Operațiu

nile
Băncii
Europen
e pentru
Reconstr
Profesor coordonator:
ucție și
Dezvolt
are în
Români
a
1
 Cuprins
Capitolul 1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare..........................2
1.1.Istoric și obiective............................................................................................2
1.2.Acționariat și organe de conducere..................................................................2
1.3.Capitalul subscris al BERD................................................................................2
1.4.Investițiile anuale ale BERD............................................................................2
1.5.Etapele finanțării proiectelor de BERD...........................................................2
Capitolul 2. Operațiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în
România.....................................................................................................................2
2.1.Relația România – BERD...................................................................................2
2.2.Strategia de țară pentru România în perioada 2015-2018..............................2
2.3.Activitatea BERD în România............................................................................2
Concluzii.....................................................................................................................2
Bibliografie.................................................................................................................2

2
Capitolul 1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
1.1. Istoric și obiective
Ideaa de înființare a unei bănci multilaterale de dezvoltare menite să sprijine procesul de
tranziție a țărilor din Europa Centrală și Europa de Est, de la economia intervenționistă, la
economia de piață, a aparținut președintelui Franței de la vremea aceea, Francois Mitterand
(octombrie 1989). Acordul creării unei Bănci Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
(European Bank for Reconstruction and Development – BERD) a fost semnat la data de 28 mai
1990, la Paris, de către țările membre, alături de Banca Europeană de Investiții și a intrat în
vigoare în primăvara anului viitor, 28 martie 1991 după acceptarea de către toate statele membre.
Potrivit Statutului, obiectivul principal al acestei instituții financiare constă în sprijinirea
tranziției spre economia de piață, dar și promovarea inițiativei private și antreprenoriale în țările
din Europa Centrală și cea de Est, țări ce s-au angajat să aplice principiile democrației
multipartidiste, pluralismului și economiei de piață. De-a lungul timpului, aria geografică în care
BERD funcționează s-a extins, în present cuprinzând țările, atât din Asia central, cât și țările din
sudul și estul Macedoniei (Southern and Eastern Mediteranean – SEMED), dar și Egipt, Iordania,
Maroc și Tunisia.
Funcțiile BERD presupuneau acordarea de asistență țărilor în implementarea reformelor
economice structurale și sectoriale – demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea, dar și
sprijinirea economiilor acestora pentru a se putea integra cu o mai mare ușurință în economia
mondială. Pentru ca aceste funcții să se facă posibile, BERD adoptă următoarele măsuri:
- Promovarea cu ajutorul investitorilor privați crearea, îmbunătățirea și extinderea
sectorului privat productiv și, de asemenea, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Mobilizarea capitalurilor naționale și străine, dar și a managementului experimentat
pentru realizarea obiectivelor propuse;
- Sprijinirea investițiilor în domeniul productiv (în special sectorul servicii și financiar)
și în infractructură pentru promovarea inițiativelor private și antreprenoriale;
- Furnizarea de asistență tehnică pentru pregătirea, finanțarea și implementarea
proiectelor de investiții individuale;
- Stimularea și încurajarea dezvoltării de piețe locale de capital;
- Sprijinirea proiectelor din punct de vedere economic prin implicarea mai multor țări;
- Protejarea mediului înconjurător
Potrivit articolului 2 din statut, BERD interacționează cu statele membre, cu instituții
financiare internaționale, cu agențiile specializate ale Națiunilor Unite și cu diferite organisme
publice sau private, ce sunt direct implicate în dezvoltarea economică. Instituțiile financiare
internaționale sunt: Fondul Monetar Internațional, Banca Internațională pentru Reconstrucție și

