UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRNCOVEANU din

PITETI
Facultatea de Management Marketing n Afaceri Economice
Rmnicu Vlcea
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

UNIUNEA EUROPEAN I ROMNIA

LUCRARE DE LICEN

COORDONATOR :
Prof. univ. dr. Puiu Ovidiu

STUDENT:
Gruia AnaMaria Georgiana

- 2014 -

CUPRINS
Introducere
Capitolul I

Capitolul II

Integrarea Economic European evoluie i realiti

1.1.Uniunea European scurt istoric..
1.2. Tratatele Uniunii Europene.
1.3. Instituiile Uniunii Europene
Extinderea Uniunii Europene spre est.
2.1. Principiile i criteriile aderrii la Uniunea European
2.2.Argumente pro i contra extinderii n Europa

pag. 3
pag. 5
pag. 5
pag. 11
pag. 17
pag. 29
pag. 29
pag. 33

Central i de Est...
2.3.Costuri i beneficii ale integrrii pentru rile din pag. 37
aceast regiune...
Capitolul III

2.4. Extinderi viitoare

Romnia membr a Uniunii Europene.
3.1. Evoluia relaiilor Romniei cu Uniunea European..
3.2. Aderarea Romniei la Uniunea European.
3.3.Avantaje i dezavantaje ale integrrii Romniei n

pag. 42
pag. 48
pag. 48
pag. 52
pag. 56

Uniunea European
Concluzii
Bibliografie
Anexe

3.4. Locul economiei Romniei n Uniunea European

pag. 63
pag. 70
pag.
pag.

INTRODUCERE
Integrarea economic interstatal a debutat n perioada postbelic,
cuprinznd ri din toate colurile lumii, att dezvoltate, ct i n dezvoltare. De
la o zon la alta a economiei mondiale exist deosebiri n ceea ce privete
2

momentul declanrii procesului de integrare, ritmul evoluiei sale, formele

concrete de manifestare i, mai ales, performanele realizate. Fr ndoial,
vitrina publicitar a integrrii interstatale o constituie Uniunea European.
Integrarea economica reprezinta o forma deosebita a relatiilor economice
dintre diferite tari ale lumii,care s-a dezvoltat in secolul xx, dupa cel de-al
Doilea Razboi Mondial; in prezent, constituie o caracteristica importanta a
evolutiei economiei mondiale.
Exista mai multe definitii pentru conceptul de ,,integrare economica.
Integrarea economica desemneaza,in general,constituirea,de catre doua
sau mai multe tarii,a unui spatiu economic comun, care asigura:
-dezvoltarea schimburilor reciproce;
-interdependente economice si intrepatrunderea economiilor nationale.
Procesul de integrare economica are la baza acorduri, intelegeri intre tarile
participante,

presupune

constituirea

unor

organizatii

economice

corespunzatoare.
Integrarea economica este un proces determinat de numerosi factori de
ordin economic, tehnic si social-politic.
Principalii factori care au stat la baza pocesului de integrare economica
sunt:
-crearea unor conditii care sa stimuleze schimburile economice intre diferite tari;
-progresul tehnico-stiintific contemporan,care necesita resurse financiare din ce
in ce mai mari;
-posibilitatile restranse ale pietelor nationale;
-cresterea concurentei pe piata mondiala:
Factorii care au favorizat procesul de integrare economica sunt:
-apropierea geografica a tarilor respective;
-existenta unor interese economice si politice commune;
-apropierea nivelurilor de dezoltare economico-sociala.
Procesul de integrare economica are caracter complex, este insotit de
controverse si dispute. Prin continutul sau, acest proces:
3

-modifica raportul de interese intre agentii economici rezidenti, perspectivele

acestora;
-pun problema renuntarii la atribute ale independentei tarilor mebre;
-implica avantaje si costuri inegale pentru tarile participante.
Dupa specificul relatiilor economice intre tarile membre si gradul de
intrepatundere a economiilor acestora, pot fi evidentiate diferite forme de
integrare economica; aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de
integrare economica in evolutia sa.
Zona de comert liber, prin care tarile participante:
-elimina taxele vamale si rstrictiile cantitative in schimburile dintre ele;
-promoveaza o politica comerciala proprie fata de celelate tari.
Uniunea vamala, caracterizata prin:
-armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor member;
-adoptare unui tarif vamal comun in raport cu celelalte tari.
Zona de cooperare economica, caracterizata de diversificarea
activitatiilor care fac obiectul cooperarii:
-circulatia libera a bunurilor si serviicilor;
-cooperarea in domeniul transporturilor,al telecomunicatiilor;
Piata comuna, caracterizata prin:
-uniunea vamala;
-circulatia libera a marfurilor, persoanelor, capitalurilor.
Uniunea economica si monetara, o piata comuna care realizeaza, de
asemenea:
-armonizarea politicilor economice nationale(la nivel global sau sectorila);
-armonizarea politicilor monetare(uniunea monetara) si utilizarea unei monede
comune.
Uniunea Europeana este o uniune economica si monetara.

CAPITOLUL I

INTEGRAREA ECONOMIC EUROPEAN

- EVOLUIE I REALITI1.1. Uniunea European scurt istoric
Se cunoate faptul ca Uniunea Europeana, in forma in care se gaseste
astazi (cea de uniune economica si monetara), nu a luat nastere dintr-o data, ci in
mai multe etape istorica, fiecare ocupand un loc aparte in definitivarea acestei
constructii complexe.1
Pentru ca Europa sa se gandeasca serios la punerea in practica a proiectului
de unificare, a fost necesar sa treaca mult timp si doua razboaie mondiale. Abia
dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost facut primul pas concret, de catre
Robert Schuman, ministrul francez de externe, in Declaratia din 9 mai 1950,
cand propunea plasarea ansamblului productiei franco-germane de carbune si
otel sub o Inalta Autoritate Comuna, creata ca o organizatie deschisa si altor tari.
Declaratia Schuman a stat la baza semnarii in anul 1951 a Tratatului de
la Paris, tratat care a pus bazele primei Comunitati Europe Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO).
Urmatorul pas a fost facut sase ani mai tarziu, in anul 1957, prin
constituirea altor doua comunitati, pe baza Tratatului de la Roma, intrat in
vigoare in 1958: Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM).
Cele trei Comunitati Europene au coexistat pana in vara anului 2002, mai
exact pana la 23 iulie 2002, data la care a iesit din vigoare primul Tratat
comunitar (cel de la Paris, incheiat in 1951), dupa o perioada de 50 de ani.
Un moment esential in devenirea Uniunii Europene a fost semnarea, in
februarie 1992, a Tratatului de la Maastricht (Tratatul asupra Uniunii
Europene), care a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, cand cele 12 tari ale

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene. Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,
Timisoara, 2005, p.14

CEE au creat o Uniune Europeana, marcand o noua etapa, superioara, a

integrarii europene.1
Figura nr. 1.
Steagul Uniunii Europene

Sursa: http://www.sidro.ro/drapele-si-fanioane/11-drapel-steag-fanion-ue.html

Conform acestui tratat, principalele obiective ale Uniunii Europene

vizeaza:2

promovarea progresului economic si social, echilibrat si durabil, prin crearea

unui spatiu fara frontiere interioare, prin intarirea coeziunii economice si
sociale, prin stabilirea unei uniuni economice si monetare;

afirmarea identitatii Uniunii Europene pe scena internationala, prin

promovarea unei politici externe si de securitate comune, inclusiv a unei
politici comune de aparare;

intarirea protectiei si intereselor resortisantilor statelor membre, prin

instaurarea unei cetatenii a uniunii;

mentinerea integrala a legislatiei comunitare si dezvoltarea acesteia in scopul

examinarii masurii in care politicile si formele de cooperare instituie prin

1
2

Miron D. - Economia Uniunii europene, Ed. Luceafrul, Bucureti, 2002, p.10

Idem, p.15.

Tratatul asupra Uniunii Europene vor trebui revizuite pentru a asigura

eficacitatea mecanismelor si institutiilor comunitare.
Constructia Uniunii Europene releva un proces complex, realizat
concomitent, prin accentuarea integrarii in plan intern si prin extinderea ei in
plan extern, datorita aderarii noilor state. Sunt cunoscute in literatura o serie de
expresii ca: Europa cu geometrie variabila; Europa cercurilor Concetrice;
Europa cu mai multe viteze ca variante alternative in procesul de extindere.
In 1997 s-a incheiat Tratatul pentru Europa (Tratatul de la
Amsterdam), cuprinzand reglementari legate de : 1
politica externa si de aparare;
cooperarea interguvernamentala in domeniul justitiei si afacerilor interne;
spatiul Schengen (circulatia libera a persoanelor, bunurilor, serviciilor si
capitalurilor in spatiul comunitar);
ocuparea fortei de munca;
coordonarea politicilor economice referitoare la ocupare si crestere
economica;
drepturile omului;
probleme administrative (personalitatea legata de Uniunea Europeana,
drepturi de reprezentare);
transparenta si cooperare in domeniul sanatatii, protectiei mediului,
dezvoltarii economice, protocol, lupta impotriva coruptiei.
Uniunea Europeana a devenit in timp unul dintre cei mai importanti actori
in procesul actual de globalizare. Sistemul integrat al relatiilor economice si
monetare care a fost creat intre tarile membre nu s-a transformat intr-o entitate
izolata cu vocatie autarhica, ci, dimpotriva, intr-un element de stimulare si
accelerare a raporturilor de interdependenta economica internationala.
In ceea ce priveste unificarea politica si sociala, procesul este dificil de
realizat, dar ramane o problema deschisa pentru viitorul Uniunii Europene.
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.25.

Din 1957 pana in prezent, Uniunea Europena, a demonstrat cu consecventa

vointa politica de a crea un spatiu de integrare concretizat nu numai prin
echilibru si stabilitate, dar si prin capacitatea institutionala de pregatire si
gestionare a unui proces de extindere.
Tabel nr. 1.
Cronologia Constructiei Uniunii Europene
Anul
Evenimentul
1948 Tratatul privind crearea Organizatiei Europene de Cooperare
Economice(OECE).
1949 Tratatul de la Strasbourg privind crearea Consiliului Europei.
1950 Crearea Uniunii Europene de Plati.
1957 Infiintarea Comunitatii Economice Europene (CEE).
1958 Trecerea de la Uniunea Europeana de Plati la Acordul Monetar European
1959 Restabilirea convertibilitatii in numerase state europene.
1963 Conventia de la Yaound, prin care 18 tari africane s-au asociat la CEE.
1970 Planul Werner crearea unei uniuni economice si monetare cu moneda
unica.
1971 Adoptarea Planului Werner.
1972 Infiintarea sarpelui valutar. Conferinta de la Paris (crearea FECOM).
1973 Aderarea Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei la CEE.
1975 Crearea Fondului European de dezvoltare Regionala.
1979 Crearea Sistemului Monetar European.
1981 Aderarea Greciei la CEE.
1986 Aderarea Spaniei si Portugaliei la CEE.
1987 Incheierea Actului Unic European.
1991 Incheierea Tratatului de la Maastricht.
1993 Este creata Piata Comuna.
1994 Crearea Institutului Monetar European.
1995 Aderarea Austriei, Suediei si Finlandei la Uniunea Europeana.
1997 Semnarea Tratatului de la Luxemburg.
1998 Crearea Bancii Centrale Europene.
1999 Lansarea monedei unice euro.
2001 Intrarea Greciei in zona euro. Semnarea Tratatului de la Nisa.
2004 Aderarea a 10 noi membri la Uniunea Europeana: Cipru, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, si Ungaria.
2005 Semnarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea
Europeana.
2007 Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
2013 Aderarea Croatiei la Uniunea Europeana.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii
europene. Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa, Timisoara, 2005, p.6-18.

Urmtorii lideri vizionari au inspirat crearea Uniunii Europene n care

trim astzi. Fr energia si motivarea lor, nu am tri n acest spatiu de pace si
stabilitate pe care l considerm ca pe ceva normal. De la lupttori din rezistent
pn la avocati, printii fondatori au fost un grup divers de oameni cu aceleasi
idealuri: o Europ pasnic, unit si prosper.1
1

http://europa.eu/about-eu/eu-history/index_ro.htm

Pe lng printii fondatori prezentati, exist si multi altii care au lucrat si

lucreaz neostenit pentru proiectul european, inspirndu-l. Aceast sectiune
dedicat printilor fondatori este, prin urmare, n continu evolutie:1
Konrad Adenauer: democrat pragmatic i unificator neobosit;
Joseph Bech: cum poate o ar mic s joace un rol crucial n integrarea
european;
Johan Willem Beyen: un plan pentru o piat comun;
Winston Churchill: pledoarie n favoarea crerii Statelor Unite ale Europei;
Alcide de Gasperi: un mediator inspirat n sprijinul democraiei i liberttii
n Europa;
Walter Hallstein: diplomaia n sprijinul integrrii europene;
Sicco Mansholt: fermier, lupttor al rezistenei i un adevrat european;
Jean Monnet: fora unificatoare aflat la originea Uniunii Europene;
Robert Schuman: arhitectul proiectului de integrare european;
Paul-Henri Spaak: vizionarul european cu abilitti de convingere;
Altiero Spinelli: un federalist implacabil.
Principalele perioade din viata Uniunii Europene;2
1945 1959 O Europ panic - nceputurile cooperrii;
1960 1969 Explozivii ani '60 - o perioad de cretere economic;
1970 1979 O comunitate n cretere - primul val de extindere;
1980 1989 Schimbarea la fa a Europei - cderea zidului Berlinului;
1990 1999 O Europ fr frontiere;
2000 2013 O nou extindere;
2013 astzi O perioada de oportuniti i provocri.

1
2

http://europa.eu/about-eu/eu-history/founding-fathers/index_ro.htm
idem.

10

1.2. Tratatele Uniunii Europene

Tratatele constitutive1 reprezinta dreptul comunitar, fiind izvorul cu cea
mai mare forta juridica in ordinea juridica comunitara.
1. Tratatul de la Paris
La baza actului de nastere a Comunitatii Europene cum se numea la
inceput Uniunea Europeana sta declaratia din 9 mai 1951 a ministrului francez
de externe Robert Schuman, in care acesta prezenta un plan pus la punct
impreuna cu Jean Monnet, pe atunci comisar al planului de modernizare a
Frantei de dupa razboi. Declaratia Schuman a devenit realitate la 18 aprilie
1951, prin semnarea, la Paris, de catre cele sase tari fondatoare (Franta,
Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg) a Tratatului de constituire a
Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului (CECO), cunoscut ca
Tratatul de la Paris.2
Acesta a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 si, fiind incheiat pentru o
perioada de 50 de ani, efectele sale au incetat la data de 23 iulie 2002.
Prin acest tratat au fost constituite urmatoarele institutii:3
Inalta Autoritate;
Consiliul de Ministri;
Adunarea Generala;
Curtea de Justitie.
2.Tratatele de la Roma
La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate doua tratate, instituind, pe de
o parte, Comunitatea Economica Europeana (CEE), si pe de alta parte,
Comunitatea Europeana a Energiei Atomica (CEEA sau EURATOM).
1

Ni I. (coord.) - Dicionar explicativ al Uniunii Europene, Ed. Irecson, Bucureti, 2009, p.68
I. Ni, I. Ciochin, S. Dumitrescu - Construcia european U.E, Ed. Independena Economic, Piteti,
2010, p. 44
3
Idem, p. 46.
2

11

Tratatele au fost incheiate pentru o durata nelimitata si au intrat in vigoare

la 1 ianuarie 1958, dupa ratificarea lor de catre Franta, Germania, Italia, Belgia,
Olanda si Luxemburg.
In Tratatul de la Roma instituind CEE (cunoscut sub denumirea de
Tratatul de la Roma) Comunitatea are ca misiune ca prin stabilirea unei
piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor
membre sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice in
ansamblul Comunitatii, o expansiune continua si echilibrata, o stabilitate
crescuta, o ridicare accelerata a nivelului de viata si cat mai stranse relatii intre
statele membre.1
Sunt prevazute ca obiective:

armonizarea politicilor economice ale statelor membre in domenii precum

industrie, comert si concurenta;

stabilirea unor politici sectoriale comune in domeniul agriculturii,

transporturilor si relatiilor comerciale exterioare.
Tratatul CEEA cuprinde dispozitii care vizeaza integrarea sectoriala a

energiei nucleare civile, prin formarea si cresterea accelerata a industriilor

nucleare, urmarind in acelasi timp si ridicarea nivelului de trai in statele
membre si dezvoltarea schimburilor cu alte tari. Toate competentele privesc in
mod exclusiv aplicarea civila a atomului.2
3.Tratatul de la Bruxelles
Acest tratat, incheiat la data de 8 aprilie 1965 si intrat in vigoare la 1
ianuarie 1967, este de fapt un tratat de fuziune, care a avut drept obiectiv
unificarea institutiilor de structura a celor trei comunitati europene, instituinduse un Consiliu Unic si o Comisie Unica a Comunitatilor Europene (CEE, CEEA
si CECO). Astfel, la nivel organizational, rezulta un organism unic: Consiliul de
Ministri(CM), iar la nivel executiv, o singura institutie: Comisia Europeana.3
4.Actul Unic European(AUE)
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene. Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,
Timisoara, 2005, p.19.
2
idem.
3
ibidem.

