Sunteți pe pagina 1din 21

INTRODUCERE

În ultimii 15 ani, în România s-au tot avansat termene de aderare la zona euro de către
toți factorii importanți precum Guvernatorul Bancii Naționale, domnul Mugur Isărescu,
premierii României și de către Președinții României. Ultimul termen avansat a fost 2019.

Pe 8 aprilie 2014, vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog


social, Valdis Dombrovskis, a efectuat o vizită oficială în România, pentru a discuta despre
semestrul european, reformele structurale la nivel național și programul de asistență financiară
pentru România. Acesta a participat la evenimentul de lansare a programului “Garanție pentru
tineret” alături de prim-ministrul Victor Ponta și ministrul Muncii și Protecției Sociale,
Rovana Plumb. (Bițianu, 2015)

Domnul Valdis, într-un interviu acordat ziarului România Liberă, a declarat, întrebat
fiind dacă România ar putea să treacă la euro înainte de 2020, acesta a spus că România
trebuie să treacă mai întâi la Mecanismul European al Ratelor de Schimb II (ERM II), iar apoi
sunt necesari 3 ani pentru intrarea efectivă în spațiul euro. Acesta mai spune ca acest termen
să fie realizabil, România să adere ERM II cel târziu până în 2016, ceea ce reprezintă pentru
România unele provocări. (Fati, 2015)

Pornind de la acest context, dorim să prezentăm oportunitățile, avantajele și


dezavantajele, convergența nominală și cea reală privind aderarea României la zona euro,
având în vedere importanța unei asemenea realizări pentru România.

OPORTUNITĂȚILE TRECERII ROMÂNIEI LA EURO

România dacă va adera la euro, se vor crea pentru economia țării numeroase
oportunități de creștere. Nivelul de trai al românului de rând va avea posibilitatea de
îmbunătățire. Nu vor mai fi fluctuații ale cursului de schimb valutar, ceea ce nu va mai duce la
creșteri ale ratelor de credit. Dobânzile vor avea un nivel scăzut, iar companiile se vor putea
dezvolta, fiind un teren propice pentru investitorii străini să-și aducă capitalurile în România.

Dezvoltându-se infrastructura, va exista terenul propice pentru dezvoltarea turismului,


a industriei auto, industrie ce este amenințată în momentul de față din cauza lipsei unei
autostrăzi care să lege cele două fabrici de automobile din România de extern.

România va avea posibilitatea să se dezvolte la fel ca țările din zona euro, practic va
începe recuperarea decalajului datorat perioadei comuniste și a perioadei post-comuniste.

2
Românii vor avea posibilitatea de a avea un cost al vieții de zi cu zi mai scăzut,
posibilitatea de a face economii mai mari și de a fi astfel pregătiți în situația apariților unor
situații de criză total neprevăzute.

Se vor elimina ”pomenile electorale” acordate pentru voturi de către aleși din banul
public. Astfel se va putea diminua corupția, evaziunea fiscală, va exista o transparență în ceea
ce privește administrația locală, licitațiile publice.

Regiunile slab dezvoltate din România vor avea posibilitatea de a se redresa și astfel se
vor elimina discrepanțele.

Vor fi premise pentru creșterea productivității muncii, pentru o agricultură mai bine
structurată și producerea unor produse cu o valoare adăugată mai mare.

AVANTAJELE INTRODUCERII MONEDEI EURO ÎN ROMÂNIA

Avantajele monedei unice se referă la acele accepţiuni care critică peristenţa pe termen
lung a unor eventuale costuri.Printre aceste beneficii se numără:

 Rate scăzute ale dobânzii datorită gradului ridicat de stabilitate a preţurilor;politica


monetară unică este pusă în aplicare cu succes de către Eurosistem. Euro este la fel de
stabil şi credibil precum cele mai performante monede utilizate anterior în ţările din
zona euro. Aceasta a permis crearea unui mediu favorabil stabilităţii preţurilor în zona
euro, exercitând o influenţă moderată asupra stabilirii preţurilor şi a salariilor. În
consecinţă, anticipaţiile inflaţioniste şi primele de risc ale inflaţiei au fost menţinute la
niveluri scăzute şi stabile, ceea ce a condus la scăderea ratelor dobânzilor pe piaţă.
 Mai multă transparenţă în privinţa preţurilor; plăţile se efectuează cu aceeaşi monedă
în toate ţările zonei euro, ceea ce facilitează călătoriile dintr-un stat în altul.
Transparenţa preţurilor este în avantajul consumatorilor, deoarece simpla comparaţie a
etichetelor permite consumatorilor să achiziţioneze de la furnizorii cu cele mai mici
preţuri din zona euro, ca de exemplu, preţurile maşinilor din diferite ţări ale zonei
euro. Prin urmare, transparenţa preţurilor care este strâns legată de moneda unică,
contribuie la menţinerea inflaţiei sub control de către Eurosistem. Concurenţa sporită
oferă posibilitatea ca resursele disponibile să fie folosite cu eficienţă maximă,
stimulând activităţile comerciale din zona euro şi susţinând astfel creşterea economică
şi ocuparea forţei de muncă.

