UNIVERSITATEA PETROL- GAZE, PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DOMENIUL DE MASTERAT: SAI
AN II/ SEM II

Banca Internatională de Reconstructie si Dezvoltare – instrument financiar utilizat în

practica internațională
(International Bank for Reconstruction and Development

Profesor: Ivan Mihail

Studenți: Geroșanu Denisa Florentina
Ciutoiu Marina Denisa

Ploiești, 2020

1
 CUPRINS:

I. Banca Internatională de Reconstructie si Dezvoltare – instrument financiaR utilizat

în practica internațională

(International Bank for Reconstruction and Development)

I.1 Structura si organizarea BIRD
I.2 Principii care stau la baza functionarii BIRD
I.3 Relația BNR cu BIRD
I.4 Perspective ale relației BRD- BIRD
I.5 Concluzii
Bibliografie

2
 I. Banca Internatională de Reconstructie si Dezvoltare – instrument financiar
utilizat în practica internațională

(International Bank for Reconstruction and Development)

Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), a fost creata in martie 1946,

indeplinind decizia adoptata la Bretton Woods in 1944. BM reuneşte 185 ţări membre,
responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocare a fondurilor. Sediul BM este la
Washington D.C., iar preşedintele instituţiei este Robert Zoellick (SUA).
Principalul sau obiectiv in primii ani ai activitatii sale a fost reconstructia tarilor care au
suferit de pe urma razboiului, dar mai incolo, in special din 1961, s-a dedicat exclusiv ajutorarii
pe termen lung a tarilor intarziate. Ofera imprumuturi si ajutoare dezvoltarii tarilor cu venituri
mijlocii si mici. In aceste tari, capitalurile atrase de initiativa privata sunt insuficiente pentru
necesitatile de finantare ale dezvoltarii si capitalurile obtinute de catre guverne obisnuiesc sa fie
atribuite pe criterii politice; de aceea Banca Mondiala se ofera ca un mijloc de finantare
independent care vrea sa completeze si nu sa le substituie pe cele anterioare. BIRD isi obtine
fondurile prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pietele financiare internationale, la
dobanzi concurentiale, si incaseaza dobanzi foarte apropiate de cele ale pietei.
Împrumuturile se acordă guvernelor sau instituţiilor publice din ţările în curs de dezvoltare,
cu garanţii guvernamentale. IBRD obţine fondurile în special de pe pieţele financiare
internaţionale. Cu o cotă de solvabilitate maximă (AAA), IBRD emite obligaţiuni şi transmite
clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici. Proiectele sunt evaluate de Bancă prin prisma capacităţii
ţării beneficiare de a-şi plăti datoriile.
Trăim într-o lume atât de bogată încât venitul global este de peste 31 trilioane dolari pe an.
În această lume, persoanele cu venit mediu, în anumite ţări, câştigă anual peste 40.000 dolari. Dar
în aceeaşi lume, 2,8 miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populaţia ţărilor în curs de
dezvoltare – trăiesc cu mai puţin de 700 dolari pe an. Dintre aceştia, 1,2 miliarde câştigă mai
puţin de 1 dolar pe zi.
Ca urmare, 33.000 de copii mor în fiecare zi în ţările în curs de dezvoltare. În aceste ţări, în
fiecare minut, mai mult de o femeie moare la naştere. Sărăcia împiedică peste 100 milioane de
copii, majoritatea fete, să meargă la şcoală.
Problema reducerii acestor nivele de sărăcie, în timp ce populaţia continuă să crească - cu
circa 3 miliarde de oameni în următorii 50 de ani - este enormă.
Banca Mondială acţionează pentru reducerea acestui decalaj şi pentru a transforma resursele
ţărilor bogate în creştere economică pentru ţările sărace. Una dintre cele mai mari surse de
asistenţă în dezvoltare din lume, Banca Mondială, susţine eforturile guvernelor din ţările în curs
de dezvoltare de a construi şcoli şi unităţi sanitare, de a furniza apă şi curent electric, de a lupta
contra bolilor şi de a proteja mediul înconjurător.

3
 Banca Mondială nu este o "bancă" în sensul obişnuit al cuvântului. Ea este una dintre
agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite şi este formată din 184 de ţări membre. Aceste ţări
răspund împreună de modul de finanţare a instituţiei şi de felul cum sunt cheltuiţi banii. Împreună
cu restul comunităţii care se ocupă de dezvoltare, Banca Mondială îşi concentrează eforturile
asupra atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, stabilite de membrii ONU în 2000 şi
care ţintesc spre reducerea de durată a sărăciei.

