I.

CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS O NOUA ORDINE MONETARA INTERNATIONALA

1. Premisele Conferintei de la Bretton Woods In anii 30 tarile se aflau sub presiunea cotei aurului care fusese reintrodusa dupa primul razboi mondial, cu rate de schimb considerate nerealiste. In acest timp, lira sterlina a fost reevaluata, iar cand aceasta a renuntat la cotatia in aur, in 1931, mai multe tari s-au intrecut in graba lor de a devaloriza, dand nastere devalorizarilor competitive. In aceasta perioada, unele state au adoptat masuri de natura a-si proteja industriile nationale. Toate aceste actiuni nu au avut ca efect decat prabusirea comertului, in perioada 1929-1932, valoarea comertului scazand cu peste 60%. S-au facut mai multe incercari de restaurare a ordinii prin organizarea mai multor conferinte monetare internationale, dar toate au fost sortite esecului, din cauza opiniilor discordante si lipsei de cooperare ajunganduse din punct de vedere politic la izolationism.1 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anii 40, John Maynard Keynes, de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White, de la Trezoreria Statelor Unite ale Americii au conceput aproape simultan planuri pentru instaurarea unui sistem monetar nou, menit a stabiliza ratele de schimb si a propulsa comertul liber. S-a facut simtita nevoia unei institutii internationale permanente care sa coordoneze acest nou sistem, sa acorde asistenta financiara tarilor cu probleme in ceea ce priveste balantele de plati in ideea ca prin acest ajutor financiar tarile respective isi pun ordine in afaceri si isi echilibreaza balantele de plati.2 Cei doi ganditori, Keynes si White, au avut pareri diferite asupra modului de acordare a asistentei financiare. Keynes vedea institutia internationala ca pe o banca mondiala centrala cu o larga autonomie, care sa isi creeze masa monetara prin propria autoritate, putand astfel acorda suport financiar tarilor cu probleme. White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre conferind astfel institutiei un puternic caracter de cooperare si posibilitatea unui control mai sever asupra politicii tarilor care beneficiau de credite.3 Finalizarea acestor doua teorii este reprezentata de Fondul Monetar International (FMI-IMF), care imbina cele doua opinii prin aceea ca masa

1 2

Dan Drosu Saguna Drept financiar i fiscal, Editura AllBeck,Bucureti, 2003, p.152 Ibidem 3 Ibidem

monetara este creata dupa metoda lui Keynes, dar prin sistemul de cooperare intre tarile membre promovat de White.4 Negocierile finale au avut loc in iulie 1944, intr-o localitate a statului New Hampshire, Bretton Woods, localitate care a dat numele sau Fondului Monetar International si Bancii Mondiale institutiile Bretton Woods. La aceste negocieri au luat parte 45 de tari, inclusiv fosta Uniune Sovietica.5 Ambele institutii care au luat fiinta in urma Conferintei de la Bretton Woods erau la fel de Britanice in formare, cat erau de Americane, desi mai mult prevalau ideile americane in respectivul acord. Totusi, a fost propunerea marii Britanii de a se constitui o a treia institutie, pe langa FMI si BIRD, si anume OMC (International Trade Organization), care sa promoveze comertul liber si multilateral, sa inabuse discriminarea si sa reduca barierele fiscale de orice fel. Aceasta propunere isi avea bazele in Acordul de Ajutor Reciproc ( Mutual Aid Agreement), semnat in februarie 1942, dupa introducerea programului LendLease.6 2. Obiectivele Conferintei Obiectivul principal a fost sa modernizeze institutiile care urmau sa supravegheze trecerea de la o economie de razboi la o economie pe timp de pace. Crearea acestor institutii a fost o sarcina dificila. Delegatia SUA s-a confruntat cu reactii izolationiste din partea Congresului American. In Marea Britanie, multi sau temut ca sistemul propus va pune in pericol legaturile Marii Britanii cu Commonwealth. Atat Statele Unite, cat si Marea Britanie s-au concentrat asupra crearii unui sitem monetar acceptabil in planul politicilor lor interne. Dezbaterile s-au axat aproape in exclusivitate pe probleme vitale ale unui asemenea sistem de exemplu, reguli legate de o moneda internationala, drepturi de tragere, o perioada de tranzitie in care restrictiile sa poata fi mentinute in ceea ce priveste tranzactiile in conturile curente si conducerea FMI.7 Tratamentul superficial al dezvoltarii si al statelor in curs de dezvoltare nu s-a datorat pasivitatii participantilor din statele respective, un mare numar fiind prezente la Conferinta. Delegatia indiana, de exemplu a dus o campanie pentru a include mai multe referinte cu privire la statele in curs de dezvoltare in acordul FMI. Eforturile Indiei au sfarsit printr-o incercare esuata de a adauga la acord o
4 5