3
 Eliminarea costurilor de tranzacţie;lansarea monedei euro la data de 1 ianuarie 1999 a
eliminat costurile aferente tranzacţiilor valutare şi astfel au rezultat economii
considerabile de costuri. În cadrul zonei euro, nu mai există costuri referitoare
la:cumpărarea şi vânzarea de valută pe pieţele valutare;măsurile privind protecţia
împotriva variaţiilor defavorabile ale cursului de schimb;plăţile transfrontaliere în
valută, care presupun comisioane ridicate;deţinerea mai multor conturi valutare,
îngreunând astfel gestionarea acestora.
 Lipsa fluctuaţiilor valutare; odată cu introducerea monedei euro, au dispărut de
asemenea fluctuaţiile valutare şi implicit riscurile valutare din zona euro. În trecut,
riscurile şi costurile valutare au afectat competiţia şi activităţile comerciale
transfrontaliere.Lupta împotriva crimei organizate, pespective ale falsificării sau
spălării banilor.Euro este o moneda bună, aşezată pe finanţe publice durabile, datorită
(printre altele) pactului de creştere şi stabilitate şi girată de o bancă centrală
independentă al cărui obiectiv este stabilitatea preţurilor. Prin urmare, este o monedă
credibilă, care inspiră încredere operatorilor financiari.

Care sunt avantajele introducerii Euro pentru cetățenii români?

Aceste avantaje sunt evidente în următoarele cazuri:

 călătorie – călătorul trebuie să efectueze un singur schimb valutar; de exemplu, dacă


se vizitează un muzeu în Italia, se poate plăti biletul de intrare cu banii rămași de la o
excursie în Grecia sau se poate mânca la restaurant în Franța cu banii schimbați la o
casă de schimb din Spania, etc.

 cumpărături – prețurile sunt exprimate în aceeasi monedă în toata zona euro, deci se
pot face mai ușor comparații și se poate alege cel mai bun pret.

 afaceri – nu mai există riscul ca diferitele valute să fluctueze; se cumpără, vinde și


tranzacționează pe o piață mult mai mare și mai competitivă; gestiunea unei afaceri e
mai ușoară și mai putin costisitoare.

Avantajele monedei EURO la nivel naţional


1. Costuri de tranzacţie reduse
Existenţa mai multor monede în cadrul pieţei unice presupune costuri de schimb a
acestor monede, care duc în acelaşi timp la creşterea tranzacţiilor comerciale şi financiare.

4
Importatorul plăteşte pentru mărfurile importate, moment în care trebuie să
convertească la o bancă moneda naţională în moneda exportatorului sau în moneda convenită
prin contract. Banca va adăuga un comision pentru operaţiunea de schimb valutar. Pentru
firmele care importă sau exportă un volum mare de mărfuri într-un număr extins de ţări,
asemenea tranzacţii de schimb valutar au şi ele un volum însemnat, deci şi costurile vor fi
ridicate, ceea ce determină recuperarea lor prin majorarea preţurilor, costuri suportate de
consumatori. Odată cu apariţia monedei unice acestea se reduc semnificativ.
Eliminarea costurilor rezultate din schimburile valutare care sunt transferate în
preţurile produselor finite şi suportate de consumatori, ar putea duce la o scădere a preţurilor.
Totodată, dispariţia ratelor de schimb duce şi la dispariţia primei de risc de schimb
care este încorporată în rata dobânzii. Astfel ar trebui să rezulte şi o reducere a ratei dobînzii
care este favorabilă investiţiilor.
2. Prevenirea devalorizărilor competitive
Majoritatea ţărilor au practicat devalorizările competitive ceea ce înseamnă că o ţară
îşi devalorizează moneda naţională cu scopul creşterii exporturilor. Dar şi partenerii ei
comerciali au procedat la fel cu monedele lor naţionale pentru a contracara măsurile din ţara
parteneră şi a-şi sprijini propriile exporturi. Devalorizarea monedei naţionale poate fi o
măsură inflaţionistă în condiţiile creşterii volumului de schimburi între ţările membre,
menţinerea pericolului unei devalorizări competitive ar putea cauza cheltuieli importante
pentru unii parteneri şi câştiguri majore pentru alţii. Existenţa monedei unice duce la
înlăturarea de competiţii prin devalorizări competititve.
3. Preîntâmpinarea unor atacuri speculative
Mecanismul valutar dinaintea introducerii monedei unice era neconvingător în ceea ce
priveşte atacurile speculative; dacă un „speculator" prevedea o devalorizare a unei monede
naţionale, el vindea imediat cantităţile deţinute din astfel de monedă. Dacă un asemenea trend
era observat de mai mulţi jucători pe piaţă, încrederea în acea monedă începea să scadă, ceea
ce forţa guvernul ţării de origine a monedei să o devalorizeze în continuare forţat, chiar dacă
nu aceasta era intenţia iniţială.
Guvernele au acţionat împotriva speculaţiilor cu monedă naţională prin majorarea
dobânzilor, influenţând astfel creşterea deţinerilor în moneda respectivă; dar o asemenea
politică duce la creşterea costurilor la împrumuturi, costuri care trebuie să fie suportate de
către împrumutaţi, aceştia putând decide sa scadă volumul activităţii şi al investiţiilor şi, deci,
să influenţeze negativ creşterea economică.