Grupul Băncii Mondiale este o instituţie formată din alte cinci instituţii financiare
internaţionale, şi anume:
1. banca internationala pentru reconstructie si dezvoltare – IBRD (International
Bank for Reconstruction and Development)
1. corporatia financiara internationala – IFC (International Finance Corporation)
1. asociatia internationala de dezvoltare – IDA (International Development
Association)
1. agentia de garantare multilaterala a investitiilor – MIGA (Multilateral Investment
Guarantee Agency)
1. centrul international de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investitiilor –
ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).
Fiecare instituţie are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se
referă în principal la IBRD şi IDA, iar proiectele principale de finanţare se derulează prin IBRD.

I.1 Structura si organizarea BIRD

Potrivit statutului BIRD, toate statele, indiferent de organizarea politica, pot adera la
acest organism. Singurul drept de veto revine, insa, SUA, care detine mai mult de 20% din voturi.
Exista, totusi, o conditie imperativa pentru ca un stat sa devina membru al BIRD , si anume sa fie
deja membru al FMI, adica sa accepte codul de conduita al acestuia, in ceea ce priveste
schimburile si accesul la informatiile economice esentiale.
In momentul adeziunii la BIRD, noul stat membru subscrie o fractiune de capital. Partea de
capital afectata fiecarui stat deriva din cota parte afectata de catre FMI si se stabileste in funtie de
importanta relativa a tarii in economia internationala. Volumul subscrierii determina numarul
voturilor fiecarei tari, astfel: fiecare stat membru primeste 250 de voturi in momentul adeziunii,
indifferent de marimea subscrierilor la care se adauga cate un vot pentru fiecare parte de capital
subscrisa.
BIRD este condusa de catre Consiliul guvernatorilor format din "guvernatorii" si
"viceguvernatorii" numiti de fiecare tara. "Guvernatorul" fiecarui stat (care poate fi Ministrul de
Finante , Guvernatorul Bancii Centrale, etc.) dispune de ansamblul voturilor tarii respective.

4
 Consiliul guvernatorilor se reuneste o data pe an in adunarea generala pentru a luadeciziile
cele mai importante privind activitatea BIRD : admiterea de noi membri, modificarea capitalului
social, ratificarea acordurilor cu alte organisme internationale, repartizarea venitului net anual,
etc.. Toate atributiile Consiliului guvernatorilor , altele decat cele enumerate sunt delegate
administratorilor care conduc operatiunile zilnice ale BIRD. Administratorii , in numar de 21, isi
au sediul laWashington si reprezinta principalul organism de directie format din reprezentantii
permanenti ai statelor member. Fiecare administrator ales dispune de un numar total d voturi , iar
deciziile se iau de obicei prin "consens" , dupa discutii ample si detaliate asupra fiecarei
probleme.
In 1974 a fost creat Comitetul de Dezvoltare, amanatie comuna a Consiliului
guvernatorilor a FMI si a Consiliului guvernatorilor Bancii Mondiale. Rolul sau este sa studieze
toate aspectele transferului de resurse catre tarile cu economie in curs de dezvoltare sis a faca
propuneri pentru imbunatatirea eficientei.
Una dintre prerogativele administratorilor este de a numi presedintele BIRD care
coordoneaza ansamblul activitatilor, alaturi de care exista un numar de vicepresedinti din care doi
prim vicepresedinti.
Unul dintre vicepresedinti coordoneaza sectorul finantelor, (i.e. a imprumuturilor,
structura capitalului, trezoreria, cheltuielile effectuate) in timp ce , cel de-al doilea vicepresedinte
coordoneaza sectorul operatiunilor ( i.e. aspectele economice si tehnice privind imprumuturile
acordate de BIRD).
Tipurile de programe susţinute de IBRD se împart în 2 categorii:
Programe pentru proiecte de infrastructură economică şi socială - destinate
modernizării şi dezvoltării unor sectoare cum ar fi: sectorul energetic, transporturi, agricultură şi
dezvoltare rurală, educaţie, controlul natalităţii, sănătate, alimentaţie. Pentru cointeresarea
aplicării eficiente a programelor BIRD fixează condiţia participării statului beneficiar cu o
anumită cotă (între 10-30%)
Programe de ajustare sectorială, ca element de susţinere a reformei economice,
promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI, fiind destinate acoperirii deficitului
extern - împrumuturi pentru ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL)
şi pentru ajustarea sectorului public (Programmatic Adjustment Loan - PAL)
Circa 10.000 de profesionişti în domeniul dezvoltării din aproape fiecare ţară din lume
lucrează la sediul central al Băncii din Washington DC sau în cele 109 birouri aflate în ţările
respective.
Ţările care împrumută de la BIRD dispun de mai mult timp pentru a rambursa împrumutul
decât dacă ar fi împrumutat de la o bancă comercială - între 15 şi 20 de ani cu o perioadă de
graţie între trei şi cinci ani înainte de a începe rambursarea capitalului. Guvernele ţărilor în curs
de dezvoltare împrumută bani pentru programe specifice, inclusiv pentru eforturile de reducere a
sărăciei, oferirea de servicii sociale, protecţia mediului înconjurător şi promovarea creşterii
economice care va îmbunătăţi standardele de viaţă. În anul fiscal 2002, BIRD a oferit
împrumuturi care au totalizat 11,5 miliarde dolari pentru susţinerea a 96 de proiecte în 40 de ţări.