12

A fost negociat in cadrul Conferintei Interguvernamentale desfasurata in

perioada 9 septembrie 1985 17 februarie 1986, fiind considerat de specialisti
ca un document de maxima importanta privind viitorul Comunitatii Europene,
asimilat tratatelor comunitare.
A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele 12 membre si, la 28
februarie 1986, de celelalte 3: Italia, Danemarca si Grecia. A intrat in vigoare la
1 iulie 1987.
Actul Unic European relanseaza constructia europeana, atat in plan
economic (desavarsirea pietei interne, punerea in practica a unei politici de
cercetare si tehnologizare, intarirea Sistemului Monetar European etc.), cat si in
plan institutional (extinderea votului majoritatii calificate, largirea rolului
Parlamentului European, dezvoltarea unui spatiu social etc.).1
5.Tratatul de la Maastricht (Tratatul asupra UE TUE)
Este tratatul de creare a Uniunii Europene, semnat la 7 februarie 1992 si
intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Este considerat cel mai important tratat,
un pas inainte spre unificarea politica a Europei. Ratificarea tratatului a
intampinat o serie de obstacole: raspuns negativ la referendumul organizat in
Danemarca, actiune in instanta in Germania pentru obtinerea aprobarii
Parlamentului, care-l declarase, initial, neconstitutional.
La inceput, Tratatul a fost gandit ca o noua etapa in procesul crearii unei
uniuni mai puternice intre popoarele Europei. Acest tratat a pus bazele pentru:2
a) dezvoltarea unei politici externe si de securitate comune;
b) intensificarea cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne;
c) elaborarea unui calendar in trei etape pentru introducerea unei monede
unice europene.
Tratatul a adus modificari si completari vechilor tratate, stabilind ca cele
trei comunitati europene vor fi considerate ca un tot unitar, denumit Comunitate
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene. Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,
Timisoara, 2005, p.20.
2
Ion Jinga, Andrei Popescu, Integrarea europeana dictionar de termeni comunitari, Editura Lumina Lux,
Bucuresti, 2000, p.15.

13

Europeana, care, dupa punerea in aplicare a Tratatului de la Maastricht, urma sa

se numeasca Uniunea Europeana.
Printre cele mai importante elemente de noutate aduse de Tratatul asupra
Uniunii Europene pot fi enumerate:1

drepturi civile europene (cetatenia uniunii);

noi competente pentru Comunitatea Europeana, in urmatoarele domenii:

intensificarea protectiei consumatorilor; politica de sanatate; politica de vize;
realizarea de retele transeuropene; institutionalizarea cooperarii pentru
dezvoltare; politica industriala; cultura; intensificarea protectiei mediului
inconjurator; politica de cercetare si dezvoltare; politica sociala (cu exceptia
Marii Britanii); cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;

puteri suplimentare pentru Parlamentul European: participare la procesul

legislativ,

aprobarea

componentei

Comisiei,

aprobarea

tratatelor

internationale;

instituirea unei politici externe si de securitate comuna (PESC).

Tratatul asupra Uniunii Europene precizeaza principiile Uniunii Europene:

subsidiaritate, codecizie si solidaritate. In acelasi timp, in acest tratat sunt

precizate si obiectivele Uniunii Europene, mai importante fiind:
a) promovarea unui progres economic si social echilibrat, in special crearea

unui spatiu fara frontiere, prin intarirea coeziunii economice si sociale,

stabilirea unei uniuni economice si monetare avand ca obiectiv final
introducerea unei monede unice;
b) afirmarea identitatii europene pe scena internationala, prin punerea in

aplicare a unei politici externe si de securitate comune si, pe termen lung, a

unei politici de aparare comuna;
c) instituirea cetateniei europene, prin intarirea protectiei drepturilor si

intereselor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene;

d) mentinerea acquis-ului comunitar si dezvoltarea lui;

e) dezvoltarea unei stranse cooperari in domeniul justitiei si afacerilor interne.

Fuerea A. (coord.) Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2013, p.5.

14

Tratatul asupra Uniunii Europene prevede ca aceste obiective se realizeaza

in conditii si ritmuri prestabilite, pe baza principiului subsidiaritatii. Tratatul
cuprinde obiective concrete privind taxele vamale, politicile economice, uniunea
monetara.
In spiritul Tratatului, a fost initiata Conferinta Interguvernamentala, ca
forum in care pot fi hotarate si adoptate amendamente la tratatele existente sau
pot fi elaborate noi tratate.
6. Tratatul de la Amsterdam
A fost adoptat de catre statele membre ale Uniunii Europene la data de 2
octombrie 1997, intrand in vigoare la 1 mai 1998. Acest tratat modifica si
completeaza Tratatul de la Maastricht, indeosebi in urmatoarele puncte:1
-

locul cuvenit muncii si drepturilor cetatenilor, extinzand pentru prima data

politica de ocupare a fortei de munca la dimensiune europeana, recunoscando drept o sarcina comuna de lucru ceea ce marcheaza un progres remarcabil
in conturarea politicii sociale comunitare;

- eliminarea ultimelor obstacole din calea liberei circulatii a bunurilor si

serviciilor;
-

reglementarea Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC) si a

cooperarii in domeniul justitiei si afaceriloe interne, fiecare stat membru
fiind nevoit sa colaboreze mai strans in cadrul Europolului;

- posibilitatea Uniunii Europene de a-si face mai bine auzita vocea in cadrul
instantelor internatioale;
- crearea unor institutii sau proceduri capabile sa asigure buna functionare a
unei Uniuni extinse.
Prin obiectivele sale, acest Tratat si-a propus in principal sa construiasca o
Europa mai apropiata de cetatenii sai, cu o mai mare prestanta pe plan
international. Pactul de Crestere si Stabilitate i s-a atasat un pachet de masuri cu
caracter social privind cresterea economica si cresterea de noi locuri de munca
una dintre prioritatile Uniunii Europene.
7.Tratatul de la Nisa
1

idem, p.6.

15

A fost semnat in februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003.

Schimbarile institutionale prevazute in acest tratat au operat incepand cu 2004.
Astfel, noul Parlament European, ales in iulie 2004 (dupa primul val de
extindere din mai 2004) are 732 de membri, iar noua Comisie Europeana 25
de membri. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza competentei lor generale, si
trebuie sa ofere toate garantiile de independenta. Cand Uniunea Europeana va
avea 27 de state membre, numarul de comisari (25) va fi mai mic decat numarul
statelor membre. Comisarii vor fi alesi pe baza unui sistem rotativ, intemeiat pe
principiul egalitatii, aranjamentele necesare fiind adoptate de Consiliu prin vot
unanim. Acest aranjament se va aplica de la data la care isi va incepe mandatul
prima Comisie de dupa aderarea Romaniei si Bulgariei.
De asemenea, este de mentionat si o alta reglementare, si anume: Consiliul
Uniunii Europene hotaraste printr-o majoritate calificata cine va fi persoana
nominalizata pentru a fi numita Presedinte a Comisiei Europene, iar mai apoi,
Consiliul impreuna cu Presedintele nou ales al Comisiei, vor stabili lista cu
celelalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca drept membri ai
Comisiei, tinand cont de propunerile facute de fiecare stat membru.
8.Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona este rezultatul perioadei de reflecie care a
urmat dup cele dou referendumuri euate din Frana i Olanda, procesul
instituional fiind resuscitat sub preedenia german, n prima parte a anului
2007.
n cadrul Consiliului European de la Berlin, din 21-23 iunie 2007,
Cancelarul Angela Merkel a pus n faa liderilor europeni o nou versiune de
tratat, menit s nlocuiasc vechiul Tratat Constituional.
Conferina Interguvernamental care a urmat a permis adoptarea Tratatului
de Reform la 19 octombrie i semnarea lui la 13 decembrie 2007, la Lisabona.
Ratificarea acestuia s-a realizat pe parcursul anilor 2008 i 2009, astfel nct,
ncepnd cu1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare.
Procesul de ratificare n cele 27 de state membre s-a realizat n majoritatea
cazurilor prin ratificare parlamentar, Irlanda fiind singura ar care a avut
16

obligaia constituional de a organiza un referendum popular. Opiunea unui

referendum s-a discutat ns i n ri precum Danemarca, Olanda i Marea
Britanie. Tratatul de la Lisabona este un tratat de amendare a tratatelor existente.
La intrarea sa n vigoare (1 decembrie 2009), Tratatul de la Lisabona a
modificat cele dou tratate majore ale Uniunii: Tratatul privind Uniunea
European, precum i Tratatul de instituire a Comunitii Europene. Acesta din
urm a fost redenumit Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.

1.3. Instituiile Uniunii Europene

Construcia european a fost marcat, pn la intrarea n vigoare la 1
noiembrie 1993 a Tratatului asupra Uniunii Europene, de o juxtapunere, pe de o
parte, a instituiilor comunitare nsrcinate cu probleme economice n cadrul
punerii n aplicare a celor trei Tratate constitutive i, pe de alt parte, a
mecanismelor de cooperare politic de natur interstatal, care s-au manifestat,
n mod progresiv, ncepnd cu anii 1970.1
Statele membre ale Uniunii Europene au delegat o parte dintre puterile lor
acesteia, astfel nct n domenii specifice, de interes comun, deciziile sunt luate
la nivel european, de ctre instituiile europene.
Nucleul Uniunii Europene il constituie un triunghi format din trei
institutii principale: Parlamentul European (care reprezint cetenii Uniunii
Europene i este ales direct de ctre acetia), Consiliul Uniunii Europene
(reprezentnd Statele Membre) i Comisia European (care urmrete interesele
Uniunii Europene). Acest triunghi instituional elaboreaz politici i adopt
acte (regulamente, directive, decizii) care sunt aplicate pe tot teritoriul Uniunii
Europene. Acestea isi desfasoara activitatea in stransa colaborare cu doua alte
institutii: Curtea de Justitie si Curtea de Conturi. Toate aceste institutii
colaboreaza la randul lor cu alte cinci organisme europene, si anume: Comitetul
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.52

17

Economic si Social; Comitetul Regiunilor; Mediatorul European; Banca

Europeana de Investitii si Banca Centrala Europeana.
Uniunea Europeana beneficiaz de un cadru instituional unic n lume, n
care:1
prioritile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reunete liderii
naionali i europeni;
deputaii europeni, alei prin vot direct, reprezint interesele cetenilor n
cadrul Parlamentului European;
interesele Uniunii n ansamblu sunt promovate de Comisia European, ai
crei membri sunt desemnai de guvernele naionale;
guvernele promoveaz interesele statelor membre, n cadrul Consiliului
Uniunii Europene.
PARLAMENTUL EUROPEAN (PE)
Parlamentul European este singura instituie a Uniunii Europene ai crei
membri sunt alei direct de ctre cetenii Statelor Membre.1
Istoric: A fost nfiinat prin tratatele fondatoare ale Comunitilor
Europene. Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) avea o
Adunare Comun, care s-a transformat, dup crearea celorlalte dou comuniti,
Comunitatea Economic European (CEE) i Comunitatea European a Energiei
Atomice (Euratom), n Adunarea Parlamentar European, fiind comun pentru
toate cele trei comuniti. Denumirea de Parlamentul European o are din 1962.
Iniial a avut un rol pur consultativ, puterile sale au fost ns extinse prin fiecare
tratat semnat.
Figura nr.2.
Parlamentul European

http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm
idem.

12

18

Sursa:http://oradecluj.oradestiri.ro

Funcii:
Parlamentul European are trei funcii principale:2
-Funcia legislativ: adoptarea legilor europene;
-Funcia bugetar: exercita influenta asupra cheltuielilor comunitatii;
-Functia de supraveghere democratica: se exercita asupra Comisiei Europene,
in sensul ca Parlamentul European isi spune parerea despre reunirea membrilor
Comisiei si poate depune o motiune impotriva acesteia.
n ceea ce privete urmtorul mandat, n principiu, numrul maxim de
deputai este de 736. Preedintele reprezint Parlamentul la evenimentele cu
caracter oficial i n relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale
Parlamentului, precum i ntlnirile Biroului i ale Conferinei Preedinilor
Grupurilor Politice. Preedintele PE particip i la reuniunile Consiliului
European, unde prezint punctul de vedere al PE cu privire la problemele aflate
pe ordinea de zi.
Din cinci n cinci ani, cettenii UE si aleg reprezentantii n Parlamentul
European, institutia ai crei membri sunt alesi n mod direct si care le apr
interesele n procesul decizional de la nivelul UE.
Tabel nr. 2.
Impartirea locurilor la alegerile parlamentare
Stat membru
Germania
Frana
Italia
Regatul Unit
Spania
Polonia
Romnia
Olanda
Belgia
Republica Ceh
Grecia
Ungaria
Portugalia
Suedia

Locuri
96
78
78
78
54
54
33
27
24
24
24
24
24
19

Stat membru
Austria
Bulgaria
Finlanda
Danemarca
Slovacia
Irlanda
Lituania
Croatia
Letonia
Slovenia
Cipru
Estonia
Luxemburg
Malta

2
1

http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm

19

Locuri
18
18
14
14
14
13
13
13
9
7
6
6
6
6

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European

Fiecare stat membru are dreptul la un anumit numr de deputati n

Parlamentul European. Repartizarea numrului de mandate este prevzut n
tratatele europene si se face pe baza principiului proportionalittii degresive:
trile cu populatia cea mai mare au mai multi deputati dect trile mai mici, dar
acestea din urm au mai multi deputati dect ar avea dac s-ar aplica principiul
proportionalittii stricte. Pentru alegerile din 2014, n conformitate cu Tratatul
de la Lisabona, numrul de deputati variaz de la sase pentru Malta, Luxemburg,
Cipru si Estonia la 96 pentru Germania.
Grupuri politice: Deputaii n Parlamentul European sunt grupai n funcie
de afinitatea politic i nu de naionalitate. n prezent exist opt grupuri politice
n ParlamentulEuropean: Grupul Partidului Popular European (CretinDemocrat) i al Democrailor Europeni, Grupul Socialist, Grupul Alianei
Liberalilor i Democrailor pentru Europa, Grupul Uniunea pentru Europa
Naiunilor, Grupul Verzilor/Aliana Liber European, Grupul Confederal al
Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic, Grupul Independen i
Democraie i Grupul Identitate, Tradiie, Suveranitate.
Organizare:
n lucrul Parlamentului European, se disting dou etape: - pregtirea
sesiunilor plenare, n comisiile parlamentare. naintea fiecrui vot din cadrul
edinelor plenare, grupurile politice examineaz rapoartele elaborate de
comisiile parlamentare i depun amendamente. - sesiunile plenare, n cadrul
crora sunt analizate propunerile legislative i sunt votate eventuale
amendamente.
Sediul: Parlamentul European se reunete n plen, la Strasbourg, o
sptmn n fiecare lun. Unele reuniuni plenare au loc la Bruxelles, unde
seini reuniunile n cadrul comisiilor. Secretariatul general al Parlamentului
European se afl la Luxemburg.n fiecare stat membru al Uniunii se gsete cte
un Birou de informare al Parlamentului.