Dan Drosu Saguna op.cit., p. 152 Ibidem 6 Alec Cairncross Years of Recovery. British Econonomical Policy 1945-1951, Methuen, London and New York,1985, p.98 7 Enrique R. Carrasco, M. Ayhan Kose Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development, Transitional Law & Contemporary Problems, 1996, vol. 6, p.7

fraza care i-ar fi cerut FMI-ului sa ajute la utilizarea completa a resurselor tarilor subdezvoltate din punct de vedere economic. Compromisul facut Indiei a limitat dezvoltarea la un scop indirect, facand-o o consecinta a scopului direct al FMI de a facilita expansiunea si cresterea echilibrata a comertului international. 8 Delegatia mexicana a intampinat aceleasi probleme cand au solicitat creatorilor acordului sa ia in considerare dezvoltarea, dar si reconstructia. Mexicul a propus un amendament la articolul III, sectiunea I, care i-ar fi cerut Bancii nu numai sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare si proiectelor pentru reconstructie, dar de asemenea sa isi puna la dispozitie resursele si facilitatile pentru oricare din cele doua tipuri de proiecte. Varianta finala a prevazut o varianta usor schimbata, cerandu-i Bancii sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare, cat si proiectelor pentru reconstructie. Brazilia a incercat de asemenea sa accentueze preocuparile tarilor in dezvoltare la Conferinta. Din cauza ca preturile fluctuante creasera haos in balanta de plati a statelor in curs de dezvoltare, delegatia Braziliei s-a aratat in favoarea unei conferinte care sa promoveze stabilitatea preturilor la materiile prime si la produsele agricole si care sa formuleze recomandari in vederea atingerii unei cresteri echilibrate a comertului international. Desi adoptata, rezolutia Braziliei a ocupat un loc secundar in raport cu celelalte probleme identificate. Punerea in discutie a problemelor referitoare la dezvoltare in cadrul Conferintei de la Bretton Woods sugereaza ca succesul a fost obtinut in parte prin marginalizarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare. Procedand astfel, tratatul FMI si cel al Bancii Mondiale au implementat o propunere universala care a motivat Conferinta inca de la bun inceput aceea ca o economie internationala deschisa ar fi cea mai buna solutie pentru garantarea prosperitatii globale, care, la randul ei, ar ajuta la mentinerea pacii internationale. Cresterea economica sta la baza liberalismului postbelic.9 Crearea FMI raspundea vointei comune a statelor aliate in perioada celui de-al doilea razboi mondial, in special a SUA si Marii Britanii de a se instaura dupa razboi o ordine monetara care sa faciliteze reconstructia postbelica si sa permita evitarea crizelor economice si sociale din anii 30. S-a urmarit deci crearea unei institutii internationale care, acordand asistenta financiara tarilor cu probleme in domeniul balantelor de plati, sa permita evitarea recurgerii de catre acestea la protectionism sau devalorizari competitive ca metode de redresare a balantelor de plati.10

8 9

Enrique R. Carrasco, M. Ayhan Kose loc. cit., p.8 Idem, p.9 10 Raluca Miga-Besteliu Organizatii internationale interguvernamentale , Editura AllBeck, Bucuresti, 2000, p.233

3. Institutiile Bretton Woods Statele participante au semnat acordurile de constituire a FMI si BIRD la 22 iulie 1944. Aceste acorduri au intrat in vigoare la 27 decembrie 1945 11 si pun bazele unei noi ordini monetare internationale, ordine care, incepand cu anul 1994, se afla in continua transformare.12 FMI a inceput sa functioneze la 1 martie 1947 13, ca institutie specializata a ONU, avand 39 de tari membre si sediul general la Washington D.C., capitala Statelor Unite ale Americii. In baza acordului incheiat cu Organizaia Naiunilor Unite in noiembrie 1947, FMI are statut de instituie specializata a Natiunilor Unite.14 Chiar daca a participat la negocierile de infiintare, fiind intr-un fel membru fondator, fosta U.R.S.S. nu a putut face fata in timp obligatiilor ce-i reveneau in calitate de membru al Fondului si a parasit aceasta institutie. La inceput, tarile din blocul estic, precum Polonia si Cehoslovacia au aderat la Fond, dar au fost nevoite sa renunte, ca urmare a Razboiului Rece in anii 50. Japonia si Germania s-au alaturat FMI-ului la 1 ianuarie 1953. In anii 60, numarul membrilor a crescut rapid, prin aderarea noilor tari independente in curs de dezvoltare. Romania a devenit membru al FMI din 1972, iar Ungaria in 1982. In 1992, a existat o noua crestere brusca a numarului de membri FMI, datorita aderarii a 15 republici din fosta Uniune Sovietica, in prezent FMI numarand 184 de state membre.15 Concomitent cu infiintarea FMI s-a decis si crearea unei banci internationale care sa se axeze pe finantarea si reconstructia economiilor europene slabite in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel, s-a infiintat Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), in general cunoscuta sub numele de Banca Mondiala sau Grupul Bancii Mondiale, aceste nume generice incluzand si institutiile inrudite BIRD infiintate ulterior si care au functii specifice.16 Avand sediul la Washington, la fel ca si FMI, BIRD si-a inceput activitatea la 25 iunie 1946, o data cu lansarea subscriptiilor de capital. In noiembrie 1947 Adunarea generala a ONU a acordat BIRD statutul de institutie specializata a Natiunilor Unite, in conformitate cu articolul 57 al Cartei ONU; in acelasi timp, i s-a recunoscut dreptul de a desfasura o activitate independenta. 17
11 12