5
 BIRD obţine aproape toţi banii de pe pieţele financiare internaţionale - 23 miliarde dolari în
anul fiscal 2002. Cu o cotă de solvabilitate de AAA, BIRD emite obligaţiuni pentru a obţine
fonduri şi apoi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici.

I.2 Principii care stau la baza functionarii BIRD

• promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor de capital;

• asigurarea asistentei de specialitate în fiecare tara în vederea mentinerii stabilitatii
economice si monetare interne si externe;
• elaborarea politicilor economice luând în considerare interesele tuturor tarilor membre
ale acestor institutii.
Este foarte important ca institutiile sa fie capabile sa-si pastreze seriozitatea pe pietele
financiare, la adevarata lor valoare. Majoritatea institutiilor financiare internationale sunt solide
din punct de vedere financiar. O trasatura esentiala a institutiilor financiare internationale este
solidaritatea între tarile membre ale acestor institutii. Pentru functionarea eficienta a acestor
institutii, pe langa valoarea contributiei financiare important este si dorinta politica de
cooperare între tarile membre bazata pe încredere reciproca. Institutiile întocmesc rapoarte
detaliate asupra activitatii lor, în care apar si comentarii critice. Analiza introspectiva si
autocritica au un rol benefic în readaptarea si îmbunatatirea activitatii în scopul pastrarii
încrederii cu care au fost învestite institutiile din partea tarilor membre, partenere.
Pentru a-si putea desfasura activitatea independent este foarte important ca institutiile
internationale sa aiba propriile surse de venituri.
Un alt factor important în asigurarea succesului institutiilor internationale este modalitatea
în care se iau deciziile. . Majoritatea institutiile financiare adopta proceduri în care voturile
depind de puterea economica si financiara a fiecarei tari membre. Votul este adesea legat de
contributia financiara a tarii respective, în acest fel fiind asigurat faptul ca tarile cu cea mai mare
putere economica vor avea si cea mai mare contributie financiara, primind în schimb o mai mare
putere de decizie în cadrul institutiei
Pentru infapuirea noii ordini monetare internationale in urma conferintei de la Bretton-
Woods au fost create un numar de institutii cu caracter monetar si financiar. Acestea sunt: Fondul
Monetar International (FMI) , Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Rolul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple banci, printre obiectivele lor
figurând dezvoltarea si organizarea cooperarii monetar - financiare a statelor, asigurarea de
asistenta si sprijin financiar pentru dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si echilibrului
pe plan valutar, a echilibrului balantelor de plati, sustinerea financiara a cresterii economice în
tarile membre si cu deosebire în cele mai putin dezvoltate.