20

De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European

a devenit un colegislator puternic si joac un rol determinant n definirea
politicilor europene. Votnd la alegerile europene, fiecare cettean are sansa de a
influenta componenta Parlamentului si deciziile sale n urmtorul mandat de
cinci ani.
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
Denumit i Consiliul de Minitri, Consiliul Uniunii Europene reprezint
Statele Membre, la reuniunile sale participnd minitri ai acestora. A nu se
confunda cu Consiliul European sau cu Consiliul Europei, o organizatie
independent de UE.
Istoric: Consiliul a fost nfiinat prin tratatele fondatoare, n anii 1950. Spre
deosebire de Parlamentul European, care a fost, nc din 1958, o instituie
comun pentru toate cele trei Comuniti Europene, a existat cte un Consiliu
pentru fiecare comunitate, pn la intrarea n vigoare a Tratatului de fuziune, n
1967.
Figura nr.3.
Consiliul Uniunii Europene

Sursa: www.europarl.europa.eu

Funcii:
Consiliul are ase funcii principale:1
-Funcia legislativ:
-Coordonarea politicilor Statelor Membre
-ncheierea acordurilor internaionale ntre UE i alte state sau organizaii
internaionale
11

http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm

21

-Funcia bugetar
- Elaborarea politicii externe i de securitate comun(PESC)
-Coordonarea cooperrii poliieneti i judiciare n materie penal.
Consiliul este compus n diferite componente din 27 de ministri nationali
(unul din fiecare stat). Componenta exact depinde de domeniile n discutie, de
exemplu, atunci cnd se discut politici referitoare la agricultur, Consiliul este
format din cei 27 de ministri care au n portofoliu si domeniul agriculturii.
Presedintia Consiliului este rotativ ntre fiecare stat membru si mandatul
fiecrei presedintii dureaz sase luni, mandat care este detinut de ministerul
relevant pentru fiecare ntlnire n parte. Continuitatea dintre presidentii este
asigurat de un acord ntre trei prezidentii consecutive, cunoscut ca triumviratul
prezidential si mprtirea programelor politice. Consiliul Afacerilor Externe
(format din ministrii de externe a statelor membre) este totusi condus de naltul
Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politic de Securitate.
Consiliul este administrat de un Secretariat General al Consiliului. Deciziile sunt
luate cu majoritate calificat n cele mai multe domenii, cu unanimitate n altele.
De obicei, atunci cnd opereaz unanimitatea este necesar si consultarea
Parlamentului European. Cu toate acestea, n majoritatea domeniilor se aplic
procedura legislativ ordinar, aceast procedur reprezint c Parlamentul
European si Consiliul mpart n mod egal puterile legislative si bugetare,
nsemnnd c ambele trebuie s si dea acordul pentru ca o propunere legislativ
s fie adoptat. n anumite domenii limitate, Consiliul poate initia legislatie
european de unul singur.
Consiliul Uniunii Europene si are ca prim loc de ntlnire sediul de la
Bruxelles, iar ca al doilea loc, Strasbourg.
ncepnd cu 1 noiembrie 2004, pragul majorittii calificate este atins odat
ce sunt ndeplinite dou conditii:
dac majoritatea statelor membre se pronunt n favoarea adoptrii
propunerii;
cel putin 232 de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, ceea ce corespunde
cu 72,3% din totalul voturilor.
22

Tabel nr.3.
Numr de voturi/stat
Statul/Statele
Germania, Frana, Italia, Marea Britanie
Polonia, Spania
Romnia
Olanda
Belgia, Grecia, Republica Ceh, Portugalia, Ungaria
Austria, Bulgaria, Suedia
Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda
Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Slovenia
Malta
TOTAL

Numr de mandate/stat
29
27
14
13
12
10
7
4
3
345

Sursa: http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_11.

ncepnd cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificat se defineste ca fiind

egal cu cel putin 55% din membrii Consiliului, cuprinznd cel putin
cincisprezece dintre acestia si reprezentnd state membre care ntrunesc cel
putin 65% din populatia Uniunii.1
Reguli de vot:
n funcie de domeniu, deciziile n Consiliul UE sunt adoptate prin vot n
unanimitate, n majoritate simpl sau, cel mai adesea, prin vot n majoritate
calificat. n sistemul votului n majoritate calificat, fiecare Stat Membru deine
un anumit numr de voturi, ponderea fiind diferit.
n momentul de fa, pentru ca o decizie s fie adoptat prin votul n
majoritate calificat, sunt necesare 255 de voturi favorabile (73,9%), din totalul
de 345. Pe lng numrul minim de voturi, pentru ca o decizie s fie adoptat,
este necesar i ca majoritatea Statelor Membre (uneori 2/3) s fi votat favorabil.
n plus, orice Stat Membru poate cere s se verifice c totalul voturilor
favorabile reprezint cel puin 62% din totalul populaiei UE.
COMISIA EUROPEAN
Comisia European este organul executiv al Uniunii Europene. Comisia
este responsabil pentru ntocmirea propunerilor legislative, implementarea
deciziilor si aprarea tratatelor Uniunii precum si coordonarea activittilor
1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene

23

curente ale Uniunii. Comisia functioneaz ca un cabinet de guvern, format din

27 de membri.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene are un membru n Comisie, iar
acestea au obligatia de a reprezenta interesele comune ale UE si nu interesele
nationale ale statului din care face parte. Unul dintre cei 27 este Presedintele
Comisiei (actualmente Jose Manuel Barroso) este propus de Consiliul European
si ales de ctre Parlamentul European. Consiliul nominalizeaz ceilalti 26 de
membri ai Comisiei n acord cu presedintele nominalizat, iar ulterior cei 27 de
membri ca un singur corp sunt supusi votului de investitur a Parlamentului
European. Prima Comisie Barroso a intrat n functie la sfrsitul anului 2004 iar
cea de-a doua Comisie Barroso a intrat n functie n 2010.
Termenul de Comisie este folosit ori pentru a-i desemna pe cei 27 de
membri ai Colegiului Comisarilor sau pentru a desemna inclusiv organismele
administrative format din 23.000 de functionari publici europeni care sunt
mprtiti n departamente numite Directorate-Generale si Servicii. Limbile
interne de lucru ale Comisiei sunt engleza, franceza si germana. Membrii
Comisiei si cabinetele lor (echipele de lucru) au sediul n Cldirea Berlaymont
din Bruxelles.
Figura nr. 4.
Cldirea Berlaymont, sediul Comisiei

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83

24

Comisia European deriv din una din cele 5 institutii create n sistemul
supranational al Comunittilor Europene, urmnd propunerea lui Robert
Schuman (ministrul de externe al Frantei) din 9 mai 1950. Functionnd din 1951
ca nalta Autoritate n Comunitatea European a Crbunelui si Otelului, comisia
a suferit numeroase schimbri n privinta competentelor si a componentei, sub
diferiti presedinti, implicnd cele trei comunitti.
Comisia European a fost nc de la nceput conceput s actioneze ca o
autoritate independent supranational separat de guvernele nationale. A fost
descris ca fiind singurul organism pltit s gndeasc european.
Membrii sunt propusi de guvernele statelor membre, unul din partea fiecreia,
totusi acestia au obligatia de a functiona independent si neutru fr a fi
influentati de guverne care i numesc. Aceasta contrasteaz Consiliul European,
care reprezint guvernele, Parlamentul European, care reprezint cettenii si
Comitetul Economic si Social, care reprezint societatea civil.
Comisia are cteva atributii:1
dezvoltarea de strategii pe termen mediu;
conceperea de proiecte legislative si medierea procesului legislativ;
reprezentarea UE n negocierile comerciale;
emiterea de decizii si reglementri;
conceperea bugetului Uniunii Europene;
supravegtherea implementrii tratatelor si legislatiei comunitare.
Funcii:
Comisia European are patru funcii principale:2
-Dreptul de iniiativ
-Gestionarea i implementarea politicilor, programelor i bugetului UE
-Gardianul tratatelor
- Reprezentare la nivel internaional
Comisia European este mprtit n departamente cunoscute sub numele
de Directii Generale (DG) care pot fi asemnate ministerelor din statele membre.
1

Ni D., Dragomir E. Instituiile Uniunii Europene, Ed. Nomina Lex, Bucureti, 2010, p.112
http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm

21

25

Fiecare dinte acestea acoper domenii specifice, cum ar fi agricultura sau justitia
si drepturile cettenilor sau a serviciilor interne, cum ar fi resursele umane si
traducere si sunt conduse de Directori Generali, care rspund n fata unui
comisar. Portofoliul de comisar poate fi sustinut de ctre mai multe Directii
Generale, ele pregtind propuneri legislative si directive care sunt aprobate de
majoritatea comisarilor si sunt transmise ctre Parlamentul European si ctre
Consiliul Uniunii Europene pentru examinare. Cea mai mare directie general
este Directia General pentru Traduceri.
Dou alte instituii europene joac in rol vital:1
Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european
Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a activitilor Uniunii.
Atribuiile i responsabilitile acestor instituii sunt prevzute n tratate,
acestea constituind baza a tot ceea ce face UE. Tratatele stabilesc, de asemenea,
regulamentele i procedurile pe care instituiile UE trebuie s le respecte. Ele
sunt adoptate de ctre efii de stat i/sau de ctre prim-minitrii statelor membre
i ratificate de ctre parlamentele naionale.
UE dispune i de alte instituii i organisme interinstituionale specializate:2
Banca Central European rspunde de politica monetar european
Serviciul European de Aciune Extern (SEAE) i ofer sprijin naltului
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate,
funcie deinut n prezent de Catherine Ashton. Aceasta conduce lucrrile
Consiliului Afaceri Externe i traseaz direciile politicii externe i de
securitate comune, asigurnd, n acelai timp, consistena i coordonarea
aciunilor desfurate de UE pe plan extern.
Comitetul Economic i Social European reprezint societatea civil,
angajatorii i salariaii
Comitetul Regiunilor reprezint autoritile regionale i locale

1
1

http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm

2
2

idem.

26

 Banca European de Investiii finaneaz proiectele de investiii ale UE i

sprijin ntreprinderile mici prin intermediul Fondului european de investiii
Ombudsmanul

European

investigheaz

plngerile

privind

proasta

administrare de ctre instituiile i organismele UE

Autoritatea European pentru Protecia Datelor are rolul de a asigura
protecia datelor cu caracter personal ale cetenilor
Oficiul pentru Publicaii public informaii despre UE
Oficiul European pentru Selecia Personalului recruteaz personal pentru
instituiile i organismele UE
coala European de Administraie organizeaz cursuri de formare n diverse
domenii pentru personalul instituiilor UE
numeroase agenii specializate i organisme descentralizate desfoar o serie
de activiti de natur tehnic, tiinific sau de gestionare.
Viitorul Comisiei privind noua constitutie a Europei prevede reducerea pe
termen lung a numrului membrilor comisiei la 2/3 din numrul statelor
membre. Numai prima comisie, numit la intrarea n vigoare a constitutiei va
mai fi alctuit din cte un cettean al fiecrui stat membru. Dup acest prim
mandat comisia inclusiv presedintele si ministrul de externe al UE va fi
compus dintr-un numr de membri egal cu dou treimi din numrul statelor
membre, cu exceptia cazului n care Consiliul European nu va hotr cu
unanimitate de voturi modificarea acestui numr. Reducerea numrului de
membri ai comisiei are ca scop cresterea eficientei activittii acesteia, respectiv
a capacittii de actiune a comisiei ntr-o UE lrgit. Principiul rotatiei posturilor,
conform cruia membrii comisiei micsorate vor fi alesi din rndul statelor
membre, este prevzut si n proiectul de constitutie. Conform Tratatului
Constitutional presedintele comisiei va fi ales de parlament, la propunerea
Consiliului de Ministri, lucru care va contribui la cresterea legitimittii
democratice a comisiei si va ntri n general pozitia presedintelui fat de
Consiliul European si Consiliul de Ministri.

27

CAPITOLUL II
EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE SPRE EST
2.1. Principiile i criteriile aderrii la Uniunea European
Procesul de extindere a Uniunii Europene (UE) are o funcie istoric: aceea
de a face din continentul european un spaiu de pace, stabilitate i prosperitate.
UE a pus n aplicare treptat un proces de ghidare i sprijinire a rilor candidate
la aderare, pentru ca acestea s fie pregtite s i asume obligaiile de state
membre, n special n procesul de tranziie, reforme i punere n aplicare a
acquis-ului i a politicilor UE.1
Figura nr.5.
1

http://europa.eu/legislation_summaries/enlargement/ongoing_enlargement/l14536_ro.htm

28

Statele mebre ale Uniunii Europene

Sursa: http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm

Orice stat european care dorete s adere la Uniunea European (UE)

trebuie s respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul
privind Uniunea European (TUE): respectarea demnitii umane, a libertii,
democraiei, egalitii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparin minoritilor. n plus, acestea se angajeaz s
respecte valorile UE n cadrul Uniunii Europene i n relaia cu rile tere.
Paii de aderare la UE sunt prevzui la articolul 49 din TUE. Iniial, statul
care dorete s adere la UE adreseaz cererea sa de aderare Consiliului.
Parlamentul European i parlamentele naionale sunt informate cu privire la
aceast cerere. Consiliul consult apoi Comisia i solicit aprobarea
Parlamentului European, care se pronun cu majoritatea membrilor care l
compun. n cazul unui aviz favorabil, Consiliul se pronun n unanimitate cu
privire la cererea de aderare.
Condiiile de aderare i adaptrile impuse de aceasta tratatelor i
instituiilor fac obiectul unui acord ntre statele membre i statul solicitant. Acest
acord (sau tratat de aderare) se supune ratificrii de ctre toate statele
contractante .
Procesul de aderare
29

Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei i al unei

decizii a Consiliului, care i atribuie rii solicitante statutul de ar candidat.
Acest statut nu nseamn neaprat iniierea imediat a negocierilor n vederea
aderrii. ara candidat trebuie, mai nti, s ndeplineasc o serie de condiii.
Aceasta trebuie s ndeplineasc criteriile de eligibilitate definite de
Consiliul European de la Copenhaga din 1993 i completate de Consiliul
European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:1

criterii politice: instituii stabile care s garanteze democraia, statul de drept,

drepturile omului, precum i respectarea i protecia minoritilor;

criterii economice: o economie de pia funcional, precum i capacitatea de

a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul UE;

capacitatea de a-i asuma obligaiile de stat membru care decurg din dreptul
i politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele
uniunii politice, economice i monetare.
De asemenea, ara candidat trebuie s dispun de condiiile necesare

pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.