5
Dacă numai o ţară reduce nivelul dobânzilor, capitalurile financiare vor emigra din
acea ţară către statele care au dobânzi mai mari, mişcări care exercită presiuni asupra
cursurilor de schimb.
După introducerea monedei unice, toate ţările membre sunt reprezentate în luarea
deciziilor de politică monetară şi au un cuvânt greu de spus. Chiar şi ţările mai mici pot
influenţa nivelul dobânzilor în Europa.
În aceste condiţii, ţările membre au hotărât de asemenea să reducă utilizarea
politicilor fiscale pentru a face faţă perioadelor de recesiune sau de „supraîncălzire" a
economiei lor. Ţările membre pot realiza ajustări prin modificări ale salariilor şi preţurilor, dar
şi prin emigrări ale forţei de muncă.
4. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă
Uniunea Economica Monetara nu este, prin ea însăşi, o sursă pentru crearea de noi locuri de
muncă, dar creează, în mod sigur, o bază pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de
muncă. În primul rând, evită prejudiciile datorate deteriorarilor valutare.
În al doilea rând, introducerea Euro declanşează o reducere a ratei dobânzii, ce duce la
încurajarea investiţiilor şi creşterea economică, două condiţii esenţiale pentru crearea de noi
locuri de muncă. Cu moneda unică ce oferă un cadru mai promiţător pentru creşterea
economică şi ocuparea forţei de muncă, statele din zona Euro se pot angaja în procesul de
reformă structurală considerat necesar pentru îndepărtarea obstacolelor din calea creării de noi
locuri de muncă.
Pentru firmele care desfăşoară activităţi de comerţ exterior cu ţări din zona euro, un
efect pozitiv imediat îl va reprezenta simplificarea evidenţelor, a contractelor şi procedurilor
financiar-contabile, nemaifiind necesară întocmirea unor documente distincte pe fiecare
monedă în parte.

Ce trebuie sa facă cetățenii români pentru a converti în Euro fostele bacnote și monede
naționale din zona Euro?

Având în vedere că majoritatea băncilor oferă posibilitatea de a converti automat și


fără commision conturile în valute naționale în conturi Euro, opțiunea cea mai puțin
costisitoare pentru cetățeanul român este de a depune banii respectivi într-un cont bancar,
înainte de sfârșitul anului 2001. Mai există posibilitatea, pentru cei care nu dispun de sumele
necesare pentru a deschide un cont, de a converti valutele din zona Euro în lei sau într-o altă
valută din afara zonei Euro (caz în care se poate percepe comision pentru efectuarea acestor
tranzacții). Cetățenii români care au posibilitatea de a se deplasa în străinatate, în tările zonei
6
Euro, pot să convertească valutele naționale direct la magazine sau bănci (până la data 28
februarie 2002), sau doar în bănci și punctele special desemnate (după data respectivă). Până
la 28 februarie 2002, convertirea se va efectua fără comision în majoritatea băncilor din aceste
tări, pentru sume în limite rezonabile.

De ce era necesară o moneda unică?

Utilizarea unei monede unice are ca rezultate:

 eliminarea comisioanelor de conversie dintr-o monedă națională în alta;

 eliminarea riscului ratei de schimb în schimburile comerciale cu alți membri ai zonei


Euro;

 eficiență crescută a piețelor financiare și monetare;

 transparența prețurilor la bunuri și servicii în cadrul zonei Euro, ce determină


concurența crescută pe piață;

 mai buna distribuire a resurselor și, în general mai buna integrare economică între
partenerii europeni.

Reducerea costurilor referitoare la tranzacțiile în diferite monede și stabilitatea


prețurilor sunt avantajele cele mai evidente. S-a făcut mai demult un experiment: un călător a
plecat cu 1 000 de franci în buzunar să viziteze toate statele membre UE. În fiecare stat, a
schimbat suma pe care o avea la el în moneda națională a statului respectiv. La întoarcerea sa
în țara de pornire, fără să fi cumparat nimic, doar convertind banii dintr-o monedă națională în
alta, a descoperit că mai are doar 500 din cei 1 000 de franci cu care plecase. Restul fusese
cheltuit pe comisioanele de schimb dintr-o monedă în alta.

DEZAVANTAJELE TRECERII ROMÂNIEI LA MONEDA EURO

Costuri și riscuri asociate cu intrarea în Zona Euro


1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro
2.Pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul
unor șocuri
3.O anumită poziție în politica monetară nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro
4.Posibile asimetrii în transmiterea politicii monetare

7
Aceste efecte cu potențial negativ pot fi atenuate prin progrese în ceea ce privește
sincronizarea cât mai bună cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență reală,
structurală, financiară și ciclică). Trebuie subliniat că îndeplinirea criteriilor de la Maastricht
constituie o condiție necesară dar nu și suficientă.
Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice
Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani ( mecanismul ERM II), nu
ajunge, ideea fiind de a respecta spiritul restricțiilor economice impuse și nu doar litera lor.
Ajustarea pentru a corespunde pentru moment poate avea consecințe nefaste pe termen mediu
și lung. Cel mai bun exemplu îl constituie Grecia, care a intrat pe ultima sută de metri în
formula inițială a Zonei Euro.
Stabilită inițial la o valoare de conversie în euro mai rezonabilă în raport cu forța
economică și productivitatea economiei elene ( după cum avea să se demonstreze ulterior) ,
drahma a avut în ”perioada de carantină” ERM II, o deviație mai mare de șase procente peste
paritatea centrală în jurul căreia trebuia să-și demonstreze stabilitatea, cu un maxim de 9%.
Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluată cu puțin timp înainte de a fixa paritatea
de trecere la euro cu 3,5%. Și a rămas la acel nivel, indiferent de tensiunile induse în
economie, ceea ce ar fi reclamat o politică bugetară mai prudentă plus o flexibilitate mai mare
în restructurarea economiei. Sub presiunea crizei mondiale și pe fondul incapacității de
adaptare rapidă, datoria publică a scăpat de sub control.
Intrarea în Zona Euro cu o rată de schimb inadecvată forței reale a economiei poate
conduce la supraîncălzirea economiei și inflație în cazul subevaluării sau la stagnare
economică și deficite persistente de cont curent, cazul Greciei. De reținut, costurile de ajustare
rezultate dintr-o rată de schimb supraevaluată sunt semnificativ mai mari decât cele aferente
unei rate de schimb subevaluate.
În ce privește pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb
pentru ajustare în cazul unor șocuri nici nu este nevoie să ne uităm în Zona Euro. Putem vedea
evoluția pe care au avut-o țările baltice și Bulgaria, a căror valută națională este legată ( deși
nu la o paritate ireversibilă) prin curs fix de euro ( Estonia a și adoptat euro în 2011).