3
 Dezvoltare, Corporația Financiare Internațională, Agenția de Garantare Multilaterală a
Investițiilor și Organizarea pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
1.2. Acționariat și organe de conducere
Calitatea de membru al BERD este deschisă oricărei țări din Europa sau oricărui stat non-
european dar care este membru al FMI și respective, Comunității Economice Europene și Băncii
Europene de Investiții.
La sfârșitul anului 2012 acționarii BERD erau într-un număr de 64 de state și două
instituții interguvernamentale (BEI1 și Comisia Europeană). Din punct de vedere al accesului la
finanțarea oferită de BERD, statele membre pot fi împărțite în două categorii:
 Țări membre ce doar contribuie la formarea resurselor;
 Țări membre ce contribuie atât la formarea resurselor și beneficiază de investiții.
În prezent, BERD finanțează operațiuni în 35 de state din Europa și Asia Centrală, precum:
Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Egipt, Estonia,
Georgia, Grecia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kyrgyza, Letonia, Lituania,
Macedonia, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia,
Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.2
Organele principale de conducere ale BERD sunt reprezentate de Consiliul Guvernatorilor
(Board of Governors), Consiliul Directorilor (Board of Directors), Președintele și cinci
vicepreședinți.
Consiliul Guvernatorilor (Board of Governors), în calitatea sa de organ suprem de decizie,
este alcătuit din reprezentanții țărilor membre și un guvernator, aleși pentru o perioadă de 5 ani.
Principalele atribuții ale Consiliului Guvernatorilor sunt:
 Numirea de noi mebri și stabilirea condițiilor de admitere;
 Majorarea sau redicerea de capital al băncii;
 Suspendarea unuia dintre membri;
 Autorizarea acordurilor de cooperare cu alte organizații internaționale;
 Alegerea de directori executive și a președintelui băncii;
 Stabilește condițiile de remunerare pentru directori, directori supleanți și președinte;

 Aprobabrea bilanțului și a contului de profit/pierdere, în baza raportului de audit;

 Stabilește modul de alocare și de distribuire a profitului net al băncii;

1
Banca Europeană de Investiții
2
https://www.mae.ro/node/1476

4
  Aprobă modificările statutului băncii;
 Decide încheierea activității băncii și a modului de distribuire a activului băncii;
Consiliul Guvernatorilor BERD își organizează întâlnirile o data pe an sau ori de câte ori
decide Consiliul, Directoratul Executiv sau dacă întâlnirile se organizează prin vot de cel puțin 5
membri, iar aceștia obțin ¼ din totalul voturilor.
Condiliul Directorilor este format din 23 de membri și este condus de către Președintele
BERD. FIecare dintre directori reprezintă unul sau mai mulți acționari ce sunt aleși pentru o
perioadă de trei ani, cu drept de reînnoire a mandatului. Cei mai importanți acționari sunt SUA,
Franța, Japonia, Italia, Marea Britanie, Germania și două instituții interguvernamentale. Dacă
cele 8 state aleg câte un director, celelalte state membre aleg în comun un director pentru un grup
respective de țări. Ca exemplu, România împreună cu Turci, Kîrgîstan și Azerbaijan erau
reprezentate în Consiliu Directorilor de către Memduh Akçay, de origine turcă, în calitate de
director, iar în calitate de supleant3 era Virginia Gheorghiu (România).
Consiliul directorilor este responsabil de conducerea operațiilor curente ale BERD.
Principalele atribuții ale Consiliului sunt:
Pregătirea lucrărilor Consiliului Guvernatorilor;
Elaborarea politicilor și adoptarea deciziilorcu privire la creditele acordate, garanțiile,
investițiile, împrumuturile contractate de bancă, acordarea de asistență tehnică;
Depunerea conturilor anuale auditate spre aprobarea Consiliului Guvernatorilor la fiecare
întâlnire genereală a acționarilor;
Aprobarea bugetului băncii.

3
Membru al unui organ de partid sau de stat, cu drept de exercitare a atribuțiilor titularului său, în lipsa acestuia.

5
 Consiliul Directorilor și-a înființaț propriile comitete, menite să-l ajute în activitatea sa:
Figura nr. 1. Comitetele Consiliului Director