Capacitatea de absorbie a UE (sau capacitatea de integrare) reprezint un
alt element fundamental. UE trebuie s fie n msur s accepte noi membri, n
paralel cu consolidarea integrrii i garantarea funcionrii instituiilor i
politicilor sale. La rndul lor, noile state membre trebuie s fie bine pregtite
pentru a-i asuma statutul de stat membru. De asemenea, extinderea trebuie s
beneficieze de sprijinul opiniei publice n statele membre i n rile candidate.
Dac o ar candidat ndeplinete aceste criterii, negocierile de aderare
pot fi lansate. Consiliul European decide cu privire la oportunitatea deschiderii
negocierilor, pe baza avizului Comisiei.
Negocierile de aderare reprezint fundamentul procesului de aderare.
Acestea se refer la adoptarea, implementarea i aplicarea acquis-ului comunitar
de ctre rile candidate. Obiectivul negocierilor este de a sprijini rile
candidate s se pregteasc pentru asumarea obligaiilor de state membre dup
momentul aderrii. Negocierile se bazeaz pe meritele proprii ale fiecrei ri
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.54

30

candidate i se desfoar n mod individual; gradul de pregtire pentru aderare

poate varia de la o ar candidat la alta.
Derularea negocierilor de aderare are loc ntr-un cadru de negociere stabilit
de Consiliu, la propunerea Comisiei. Acesta ofer o perspectiv a negocierilor
care trebuie derulate i ine seama de situaia i caracteristicile fiecrei ri
candidate. Cadrul de negociere se refer la:
principiile i procedurile negocierii;

punctele susceptibile de a fi negociate, cum ar fi aspectele financiare,

derogrile temporare sau msurile de salvgardare n domenii specifice ale
acquis-ului (de exemplu, libera circulaie a persoanelor, politicile structurale
sau agricultura);

reformele politice i economice;

rezultatul negocierilor, care rmne deschis;
obiectivul negocierilor, care este aderarea.
Negocierile privesc adoptarea acquis-ului comunitar. Acestea debuteaz cu
o faz pregtitoare sau examinarea analitic a acquis-ului (screening),
efectuat de Comisie. Scopul screeningului este de a evalua gradul de pregtire a
rii candidate, familiarizarea acesteia cu acquis-ul i identificarea capitolelor
care urmeaz s fie deschise pe baza criteriilor de referin (benchmarks).
Aceste criterii de referin se refer la etapele pregtitoare eseniale pentru
viitoarea aliniere i respectarea obligaiilor contractuale n temeiul acordurilor
de asociere conexe acquis-ului. Consiliul decide n unanimitate eventualele
criterii de referin sau deschiderea unui capitol de negociere pe baza
recomandrilor Comisiei.
Negocierile au loc n cadrul conferinelor interguvernamentale bilaterale
care reunesc statele membre ale UE i ara candidat.
Odat ce s-au ncheiat negocierile pentru toate capitolele, procesul de
aderare ajunge la final. Aderarea poate fi lansat prin ncheierea unui acord,
tratatul de aderare, ntre statele membre i ara candidat. Consiliul decide n

31

unanimitate ncheierea procesului de aderare, n urma avizului Comisiei i a

avizului conform al Parlamentului European. Tratatul de aderare se refer la:
rezultatul negocierilor de aderare, condiiile de aderare i msurile de
salvgardare sau tranzitorii pentru domeniile care necesit o mai mare
aprofundare;

adaptarea instituiilor i a tratatelor, repartizarea voturilor n Consiliu i n

Parlamentul European, numrul deputailor europeni, numrul membrilor
Comitetului Regiunilor etc.;

data aderrii.
Tratatul de aderare este supus ratificrii de ctre toate statele membre i de
ctre viitorul stat membru. ara candidat devine ar aderent i continu
procesul de aderare, prin adaptarea domeniilor n care trebuie nc realizate
progrese, sub supravegherea atent a Comisiei.
Uniunea Europeana a trecut prin cinci extinderi succesive, de la crearea sa
n 1957. Compus iniial din ase state membre la fondarea sa, aceasta numr,
n prezent, douzeci i opt de state membre.
Extinderile din 2004, 2007 si 2013 au fost fr precedent, att datorit
numrului de ri care au aderat, ct i datorit provocrilor reprezentate de
aderarea acestora. Situaia politic i economic din majoritatea acestor ri
necesita pregtiri mai temeinice. n plus, UE nsi trebuia s se pregteasc
pentru a le primi. De aceea, procesul de extindere a fost aprofundat.1
Croaia 2 a depus cererea de aderare n anul 2003, iar negocierile au durat
ntre anii 2005-2011. Pe data de 9 decembrie 2011, liderii Uniunii Europene i
Croaia au semnat tratatul de aderare. Odat ratificat, Croaia a devenit al 28-lea
stat membru al Uniunii Europene, n iulie 2013.
Pe data de 22 ianuarie 2011, n Croaia a avut loc un referendum, prin care
66,72% din populaie i-a exprimat acordul cu privire la aderarea Croaiei la
Uniunea European. Principalele capitole dificile ale negocierilor la care
Consiliul European a ateptat rezultate convingtoare din partea Croaiei au fost
1
2

http://europa.eu/legislation_summaries/enlargement/ongoing_enlargement/l14536_ro.htm
idem.

32

cele legate de justiie i drepturi fundamentale, pe de o parte, i politica

concurenial, pe de alt parte.
Alte domenii care au necesitat eforturi suplimentare din partea Croiei,
pentru corecta respectare i implementare a acquis-ului comunitar au vizat
domenii precum: libera circulaie a capitalurilor, transporturi, energie, protecia
i

sntatea

consumatorilor,

pescuit,

energie,

agricultur,

fiscalitate,

telecomunicaii, politica de mediu i politica regional.1

2.2. Argumente pro i contra extinderii n

Europa Central i de Est
Extinderea este proiectul cel mai ambiios ntreprins de UE: el reprezint,
de fapt, reunificarea continentului european, divizat n urma ultimului rzboi
mondial. Au existat n trecut i alte valuri ale extinderii ntr-o Europ divizat,
dar actualul proces de extindere ajut la ndeplinirea visului prinilor fondatori
ai UE: o Europ unit i liber.2
Extinderea Uniunii Europene este, mplinirea unei viziuni o viziune care
este mult prea uor dat uitrii atunci cnd securitatea i prosperitatea n Europa
sunt considerate a fi ceva de la sine neles. Aceast viziune se confund cu
nsui scopul urmrit de UE i de extinderea sa: reunificarea popoarelor din
Europa ntr-un cadru constituional care s le ncurajeze s munceasc mpreun
n condiii de pace i stabilitate.
Pentru popoarele din Europa Central i de Est, Europa simboliza valorile
la care cei care au trit, mai bine de o generaie, n perioada Cortinei de Fier i a
Rzboiului Rece, aspirau s se rentoarc. Dar rentoarcerea n Europa a fost mai
mult dect un simbol pentru aceste popoare: perspectiva aderrii, ca membru, la
UE le-a ajutat s transforme n ireversibil opiunea lor pentru o democraie
pluralist i o economie de pia i le-a ncurajat s mearg mai departe pe calea
reformei. Perspectiva acestei ancore de stabilitate a fost o condiie prealabil a
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.189
idem.

33

refacerii prosperitii economice, care la rndul su reprezint fundamentul

stabilitii pe termen lung n regiune.
Dar drumul acestor popoare ctre Europa nu a fost uor. Procesul de
transformare a determinat schimbri masive n ntreaga Europ Central i de
Est: nu toat lumea a beneficiat n egal msur de noile oportuniti aprute, iar
unele structuri asociate cu un sentiment de securitate au disprut.
Costurile reale ale extinderii nu pot fi cuantificate prin prisma bugetului
UE: efectele cele mai considerabile ale adaptrii au fost deja resimite n
viitoarele state membre.
Pentru popoarele din actuala Uniune European, stabilitatea i democraia
din Europa Central i de Est au dus deja la obinerea unor beneficii
semnificative, nu numai pe planul securitii, ci i al prosperitii: dezvoltarea
rapid a comerului a contribuit la crearea de oportuniti pentru libera iniiativ,
investiii, noi locuri de munc i o cretere economic marcat n Europa
Occidental. Aceste beneficii vor fi consolidate i sporite, att pentru membrii
mai vechi, ct i pentru cei noi, odat cu realizarea extinderii n 2004, cu
condiia ca UE s rspund provocrii cu care se confrunt n prezent.
Extinderea din 2004/2007/2013 sa dovedit una fr precedent n cadrul
Uniunii Europene. Dificultile legate de acest proces au vizat numeroase
aspecte precum:1
numrul mare de ri candidate cu care Uniunea European

a purtat

negocieri ntr-un interval de timp relativ scurt i monitorizarea constant a

acestora n vederea ndeplinirii criteriilor de aderare;
nivelul de dezvoltare economic vizibil mai sczut dect al vechilor state
membre i asistena financiar necesar rilor candidate pentru o mai rapid
adaptare la statutul de ar membr, participant la piaa unic a Uniunii
Europene;
necesitatea regndirii arhitecturii instituionale a Uniunii, astfel nct toate
viitoarele noi state membre s aib un numr corespunzator de voturi i o
reprezentativitate care s favorizeze procesul de luare a deciziilor.
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme., Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.186

34

n plus, unii lideri de opinie din rile vest-europene au discutat pe

marginea avantajelor i costurilor lrgirii Uniunii, principalele probleme
dezbtute privind:1

migraia masiv, care ar periclita locurile de munc n Occident, n condiiile

n care omajul este ridicat i acum poate fi accentuat de ncetinirea activitii
economice;

concurena din partea unor ri cu un capitol uman deloc de neglijat i cu

costuri ale forei de munc mult mai sczute;

fuga unor ntreprinderi n Europa Central i de Rsrit, ceea ce ar crete

omajul de Vest;

concurena n domeniul agriculturii, n condiiile n care fermierii reprezint

un lobby puternic n rile occidentale;

problemele datorate de numrul mai mare de state, implicit de diversitatea tot

mai mare acest lucru ngreuneaz luarea unei decizii sau ajungerea la un
consens privind securitatea, libertatea i justiia; din acest punct de vedere,
statele noi integrate n Centru i Estul Europei nu pot garanta nc un proces
juridic independent, competent i de ncredere;

noile state membre au n componena populaie minoriti naionale sau

lingvistice, ultimii ani demonstrnd c procesul de integrare al acestor
minoriti este unul anevoios;

nu n cele din urm, povara pentru bugetul federal al primirii n Uniunea

European a unor state relativ srace , care ar deveni consumatoare de
ajutoare.
Prin decizia de aderare a rilor din Estul Europei la Uniunea European,

caracterul geopolitic a primat n faa celui economic. Dac din punct de vedere
politic, decizia este binevenit i n interesul viitorului Uniunii ca putere
mondial, din punct de vedere economic nu putem afirma acelai lucru. Exist
deja un decalaj considerabil ntre statele foste comuniste i rile membre, i
chiar i ntre statele membre.

Weber Renate, Un concept romanesc privind viitorul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi, 2001, p.396

35

Alt argument n favoarea extinderii poate fi faptul c, n domeniul

cercetrii nicio ar european orict de dezvoltat ar fi, nu poate rezista
concurenei de peste ocean dect dac i-ar realiza proiectele n colaborare cu
alte state membre. Nivelul cheltuielilor pentru cercetare nu este mai mic, dar
alocrile se fac dispersat. Acest lucru nu poate dect s duc la accentuarea
decalajului dintre Europa i celelalte zone. Doar o Europ supranaional poate
face fa evoluiei tehnologice care are loc la ora actual n lume cu viteze foarte
mari. rile foste socialiste pot fi folosite i ele n acest sens, deoarece au pe de
o parte fora de munc calificat i ieftin, iar pe de alt parte acest demers ar
asigura noi locuri de munc.
Un alt argument pro extindere a Uniunii Europene este acela c Statele
Unite ale Americii joac un rol din ce n ce mai important n lume. De aceea
sunt raiuni puternice pentru ca Europa s devin o adevarat putere mondial,
doar aa ea va putea face fa procesului de globalizare i va influena n mod
real viaa economic internaional.
Cumulativ ns, impactul economic i politic al ultimului val de extindere
este semnificativ, Uniunea European devenind cea mai important putere
economic, n termeni de produs intern brut, ca urmare a lrgirii spre Est.

2.3. Costuri i beneficii ale integrrii pentru rile din aceast

regiune
Pentru popoarele din Europa Central i de Est, Europa simboliza valorile
la care cei care au trit, mai bine de o generaie, n perioada Cortinei de Fier i a
Rzboiului Rece, aspirau s se rentoarc. Dar rentoarcere n Europa a fost mai
mult dect un simbol pentru aceste popoare: perspectiva aderrii, ca membru, la
UE le-a ajutat s transforme n ireversibil opiunea lor pentru o democraie
pluralist i o economie de pia i le-a ncurajat s mearg mai departe pe calea
reformei. Perspectiva acestei ancore de stabilitate a fost o condiie prealabil a
refacerii prosperitii economice, care la rndul su reprezint fundamentul
stabilitii pe termen lung n regiune.
36

Dar drumul acestor popoare ctre Europa nu a fost uor. Procesul de

transformare a determinat schimbri masive n ntreaga Europ Central i de
Est: nu toat lumea a beneficiat n egal msur de noile oportuniti aprute, iar
unele structuri asociate cu un sentiment de securitate au disprut.
Costurile reale ale extinderii nu pot fi cuantificate prin prisma bugetului
UE: efectele cele mai considerabile ale adaptrii au fost deja resimite n
viitoarele state membre.
Pentru popoarele din actuala Uniune European, stabilitatea i democraia
din Europa Central i de Est au dus deja la obinerea unor beneficii
semnificative, nu numai pe planul securitii, ci i al prosperitii: dezvoltarea
rapid a comerului a contribuit la crearea de oportuniti pentru libera iniiativ,
investiii, noi locuri de munc i o cretere economic marcat n Europa
Occidental.
Aceste beneficii vor fi consolidate i sporite, att pentru membrii mai
vechi, ct i pentru cei noi, odat cu realizarea extinderii n 2004, cu condiia ca
UE s rspund provocrii cu care se confrunt n prezent.
Beneficiile i oportunitile oferite de extindere depesc cu mult
potenialele obstacole, costuri i riscuri implicate de acest proces. Extinderea
este actul de politic extern de cel mai mare succes pe care l-a ntreprins UE. O
ntrziere a acestui proces sau abandonarea sa, ca urmare a neratificrii sale de
ctre oricare din membrii UE, ar constitui un eec politic major pentru Europa.
n plus, acest fapt ar presupune costuri considerabile att pentru UE, ct i
pentru rile candidate.
Un proces de extindere gestionat necorespunztor ar fi ns aproape la fel
de nefast. Dac UE nu continu reformele i ajustrile pe care le impune acum
extinderea, ea va rata poate pentrutotdeauna ansa de a face Europa mai
puternic i mai sigur, n interesul cetenilor ei, al vecinilor si i al lumii.
Principalul beneficiu pe care l prezint extinderea Uniunii Europene este
ansa de a realiza pacea i stabilitatea la scar european:1
1

http://ec.europa.eu/enlargement/archives/pdf/enlargement_process/past_enlargements/communication_strategy/
kok_introduction_ro.pdf

37

 Extinderea Uniunii Europene reunific progresiv continentul nostru, divizat

n urma ultimului rzboi mondial. n felul acesta, zona de pace, stabilitate i
prosperitate, de care vest-europenii s-au bucurat timp de mai multe generaii,
se extinde i n Europa Central i de Est. Scopul istoric al Comunitii
Europene, devenit n prezent Uniunea European, era s evite un conflict
sau chiar un rzboi, prin integrarea economic i politic a membrilor si.
Extinderea acesteia pentru a cuprinde i restul Europei este un beneficiu de o
inestimabil valoare.
n deceniul anterior, perspectiva de a deveni membru al UE a ajutat rile din
Europa Central i de Est s i consolideze procesul de rentoarcere la o
democraie pluralist i o economie de pia. Eforturile acestor ri pe calea
reformei i a tranziiei au fost sprijinite de UE. Stabilitatea care a fost astfel
realizat i creterea prosperitii sunt nu numai n beneficiul acestor ri, dar
i al actualelor state membre UE.
O dat cu sfritul Rzboiului Rece, s-a pus capt i divizrii artificiale a
Europei, dar perspectiva unor poteniale conflicte ntre grupurile i
minoritile etnice i naionale i-a fcut apariia n Europa Central i de Est.
Perspectiva aderrii la UE a eliminat multe din acest tip de probleme.
Procesul extinderii a dat oferit deja o serie de beneficii economice i poate
s le ofere n continuare. Printre acestea se numr:
O mai mare prosperitate pentru vechile i noile state membre, ca o

consecin a lrgirii pieei. Creterea rapid a relaiilor comerciale i de

investiii, n ultimii ani, ntre UE i viitoarele state membre a determinat
ctiguri economice substaniale. Aderarea, o dat cu abolirea controalelor la
frontier pentru mrfuri, va nsemna prezena nengrdit pe pia a noilor
state membre. Se preconizeaz de asemenea o serie de beneficii i ca urmare
a liberalizrii serviciilor, capitalului i forei de munc. Aceste beneficii sunt
de aceeai natur cu cele constatate n momentul introducerii pieei unice,
fr frontiere, n 1993.
Perspective economice mai bune pentru actualele state membre
Factorii care ar influena acest lucru includ:
38

 condiii egale de concuren pe piaa lrgit;

accesul la o for de muncbine calificat;
o cerere mai mare ca rezultat al procesului de cretere n noile state membre.
ansa noilor state membre de a ajunge la nivelul de prosperitate din Europa
Occidental.
Factorii care ar influena acest lucru includ:
un volum mai mare de investiii, pe lng fluxul de capital din ultimii ani,
care s conduc la creterea n continuare a productivitii, calificrilor i
transferului de tehnologie,
un cadru juridic i economic stabil oferit de apartenena la UE;
acordarea de asisten din fonduri comunitare.
Noii membri nregistreaz rate de cretere mai mari dect UE. Meninerea
acestei situaii va avea urmtoarele consecine :
reducere a decalajelor economice i sociale;
venituri i standarde sociale mai ridicate;
scderea tentaiei de a migra n alte ri ale UE .
Aderarea noilor membri d ansa Uniunii Europene de a-i reforma
politicile economice i sociale n domenii unde se simte deja nevoia unor astfel
de reforme. Extinderea nu este o ameninare, ci un imbold pentru rennoire.
UE poate s nvee de la noii membri i din experiena acestora n
realizarea reformelor economice i sociale. Unii dintre acetia au operat
schimbrile necesare mai rapid dect actualii membri ai UE.
Extinderea i schimbrile pot s aduc beneficii pe termen lung, dar trebuie inut
cont i de faptul c apariia acestora poate fi precedat de o serie de costuri i c
vor exista att ctigtori, ct i nvini. Provocarea este legat de modul n care
se gestioneaz schimbarea.
Eficacitate sporit n combaterea criminalitii pe plan internaional
Viitoarele state membre i-au intensificat colaborarea, prin intermediul forelor
de poliie i aparatului judectoresc, n aplicarea legii. Traficul internaional de
droguri i fiine umane devine mai uor de controlat pe msur ce rile din
39