8
Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza în țările baltice, puse în
imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri
combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale. Ele nu și-au revenit
nici acum la nivelul PIB din 2007, în pofida cifrelor de creștere ce par foarte bune pentru
2012.
Faptul că susținerea populară excepțională a măsurilor de austeritate și consensul
politic au propulsat Estonia în Zona Euro ține de mentalitate și de un specific național diferit
de al nostru. Asta dincolo de faptul că economia ei este cu un ordin de mărime mai mică decât
cea românească și nu avea cum să creeze probleme suplimentare Eurozonei.

Adoptarea euro în 2019:

9
"România și-a fixat un obiectiv foarte ambițios pentru adoptarea euro, 2019. Sunt
rațiuni politice, strategice în spate, mai degraba decât rațiuni economice. Dacă privim
lucrurile din punct de vedere strict economic, deși nu este posibil, 2019 pare o țintă
nerealistă", a afirmat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, la un summit bancar. El
apreciază că România are nevoie de "un road-map" care să conducă la realizarea obiectivului
și să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creștere economică foarte
rapidă.

"Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai
sărace țări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deși sunt mult mai mici și nu
pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergență foarte rapidă cu
creștere economică de cel putin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de față", a spus
Dumitru, conform Mediafax. Președintele Consiliului Fiscal consideră că, deși perspectivele
de creștere economică se îmbunătățesc, nivelul de 3,5% estimat pentru acest an sau chiar mai
ridicat, dacă anul agricol este foarte bun, este insuficient pentru a adera la zona euro.

"La cum arată acum lucrurile, ne putem aștepta la un an agricol peste medie. Dacă
excludem agricultura, creșterea economică de anul acesta este mult mai mare decât cea de
anul trecut. Dar chiar și creșterea de 3,5% este insuficientă pentru a ne atinge obiectivul 2019
pentru adoptarea euro, pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de o creștere economică
mult mai mare", a punctat Dumitru. Cheia pentru ca România să ajungă la un avans economic
semnificativ mai mare fără a se crea dezechilibre constă în reforme structurale, capitol unde se
înregistrează progrese, dar nu la nivelul dorit, de aceea este necesar "road-map-ul" în materie
de reforme structurale.

În ceea ce privește absorbția fondurilor UE, Dumitru atrage atenția în ultimele luni se
observă o stagnare a ratei de absorbtie, ceea ce indică semnale de alarmă. "Nu mai avem
proiecte cu care să venim și pe care să le trimitem spre decontare la Bruxelles, mai ales în
zona de transporturi. Ca să accelerăm creșterea economică, absorbția fondurilor UE este o
precondiție obligatorie", a conchis Dumitru.

CONVERGENȚA NOMINALĂ

Procesul de integrare europeană impune realizarea convergenţei nu numai pe axa


instituţională şi pe axa economiei reale, ci şi pe cea nominală, prin crearea şi consolidarea
uniunii monetare şi trecerea ţărilor membre UE la moneda unică – euro. Adoptarea monedei
euro de către statele member ale Uniunii Europene, reprezintă o obligație juridică pentru

10
fiecare stat cu excepția Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv
Danemarcei. Opt state din afara eurosistemului, inclusiv România, s-au angajat să adopte
euro odată ce vor îndeplini criteriile de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Convergenţa nominală este un proces multilateral, care se defineşte prin armonizarea


treptată, într-un grad relativ ridicat, a instituţiilor şi politicilor naţionale ale ţărilor membre cu
cele ale UE, în sfera monetară şi financiară. În ce priveşte criteriile de convergenţă nominal,
aceste criterii reprezintă condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un stat membru
al Uniunii Europene pentru a intra în zona euro. Intrarea în această zonă înseamnă că statele
trebuie să renunţe la moneda naţională şi la politica monetară naţională şi, totodată, să adopte
atât moneda unică europeană, cât şi politica monetară comună, concepută şi coordonată de
Banca Centrală Europeană.

FAZELE CONVERGENȚEI NOMINALE

Convergenţa nominală prin integrarea monetară este un proces de durată. Acest proces
se împleteşte strâns cu cel de convergenţă instituţională şi reală şi descrie trei faze principale:
preaderarea la UE, postaderarea la UE, euroizarea.

1. FAZA DE PREADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Se referă la transformările şi construcţiile instituţionale, la mecanismele de funcţionare


a sistemului monetar. Ea durează până la aderarea la UE.

Țările candidate îşi păstrează suveranitatea lor monetară, fapt care le permite să aleagă
regimul ratelor de schimb adecvat ca ancoră pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice.
De asemenea ţările respective trebuie să adopte acquis-ul comunitar, constând în asigurarea
independenţei băncii centrale, liberalizarea fluxurilor de capital, interdicţia finanţării directe a
guvernului de către banca centrală, interdicţia privind accesul privilegiat al guvernului la
instituţiile financiare.