Consiliul
Directorilor

Comitetul Buget și Comitetul Politici

Comitetul de Audit Afaceri Administrative operaționale și
(Audit Committee) (Budget and financiare (Financial
Administrative Affairs and Operations
Committee) Policies Committee)
Sursa:
Prelucrare proprie
Președintele băncii este ales de Consiliul Guvernatorilor pentru un mandate pe o
perioadă de 4 ani, de posibilitate de reînnoire a acestuia. Acesta este reprezentatul legal al băncii
și se ocupă de coordonarea personalului băncii. În același timp, acesta mai are și
responsabilitatea de gestionare a operațiunilor curente ale băncii și de conducere a Consiliului
Executiv, ce include vice-președinții și alți membri ai manangementului superior al băncii.
Table nr. 1: Președinții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Nr. Crt. Nume Perioadă mandat
1 Jacque Attali Aprilie 1991 – iunie 1993
2 Jacque de Larosière Septembrie 1993 – ianuarie 1998
3 Horst Kohler Septembrie 1998 – aprilie 2000
4 Jean Lemierre Iulie 2000 – iulie 2008
5 Thomas Mirow Iulie 2008 – iulie 2012
6 Sir Suma Chakrabarti Iulie 2018 - prezent
Sursa: www.ebrd.com
Vicepreședinții sunt numiți de Consiliul Directorilor la recomandarea Președintelui
pentru un mandat de 4 ani, iar salariile și beneficiile acestora sunt aprobate de asemenea de
Consiliul Director.
Puterea de vot a fiecărui membru este dată de numărul acțiunilor subscrise la capitalul
social al băncii. Cu alte cuvinte, se merge pe principiul o acțiune – un vot. În cadrul Consiliului
Guvernatorilor, fiecare guvernator posedă o putere de vor dată de de contribușia statului pe care
aceste îl reprezintă la capitalul social al băncii. În Consiliul Directorilor, fiecare dintre directori
dispune de un număr de voturi dat de statul sau statele ce l-au ales și pe care îl/le reprezintă.
Deciziile atât al Consiliului Guvernatorilor, cât și al Consiliului Directorilor, se adoptă cu

6
majoritatea de voturi exprimate, cu unele excepții, când deciziile se acordă cu cel puțin două
treimi din puterea de vor a membrilor BERD.
1.3. Capitalul subscris al BERD
Capitalul subscris al BERD este de 30 miliarde Euro, echivalentul a un million de acțiuni
cu o valoare nominal de 10.000 Euro, disponibile penrtru subscrierea membrilor. Consiliu
Guvernatorilor are dreputul de a decide asupra numărului initial de acțiuni subscrise de țările
admise. Cele mai însemnate contribuții au aparținut: SUA – 10% din capital, Franța, Germania,
Italia, Japonia, Marea Britanie – 8% din capital. 4
Capitalul BERD este revăzut de Consiliul Guvernatorilor la un interval estimate de 5 ani,
cu un număr de voturi de cel puțin două treimi din numărul total. Fiecare din membri are dreptul
de a subscribe în cazul unei evenuale creșteri de capital autorizat, în raport cu mărimea
capitalului subscris anterior.
1.4. Investițiile anuale ale BERD
Harta nr. 1: Invesțiile anuale ale BERD pe regiuni

Sursa: EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 4

4
https://www.mae.ro/node/1476

7
 Reprezentare grafică/tabelară nr. 1

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 4

Reprezentare grafică/tabelară nr. 2

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 5

8
 Reprezentare grafică/tabelară nr. 3

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 5

Reprezentare grafică/tabelară nr. 4

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 5

Tabel nr. 2:Rezultatele operaționale ale BERD pentru perioada 2013 – 2017

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 6

9
 Tabel nr. 3: Rezultatele financiare ale BERD (milioane €) pentru perioada 2013 – 2017

Sursa : EBRD, “Annual Report 2017”, pg. 6

1.5. Etapele finanțării proiectelor de BERD
Un proiect finanțat de BERD cuprinde următoarele mari etape:
 Evaluarea conceptului (concept review). Comitetul operațional aprobă într-o primă fază
conceptul și structura proiectului, dar și modalitățile de finanțare propuse și obligațiile asumate.
În această primă etapă, banca și clientul semnează o scrisoare de mandat ce are în cuprinsul
acesteia planul de realizare a proiectului, cheltuielile de dezvoltare și responsabilitățile pe care
cele două părți și le asumă.
 Evaluarea finală. În urma negocierii termenilor tranzacției și realizarea investigațiilor, proiectul
va primi aprobare finală din partea Comitetului operațiune.
 Evaluarea în Consiliul de Administrație. Președintele BERD alături de reprezentanții
Comitetului operațiuni prezintă proiectul Consiliului de Administrație spre aprobare.
 Semnarea contractului de finanțare. Cele două părți – banca și clientul- semnează acordul de
finanțare.
 Efectuarea plăților. După stabilirea condițiilor de rambursare a creditului a BERD, fondurile
ramând a fi tranferate din contul BERD în contul clientului.
 Rambursarea. Clientul rambursează creditul conform condițiilor de rambursare stabilite.
 Vânzarea cotelor de participare. După un timp, banca are freptul să vândă participațiile de
capital deținute la diferite companii, fie ele private sau publice.
 Maturitatea. Suma finală a creditului ajunge la maturitate.
 Finalizarea proiectului. În această etapă, creditul a fost rambursat în totalitate și/sau participația
la capitalul anumitor companii a fost complet vândută.
Perioada toatală a ciclului unu proiect, de la inițiere până la rambursare, poate dura de la un
an și până la 15 ani, în cazul proiectelor de infrastructură pe termen lung.