Europa Central i de Est adopt standarde comune, monitorizate de ali membri

UE. Protecia frontierelor acestor state cu tere ri se mbuntete.
Un control mai eficient al imigrri
Viitorii membri colaboreaz pentru a reglementa fluxul de imigrani i solicitani
de azil din alte ri.
Protecia mediului nconjurtor
Pe msur ce viitorii membri se conformeaz legislaiei comunitare privind
poluarea aerului i a apei, mediul nconjurtor din aceste state devine tot mai
sigur pentru cetenii lor i pentru cetenii din rile nvecinate. Politica UE i
va ajuta astfel s i conserve bogatul patrimoniu de specii i habitaturi naturale
Standarde superioare de securitate nuclear
Uniunea European i extinde bogata cultur a securitii n rile Europei
Centrale i de Est i aduce instalaiile nucleare din aceste state la standarde
superioare de securitate.
Standarde alimentare
Standardele UE pentru protecia consumatorului vor fi meninute: standardele n
actualele state membre nu vor fi relaxate ca urmare a procesului de extindere, iar
cele din noile state membre vor asigura o protecie sporit.
Europa este sau ar trebui s fie o adevrat uniune politic. Dac aceast dorin
politic este mprtit de politicienii i popoarele Europei, atunci ea va deveni
realitate.
Non-extinderea
O ntrebare ipotetic
Se pune uneori ntrebarea Care ar fi costul nerealizrii extinderii? Pot fi
calculate oare consecinele pe care le-ar avea nerealizarea de ctre UE a
preconizatei sale extinderi tot aa cum au fost calculate costurile nonEuropei nainte ca UE s pun bazele pieei unice? Cele dou situaii difer.
Extinderea UE este un proces aflat n desfurare de peste un deceniu, care
a dat deja rezultate: nu se poate s dm ceasul napoi. n plus, raiunile
extinderii nu sunt numai economice, ci i politice, fiind greu de cuantificat.
40

ntrebarea merit ns un rspuns. Ea ne oblig s trecem n revistrezultatele i

perspectivele procesului de extindere.
Ce s-a realizat pn n prezent?
Perspectiva aderrii la UE a accelerat procesul de transformare n Europa
Central i de Est ce a urmat dup cderea comunismului.
Apariia democraiilor stabile n acea regiune a ntrit securitatea Europei pe
ansamblul ei. Cauzele conflictelor, cum ar fi problemele legate de minoriti i
de frontiere, au fost nlturate.
Creterea rapid a comerului a nsemnat noi piee i investiii pentru membrii
UE: viitoarele state membre desfoar deja cea mai mare parte a comerului lor
cu UE.
Fr proiectul extinderii UE, multe din aceste ctiguri nu ar fi fost posibile.
Ce ne rezerv viitorul?
O ntrziere a extinderii sau abandonarea acesteia, ca rezultat al
neratificrii de ctre statele membre UE, ar constitui un eec politic major pentru
Europa. ntr-o asemenea situaie, att Uniunea European, ct i rile candidate
ar avea de suportat costurile:1
Nerealizarea extinderii pieei unice, avnd drept rezultat o cretere mai mic n
rile candidate, ar lipsi UE de ctiguri economice.
Pentru rile candidate, acest lucru ar diminua stimulentele pentru realizarea
reformei, ar descuraja investiiile strine i ar reduce creterea economic.
O astfel de situaie ar putea fi o surs de instabilitate politic, cu posibile
repercusiuni pentru UE. Ea ar duce la o escaladare a riscurilor n regiunea
Balcanilor, unde pacea i stabilitatea sunt nc fragile.
n absena extinderii, UE ar fi mai puin capabil s combat criminalitatea
organizat, imigraia ilegal i terorismul.
Deziluzionarea rilor candidate ar alimenta euroscepticismul din UE i din alte
regiuni.
Astfel, costurile nerealizrii extinderii att pe plan politic, ct i pe plan
economic ar fi ridicate i ar fi suportate de actualii membri, precum i de cei
1

http://ec.europa.eu/enlargement/archives/pdf/enlargement_process/past_enlargements/communication_strategy/
kok_introduction_ro.pdf

41

exclui. Aceasta ar presupune nu numai pierderea beneficiilor n viitor, dar i

irosirea eforturilor i investiiilor din trecut. Ceilali europeni ar rmne
vecinii UE, nite vecini suprai i plini de resentimente, mai puin dispui s
participe la rezolvarea problemelor care depesc frontierele naionale din
Europa sau la mprirea responsabilitii de a modela rolul Europei n lume.

2.4. Extinderi viitoare

n termeni strict economici, viitoarea extindere a Uniunii Europene
nseamn integrarea unui grup de ri care constituite o economie mare i bogat
cu 375 de milioane de locuitori, cu un grup de ri mult mai puin bogate, cu o
populaie total de 75 de milioane de locuitori. Att teoria ct i experiena
trecut pot ghida n evaluarea consecinelor economice posibile.
n termeni relativi, creterea populaiei (20%) i a suprafeei (23%)
rezultate din extinderea din 2004 nu sunt superioare celor din extinderile
precedente.
Conform site-ului Comisiei Europene, exist cinci ri candidate la
aderare: Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia
i Turcia.1 De asemenea, Consiliul European le-a oferit tuturor rilor din
Balcanii de Vest Albania, Bosnia i Heregovina i Kosovo perspectiva aderrii
la Uniunea European n viitor.
Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei 2 a solicitat aderarea la Uniunea
European n martie 2004 i a primit opinia favorabil a Comisiei Europene n
noiembrie 2005. Prin urmare, o lun mai trziu, Consiliul European a decis s
acorde acestei ri statutul de ar candidat.
Ca urmare a reformelor considerabile din 2009, s-au nregistrat noi
progrese din partea acestei ri n ceea ce privete reforma Parlamentului, a
poliiei, a sistemului judiciar, a administraiei publice i a proteciei
minoritilor. Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei trebuie s continue s
1
2

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.189
idem.

42

nregistreze progrese referitor la dialogul dintre actorii politici, la reforma

sistemului judiciar i a administraiei publice, la combaterea corupiei, la
libertatea de exprimare i la mbuntirea mediului de afaceri.
n 2011, Comisia European a recomandat pentru a treia oar consecutiv
nceperea discuiilor de aderare cu Macedonia, ns Grecia a blocat lansarea
discuiilor de aderare din cauza disputei ndelungate asupra numelui dintre cele
dou ri vecine.1
Islanda a primit avizul favorabil al Comisiei Europene n februarie 2010,
ca urmare a depunerii cererii de aderare n iulie 2009.2
Consiliul European a decis n iulie 2010 c pot ncepe negocierile de
aderare cu Islanda. Nivelul de integrare al Islandei n structura european este
oricum ridicat prin intermediul participrii acesteia la Spaiul Economic
European (SEE), Spaiul Schengen, AELS i NATO. Ca membru al SEE, Islanda
particip deja la piaa unic i contribuie din punct de vedere financiar pentru
coeziunea economic i social a Europei. De asemenea, o mare parte a
legislaiei comunitare se aplic n Islanda i particip, fr drept de vot, la
numeroase programe ale Uniunii

Europene, n domenii legate de mediul

nconjurtor, educaie i cercetare. n calitate de membru AELS nc din 1970 i

n baza unui acord de comer liber cu CEE din 1972, dou treimi ale exporturilor
Islandei se ndreapt ctre statele membre ale Uniunii Europene.
Din punct de vedere economic, Islanda este considerat a avea o economie
de piaa funcional, ns restriciile din calea liberei circulaii a capitalului i
anume slbiciuni ale sectorului financiar trebuie corectate pentru ca aceasta s
poat face fa pe termen mediu i lung presiunilor concureniale de pe piaa
unic a Uniunii Europene.
De asemenea, se impun msuri de diminuare a ratei inflaiei i omajului,
care nregistreaz valori fr precedent de mari n istoria rii. Progresele
Islandei sunt remarcabile i este doar o chestiune de timp pn cnd aceasta va
deveni stat membru cu drepturi depline.
1

Ibidem.
Nita Ion, Constructia Europeana UE, Editura Independenta Economica, 2010, p.25.

43

Parlamentul din Muntenegru1 a declarat independena fa de Uniunea

Statal Serbia i Muntenegru n anul 2006; n 2008, Muntenegru a depus cererea
de aderare i a primit acordul Comisiei Europene n anul 2010. Negocierile
propriu-zise au nceput n iunie 2012, principalele puncte fierbini fiind
reprezentate de implementarea reformelor n domeniile statului de drept i
drepturilor fundamentale, n special n lupta mpotriva corupiei i crimei
organizate.
Serbia 2 a fost identificat ca un stat potenial candidat pentru aderarea la
Uniunea European cu ocazia Consiliului European de la Salonic din anul 2003.
Aceasta a depus cererea oficial de aderare n anul 2009 i a primit acceptul
Uniunii Europene n martie 2012. Dei relaiile cu Kosovo nu sunt nc transate,
Serbia a continuat punerea n aplicare a agendei sale de reform politic, fiind
obinute unele rezultate pozitive n ceea ce privete combaterea crimei
organizate i a corupiei. Sunt ns necesare eforturi suplimentare privind
reforma sistemului judiciar i a administraiei publice, precum i n ceea ce
privete reconcilierea n regiune, n special cu Croaia i cu Bosnia i
Heregovina.
Turcia3 a fost una dintre primele ri care a dorit colaborarea cu CEE, nc
din anul 1959. Aceast colaborare s-a concretizat sub forma unui acord de
asociere, numit Acordul de la Ankara, semnat n septembrie 1963. Principalul
obiectiv era acela de a crea o uniune vamal pentru produsele agricole, n
vederea mbuntirii condiiilor de via ale cetenilor turci i reducerea
decalajelor dintre Turcia i rile membre ale comunitilor europene.
Candidatura oficial a Turciei de a adera la construcia european a fost
nregistrat la data de 14 iulie 1987, conducnd la instaurarea unei uniuni
vamale ntre Uniunea European i aceasta la 1 ianuarie 1996. Consiliul
European de la Helsinki din decembrie 1999 a acordat Turciei statutul de ar
candidat, pe baza recomandrilor Comisiei Europene. De la acordarea
1

idem.
Comisia European Extinderea, EuBookshop, 2014, disponibil pe site-ul
http://bookshop.europa.eu/ro/extinderea-pbNA7012019/?CatalogCategoryID=sciep2OwkgkAAAE.xjhtLxJz
3
idem.
2

44

statutului de ar candidat, Turcia a nceput un proces intens de reforma

politic. i-a modificat Constituia, introducnd reforme eseniale ale sistemului
sau politic i juridic i al drepturilor fundamentale. Reformele limiteaz
competena instanelor militare, restructureaz Curtea Constituional, ofer
baza pentru adoptarea de msuri speciale de protejare a drepturilor femeilor i
ale copiilor, garanteaz protecia datelor cu caracter personal. Turcia a
implementat reforme permanente n privina drepturilor omului.
Negocierile turco-europene au cunoscut o nou stagnare n a doua jumtate
a anului 2012, cnd Turcia a decis s nghee relaiile cu Consiliul European i
s nu participe la edinele acestuia pe perioada preediniei cipriote (1 iulie-31
decembrie 2012). Aceast atitudine fa de o instituie fundamental a Uniunii
Europene a ridicat mari semne de ntrebare cu privire la capacitatea Turciei de a
se conforma cerinelor comunitare.
Albania1 a fost un potenial candidat la aderarea n Uniunea European
ncepnd cu ianuarie 2003, i a aplicat n mod oficial pentru aderarea la Uniunea
European la data de 28 aprilie 2009. n octombrie 2012, Comisia European a
recomandat ns ca, nainte de nceperea negocierilor i declararea Albaniei ca
stat candidat oficial, aceasta s dovedeasc progrese substaniale n domeniicheie precum reforma sistemului administrativ i judiciar i revizuirea
procedurilor parlamentare.
Bosnia i Heregovina este un posibil candidat de aderare n Uniunea
European, angajat ntr-un proces de negocieri cu Uniunea European viznd, pe
termen lung integrarea sa n cadrul Uniunii. Acest stat a fcut ns progrese
limitate n ceea ce privete reformele-cheie.
Nu au fost eliminate incopatibilitatile dintre Constituia acestei ri i
Convenia european a drepturilor omului, n ciuda hotrrii n acest sens a
Curii Europene a Drepturilor Omului. Singurele progrese majore au vizat
eliminarea vizelor i msuri de liberalizare a circulaiei produselor.
Kosovo este un candidat potenial la aderarea n Uniunea European, dar
cel puin deocamdat aderarea este pus sub semnul ntrebrii datorit faptului
1

Dragan Gabriela, Uniunea Europeana. Etape, institutii, mecanisme. Editura ASE, Bucuresti, 2013, p.192

45

c o parte dintre statele membre ale Uniunii Europene nu i-au recunoscut

independea. n plus, Kosovo trebuie s rspuns unor provocri importante n
ceea ce privete reforma administraiei publice i a sistemului judiciar, fiind
necesare eforturi suplimentare pentru a combate corupia, crima organizat i
splarea banilor.
Fr ndoial, contextul actual, nc afectat de criza economic, presupune
eforturi semnificative att din partea statelor candidate i potenial candidate, ct
i din partea Uniunii Europene. rile candidate trebuie s fie mai riguroase n a
demonstra c vor fi capabile s-i asume n ntregime rolul de membri ai
Uniunii, iar Uniunea, la rndul ei, pe lng dialog i supraveghere, trebuie s
sprijine activ eforturile de redresare economic, stabilizare macroeconomic i
consolidare fiscal ale rilor implicate n procesul de aderare.