2. FAZA DE POSTADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Această fază se întinde de la aderarea oficială a ţărilor la UE şi până la intrarea lor în


zona euro. Principala caracteristică a acestei faze constă în faptul că ţările vizate îşi pierd în
cea mai mare parte suveranitatea lor monetară, întrucât Banca Centrală Europeană preia cele
mai importante prerogative ale băncilor centrale naţionale în materie de politică monetară.

11
Construcţia politicii monetare din faza postaderare este axată pe îndeplinirea celor
patru criterii de convergenţă nominală stipulate de Tratatul de la Maastricht.

DENUMIREA EXPLICAȚII ȘI LIMITE


CRITERIULUI
1. Stabilitatea Rata medie a inflaţiei înregistrată în cursul unei perioade de un an
preţurilor înainte de accesul în zona euro să nu depăşească cu mai mult de
1,5 puncte procentuale rata inflaţiei a trei state membre cu cele
mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor.
2. O poziţie fiscală  Deficitul bugetar să fie sub 3% din PIB.
sustenabilă  Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.
3. Stabilitatea cursului Respectarea benzilor normale de fluctuaţie de ±15%prevăzute de
de schimb mecanismul ratei de schimb cel puţin în cursul ultimilor 2 ani
înainte de accesul ţării în UEM şi inexistenţa unor acţiuni de
devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro, în cursul
aceleiaşi perioade.
4. O rată scăzută a Realizarea unui nivel al ratelor dobânzilor pe termen lung care să
dobânzii pe termen nu depăşească cu maximum 2 puncte procentuale media
lung dobânzilor din cele trei ţări cu cele mai mici dobânzi.
Criteriile de convergenţă nominală au o puternică motivaţie economică. Această
motivaţie este legată de asigurarea stabilităţii economice şi monetare şi de ridicarea
performanţelor economice la nivelul ţărilor cu cele mai bune practici, acestea din urmă fiind
luate ca repere la evaluarea criteriilor de convergenţă nominală.

Indicatorii de Criteriile de la România Diferenţă


convergenţă Maastricht faţă de
nominală criteriu

Rata inflaţiei (IAPC) <1,5 pp peste 0,5%* (media 3,7 +1,7pp


(procente, medie anuală) celor mai (octombrie
performanţi 3 membri UE) 2013)
Ratele dobânzilor pe <2 pp peste 3,1%* (media 5,7 +0,6pp
termen lung 5,7 celor mai (procente,
(procente, medie anuală) performanţi 3 membri UE din medie
perspectiva stabilităţii anuală)
preţurilor) (octombrie
2013)
Cursul de schimb faţă de ±15 procente 1,5 / -6,3 
euro**
(apreciere/depreciere
procentuală)
Datoria publică*** sub 60 la sută 37,9 
(procente în PIB)
Deficitul bugetului sub 3 la sută 3,0 
consolidat***

12
România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de
convergenţă. Doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşesc încă valorile de
referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea
acestora în cursul anului 2014.
În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de
confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată.
Dacă în faza de preaderare la UE România se bucura de un grad relativ ridicat de
libertate în stabilirea şi practicarea politicii monetare, în faza de postaderare gradul de
libertate s-a restrâns în special prin impunerea criteriilor de convergenţă stipulate în Tratatul
de la Maastricht şi prin obligativitatea de a aplica ERM II înainte de a adopta euro, în
condiţiile liberalizării totale a comerţului şi a fluxurilor de capital. Ca urmare, s-a restrâns
plaja instrumentelor de control al funcţionării economiei şi a sporit gradul de vulnerabilitate a
stabilităţii macroeconomice, ceea ce poate afecta major procesul de convergenţă reală.

Procesul de convergență nominală a fost privilegiat în raport cu cele de convergență


reală, deoarece realizarea sa presupune un orizont mai redus de timp. Aderarea la zona euro
nu se va realize decât după îndeplinirea în totalitate a criteriilor de convergență nominală,
stabilite la Maastricht, referitoare la rata inflației, rata dobânzii pe termen lung, deficitul și
datoria public, precum și la stabilitatea cursului nominal de schimb.

Inițial convergența nominală poate genera o reducere a performanțelor, însă


îndeplinirea în totalitate a criteriilor de la Maastricht este în măsură să asigure o mai mare
stabilitate macroeconomică, ceea ce va crea premisele unei rate superioare de creștere
economic. Cu cât flexibilitatea unei economii este mai ridicată, cu atât adaptarea la un nou
regim macroeconomic este mai rapidă, ceea ce va reduce intensitatea impactului inițial.

Factori importanţi pentru conturarea unui calendar al adoptării euro în România:

1. Asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul


puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene
 PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al
UE
în 2012, faţă de
 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011)
 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014)

13
 Cu un diferenţial de creştere economică de 2 pp pe an în favoarea României, ar fi
necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE.
2. Realizarea de progrese substanţiale în planul reformelor structurale
 Continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor
de stat
 Creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare
 Finalizarea liberalizării preţurilor administrate, conform actualului calendar agreat
de guvern cu FMI şi cu Comisia Europeană:
 pentru energie electrică, în perioada 2014-2017
 pentru gaze, în perioada 2016-2018

3. Plasarea datei-ţintă de adoptare a euro la/către finalul unei perioade de relativă


acalmie politică din perspectiva ciclului electoral
 Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre
alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă
parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani
consecutivi fără alegeri)
CONVERGENȚA REALĂ

Aceasta presupune diminuarea decalajelor dintre țările din zona euro și țara ce dorește
aderarea privind nivelul de dezvoltare și condițiile de trai.