6
 I.3 Relația BNR cu BIRD

România a devenit membra BIRD în 1972, acceptând Rezolutia Consiliului

Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileste termenii si conditiile de aderare. În prezent
România detine 4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate este de 30,5
mil.USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul finantelor publice,
iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de catre guvernatorul
bancii centrale a României.
Activitatea Bancii Mondiale în România a fost reluata în anul 1991. La 31 decembrie 2005,
datele privind relatia BIRD - România au ilustrat un portofoliu de 88 acorduri (în derulare si
finalizate), cu o valoare totala de 7 190 mil. USD. În derulare erau înregistrate :
• 21 acorduri de împrumut, reprezentând un angajament net de 1 651,6 mil.USD;
• 5 granturi acordate în cadrul Facilitatii de Protectie a Mediului (GEF-Global
Environment Facility), cu o valoare de 31,32 mil.USD.
În cursul anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform Raportului Anual BIRD
pentru anul financiar 2004-2005, angajamentele fata de România au reprezentat 17 la suta din
portofoliul activ privind Europa si Asia Centrala. La 31 martie 2005 a fost finalizat PAL 1
(Programatic Adjustment Loan), cu o valoare de 150 mil.USD, program destinat sprijinirii
procesului de reforma pâna în 2007, anul în care România urmeaza sa adere la Uniunea
Europeana.
Romania a aderat la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972,
fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand Iugoslavia,
care a intreprins la acea data un asemenea pas.
In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism
financiar international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul
acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la Federal
Rezerve Bank, New York si 18% in moneda nationala.Contul pentru cota din capital subscrisa in
moneda nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de
subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, tara noastra
efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in
moenda nationala.
Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de atragere
de resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica.
Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce
decurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea
economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.
Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile
organizate de BIRD pentru realizarea proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru
proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD,
furnizorii romani beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai

7
avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor romanesti, in
special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara noastra obtine asistenta
tehnica pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra ( daca aceasta asistenta
se considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza de pregatire superioara , prin
institutul propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la BIRD face posibila
obtinerea unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala, comertul
international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie la
mai buna participare a Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea omertului si
cooperarii internationale.
Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In
timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in
aplicare persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii
de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai
bune practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare
de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea
echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.
Relaţiile României cu Grupul Băncii Mondiale
România este membră a IBRD (din 1972), IFC (din 1990), MIGA (din 1992), ICSID (din
1975). România a devenit membră BIRD (Banca Mondială) în 1972, acceptând Rezoluţia
Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. În
prezent România deţine 4011 acţiuni din capitalul Băncii, iar valoarea subscripţiei vărsate este de
30,5 mil.USD.
Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul Economiei şi
Finanţelor, iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către
guvernatorul băncii centrale a României.
Activitatea Grupului Băncii Mondiale în Romania a început în anul 1991 şi cuprinde atât
programe şi proiecte publice, finanţate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, cât şi
proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către Corporaţia Financiară
Internaţională şi Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor.
În cadrul Băncii Mondiale, relaţiile cu ţara noastră sunt coordonate de către doamna Orsalia
Kalantzopoulos (Grecia) care, începând cu 1 ianuarie 2008, a preluat funcţia de director al
Grupului de ţări recent înfiinţat care include Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria, România şi Croaţia, reunite în cadrul
Departamentului pentru Europa Centrală şi Tările Baltice.
Instituţia este reprezentată în România prin intermediul Biroului Băncii Mondiale în
România (director de ţară – domnul Benoît Blarel) şi Biroului Corporaţiei Financiare
Internaţionale (director de ţară – doamna Ana-Maria Mihăescu).
Începând cu 1991, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (IBRD) a
aprobat 55 de operaţiuni finanţate în România, cu un total al angajamentelor de aproximativ 5,24
miliarde USD. IBRD a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin

8
programele PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat – privatizarea şi
restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului social al
restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea sectorului
public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea
mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de cheltuieli publice).
În plus, programele de dezvoltare rurală şi  de reducere a sărăciei vizează îmbunătăţirea
infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaţii, serviciile sociale şi sistemul de finanţare
rurală, printr-un proces participativ. De asemenea, operaţiile băncii vizează îmbunătăţirea
productivităţii agricole şi forestiere.
România a fost inclusă în grupul pilot al ţărilor participante la initiaţiva Băncii Mondiale
denumită Cadrul general de dezvoltare (Comprehensive Development Framework - CDF), prin
proiectul pilot pentru Valea Jiului, ca reacţie la slaba activitate economică şi sărăcia accentuată
din regiune. Alături de Guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea civilă din regiune,
Banca a întreprins servicii de asistenţă analitică şi consiliere,  pentru a sprijini comunitatea locală
în dezvoltarea unei strategii pe termen lung prin identificarea cauzelor sărăciei şi a surselor de
competitivitate.
În anul 2008, portofoliul Băncii în România cuprindea 22 de operaţiuni active în valoare de
peste 1,8 miliarde de dolari (în 2007 au fost aprobate proiecte în valoare de 349 mil USD, iar în
2008 de 138 mil USD).Principalele programe de investiţii în curs cu finanţare IBRD
sunt: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor; Sprijinirea serviciilor
municipale; Reforma sistemului judiciar în România,; Reforma în sectorul sănătăţii; Incluziune
socială; Economia bazată pe cunoaştere; Modernizarea sistemelor de cunoaştere şi informare în
agricultură (MAKIS); Închiderea minelor ineficiente şi refacerea mediului ; Programul regional
“Comunitatea Energetică a Europei de Sud-Est” (în valoare totală de 1 miliard de USD, incluzând
diferite proiecte în derulare în România). Alte proiecte sunt în diferite stadii premergătoare
aprobării, în special în domeniile agriculturii şi mediului. În septembrie 2006, Banca a lansat, în
premieră, la Bursa de Valori Bucureşti, obligaţiuni în monedă naţională, în valoare de 525
milioane RON.
Corporaţia Financiară Internaţională a aprobat o serie de investiţii în sectorul
comunicaţiilor, infrastructură, industrie sau în sectorul sănătăţii, sprijinind în acelaşi timp
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului bancar din România.
Activitatea IFC pentru proiecte private, fără garanţie de stat, reprezintă 60% din totalul creditelor
preluate de România de la BM. Cea mai importantă investiţie a IFC în sectorul bancar din
România constă în acordarea unui împrumut în valoare de 75 milioane USD Băncii Comerciale
Române şi participarea la prima fază a privatizării BCR, prin achizitionarea un pachet de 25% din
acţiuni, împreună cu BERD.
În perioada 1991 - 2007, Banca Mondială a acordat României un sprijin financiar în valoare
de 5,6 miliarde USD (5,5 miliarde în împrumuturi şi 100 milioane în granturi), în prezent fiind în
curs de desfăşurare 25 de proiecte, însumând 1 832,6 milioane USD. În cursul anului 2007,
România a primit din partea Băncii 133,1 milioane USD în scopul dezvoltării sectorului agricol şi
a controlului poluării prin utilizarea combinată a fertilizatorilor chimici şi a celor naturali.

9
 Parteneriatul Strategic de ţară pentru perioada 2006-2009 (Country Partnership Strategy)
prevedea un nivel maxim de finanţare cuprins între 450 - 550 milioane USD.
În perioada 2001-2008, Agenţia de Garantare Multilaterala a Investiţiilor a garantat în
România investiţii private de peste 100 milioane USD.
Sprijinul acordat de BIRD s-a concentrat în trei mari direcţii:
 promovarea sectorului privat, ca motor al creşterii economice;
 întărirea unor instituţii din sectorul public şi îmbunătăţirea guvernanţei;
 reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea protecţiei sociale.
Analiza şi consultanţa sunt activităţi esenţiale în cadrul contribuţiei Băncii Mondiale la
eforturile de dezvoltare a României. Resursele pe care Banca Mondială le are în domeniul
dezvoltării, cercetării şi al asistenţei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare şi la
abordarea dificultăţilor din procesul de dezvoltare. 