46

CAPITOLUL III
ROMANIA MEMBRA A UNIUNII EUROPENE

3.1. Evolutia relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana

Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea
ferma a acestor state de a dopta modelul economiei libere au reprezentat doua
evenimente fara precedent in istoria modiala.
Inca din 1990, Romania, ca de altfel si celelalte tari din Europa Centrala si
de Est, a vazut in Uniunea Europeana un punct de sprijin si o sansa pentru
relansarea economica.1
1

Weber Renate, Un concept romanesc privind viitorul Uniunii Europene, Editura Polirom, Bucuresti, 2001,
p.377

47

Dupa cincizeci de ani de izolare, Romania a considerat ca a venit timpul sa

redevina o tara europeana, sa adopte spiritul european, punerea in practica a
acestor deziderate fiind posibila numai prin aderarea la Uniunea Europeana.
Intrebarea care s-a ridicat la acel moment si pare a astepta si in prezent un
raspuns a fost: cat de pregatite sunt Romania si Uniunea Europeana sa faca fata
exigentelor unui proces de extindere?1
Dobandirea statutului de mebru al Uniunii Europene intr-un timp cat mai
scurt constituie o prioritate absoluta a politicii romanesti. Mai mult, in ultimii
cinci-sase ani, aproape fara exceptie, programele de guvernare s-au bazat pe
indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana. Romania s-a confruntat
cu o situatie de o importanta majora pentru viitorul sau: in functie de rezultatele
concrete ale negocierilor de aderare demarate la 1 ianuarie 2000, rutele pe
care s-a inscris Romania in cursa pentru eficienta, competitivitate, dezvoltare si
stabilitate au fost altele. Un fapt este remarcabil: demararea negocierilor de
aderare a reinviat speranta, a intarit credinta romanilor ca vor putea deveni
cetateni cu drepturi depline ai Europei.
Aspiratia Romaniei de a se integra in Uniunea Europeana este expresia
fireasca a identitatii de idealuri, valori si principii, a vocatiei sale de tara
democrata, profund ancorata prin traditii, cultura si civilizatie in spatiul unic
european.2
Pentru Romania, ca si pentru celelalte state candidate est-europene,
participarea la Uniunea Europeana cuprinde ca principale costuri eforturile
financiare care trebuie depuse, atat in perioada dinaintea aderarii propriu-zise,
cat si in cadrul perioadei de tranzitie, dupe ce au dobandit calitatea de membru,
pentru a se conforma obligatiilor si cerintelor diferitelor politici sectoriale
comunitare.
Din punct de vedere al Romaniei, atat la nivel oficial, cat si ca expresie a
vointei populare, nu exista alternativa viabila la orientarea politica inspre
1

idem.

Weber Renate, Un concept romanesc privind viitorul Uniunii Europene, Editura Polirom, Bucuresti, 2001,
p.377.

48

Uniunea Europeana. Pana si in mediul politic, caracterizat de convulsiile

specifice tranzitiei romanesti, a fost atins un consens cu privire la aderarea
Romaniei la structurile Uniunii Europene.
Calitatea de membru al Uniunii Europene va avea un impact major asupra
tuturor aspectelor vietii economica, politice si sociale. Implicatiile economice
vor fi precumpanitoare; se vor inregistra insa mutatii radicale si in domeniile
politic, de securitate, social si cultural.
Romnia a nceput drumul su ctre Uniunea European la 1 februarie
1993, dat la care a fost semnat Acordul de Asociere a Romniei la Uniunea
European, document intrat n vigoare doi ani mai trziu. Romnia depunea
oficial cererea de aderare la Uniune n iunie 1995, iar n decembrie 1999,
Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu Romnia,
alturi de alte ase state. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie
2000.2
Negocierile de aderare au fost ncheiate la nivel tehnic n cadrul
Conferinei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie
confirmat de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie din
acelai an.
n acelai timp, Consiliul a reafirmat i calendarul de aderare: aprilie 2005
- semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 - aderarea efectiv. n
perioada 1998-2006, Comisia European a prezentat anual documente de
evaluare privind parcursul european al Romniei, aceste documente fiind de
dou tipuri: rapoarte privind stadiul pregtirilor n vederea aderrii i, respectiv,
dup semnarea Tratatului de Aderare, rapoarte comprehensive de monitorizare n
care era prezentat stadiul ndeplinirii angajamentelor asumate de Romnia n
negocierile de aderare.
La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de Aderare a
Romniei i Bulgariei la Uniunea Europeana de ctre Romnia i Bulgaria i de
ctre reprezentanii statelor membre ale Uniunii.
2

http://www.mae.ro/node/1540

49

Ulterior semnrii, Tratatul a fost supus procesului de ratificare n toate

statele membre ale Uniunii Europene.
Dup finalizarea procesului de ratificare n toate statele membre, n
noiembrie 2006, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1
ianuarie 2007.
Tabelul nr. 4.
Scurt istoric al relaiilor dintre Romnia i Uniunea European
1993
1995
1997
1998
1999

2000
2002
2003
2004
2005

2007
2011
2013
2014

-1 februarie- Semnarea Acordului de Asociere a Romaniei

la Uniunea Europeana
-1 februarie- intra in vigoare Acordul European
-iunie- Romania depune cererea de aderare la Uniunea
Europena
-iulie- Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care
include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana
-noiembrie- Comisia Europeana publica primul Raport de
Tara privind procesul de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana
-iunie- Romania adopta Planul National de Aderare la
Uniunea Europeana
-decembrie- La Helsinki, Consiliul European decide
inceperea negocierilor cu sase tari candidate, printre care si
Romania
-februarie- in cadrul reuniunii Consiliului Uninii Europene
pentru Afaceri Generale, dedicata lansarii Conferintei
Interguvernamentale, are loc deschiderea oficiala a
negocierilor de aderare a Romaniei
-decembrie- Consiliul European de la Copenhaga a
exprimat srijinul pentru obiectivul aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana in 2007.
-26 martie- Comisia Europeana prezinta editia revizuita a
Parteneriatului de Aderare cu Romania.
-17 decembrie- La Consiliul European de la Bruxelles,
Romania primeste confirmarea politica a incheierii
negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.
-13 aprilie- Romania a primit avizul conform al
Parlamentului European pentru semnarea Tratatului de
Aderare.
-26 aprilie- Semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si
Bulgariei la Uniunea Europeana.
16-17 iunie- Primul Consiliu European la care Romania a
participat in noua sa calitate de observator.
-1 ianuarie- Romnia devine Stat Membru al Uniunii
Europene.
-martie- data int pentru aderarea Romniei la spaiul
Schengen.
Romania a incheiat anul 2013 cu cea mai mare crestere
economica procentuala din Uniunea Europeana.
Romania intra in etapa adoptarii monedei euro.

Sursa: http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm

50

La 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Calitatea de stat membru implic att drepturi, ct i obligaii. Toate acestea
deriv din tratatele i legislaia adoptate de Uniunea European de la nfiinare
pn n prezent, asemenea oricrui alt stat membru al Uniunii Europene.

3.2. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Aderarea Romniei la Uniunea European a avut loc la 1 ianuarie 2007.
Aceast dat a fost propus la summitul de la Salonic din 2003 si confirmat la
Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de tar privind progresele Romniei din
octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dat de
aderare pentru Romnia si Bulgaria. Cele dou tri au semnat Tratatul de aderare
pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumnster din Luxemburg.
Figura nr. 6.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Sursa: www.gandul.info

Trecerea Romaniei de la etapa normativa a integrarii prin raportarea la

reglementarile acquis-ului comunitar, la etapa europenizarii prin consolidarea

51

sistemului socio- economic, reprezinta cea mai mare provocare a perioadei

2005-2008. Acest proces reprezinta, de fapt, a doua mare modernizare a
Romaniei.1
Prin aderarea la Uniunea European, Romnia a dobndit toate drepturile
deinute de statele membre ale Uniunii.
n calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romnia particip la
realizarea politicilor comunitare, are drept de vot n toate reuniunile Consiliului
Uniunii Europene, va deine preedinia la nivelul Consiliului, avnd astfel un
rol activ n toat activitatea Uniunii Europene.
Tot n baza acestei caliti, Romnia va avea reprezentani n instituiile
comunitare, respectiv n Parlamentul European, Consiliul de Minitri, Comisia
European, CJCE, TPI, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic i Social.
Reprezentanii Romniei n Parlamentul European vor fi alei de ctre poporul
romn la data de 25.11.2007, la votul organizat n acest scop.
Romniei i revin ns i o serie de obligaii n urma aderrii la Uniune.
n vederea integrrii depline la structurile comunitare, Romnia trebuie s
continue n ritm accelerat reformele n toate domeniile, n caz contrar, existnd
riscul activrii clauzelor de salvgardare.
O mare responsabilitate revine Romniei n ceea ce privete asigurarea
securitii Uniunii, avnd n vedere c, n urma aderrii, grania de nord i de est
a rii noastre a devenit grani a Uniunii Europene.
n acest sens, pe lng msurile de securizare a granielor, Romnia a luat
msuri de introducere a vizelor pentru unele state nemembre ale Uniunii
Europene.
Se impune o mai rapid adaptare la legislaia Uniunii, cu prioritate la
legislaia privind dreptul de proprietate, legislaie care de multe ori nu a fost
respectat n ara noastr, dup cum a constatat Curtea European a Drepturilor
Omului, cu ocazia soluionrii unor plngeri cu care a fost sesizat.
Prin aderarea Romniei la Uniunea European, cetenii romni au devenit
ceteni ai Uniunii Europene. Astfel, acetia beneficiaz, att pe teritoriul
1

Du O. - Tratatul de aderare la Uniunea European - Exigene n procesul integrrii Romniei, Ed.

Universitar, Bucureti, 2010, p.73-88

52

statelor membre ale Uniunii, ct i pe teritoriul statelor tere, de drepturile

conferite de tratatele Uniunii Europene tuturor cetenilor europeni.
Un prim drept conferit cetenilor romni dup aderare, este acela de liber
circulaie n toate statele Uniunii Europene, documentul de identitate nemaifiind
n mod obligatoriu paaportul, fiind suficient cartea de identitate.
n calitate de ceteni ai Uniunii Europene, cetenii romni aflai n
strintate beneficiaz de protecie consular din partea tututror statelor membre
ale Uniunii Europene, caz n care, orice cetean romn poate cere protecie
ambasadei sau consulatului oricrui stat membru al Uniunii Europene de pe
teritoriul unui stat nemembru al Uniunii, n cazul n care Romnia nu are
ambasad sau consulat n acel stat. Cetenii romni beneficiaz de drept de
reziden pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
Ceteanul Uniunii are o serie de drepturi precum dreptul la vot n alegerile
municipale, el se bucur de protecie din partea autoritilor, are dreptul de
petiie la Parlamentul European i se poate adresa Mediatorului european ceea
ce este Ombudsman-ul.1
Exist ns i unele restricii ale drepturilor cetenilor Uniunii Europene,
acestora putndu-lise restriciona dreptul de liber circulaie sau de reziden pe
teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ns aceste restricii pot fi
luate numai pe motive de politic public, securitate public sau sntate
public. 2
Nu pot fi luate restricii pentru motive economice, de asemenea nici
existena unor condamnri penale anterioare a unei persoane nu duc obligatoriu
la luarea restriciei fa de persoana n cauz.
Un exemplu concret de restricie a dreptului de reziden a mai multor
persoane a avut loc recent n Italia, printre persoanele n cauz numrndu-se i
ceteni romni.

Muraru Ioan, Tnsescu Elena Simina, Cetenia european, Editura All Beck, Bucureti, 2003, p.4

http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/reviste_drept/annales_10_2007/luca_ro.pdf

53

Restricia s-a dispus pe motiv de securitate public, autoritile italiene

lund aceast msur urmare acuzrii unui cetean romn de moartea unei
contese.
Cazurile cetenilor romni au fost apreciate de autoritile italiene ca
urgente, astfel c acetia au fost expulzai fr s li se acorde posibilitatea s
atace deciziile emise de statul italian i fr a li se acorde cel puin o lun pentru
prsirea Italiei.
Tot n virtutea aplicrii legislaiei europene, cetenii romni care au comis
infraciuni pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene i s-au ntors n
Romnia pentru a scpa de pedeaps, sunt arestai de autoritile romne i
trimii n statul respectiv pentru a fi judecai, n baza mandatului european de
arestare emis de acel stat.
n vederea evitrii unor situaii de acest fel, cetenii romni vor trebui s
respecte cu strictee legislaia european att pe teritoriul Romniei ct i pe cel
al oricrui alt stat membru al Uniunii Europene ct i legislaia oricrui stat
nemembru al Uniunii, cnd se afl pe teritoriul acestuia.
Statutul Romniei n Uniune Dup semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie
2005, Romnia a devenit stat n curs de aderare, obtinnd statutul de observator
activ la nivelul tuturor institutiilor comunitare, fiind necesar asigurarea
prezentei reprezentantilor romni la nivelul institutiilor europene si al grupurilor
de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Romnei s si
exprime punctul de vedere, fr drept de vot, n procesul de luare a deciziilor la
nivel comunitar, putnd astfel influenta aceste decizii si promovndu-si
interesele nationale.
Dup aderare Romnia a trecut de la statutul de observator activ la cel de
membru cu drepturi depline. Romnia a devenit a saptea tar din UE dup
numrul de locuitori. Tara desemneaz 35 de deputati pentru Parlamentul
European, dar numrul acestora va scdea printr-o reorganizare a locurilor din
Parlament stipulat n Tratatul de la Nisa. Limba romn a devenit una dintre
limb oficial|limbile oficiale ale Uniunii (a saptea dup numrul de vorbitori, n
concurent strns cu olandeza, urmnd ca oricare cettean al UE s se poat
54

adresa institutiilor n aceast limb. Denumirea de Uniune European, n

limba romn, a primit statut oficial.
Efectele asupra viitorului Uniunii privind amplasarea geopolitic a
Romniei va influenta politica UE cu privire la relatiile cu Europa de Est,
Orientul Mijlociu, Turcia si Asia. Prin Initiativa de Cooperare n Sud-Estul
Europei (SECI), Romnia are o oportunitate de a-si demonstra suprematia n
regiune.
Integrarea n Uniunea European a influentat si relatiile regionale ale Romniei.
n consecint, Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state esteuropene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina,
Belarus si Turcia.
Oficialii consider c tara face parte att din Europa Central ct si din Balcani.
Acest lucru reflect ambitiile dualiste ale guvernului romn, care doreste
mbunttirea integrrii euro-atlantice a trii, concomitent cu crearea unei zone
de stabilitate la Marea Neagr.

3.3. Avantaje si dezavantaje ale integrarii Romaniei

la Uniunea Europeana
Politica Romaniei de integrare in Uniunea Europeana tine seama de o idee
fundamentala potrivit careia aceasta integrare este o necesitate durabila, ceea ce
inseamna o suma de exigente economice, sociale, politice, culturale, pentru
indeplinirea carora trebuie sa actioneze concertat intreaga populatie.1
Aderarea Romaniei este asadar o optiune generala, ce se gaseste in relatie
cu reforma economica, cu edificarea noii societati democratice. Ea implica
numeroase costuri (dezavantaje), generand insa si beneficii (avantaje),
economice si sociale substantiale pe termen lung.
Dintre avantajele economico-sociale ale extinderii Uniunii Europene
pentru Romania pot fi mentionate:2
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene.Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,

Timisoara 2005, p.63.
2
idem.

55

 cresterea economica;
cresterea investitiilor straine directe;
protectia sporita a consumatorilor;
micsorarea fiscalitatii, prin extinderea pietelor de capital;
dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat;
stimularea concurentei;
acces pe piata muncii din statele Uniunii Europene si imbunatatirea
substantiala a standardelor de viata a populatiei.
Pe termen scurt, efectele pozitive ale politicii romanesti de integrare
constau in principal in:1
stimularea activitatii economice, a productiei, indeosebi a celei pentru export;
imbunatatirea exportului, sub aspect cantitativ, calitativ si structural, ca si
stimularea importului rational;
impulsionarea restructurarii economice, in special a celei industriale;
stimularea infuziei tehnologice si stiintifice;
ameliorarea calitatii productiei;
utilizarea eficienta a asistentei financiare externe;
stabilirea preturilor pe piata interna si jugularea inflatiei;
imbunatatirea functionarii pietelor financiare (a pietei monetare, valutare, dar
si a pietei de capital- a bursei).
Pe termen lung, avantajele economice si sociale ale integrarii privesc:2
ridicarea nivelului de eficienta economica a

activitatii, bazata pe o

rationalitate stiintifica, manageriala si ecologica;

crearea unei zone de comert liber, prin eliminarea barierelor vamale si a calor
netarifare din calea comertului reciproc;
corelarea preturilor din Romania cu cele din tarile avansate si corelarea
veniturilor populatiei, in special a salariilor;
1

Costea M., Costea S. - Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana - Provocri i perspective, Ed. Institutul
European, Bucureti, 2007
2

idem.