10
 Pentru evaluarea exigibilității unui proiect, BERD solicită trei categorii de informații:
- Informații operaționale cu privire la proiect (partea I);
- Informații financiare (partea a II-a);
- Informații cu privire la mediul și cadrul legal (partea a III-a).
Partea I cuprinde o scurtă descriere a proiectului prin care se arată cu o sa fie utilizată finanțarea
oferită de BERD. Aici sunt cuprinse, de asemenea, informațiile cu privire la beneficiar, precum
experiența, situația finanaciară și modalitatea prin care firma se va implica în proiect din punct de vedere
financiar, managerial. În cadrul acestei categorii sunt cuprinse și informațiile cu privire la produsele și
serviciile ce vor fi realizate, dar și informații cu privire la potențialii clienți, competiția, cota de piață
previzionată, strategia de preț și de distribuție.
Partea a II-a a proiectului cuprinde analiza costurilor proiectului și a modului în care fondurilor vor
fi utilizate. Sunt cuprinse si informații cu privire la sursele adiționale de finanțare a proiectului, analiza
performanțelor anticipate ale proiectului, precum și un rezumat al cerințelor de implementare.
Partea a III-a cuprinde informații cu privire la mediul și cadruș legal, precum: implicațiile
proiectului asupra mediului înconjurător, copii dupa auditul de mediu, licența guvernamentală sau
permisul pentru realizarea proiectului, restricțiile de import/export, tarifele vamale și restricțiile valutare.
BERD, prin investițiile sale promovează:
- Creșterea economică în statele membre;
- Antreprenoriatul, competitivitatea și privatizarea întreprinderilor de stat;
- Instituțiile financiare și sistemele judiciare puternice;
- Dezvoltarea infrastructurii;
- Adoptarea unor codure de guvernanță cooperativă:
- Reformele structurale și sectorile.

Capitolul 2. Operațiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și

Dezvoltare în România
2.1. Relația România – BERD
România este membră a BERD încă de la înființarea acesteia, 1991. Guvernatorul României la
BERD este reprezentat de ministrul finanțelor publice, iar supleanul acestuia este guvernatorul BNR.
România face parte din Constituenta conduse de către Turcia, alături de Azerbaijan și Kyrgystan. Șeful
BERD în România este Matteo Patrone, numit în juncție în vara anului 2015.
BERD reprezintă un important catalizator pentru investiții în România, cu un portofoliu
cumulat de peste 7,1 miliarde Euro, până la sfârșitul anului 2015, iar 62% din totalul investițiilor
au fost angajate în sectorul privat.

