Aderarea României la

zona euro
Student: Boboc Iuliana
Grupa : 311 MSP
Conf. univ. dr: Niculcea Silviu
 Pregătirea pentru adoptarea monedei unice europene

• România se înscrie în rândul statelor membre ale uniunii europene care au obligaţia adoptării monedei euro,
ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la uniunea economică şi monetară.
• Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările
necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivității sale
generale.
• România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală şi din cele de convergenţă juridică, la
data eliberării raportului de convergenţă al băncii centrale europene în 2018.
• România își menține angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-și ca țintă anul 2024, potrivit
programului de convergenţă 2019-2022.
• La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către
comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de primul-ministru, din care
fac parte ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoanele
desemnate de către aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum
şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale.
• Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016 a fost
adoptată Hotărârea Guvernului nr.931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele
atribuţii ale acestuia. În continuarea acestor demersuri, prin Orodonanţa de urgenţă a
guvernului nr.24/2018 a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a planului naţional
de adoptare a monedei euro, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor
necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro.
• Comisia naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele academiei române, în calitate
de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul băncii naţionale a româniei şi un viceprim-ministru
desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi. Comisia naţională a
elaborat raportul de fundamentare al planului naţional de adoptare a monedei euro şi planul
naţional de adoptare a monedei euro, documente strategice care au fost aprobate de guvernul
româniei în data de 30 ianuarie 2019. Concluzia raportului este că prin eforturi perseverente şi
solidaritate a forţelor sociale, există premise ca, la orizontul anului 2024, românia să poată
îndeplini cerinţele fundamentale de adoptare a monedei euro.
• De asemenea, în cadrul BNR funcţionează, începând din luna februarie 2010,  Comitetul de
pregătire al trecerii la euro ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de
convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte
participarea româniei, cu drepturi depline, la uniunea economică şi monetară.
 Avantajele adoptării monedei euro

• Comisia națională de fundamentare a planului național de adoptare a monedei euro a elaborat

recent un amplu raport care cuprinde 344 de pagini. Raportul pleacă de la contextul în care s-a
format și extins zona euro și ajunge la o analiză referitoare la românia, care se încheie cu o serie
de recomandări. Este prea mult spus că există un plan de adoptare a monedei euro. Este, mai
degrabă, o analiză care se încheie cu o serie de condiții care ar trebui îndeplinite pentru ca
procesul de aderare la zona euro să fie posibil.
• Raportul comisiei trece în revistă beneficiile și costurile aderării la zona euro. Beneficiile sunt,
printre altele, reducerea riscului valutar, reducerea costului de tranzacții în comerțul internațional
și, în principiu, o reducere a ratei dobânzii. De asemenea, apartenența la zona euro ar trebui să
aducă o stabilitate a politicilor macroeconomice și o creștere a credibilității statului.
• Pe termen lung, avantajele pot fi maximizate. Astfel, politicile interne corecte vor duce la o
intensificare a comerțului internațional, creșterea investițiilor străine, reducerea costului cu
datoria publică, datorită accesului la finanțare, și consolidarea competitivității exporturilor. Toate
acestea sunt atributele apartenenței la moneda europeană, dar ele pot fi obținute numai prin
politici publice interne de calitate.
 Dezavantajele adoptării monedei euro

• Există riscul pierderii avantajelor folosirii instrumentelor de politică monetară, precum cursul de schimb și rata
dobânzii.
•  O economie din afara zonei euro își poate ajusta dezechilibrele prin deprecierea monedei naționale și creșterea
dobânzii.
• Consumatorii cred că o schimbare o monedei duce la creșterea prețurilor, dar eurostat arată că efectele sunt foarte mici.
Creșterile sunt nesemnificative, dar consumatorii pot avea așa-numita „iluzie euro”, care dă senzația că există o
creștere mai mare a prețurilor decât se întâmplă în realitate. De asemenea, este de așteptat ca după adoptarea euro,
unele prețuri să scadă, datorită faptului că dispar unele costuri legate de cursul de schimb.
• Schimbările economice bruște care pot apărea în afara zonei euro pot afecta negativ economiile naționale – de
exemplu, creșterea prețului petrolului sau turbulențele de pe piețele valutare internaționale.
 Criterii economice de convergenţă

• Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte moneda euro și
că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul membru respectiv sau
pentru zona euro în ansamblu.
• 1. Stabilitatea prețurilor
• 2. Finanțe publice solide și sustenabile  
• 3. Stabilitatea cursului de schimb   
• 4. Ratele dobânzilor pe termen lung   
• 1. Stabilitatea prețurilor
Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele
mai bune rezultate.  
• 2. Finanțe publice solide și sustenabile  
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
• 3. Stabilitatea cursului de schimb   
Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri
semnificative de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport
cu euro în aceeași perioadă.
• 4. Ratele dobânzilor pe termen lung   
Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre
care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
 Ţări membre ale zonei euro

• Moneda euro a fost introdusă • Germania 1999 • Malta 2008

prima dată în 1999, zona euro
• Grecia 2001 • Olanda 1999
cuprinzând 11 din cele 15 ţări
membre. • Irlanda 1999 • Portugalia 1999

• Austria 1999 • Italia 1999 • Slovacia 2009

• Belgia 1999 • Letonia 2014 • Slovenia 2007

• Cipru 2008 • Lituania 2015 • Spania 1999

• Estonia 2011 • Luxembourg 1999

• Finlanda 1999
• Franţa 1999
 Zona non-euro
• Ţările care încă nu fac parte din zona euro • România
sunt:
• Suedia
• Bulgaria • Ţări care au renunţat la moneda euro:
• Croaţia
• Danemarca
• Cehia • Regatul Unit al Marii Britanii
• Ungaria
• Polonia
Impactul zonei euro pe piaţa exporturilor
Rata inflaţiei în UE/ zona euro
Previziunile economice pentru România
•  În ianuarie, România nu mai îndeplinea decât unul dintre cele patru criterii de convergență
nominale față de 2017, când le îndeplinea pe toate.
• Există cresteri la ambele deficite, bugetar și de cont curent, iar cel din urmă nu poate sări de 3%.
Inflația prezintă si ea o problema, fiind a doua cea mai mare din UE după Bulgaria. Pe lăngă
asta, România ar putea să fie supusă unor condiții mai stricte precum cooperarea cu uniunea
bancară și măsuri pentru reducerea corupției, așa cum este și în cazul Bulgariei.
• În concluzie, România va putea adera la zona euro numai în momentul în care va avea o
economie stabilă şi se va încadra într-un deficit bugetar şi o inflaţie rezonabile.
VĂ MULŢUMESC!