56

 ridicarea nivelului de dezvoltare a economiei nationale, prin reducerea

decalajelor fata de Uniunea Europeana;
instaurarea unei diplomatii realmente eficiente, prin lichidarea oricarei
tendinte de superficialitate, de automatism politic, de dimensiuni privind
corelarea interesului national cu cel global.
In domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse in primii ani de la
aderare dar pe termen lung integrarea va duce la cresterea productivitatii
agricole, la stimularea dezvoltarii exploatarilor agricole mijlocii si mari, la
imbunatatirea accesului produselor agricole pe piata Uniunii Europene si
disparitia tuturor barierelor comerciale, precum si la incetinirea migrarii fortei
de munca din agricultura.
In plan mai general, cetatenia europeana va conferi romanilor dreptul de a
calatori, de a munci si de a se stabili in orice stat membru al Uniunii Europene.
Un cetatean al unui stat membru poate vota si chiar candida in statul de resedinta
in alegerile locale si pentru Parlamentul European. In acelasi timp, toti cetatenii
europeni au dreptul la protectie consulara si diplomatica, atunci cand viziteaza
tari din afara Uniunii.
Punerea in aplicare a acquis-ului comunitar antreneaza costuri foarte mari
in domeniul mediului, agriculturii, transporturilor, politicii regionale, dezvoltarii
economice si armonizarii legislative.
In literatura economica de specialitate, costurile integrarii sunt denumite si
costuri pulice, intrucat sunt suportate de la bugetul de stat si platite, pana la
urma, de fiecare contribuabil.1
Costurile publice legate de integrare, la randul lor, pot fi de mai multe
feluri, dintre care, patru categorii sunt mai reprezentative;
1) costuri legate de adoptarea normelor si politicilor comunitare, respectiv
costuri cu crearea noilor institutii sau modificarea celor existente, formarea
personalului necesar;
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene.Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,

Timisoara 2005, p.65.

57

2) costuri legate de respectarea si implementarea standardelor europene,

incluzand aici: standardele de mediu, de calitate, costuri legate de
modernizarea infrastructurii de transport;
3) costuri generate de asumarea statutului de membru, dupa aderarea Romaniei,
ceea ce va reprezenta contributia tarii le bugetul comunitar; o cota-parte din
acestea sunt suportate si ante-aderare, sub forma co-finantarii obligatorii la
programele de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD);
4) costuri legate de modernizarea insasi a economiei nationale, legate in
principal de modernizarea capacitatilor productive, cresterea competitivitatii
produselor.
In afara acestor costuri publice legate de integrare, mai sunt si costuri
private, platite de patroni, adica de societatile comerciale private. Multi patroni
spun ca nu au de unde sa sustina aceste costuri, mai ales odata cu disparitia
facilitatilor fiscale, care ar putea duce la faliment multe din firmele mici si
mijlocii din Romania, dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana. Studii
efectuate in tarile central si est-europene, care au aderat la 1 mai 2004, arata ca
pentru a produce la normele europene, unele firme trebuie sa suporte costuri
care pot ajunge la 500.000 euro.1
De asemenea, pot fi evidentiate si costuri individuale, cele suportate de
fiecare contribuabil, cum ar fi:
costuri pentru educatie;
consturi pentru a lucra in strainatate;
costuri de reconversie profesionala;
costuri pentru participarea la noile fonduri de pensii private.
Pentru prima data in Romania, InstitutulEuropean din Romania (IER) a
realizat, la jumatatea anului 2004, o evaluare partiala a costurilor aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana. Cele 12 studii de impact elaborate cu acest
prilej evalueaza costurile globale si beneficiile integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana. Astfel, se apreciaza costurile aderarii ca fiind aproximativ 14,5
1

idem.

58

miliarde de euro pentru perioada 2007-2009, din care contributia Uniunii

Europene ar fi de 8,9 miliarde de euro.
Insa, studiile de impact au aratat ca aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana in 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva, atat din punct de
vedere financiar, cat si din punct de vedere al dezvoltarii economice, al
modernizarii tarii, al nivelului de trai, comparativ cu o aderare mai tarzie sau cu
un scenariu izolationist. Cu alte cuvinte, daca s-ar rata aderarea la Uniunea
Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari.1
Costurile integrarii sunt, de fapt, in cea mai mare parte, costurile
modernizarii Romaniei, care oricum trebuie suportate, chiar in afara spatiului
comunitar, in ipoteza in care nu s-ar adera la Uniunii Europeana. Trebuie sa se
investeasca in autostrazi pentru a avea drumuri mai bune, si nu doar pentru a
integra. Investitiile pentru reducerea poluarii sau pentru imbunatatirea calitatii
apei potabile sunt oare facute doar de dragul Uniunii Europene, sau pentru ca
trebuie, pentru a ne asigura un viitor pe termen lung? Garantarea sigurantei
alimentare a populatiei cere conditii igienice in fabricile de lapte, in abatoare si
este o necesitate obiectiva, nu doar o cerinta impusa de Uniunea Europeana.
Asadar, cand se pune problema costurilor integrarii la Uniunea Europeana,
trebuie sa le consideram ceea ce sunt: costurile necesare pentru imbunatatirea
nivelului de trai al populatiei, si nu ceva exterior, impus din afara de altcineva.
Cateva exemple de costuri ale integrarii si modul de repartizare a
acestora: costurile pentru protectia mediului au fost evaluate, pentru urmatorii
20 de ani (2004-2025), la circa 29,5 miliarde euro, suportate astfel: 5,4 miliarde
euro de la bugetul de stat; 9,3 miliarde din fonduri comunitare; 7,8 miliarde
euro din investitii ale agentilor economici si 7,0 miliarde euro din alte surse
de finantare (fonduri de mediu, proiecte internationale, imprumuturi externe,
surse extrabugetare). In perioada 2005-2025, Romania va aloca anua circa 1%

Daianu Daniel, Romania si Uniunea Europeana.Inflatie, balanta de plati, crestere economica. Editura Polirom,
Iasi, 2002, p.145.

59

din PIB pentru mediu si transport, in timp ce contributia Uniunii Europene va fi

de 1,7% din PIB-ul Romaniei.1
Potrivit unor statistici oficiale contributia Romaniei la bugetul comunitar
va fi de aproximativ 2,5 miliarde euro in perioada 2007-2009, si nu de 5,6
miliarde, asa cum s-a vehiculat in mod gresit.2 Co-finantarea asigurata de
Romania pentru instrumente de pre-aderare nu poate fi considerata contributie la
bugetul comunitar- banii respectivi nu pleaca din tara, ci sunt investiti in
proiecte de modernizare a Romaniei, pentru crearea de locuri de munca,
drumuri, canalizari, modernizari de ferme intreprinderi.
Pe de alta parte, Romania va primi de la bugetul comunitar, in aceeasi
perioada (2007-2009) circa 11 miliarde euro, din care 6 miliarde de euro platiti
in aceasta perioada, urmand ca restul platilor sa se faca pe masura derularii
proiectelor.
Singurele costuri care pot fi asociate strict integrarii sunt cele legate de
crearea unor instiutii specifice de gestionare a fondurilor comunitare in
agricultura s.a. In plus, costurile monetare care trebuie acceptate drept costuri de
crestere/ dezvoltare/modernizare, produc efecte pozitive pe termen mediu si
lung, mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit.
Beneficiile integrarii sunt numeroase, si trebuie evaluate si in planul
efectelor non-monetare. Printre acestea, cele mai importante se refera la:3
modificarea comportamentului economic, bazat acum, in mare masura, pe
hazardul moral;
cresterea competitivitatii tehnologice, economice si comerciale;
imbunatatirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitatii si reducerii
riscurilor cauzate de incertitudine;
o predictibilitate si o stabilitate crescuta a mediului economic;
un climat economic si politic stabil, care va stimula o dezvoltare economica
durabila;
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene. Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,
Timisoara 2005, p.66.
2
3

idem.
Ni I. - Integrarea Romniei n Uniunea European , Editura Independena Economic, Piteti, 2007, 65

60

 cresterea competitivitatii pe piata interna, care va conduce la motivarea si

stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si
eficientei, prin dezvoltarea de noi produse si servicii, introducerea
tehnologiilor moderne in productie si diminuarea costurilor de productie;
dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si
piata fortei de munca;
accesul sporit pe pietele de capital europene, accesul sporit la noile
echipamente in sisteme informationale, la know-how-ul managerial si la
tehnicile organizationale utilizate in tarile dezvoltate;
prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si
cu o importanta deosebita in economia mondiala;
intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele Politicii Externe
si de Securitate Comunca (PESC);
oportunitati deosebite oferite de integrarea ulterioara in Uniunea Economica
si Monetara (UEM);
participarea directa la procesul de luare a deciziilor privind viitorul Europei;
cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti
parteneri statali, atat in plan economic, cat si politic;
dobandirea, de catre cetatenii romani, a drepturilor ce decurg din obtinerea
cetateniei europene;
perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a
muncii pentru cetatenii romani.
Aceste avantaje directe (beneficii) sunt bineinteles dublate de o serie de
costuri de oportunitate pe care le-ar genera neaderarea Romaniei la
Uniunea Europeana, printre care, cele mai importante sunt:1

izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor, de la

mecanismele de PESC, implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru
impunerea autonoma pe scena politica si economica;

Ni I., op.cit., p.67.

61

izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent

circa 60 % din comertul exterior romanesc;

restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata

comunitara;

cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare

comerciala si a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte;

cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor
adera la UE, datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile
comunitare de dezvoltare;

diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar,

avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta;

dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari

candidate, in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE;

scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca

urmare a neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune.
Cu toate costurile mari si dureroase care trebuie suportate de economia

tarii, marele beneficiu al integrarii este acela al intrarii Romaniei in lumea

tarilor civilizate si democratice si al posibilitatii Romaniei de a participa activ
la solutionarea marilor probleme ale Europei Unite, la elaborarea noului
acquis comunitar, in asa fel incat sa fie sustinute in mod maximal interesele
tarii.1

3.4. Locul economiei Romaniei in Uniunea Europeana

Situata la intersectia dintre Uniunea Europeana, Balcani si CIS, Romania
detine o pozitie strategica si atractiva, ceea ce permite un acces facil catre Vestul
si Estul Europei, catre fostele state sovietice, tarile balcanice, Orientul Mijlociu
si Nordul Africii, fiind traversata de trei importante coridoare pan-europene:
coridorul nr. 4, care leaga Vestul de Estul Europei; coridorul nr. 9, care face
1

Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene.Dictionar de termeni comunitari. Editura Eurostampa,

Timisoara 2005, p.67.

62

legatura intre Nordul si Sudul continentului si coridorul nr. 7, care faciliteaza

navigatia in interiorul Europei.2
Romnia a obinut rezultate dintre cele mai bune la creterea economic.
Astfel, economia Romniei a crescut n trimestrul al treilea cu 1,6%.1
Finalul anului 2013 prilejuiete obinuitele momente de bilan. Din aceast
evaluare nu poate lipsi nici economia Romniei, greu ncercat, dar care d
semne tot mai puternice de revigorare. Vorbim despre cifre i date favorabile
care se regsesc n economia real, nu doar n statisticile sau prognozele
diferiilor analiti.1
Astfel, Romnia a fcut performan pe ntreaga plaj de indicatori
macroeconomici, n condiiile n care msurile pe zona fiscal au dat rezultatele
scontate, disciplina bugetar a permis impunerea unui model eficient al
guvernrii, iar politicile de stimulare a economiei au condus la o cretere a
volumului de investiii. Toate acestea sunt roadele unei guvernri responsabile,
care a intit rectigarea stabilitii economice. Iar vestea cea mai bun este
aceea c n 2013 s-a consolidat o fundaie pe care se poate cldi sntos n anii
urmtori, ceea ce nseamn c rezultatele bune din economie vor fi palpabile i
resimite de ctre populaie, n ceea ce nseamn creterea nivelului de trai.2
Figura nr.7.
Crestere economica
Sursa: http://www.capital.ro/breaking-news-economia-romaniei-a-crescut-peste-asteptari.html

http://www.ccirj.ro/Avantaje-Economice-in-Romania_
http://adevarul.ro/news/politica/economia-romaniei-2013-evolutie-spectaculoasa
1
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15411795-economia-romaniei-august-spre-nou-ciclu-economicraport.htm
2
http://adevarul.ro/news/politica/economia-romaniei-2013-evolutie-spectaculoasa1_52b03e6dc7b855ff56c6bd11/index.html
1

63

n plan investiional, Romnia este pe cale s bat un nou record. Pn la

finalul anului, investiiile din economia autohton vor depi 10 miliarde de
euro. n termeni nominali, anul 2013 devine cel mai prosper din acest punct de
vedere, n condiiile n care din 1989 i pn n prezent nu a mai fost consemnat
o dinamic att de favorabil. Vorbim att despre investiii directe, ct i despre
investiii angajate pe baza de acorduri si memorandumuri cu diferite companii.1
Chiar dac nu genereaz nici pe departe dezbaterile pe care le-ar merita,
rata de absorbie a fondurilor europene reprezint unul dintre domeniile la care
Romnia a progresat enorm. Romnia avea un grad de absorbie al fondurilor
europene n jurul valorii de 7%. La momentul actual, gradul de absorbie a ajuns
la 27%, aproape de patru ori mai mare, cu perspective reale ca pn la finalul
anului s ating 30%. Mai mult dect att, n bugetul pe 2014, sunt prevzute
cofinanri importante astfel nct Romnia s atrag alte miliarde din fonduri
europene.2
Un alt capitol la care Romnia a obinut rezultate dintre cele mai bune este
creterea economic. Astfel, economia Romniei a crescut n trimestrul al treilea
cu 1,6% fa de trimestrul al doilea din 2013, iar avansul a fost de 4,1 procente
comparativ cu perioada similar din 2012. Ca urmare, pe primele nou luni ale
anului, Datele furnizate de ctre INS sunt confirmate de ctre Eurostat. n plus,
n baza analizei comparative efectuate, serviciul de statistic european mai face
o remarc foarte important: prin rata de creterea economic nregistrat pn
la sfritul lunii septembrie, Romnia este premiant la acest capitol la nivelul
ntregii Uniuni Europene, ara noastr avnd a doua cretere dintre toate rile
membre. Evoluie deloc de neglijat dac lum n calcul ca majoritatea statelor
UE inclusiv cele mai potente din punct de vedere economic nc se zbat s
gseasc drumul de ieire din recesiune.
Din acest tablou pozitiv nu trebuie uitat evoluia PIB. Romnia are cel
mai mare Produs Intern Brut de dup 1989, de 148 miliarde de euro. PIB-ul este
astfel mai mare inclusiv fa de cel de la nivelul anului 2008, 139,8 miliarde
1
2

http://adevarul.ro/news/politica/economia-romaniei-2013-evolutie-spectaculoasa
http://www.capital.ro/breaking-news-economia-romaniei-a-crescut-peste-asteptari.html

64

euro. Atingerea acestor cifre a fost posibil, pe de o parte, de fluxul investiional

i revirimentul economic, iar, pe de alt parte, de tendina favorabil n ceea ce
privete colectrile. Veniturile bugetare colectate de ANAF n primele 11 luni ale
anului 2013 au ajuns la 159,594 miliarde de lei. Suma este nu doar
corespondent programului de ncasri comunicat de Ministerul Finanelor, dar
chiar o depete uor. Mai mult, comparativ cu aceeai perioad a anului 2012,
se constat o cretere a programului de ncasri cu 3,67%.
Tabel nr. 5.
Evolutia PIB
-modificari fata de anul precedent(%)10.0
8.0
6.0