11
 Prin aceste învestiții și a implicării directe a BERD în Consiliile de Administrație și a
numărului mare de companii în care a investit, BERD a reușit să îmbunătățească practicile de
conducere corporativă și a reușit să extindă dialogul politic. Portofoliul băncii s-a extins cu
rapiditate în ariile cu privatizare ridicată și investitoru strategici, investiții de tip greenfield,
comunicații și infrastructuri municipale. Banca susține dezvolatare sectorulu financiar non-
bancar prin promovarea de investiții în societățile de leasing și asigurări, fonduri de capital,
pensii și ipoteci.
2.2. Strategia de țară pentru România în perioada 2015-2018
Principalele direcții de implicare ale BERD în vederea susținerii perioadei de tranziție din
România au fost:
- Extinderea aceesului la finanțare și dezvoltarea piețelor de capital în scopul sporirii
creditării
- Diminuarea dezechilibrelor dintre regiuni și întărirea infrastructurii prin îmbunătățirea
eficienței și implicarea în sectorul privat
- Restructurarea sectorului energetic și îmbunătățirea eficienței și a sustenabilității
- Încurajarea investițiilor în sectorul economic de producție.5
Strategia din perioada 2015 - 2018 este susținută de prognozele de creștere economică
solidă, prin sprijinirea campaniilor ce doresc o îmbunătățire a competitivității prin accesarea
unor structuri echilibrate de finanțare. Pentru realizarea acestor obiective, BERD va trebui să
contribuie și la întărirea capacității administrative a autorităților locale și a celor publice de
absorbție de fonduri structurale.
Pe perioada strategică, BERD continuă să aibă o colaborare strânsă cu Guvernul, UE și
BEI pentru facilitarea și utilizarea corectă a Fondurilor Structurale și de Coeziule în cadrul
Agendei UE. Banca va continua să se asigure că toate operațiunile BERD în România
respectă în totalitate principiile bancare, că au impact asupra tranziției, că sunt
complementare, în conformitate cu procedurile de mediu ale Băncii și că încorporează acolo
unde este cazul, Planurile de Acțiuni de Mediu pentru într-ajutorarea țării la îndeplinirea
obiectivelor cu privire la acquis-ul comunitar de mediu.6

5
https://www.bnr.ro/Relatia-cu-Banca-Europeana-pentru-Reconstructie-si-Dezvoltare-(BERD)-1449-Mobile.aspx

6
https://www.mae.ro/node/1476

12
2.3. Activitatea BERD în România
Reprezentare nr. 5:

Sursa: www.ebrd.com7
Reprezentare nr.5:

Sursa: www.ebrd.com

7
https://www.ebrd.com/where-we-are/romania/data.html

13
 Grafic nr. 5: Structura portofoliului
15%
29% Energie
Instituții financiare
18% Industrie, Comerț și
Agrobusiness
Infrastructură

38%

Sursa:www.ebrd.com8
Din graficul reprezentat anterior se poate observa cu foarte mare ușurință faptul că în
structura portofoliului ramura “Industrie, Comerț și Agrobusiness” ocupă primul loc, cu un
procent de 38%, echivalentul a 713 milioane €, urmată de infrastructură cu 29%, respective 530
milioane €, energia (15%, 274 milioane €) și instituțiile financiare (18%, 339 milioane €) având
o importanță mai mică.

Grafic nr. 6: Numărul de proiecte anuale

32
29
26

19 19

15

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: www.ebrd.com

8
https://www.ebrd.com/where-we-are/romania/data.html

14
 După cum se poate observa din grafic, anul 2013 a reprezentat anul de glorie din punct de
vedere al numarului de proiecte efectuate de-a lungul anului, urmată de o scădere treptată,
ajungând în anul 2016 să se înregistreze un număr de 15 proiecte, 2017 crescând din nou la 29 de
proiecte, iar la sfârșitul anului 2018 numărul de proiecte scade, ajungându-se la un număr de
doar 19 proiecte.
Grafic nr. 7: Investițiile bancare anuale (milioane €)
700

600

500

400

300

200

100

0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: www.ebrd.com
Potrivit graficului nr. 7 cu privire la investițiile anuale efectuate de BERD, valoarea cea mai
mare înregistrată a fost în anul 2014, valoare de 592 milioane €, în 2016 fiind înregistrată o
valoare foarte scăzută a investițiilor, 201 milioane €, valoare determinată și de numărul redus al
proiectelor din anul respectiv.

Concluzii
În concluzie, cel mai important avantaj comparativ dintre BERD și alte instituții financiare
internaționale, pe lângă concentrarea regională, constă în capacitatea de a opera, atât în sectorul
privat, cât și în cel public, dar și de a avea la dispoziție cel mai extins și mai flexibil pachet de
instrumente financiare pentru a putea sprijini diferitele stadii de tranziție. Astfel, BERD, deținută
de 64 de guverne, dar și de doua instituții interguvernamentale, propune să își susțină tranziția de
la economiile centralizate la cele de piață, atât în Europa Centrală și de Est, cât și în Comunitatea
Statelor Independente.

15
Bibliografie

1. Sorin Gabriel Anton; Instituții financiar-bancare internaționale; Editura C.H. Beck; București,
2013
2. www.mae.ro
3. www.bnr.ro
4. www.ebrd.com

16