Tratatul de la Maastricht nu menționează criterii explicite privind convergenţa reală,


care sunt însă la fel de importante pentru adoptarea euro.

Criteriile de convergență reală nu existau înaintea de venirea crizei sau nu erau luate în
seamă de către specialiști. Acestea au început să conteze abia după ce a venit criza și atunci
când au început problemele și pentru zona euro.

Uniunea Europeană nu-și dorește ca România să fie o altă Grecie, așa că își dorește să
fie îndeplinite nu doar criteriile de convergență nominale, ci și criteriile de convergență reală.

Principalele criterii de convergență reală:

 nivelul PIB/locuitor;
 structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB);
 gradul de deschidere a economiei;

14
 volumul comerţului exterior şi gradul acestuia de integrare în UE;
 costurile cu forţa de muncă.

Evoluția României, prin creșterea PIB/locuitor raportat la PPS, ne duce cu gândul la


cele trei state, Letonia, Lituania și Slovacia, țări ce au avut un nivel, ce l-ar putea România să
îl atingă în următorii ani, în anul dinaintea adoptării monedei euro. Totuși nu este un criteriu
îndeajuns, iar România are anumite particularități comparativ cu aceste state ce pot să o
împiedice să respecte data propusă ca aderare, din punct de vedere al criteriilor de
convergență. România avea un nivel de 51% PIB/locuitor în PPS, iar pentru a ajunge la
nivelul de 60% , cu o creștere de 2%/an, ar ajunge teoretic la acest nivel în anul 2017. De aici
și probabil ținta anunțată de 2019, una foarte optimistă, mai ales că situația geopolitică din
zona României s-a schimbat considerabil din cauza conflictului din Ucraina și a Rusiei, iar
România trebuie să-și respecte statutul de membru NATO. Acest lucru înseamnă investiții
mai mari în domeniul apărării, în consecință un buget mai mare. Acest lucru este remarcat și
domnul Valdis Dombrovskis în cadrul vizitei sale ce a avut loc în România luna aceasta.

În ceea ce privește structura ramurilor economiei naționale (% din PIB), România mai
are de îmbunătățit anumite aspecte. În primul rând ponderea agriculturii în economie (% din
PIB) este una de peste 3 ori mai mare decât în zona euro și zona EU-25. De asemenea
ponderea serviciilor în România este cu 20 de puncte procentuale mai scăzută față de euro. În
agricultură trebuie mers pe principiul constituirii de asociații agricole pentru a putea lucra
suprafețele de teren și prin folosirea utilajelor agricole. În schimb în România se practică
economia de subzistență, majoritatea proprietarilor de teren având sub 5 ha suprafață, în timp
ce în zona euro este total invers. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza unui cadru legislativ
mereu în schimbare în ceea ce privește retrocedarea terenurilor.
80 Structura economiei naţionale pe ramuri de activitate
71.9
71.6
pentru anul 2009
70

60 55.7

50
EU-25
40
Zona euro
30 26.4
România
20.1
19.9
20
10.9
10 7 6.56.5
1.81.8
0
Agricultură Construcții Industrie Servicii

15
Sursa: Eurostat, Banca Națională a României

Gradul de deschidere (export+import) al României a scăzut în anul 2009 ca urmare a


crizei economice, un nivel mai scăzut decât în celelalte țări ale Uniunii Europene din zona
noneuro. O cauza a acestui fapt este legislatia mereu schimbătoare din România, cadru fiscal
foarte stufos și corupției. Astfel nu se poate face export pentru că nu sunt încurajate firmele,
iar în ceea ce privește importul, investițiile străine se lasă așteptate din cauza dinamicii
legislative. În anii 2000, 2001, 2002 și 2003 România avea un procent între 70% și 80%, în
timp ce în țări precum Ungaria, Cehia sau chiar Bulgaria erau procente de peste 100%. Doar
Polonia face excepție deoarece are o piață internă de desfacere mare.

Țara 2000 2001 2002 2003


Bulgaria 116,8* 118,7 112,9 116,8
Cehia 143,0 144,2 132,7 134,4
Polonia 63,1 59,8 63,3 72,6
România 70,6 74,5 76,5 80,4
Slovacia 146,0 156,5 152,7 157,6
Slovenia 116,6 116,5 114,2 114,6
Ungaria 153,6 150,2 131,1 134,6
Sursă: www.ase.ro/upcpr/profesori/288/Romania-UE.ppt; *procente

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Grad de 70,7* 74,5 76,1 77 80,6 76,3 76,3 72,4 75,6 68,2
deschidere
*procente; Sursa: Institutul Național de Statistică și Prognoză, Banca Națională a României

Mugur Isărescu (2015) afirmă că ”infrastrutura este călcâiul lui Ahile” pentru România
în drumul spre aderarea monedei euro. România are în folosință 696 de km de autostradă în
condițiile în care este a 8 a țară ca mărime a Uniunii Europene, în timp ce țări precum
Ungaria, Cehia sau Croația au mai multi km, deși au o suprafață mult mai mică și nu sunt în
zona euro.

16
Un alt aspect referitor la convergența reală este discrepanța mare între regiunile
României. Regiunea București-Ilfov este la nivelul EU-25, chiar a zonei euro, în timp ce
regiunile N-E și S-V sunt printre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene.

Nivelul scăzut de dezvoltare al regiunilor este strâns legat și lipsa autostrăzilor, astfel că nu
există legături între regiunile României.