7.9

6.3

7.3

4.2

4.0

2.3

2.0
0.0

1.8
0.6

2005

2006

2007

2008

2009

-2.0

2010

2011

2012

2013

-1.1

-4.0
-6.0
-8.0

-6.6

Sursa: http://www.capital.ro/breaking-news-economia-romaniei-a-crescut-peste-asteptari.html

Pana in septembrie cand INS va comunica estimarile privind dinamica

componentelor PIB in T2 se mentine scenariul central de previziune (PIB ar
putea crestere cu 1,8% an/an in 2013). Se astepta ca impulsul cererii externe
nete sa se transmita gradual catre cererea interna incepand cu semestrul II.
Per ansamblu, in 2013 exporturile si importurile ar putea sa creasca cu
6,4% an/an, respectiv 2,1% an/an. Dinamica exporturilor coroborata cu declinul
dobanzilor si ajustarea contului curent creaza premise pentru relansarea
investitiilor in semestrul II (crestere cu 6% an/an), cu impact pozitiv pentru piata
fortei de munca (rata somajului ar putea sa scada la 7,3% in decembrie).
65

Stabilizarea climatului laboral si productia agricola foarte buna din 2013

sunt elemente care pot determina inflexiunea consumului privat pe termen scurt:
se asteapta la o crestere cu 1,2% an/an in S2 2013.
Stabilizarea perceptiei de risc privind expunerea pe Romania si diminuarea
presiunilor inflationiste ar putea determina BNR sa scada dobanda din nou cu
cel putin 0,25% la ultimele doua sedinte de politica monetara din 2013.
Tabel nr.6.
Economia Romaniei spre un nou ciclu economic
2011
PIB(mld.EUR)
131,3
PIB(%/an/an)
2,2
Consum privat(%/an/an)
1,1
Formare bruta capital fix(%an/an)
7,3
Consumul guvernamental(%an/an) 0,2
Exporturi(%an/an)
10,3
Importuri(%an/an)
10,0
Rata somanjului(%)
7,4
Inflatie medie anuala(HICP)(%)
5,8
Dobanda politica monetara(%)
6,0
Deficit bugetar(%PIB)
-5,7
Datoria publica(%PIB)
34,7
Contul curent(%PIB)
-4,5
EUR/RON(mediu)
4,2

2012
131,7
0,7
1,1
4,9
1,7
-3,0
-0,9
7,0
3,4
5,3
-2,9
38,0
-3,8
4,5

2013
138,2
1,8
0,3
1,7
-1,5
6,4
2,1
7,3
4,0
4,25
-2,5
38,3
-2,3
4,5

2014
146,6
2,0
1,2
6,6
0,4
6,2
5,7
6,6
4,0
4,0
-2,3
37,7
-2,1
4,5

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/index_ro.htm

Romnia st foarte bine i la capitolul deficit bugetar. Conform ultimei

rectificri operate de Cabinetul Ponta, deficitul este situat la 15,9 miliarde de lei,
adic 2,54% din PIB. Datele sunt deocamdat pariale i vizeaz primele trei
trimestre ale anului 201. Cert este ns c Romnia nregistreaz astfel cel mai
mic deficit bugetar de dup intrarea in UE din 2007.
n aceeai tendin pozitiv pentru economie se nscrie i rata inflaiei.
Conform prognozei BNR, rata inflaiei pe 2013 nu va depi 3,1%. Totui,
semnalele din pia sunt i mai optimiste, fiind avansate rate ale inflaiei de 22,5%. Inflaia redus comport o serie de avantaje indiscutabile: creterea valorii

66

banilor, o mai bun predictibilitate ce ncurajeaz investiiile, precum i premise

concrete n sensul ieftinirii creditrii.1
De asemenea, exporturile sunt la un nivel record, conform estimrilor
preliminare ale INS pentru luna octombrie, exporturile au ajuns la 20,94
miliarde lei , respectiv 4,7 miliarde euro, iar importurile au nsumat 23,80
miliarde lei, respectiv 5,34 miliarde euro. Aceste date sunt semnificativ mai
bune dect cele care se nregistrau n luna octombrie a anului 2012. Fa de acel
moment, exporturile au crescut cu 12%, la valori exprimate n euro, n timp ce
importurile au nregistrat o majorare de doar cu 0,7%. Prin urmare, deficitul de
cont curent a sczut la 21,22 miliarde lei (4,8 miliarde euro), mai mic cu 15,89
miliarde lei (3,52 miliarde euro) dect cel nregistrat n primele zece luni din
2012. Iar una dintre performele exporturilor romneti a fost uzina DaciaRenault care a exportat peste dou milioane de autoturisme. Astfel, cuantumul
exporturilor constructorului de la Mioveni acoper aproape 10% din ntreaga
piaa a exporturilor Romniei.
Agricultura i industria au nregistrat deopotriv cifre impresionante.
Vorbim de o producie record de peste 7,3 milioane tone la gru, precum i de
recolte mari la porumb i plante oleaginoase. Romnia a avut cea mai mare
recolt la florarea-soarelui la nivelul ntregii Uniuni Europene. 2 La capitolul
industrie, conform datelor INS, producia a crescut n primele zece luni, fa de
aceeai perioad din 2012, att ca serie brut, ct i ca serie ajustat n funcie de
numrul de zile lucrtoare i de sezonalitate, cu 7,4%, respectiv 6,7%.
Comparativ cu luna octombrie 2012, producia industrial a crescut cu 10,6% ca
serie brut i cu 9,9% ca serie ajustat n funcie de numrul de zile lucrtoare i
de sezonalitate.
Nu n ultimul rnd, mprumuturile contractate de statul romn att pe piaa
intern ct i pe piaa extern au atins randamente minime istorice pentru
categoria de risc la care este plasat ara noastr. Spre exemplu, emisiunea de
obligaiuni n valoare de 1,5 miliarde euro lansat pe pieele externe la mijlocul
1

http://adevarul.ro/news/politica/economia-romaniei-2013-evolutie-spectaculoasa1_52b03e6dc7b855ff56c6bd11/index.html
2
http://www.capital.ro/breaking-news-economia-romaniei-a-crescut-peste-asteptari.html

67

lunii septembrie 2013, s-a fcut la o dobnda de 4,76% pe an. n acelai timp,
Romnia i-a consolidat bufferul din Trezorerie la 5 miliarde de euro, ce acopera
peste 4 luni din necesarul curent de finanare. De asemenea, structura pe
maturiti a datoriei publice s-a mbuntit, fiind redus presiunea pe termen
scurt, i s-a reuit extinderea scadenelor astfel nct s se minimizeze riscul
unor vrfuri de sarcin.
Toate aceste date statistice, analizate separat, poate c nu ar convinge.
Luate ns structurat i coroborate, ele subliniaz tendine consolidate, parametri
pozitivi i sunt semnale foarte optimiste pentru bunul mers al economiei n
urmtoarea perioad. Iar performana economic este premisa esenial pentru
ca nivelul de trai al romnilor s se mbunteasc simitor n lunile ce urmeaz.

CONCLUZII
Economia Romniei - cinci puncte tari i cinci puncte slabe pentru
2014

68

Anul 2014 are toate ansele s fie mai bun dect 2013 din punct de vedere
economic dac nu vor fi scandaluri majore n politic, dac evoluia leului fa
de euro va fi stabil i dac nu se ntmpl nimic ru n zona euro.
Puncte slabe
1. Alegerile pentru Parlamentul European (mai 2014) i pentru preedinia
Romniei (noiembrie 2014) ar putea provoca tensiuni n coaliia de la putere
care s duc la o rupere a USL. Aceasta ar avea un efect negativ n economie,
provocnd instabilitate. De asemenea, orice schimbare a planului iniial de
distribuie premier/ preedinte ntre cele dou partide din alian va crea
instabilitate n politic cu efecte nefavorabile n business.
2. O eventual devalorizare a cursului leu euro de 15-20% va fi o surs de
tensiune n economie avnd n vedere c nc majoritatea mprumuturilor
sunt n euro, dolari sau franci elveieni. De asemenea, n pofida amnrii
intei aderrii Romniei la zona euro (2018, 2023?) practicarea unor preuri/
tarife n euro pentru maini, case, telecom sau transport aerian creeaz o
dependen nejustificat fa de o moned strin i deci efectele
devalorizrii pot fi cu att mai duntoare. n general, n anii cu alegeri
tensiunile pe curs au fost mari (2008 -10% depreciere, 2009 - 8%). Pe de alt
parte, poziia extern mai bun a rii reduce riscul unei asemenea evoluii
defavorabile a cursului.
3. Creterea numrului de insolvene ale companiilor poate provoca instabilitate
n sistemul bancar i de asemenea, blocaje n economie. Chiar i companiile
care funcioneaz n sectoare viabile ale economiei pot fi afectate de lanul
insolvenelor. Riscul persist pentru c nu au fost semnale de mbuntire a
situaiei financiar e companiilor n 2013, ci numai de nrutire.
4. Stagnarea consumului (0% cretere n 2013) ar putea continua, ceea ce va da
bti de cap nu numai firmelor, ci i Guvernului, care i bazeaz ncasrile
bugetaren principal pe TVA (25% din ncasrile la bugetul consolidat al
statului) i accize (11% din ncasri). Aceast evoluie ar putea determina
Guvernul s introduc noi taxe n 2014, ceea ce a i ncercat de altfel (acciza
69

special pe combustibil, amnat pentru 1 aprilie 2014). Noile taxe vor fi un

impediment pentru revenirea economiei.
5. Scderea investiiilor i n 2014. Anul trecut, investiiile totale n economie
au sczut cu 3,9%, ca urmare a scderii cheltuielilor de capital de ctre stat,
care a tiat la acest capitol pentru a se ncadra n veniturile mai mici fa de
estimri. Deficitul bugetar a fost astfel inut sub control n condiiile n care,
fa de o prognoz de plus 8% a veniturilor, acestea nu au crescut dect cu
4% conform datelor pe primele zece luni ale 2013.
Puncte tari
1. Meninerea ritmului de cretere a exporturilor (plus 10% n 2013) i a
produciei industriale poate fi pivotul care s aduc relansarea economic.
The Economist prevede o cretere economic de 3,3% n 2014 pentru
Romnia, bazndu-se pe creterea din zona euro (plus 0,9% n 2014, fa de
minus 0,4% n 2013), principalul partener comercial. Mai mult, pentru prima
dat n 2013, Romnia a ajuns s aib excedent comercial n relaia cu rile
non-UE. Turcia, rile arabe i chiar Rusia absorb din ce n ce mai multe
mrfuri romneti.
2. Scderea dobnzilor la creditele n lei, determinat de reducerea dobnzii de
referin de ctre Banca Central, dar i de afluena de lei de pe piaa
monetar. Astfel, Roborul la ase luni este la 2-2,5%, fa de 5-6% la
nceputul anului 2013. Companiile i persoanele fizice mprumutate n lei
beneficiaz astfel de o micorare a poverii creditului, ceea ce le permite o
realocare a sumelor economisite ctre consum sau investiii. ntrebarea este
cnd se vor putea refinana pe scar larg creditele n euro, astfel nct
creditele n lei s devin majoritare n portofoliul bncilor i riscul valutar s
fie ct mai mult diminuat.
3. Dei Romnia a ntrziat foarte muli ani absorbia fondurilor europene
structurale, fiind astzi abia la 25% din cele 20 de miliarde de euro alocate,
pe ultimul loc n UE, anul 2014 ar putea fi anul recuperrii la fondurile UE.
Astfel, dac se pstreaz tendina din ultimii patru ani de cretere
exponenial (n 2009 - 170 mil. euro bani atrai de la UE, n 2010 - 295 mil.
70

euro, 2011 - 600 mil. euro, 2012 - 1,1 mld. euro, 2013 - 2,8 mld. euro) ar
urma ca n 2014 s fie absorbite de la UE fonduri n valoare de cel puin 5
miliarde de euro. Aceasta ar nsemna un impuls semnificativ pentru
economie, nc insuficient luat n calcul n estimrile care se fac pentru anul
acesta.
4. Imaginea extern a Romniei este n continu mbuntire. Anul 2014 ar
putea marca revenirea Romniei la statutul de "investment grade" acordat de
ctre agenia de rating Standard& Poors, ceea ce va mbunti felul n care
este privit economia local de ctre investitorii strini i o micorare a
dobnzilor la care se finaneaz statul pentru a acoperi deficitul bugetar. n
condiiile inerii sub control a deficitului bugetar (2,2% estimare pentru
2014), a deficitului de cont curent (4% estimare pentru 2014) i a inflaiei
(3% estimare pentru 2014), singurul lucru care i lipsete Romniei pentru a
trece de la BB plus (Junk) la BBB minus (primul nivel de investment grade)
este creterea economic. Datoria public este sub control (52 mld. euro,
37% din PIB), ns cea total extern este n msur s creeze o oarecare
instabilitate (98 de miliarde de euro, adic 70% din PIB).
5. O surs de ncredere pentru economie poate fi n 2014 bursa de valori, a crei
evoluie n 2013 a fost peste ateptri (25% cretere a indicelui general al
bursei, BET). Listrile Romgaz i Nuclearelectrica din toamn, precum i
vnzarea pachetului de 15% din Transgaz la nceputul anului trecut au plasat
Bucuretiul n faa Budapestei, Vienei, Pragi i chiar a Varoviei din punct
de vedere al noilor companii aduse la cota bursei. Local, tot mai muli
antreprenori i pun problema listrii, iar n condiiile unor debt ratio (rate ale
ndatorrii) tot mai nalte, creterea equity-ului (capitalului) companiilor prin
emisiune de aciuni noi pe burs le poate mbunti situaia financiar.

BIBLIOGRAFIE
1. Baldwin Richard, Wiplosz Charles, Economia integrrii europene,
Editura Economic, Bucureti, 2006.
71

2. Bibere Octav, Uniunea European ntre real i virtual, Editura All,

Bucureti, 1999.
3. Dianu Daniel, Vrnceanu Radu, Romnia i Uniunea European,
Editura Polirom, Iai, 2002.
4. Dobran Maria-Mariana, ABC-ul integrarii europene.Dictionar de
termeni comunitari, Editura Eurostampa, Timisoara, 2005.
5. Drgan Gabriela, Uniunea European. Etape, Instituii, Mecanisme,
Editura ASE, Bucureti, 2013.
6. Ghica Alexandra-Luciana, Enciclopedia Uniunii Europene, Ediia a II-a,
Editura Meronia, Bucureti, 2006.
7. Miron Dumitru, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafrul,
Bucureti, 2002.
8. Muraru Ioan, Tnsescu Elena Simina, Cetenia european, Editura All
Beck Bucureti, 2003.
9. Ni Ion, Construcia European- UE, Editura Independena Economic,
Piteti, 2010.
10. Ni Ion, Economia rilor membre ale Uniunii Europene, Editura
Independena Economic, Piteti, 2007.
11. Ni Ion, Politicile i Economia Uniunii Europene. Integrarea Romniei,
Editura Independena Economic, Piteti, 2010.
12. Popescu A. Ion, Uniunea statelor europene, Editura Economic,
Bucureti, 2005.
13. Profiroiu Marius, Popescu Irina, Politici Europene, Editura Economic,
Bucureti, 2003.
14. Silai Grigore, Economia Uniunii Europene O poveste de succes? ,
Editura de Vest, Timioara, 2005.
15. Voicu Marin, Politici comunitare n construirea Uniunii Europene,
Editura Luminalex, Bucureti, 2005.
16. Weber Renate, Un concept romnesc privind viitorul Uniunii Europene,
Editura Polirom, Iai, 2001.
17. *** www.ec.europa.eu
72

18. *** www the-money-channel.ro

19. *** www.europarl.europa.eu
20. *** www.oradecluj.oradestiri.ro
21. *** www.sidro.ro
22. ***www.agerpres.ro
23. ***www.stirileprotv.ro
24. ***www.timpul.md
25. ***www. adevarul.ro
26. ***www.ccirj.ro
27. ***www.zf.ro
28. ***www.europeana.ro
29. ***www.infoeuropa.ro
30. ***www.euractiv.ro
31. ***www. adevarul.ro
32. ***www.capital.ro
33. ***www. economie.hotnews.ro

73