din 15.09.2021 cu un citat din Robert Schuman, făcând aluzie la criza sanitară și modul
în care Uniunea Europeană a gestionat-o. Dacă în vara anului 2020 marile puteri globale (Statele
Unite, China, Marea Britanie) depășiseră Uniunea Europeană în viteza de reacție la pandemia
COVID-19, un an mai târziu, Uniunea Europeană este în fruntea reacției împotriva pandemiei,
acest lucru fiind posibil prin solidariatate.
Fiind deja la al doilea discurs privind Starea Uniunii, Președinta Comisiei Europene a
avut grijă de data aceasta să abordeze mai detaliat temele de interes pentru statelemembre, și a
abordat teme precum piața unica și tranziția digitală (Germania), realizarea unei Uniuni
Europene a apărării (Franța) sau despre Conferința Climatică COP26 de la Glasgow.
Din întreg discursul și temele abordate, se evidențiază o serie probleme pe care Uniunea
Europeană este interesată să le bifeze.
Astfel, un subiect fierbinte a fost referitor la sprijinul pe care Uniunea Europeană îl
acordă parafării acordului mondial privind stabilirea unei rate minime a impozitului pe profit și
de și reglementarea locului în care companiile multinaționale își achită impozitul. Totuși există
un singur impediment și anume că fiecare stat membru este decident în materie de politică fiscală
și cel puțin două dintre statele membre ale Uniunii se opun categoric unui asemenea acord
mondial referitor la impozitul pe profit.
A doua temă importantă din discursul Ursulei von der Leyen a făcut referire la pachetul
legislativ “Fit for 55” propus recent de Comisia Europeană pentru punerea în practică a Pactului
verde european. Totuși este insuficient să amintești doar de noul Fond pentru atenuarea
impactului social al acțiunilor climatice pentru a liniști îngrijorările cu care este privită în estul
Europei viitoarea aplicare a Pactului verde, astfel încât va trebui să găsim drumul pe care

2 Ursula von der Leyen, Starea Uniunii, https://ec.europa.eu/info/strategy/strategic-planning/state-union-

addresses/state-union-2021_ro, 2021, accesat la 12.02.2022

4
 Uniunea Europeană să meargă pentru a implementa Pactul verde și tranziția energetică rămânând
în același timp competitivă, să creăm locuri de muncă în loc doar să le desființăm.
A treia temă principală abordată de von der Leyen este legată de rolul tinerilor în viitorul
Uniunii Europene, în acest scop anul 2022 fiind declarat Anul European al Tineretului.

IV. DISCURSUL LUI EMMANUEL MACRON PENTRU O EUROPĂ SUVERANĂ,

UNITĂ ȘI DEMOCRATICĂ3

Președintele Republice Franceze, Emmanuel Macron, a prezentat la Sorbona în data de

26.09.2017 viziunea sa pentru reînnoirea Europei, cerând o cooperare mai stransă în UE în
domeniile apărării, imigrației, taxelor și politicii sociale, precum și ca blocul euro să aibă
propriul buget.
Profitând de rezultatele slabe în alegerile generale din Germania a partidului condus de
Angela Merkel, cu Marea Britanie scoasă în urma Brexit-ului din forul decizional de la
Bruxelles, Emmanuel Macron nu se sfiește să afișeze deschis ambițiile Franței ca lider
continental.
În discursul său a prezentat Europa ca având nevoie să se relanseze, pledând pentru o
aprofundare a integrării europene, respectiv politici cât mai armonizate în domeniile esențiale,
inclusiv apărarea, fiscalitatea, imigrația și o integrare sporită a zonei euro, cu un buget comun al
acestei zone și un ministru de finanțe. Pe de altă parte însă, el a cerut măsuri astfel încât nicio
țară să nu le poată “bloca pe cele care doresc să avanseze mai rapid” în integrarea europeană,
context în care a evocat ideea Europei cu mai multe viteze.

V. CONCLUZII

Analizând cele trei discursuri, pornind dinspre nucleul dur al Uniunii Europene către
periferie, mai exact către fostele state socialiste, putem concluziona că atât diferențele socio-
culturale, precum și decalajul economic dintre vest și est, conduce la două moduri de a vedea
viitorul, două viziuni. Estul și sudul Europei continuă să lege fondurile europene și instrumentele
de relansare economică de autostrăzi, spitale regionale și centuri ocolitoare, în timp ce la
Bruxelles viitorul înseamnă inteligență artificială, digitalizare, cercetare și inovare în domeniul
tehnologiilor de vârf.

3 Emmanuel Macron, Discurs pentru o Europă suverană, unită și democrată, https://www.elysee.fr/en/emmanuel-

macron/2017/09/26/president-macron-gives-speech-on-new-initiative-for-europe, 2017, accesată la 12.02.2022

5
 Mai mult, domnul lector universitar dr. Ștefan Popescu precizează într-un interviu 4 că
până și statele membre ale grupului de la Visegrad au reușit să se adapteze la noua viziune
europeană odată cu dezvoltarea infrastrucrii de transport, iar acum încep să atragă finanțări în
domeniul energiilor regenerabile sau alte tehnologii ale viitorului.
Întrebat fiind ce șanse are România, dacă nu să ajungă din urmă celelalte state din Europe
de est, dar măcar să reducă decalajul, dl. Ștefan Popescu a precizat că odată cu declanșarea crizei
sanitare s-a conturat și posibilitea de a “arde” anumiți pași și să implementăm programe de
dezvoltare care altfel nu ar fi accesibile.

4 Ștefan Popescu, Uniunea Europeană după pandemia de Covid-19. Încercare de prospective,

https://www.youtube.com/watch?v=eD-s1tmVNTk, 2021, accesat la 12.02.2022