La nivelul productivității muncii, în România există aceleași discrepanțe la fel ca în


cazul PIB-ului/locuitor raportat la PPS. Daca în București-Ilfov este la nivelul de 85% față de
cel al Uniunii Europene, iar regiunea Nord-Est la un nivel de 36,1%. Practic există două
Românii în ceea ce privește dezvoltarea economică.
17
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
România 23,3 23,6 25,5 29,3 31,1 34,4 35,9 39,6 43,2 48,7
Nord-Est 17,9 17,3 19,2 23,3 24,8 26,9 27,4 30,0 33,4 36,1
Sud-Est 22,1 21,7 23,1 28,3 29,3 33,5 33,3 36,2 38,0 43,9
Sud 19,5 19,8 21,2 24,9 26,5 30,4 32,2 36,4 39,3 44,8
Sud-Vest 19,7 19,1 20,9 23,1 26,3 29,3 29,0 32,5 36,0 39,8
Vest 26,4 23,1 25,6 29,4 32,0 35,3 36,3 41,5 45,7 48,7
Nord-Vest 20,8 20,5 21,7 26,1 27,4 30,5 31,1 34,4 38,8 39,8
Centru 23,3 24,2 25,6 28,8 30,6 33,0 34,3 38,2 42,9 45,7
București- 47,2 51,6 55,5 55,4 56,0 59,2 64,4 67,4 68,4 85,2
Ilfov
Sursa: Anuarele Statistice ale României
Costurile cu forța de muncă este relativ scăzută în România, fiind printre cele mai mici
din Uniunea Europeană. Va fi greu de crezut că se va recupera decalajul în condițiile în care
nu se vor produce bunuri și servicii de o valoare adăugată mare, iar personalul nu va fi
îndeajuns de calificat. (sursa: INS și BNR),

Valoare medie Valoare medie Curs mediu Valoare medie anuală


Anul
anuală brută anuală netă euro netă (euro)

2006 1.108 lei 832 lei 3,5245 236.06€

2007 1.410 lei 1.043 lei 3,3373 312,52€

2008 1.742 lei 1.282 lei 3,6827 348,11€

2009 1.889 lei 1.381 lei 4,2373 325,91€

2010 1.936 lei 1.407 lei 4,2099 334,21€

2011 2.022 lei 1.504 lei 4,2379 354,89€

2012 2.117 lei 1.604 lei 4,4560 359,96€

Sursa: Ziarul Financiar

18
Analiștii BCR (2015) consideră că ”potențialul de convergență al României este de
natură să rămână valid, ca urmare a unei traiectorii de dezvoltare similară cu Polonia Trebuie
însă ca România să nu mai piarda nicio oportunitate, să își consolideze brandul de țară și să
urmeze politici publice coerente în scopul creșterii atractivității pentru investitori. Nu în
ultimul rând, rămâne crucială reforma educației și creșterea gradului de absorbție a fondurilor
structurale”.
În încheiere, Aurel Iancu (2006) afirmă că ”convergenţa reală reprezintă punctul nodal
al creşterii economice”, astfel că dacă se realizează criteriile de convergență, România va
putea trece în rândul țărilor dezvoltate economic și cetățenii vor simți această bunăstare.

CONCLUZII
România a aderat la NATO în anul 2002, iar la Uniunea Europeană în anul 2007. În
anul 2008 a început criza economică manifestată în primul rând printr-o criză financiară. De
multe ori au fost anunțate termene îndrăznețe de aderare a României la Uniunea Europeană.
De prea puține ori s-a făcut ceva de România în privința asta, mai mult s-a așteptat ajutor
financiar din partea Uniunii Europene și al altor organisme financiare internaționale. Dacă se
va dori atingerea termenului de 2019 se vor lua măsuri pentru a îndeplini efectiv criteriile
Tratatului de la Maastricht, nu doar din punct de vedere teoretic. Primul pas este aderarea
Mecanismul European al Ratelor de Schimb II (ERM II), pas recomandat de Valdis
Dombrovskis când a venit în România și un sfat ce ar trebui luat în considerare de factorii de
decizie români. Va conta de asemenea situația conflictului aflat la granița de nord și est a
României, fapt ce ar putea să perturbe serios planurile de aderare.
State europene ce stau din punct de vedere economic mult mai bine decât România nu
au avansat date-ținte pentru adoptarea monedei euro, însă România anunță pentru a doua oară
un termen, dupa ce anunțase ca 2015 dată probabilă de adoptare a monedei euro.
Gurvenatorul motivează că aceste date-țintă ajută mai mult decât lipsa uneia.
În măsura în care România nu va stii sa fructifice oportunitatea adoptarii monedei euro
și să beneficieze de avantajele acestei aderări se va găsi în situația Greciei și poate să aducă
mai mult rău decât înaintea trecerii la euro.
Până la îndeplinirea condițiilor, există două Românii, una pregătită să intră în zona
euro, București – Ilfov și o alta care încă se luptă să supraviețuiască. Mugur Isărescu (2014) a
declarat plastic că ” Bucureştiul poate să intre în zona euro, dar ce facem cu cei din Las
Fierbinți” și a mai spus că el o vede pe România în zona euro când va trece prima autostradă
Carpații .