I.4 Perspective ale relației BRD- BIRD

La 13 iunie 2006, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a

discutat Parteneriatul Strategic al Băncii Mondiale pentru România pe perioada 2006-2009.
Strategia, elaborată în strânsă colaborare cu Guvernul României, reprezintă un ghid al asistenţei
acordată ţării de către Banca Mondială. Strategia de Asistenţă pentru România pentru perioada
2006 – 2009 prevede, în premieră, un „parteneriat strategic de ţară” între Bancă şi Guvernul
României, stabilind sprijinul acordat de către Banca Mondială României pentru ca aceasta să îşi
atingă obiectivele privind creşterea economica susţinută şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în
contextul integrării şi armonizării cu Uniunea Europeană. Noua strategie preconizează un
program de împrumuturi în valoare de 450-550 milioane USD pe an, împreună cu activităţi
analitice şi servicii de consultanţă semnificative. 
Odată cu aderarea la UE, România a devenit un stat donator în contextul asistenţei pentru
dezvoltare, iar în contextul colaborării cu BM ţara noastră a participat cu suma de 0,6 milioane
EUR în cadrul a două fonduri administrate de către IBRD şi având ca scop combaterea HIV, a
tuberculozei şi a malariei, precum şi accesul la educaţie în statele puţin dezvoltate. De asemenea,
se estimează o creştere a sumelor destinate proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare în următorii
ani.
Urmare a dezvoltării economice se preconizează că, în viitorul apropiat (după 2010),
România va trece la o nouă etapă a colaborării sale cu BM (procedura de graduation /
graduare ), moment din care ţara noastră nu va mai putea implementa proiecte ale instituţiei pe
teritoriul său, urmând să rămână continuare membru în calitate de stat donator. Ulterior graduării,
România va rămâne membru cu drepturi depline în cadrul Grupului Băncii Mondiale, dar va
dobândi un nou statut în cadrul comunităţii financiare internaţionale, compatibil cu statutul de

10
membru UE şi de donator în cadrul politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare. Banca
va continua să ofere asistenţă tehnica şi analize macroeconomice contra cost , acces la cursurile
oferite de bancă şi posibilitatea prelungirii eligibilităţii pentru operaţiunile IFC.
Institutia financiara internationala urmeaza sa identifice posibilitatea realocarii sumelor
respective prin instrumentele care pot fi acordate de catre banca, in urma unei analize comune
efectuate, in perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice /MFP/ si Banca
Mondiala /BM/, informeaza un comunicat al MFP.
Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea a avut o intalnire de lucru cu Orsalia
Kalantzopoulos, director pentru Europa Centrala, Central - Sudica si Statele Baltice din cadrul
BanciiMondiale.
Agenda discutiilor a inclus o analiza a portofoliului actual si stabilirea, de comun acord, a
modului de lucru pentru elaborarea Strategiei Parteneriatului de tara (Country Partnership
Strategy - CPS) pentru perioada 2009-2011.
'Referitor la situatia imprumuturilor in derulare, in actualul context economic si financiar,
partile au subliniat importanta optimizarii portofoliului Bancii Internationale pentru Reconstructie
si Dezvoltare (BIRD) pentru Romania, avansand posibilitatea restructurarii unora dintre
imprumuturile existente, pentru care exista probleme in implementarea proiectelor finantate. 
Restructurarea are in vedere anularea partiala sau totala a unor imprumuturi care au un grad
nesatisfacator de implementare, urmand sa se identifice posibilitatea realocarii sumelor respective
prin instrumentele care pot fi acordate de catre Banca, urmare a unei analize comune efectuate, in
perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice si Banca Mondiala.

I.5 Concluzii

BIRD (Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare) este instituția financiară

internațională, membră a Grupului Băncii Mondiale care are drept rol dezvoltarea și organizarea
cooperării financiar-monetare a statelor, asigurarea de asistenta si sprijin financiar pentru
dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si echilibrului pe plan valutar, a echilibrului
balantelor de plati, sustinerea financiara a cresterii economice în tarile membre si cu deosebire în
cele mai putin dezvoltate.
BIRD susține dezvoltarea și modernizarea sectrorului energetic, transporturilor, agriculturii,
educației, sănătății, alimentației prin programe pentru proiecte de infrastructură economică și
socială.

În ceea ce privește susținerea reformei economice promovate prin programele de

macrostabilizare ale FMI, fiind destinate acoperirii deficitului extern - împrumuturi pentru
ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL) şi pentru ajustarea sectorului
public (Programmatic Adjustment Loan – PAL), BIRD utilizează programe de ajustare
sectorială.

11
 Bibliografie

1.Grupul Bancii Mondiale, http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme

%20economice%20internationale/2%20grupul_bancii_mondiale.htm
2. Banca Nationala a Romaniei, Relatii cu organismele internationale,
https://www.bnr.ro/Banca-Internationala-pentru-Reconstructie-si-Dezvoltare-(BIRD)-1448-
Mobile.aspx
3. Ministerul Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5066
4. Banca Mondială în România https://www.worldbank.org/ro/country/romania
5. Instituții internaționale ale Europei
https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/international/institutions/html/index.ro.html
6. Fișiere descriptive despre Uniunea Europeană
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/83/politica-privind-serviciile-financiare

12