19
Bibliografie
1. ADR CENTRU, 2010. Regiunea Centru – Elemente de competitivitate regional. ADR
CENTRU [online]. Disponibil la
<http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001047/7p022_Competitivi
tate.pdf> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
2. Agnes, N. 2010. Adoptarea euro: cazul României. BNR [online], 18 Noiembrie.
Disponibil la <http://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri--
1332.aspx?fld_menu_name=Agnes%20Nagy> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
3. Anchete online, 2014. Mugur Isărescu: România intră în spațiul euro numai după ce
autostrada va trece Carpații. Anchete online [online], 6 August. Disponibil la
<http://www.ancheteonline.ro/2014/08/mugur-isarescu-romania-intra-in-spatiul-euro-numai-
dupa-ce-autostrada-va-trece-carpatii/> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
4. Bițianu, S., 2015. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, la București
pentru programul “Garanție pentru tineret”, Europunkt [online] 9 aprilie. Disponibil la <
http://europunkt.ro/2015/04/09/vicepresedintele-comisiei-europene-valdis-dombrovskis-la-
bucuresti-pentru-programul-garantie-pentru-tineret/> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
5. Fati, S., 2015. Interviu cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene: UE
vrea să contracareze propaganda rusă, România Liberă [online] 14 aprilie. Disponibil la <
http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/ue-vrea-sa-contracareze-propaganda-rusa-
374832> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
6. Georgescu, F. 2010. Politicile economice ale României în scopul adoptării euro . BNR
[online], 10 martie. Disponibil la <http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6885>
[Accesat la data 22 Aprilie 2015].
7. Guran, M. 2014. Aderarea la Euro ne ajută, dar nu ne face mai bogaţi. Biziday [online],
6 mai. Disponibil la <http://www.biziday.ro/2014/05/06/aderarea-la-euro-ne-ajuta-dar-nu-ne-
face-mai-bogati/> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
8. Guvernul României, 2011. Programul de convergență 2011-2014 . Guvernul României
[online], 29 aprilie. Disponibil la
<http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/PC_ro_2011_2014.pdf> [Accesat la data de 22
Aprilie 2015].
9. Iancu, A., 2006. Convergenţa reală şi integrarea, Oeconomica [online]. Disponibil la
<http://oeconomica.org.ro/files/pdf/50.pdf> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
10. Isărescu, M. 2007. România: Drumul către euro, UGIR 1903 [online]. Disponibil la
<http://www.ugir1903.ro/download/BNR_Drumul_catre_euro.pdf> [Accesat la data de 22
Aprilie 2015].
11. Isărescu, M. 2015. Convergența nominală versus convergența reală. BNR [online], 20
aprilie. Disponibil la <http://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri--1332.aspx> [Accesat la data
de 22 Aprilie 2015].
12. Martin, A. și Fîrțescu, B., 2006. Convergența nominală și reală a economiei românești
în contextul integrării în UE. Facultatea de Științe Economice Oradea [online], Disponibil la
<http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/102.pdf>
[Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
20
13. Medierenet, 2014. Diferența între salariul mediu brut din Polonia și cel din România:
aproximativ 400 de euro. Ce spun analiștii BCR?. Medierenet [online], 29 iunie. Disponibil
la <http://www.medierenet.ro/2014/06/29/diferenta-intre-salariul-mediu-brut-din-polonia-si-
cel-din-romania-aproximativ-400-de-euro-ce-spun-analistii-bcr/#.VTglK9LtlHw> [Accesat la
data de 22 Aprilie 2015].
14. Pana, M., 2013. Trecerea la euro: avantaje, dezavataje – riscurile. De ce 2019 în loc de
2015. Și exemplul Greciei, Curs de guvernare [online] 14 martie. Disponibil la
<http://cursdeguvernare.ro/trecerea-la-euro-avantaje-dezavataje-riscurile-de-ce-2019-in-loc-
de-2015-si-exemplul-greciei.html> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
15. Realitatea, 2014. Harta salariilor medii în Europa. Realitatea [online], 10 Decembrie.
Disponibil la <http://www.realitatea.net/harta-salariilor-medii-in-europa_1589316.html>
[Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
16. Tempea, O. 2013. Isărescu vorbeşte de adoptarea euro de către România peste un
deceniu. Mediafax [online] 11 decembrie. Disponibil la
<http://www.mediafax.ro/economic/isarescu-vorbeste-de-adoptarea-euro-de-catre-romania-
peste-un-deceniu-11756905> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
17. Uniunea Europeană, 2012. Uniunea economică şi monetară (UEM) şi moneda euro
[online] octombrie. Disponibil la <http://bookshop.europa.eu/ro/economic-and-monetary-
union-and-the-euro-pbNA7012001/?CatalogCategoryID=sciep2OwkgkAAAE.xjhtLxJz>
[Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
18.Wall Street, 2014. Ionut Dumitru: Adoptarea euro in 2019 pare o tinta nerealista din
punct de vedere strict economic, Wall Street [online], 9 iunie. Disponibil la
<http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/167786/ionut-dumitru-adoptarea-euro-in-
2019.html> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
19. Wikipedia, 2014. Autostrăzi în România, Wikipedia [online], 18 noiembrie. Disponibil la
<http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia> [Accesat la
data de 22 Aprilie 2015].
20. Wikipedia, 2015. Zona euro. Wikipedia [online], 14 ianuarie. Disponibil la
<http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_euro> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
21. Wikipedia, 2015. Salariul mediu în economia României [online], 20 ianuarie. Disponibil
la <http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariul_mediu_%C3%AEn_economia_Rom%C3%A2niei>
[Accesat la data de 22 Aprilie 2015].
22. Zan, H. 2014. Trecerea la moneda euro - efecte, dificultăţi şi provocări. Capital [online]
8 decembrie. Disponibil la <http://www.capital.ro/trecerea-la-moneda-euro-efecte-dificultati-
si-provocari-p.html> [Accesat la data de 22 Aprilie 2015].

21