Raluca Miga-Besteliu op.cit., p. 233 Augustin Fuerea Drept comunitar european, Editura AllBeck, Bucuresti, 2003, p.1 13 Adrian Nastase, Al. Bolintineanu Drept international contemporan, R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995, p. 164 14 Raluca Miga-Besteliu op.cit, p. 233 15 Conform www.imf.org (24.03.2006) 16 Dan Drosu Saguna op. cit., p. 158 17 Raluca Miga-Besteliu op. cit., p. 245

Corporatia Internationala Financiara (IFC International finance corporation) infiintata in 26 iulie 1956, pentru a promova investitiile particulare; Asociaia Internaional de Dezvoltare (IDA - International Development Association) 26 septembrie 1960, cu scopul de a acorda resurse concesionale sub forma de donatii, tarilor membre mai sarace; Curtea de arbitraj a Bancii Mondiale (ICSID - International Centre for Settlement of Investment Disputes) in octombrie 1966, pentru a concilia si arbitra disputele dintre investitorii straini si guvernele-gazda; Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor - (MIGA - Multilateral Investment Guarantee Agency) operationala din aprilie 1988, pentru a facilita investitiile straine in tarile aflate in curs de dezvoltare, si a oferi asigurare de risc pentru investitiile noncomerciale si alte servicii tehnice internationale. Aceasta evolutie institutionala a coincis cu tendinta crescanda de evolutie si dezvoltare. Obiectivul principal al Grupului Bancii Mondiale este acela de a ajuta tarile sarace prin imprumuturi si prin promovarea investitiei in oameni, cu scopul de a reduce saracia si de a imbunatati nivelul de trai. Pentru realizarea acestui scop, GBM ajuta membrii sa urmeze reforme economice orientate catre cresterea industriala; sa investeasca in sistemul sanitar si in educatia populatiei; sa protejeze mediul inconjurator; sa dezvolte sectorul privat, sa-si reorienteze guvernele catre functiile fundamentale.18 Aceste institutii au ca scop principal promovarea progresului economic si social in tarile in curs de dezvoltare prin cresterea productivitatii economice. In acest sens, institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale acorda credite si imprumuturi, ofera consultanta tehnica si economica in sectorul public si privat din tarile in curs de dezvoltare si actioneaza ca un catalizator in stimularea fluxului de capital privat din aceste state.19 4. Procedura decizionala la nivelul institutiilor Bretton Woods Una dintre problemele aduse in discutie la conferinta aniversara a fost aceea a sistemului de guvernare al celor doua institutii infiintate la Bretton Woods. Moiss Nam fost Director Executiv al Grupului Bancii Mondiale si Ministrul industriilor si comertului in Venezuela a observat ca atat FMI cat si BIRD sufera de lipsa unor misiuni bine definite. Desi cele doua institutii s-au reorientat de cateva ori, ca reactie la noile schimbari, un exemplu recent de asistenta in tarile in curs de dezvoltare a aratat o doza semnificativa de
18

James Boughton,; Sarwaf Lateef Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid, Spain. September 29-30, 1994) International Monetary Fund, World Bank Group, Washington 1995, p.13 19 Dan Drosu Saguna op.cit., p. 152

ambiguitate strategica. O cauza principala a acestei probleme ar fi presiunea datorata stabilirii continue de misiuni noi, dar si felul in care deciziile sunt luate la nivel inalt in cele doua institutii. Desi sistemul de guvernare este constituit din organizatii de o compatenta incontestabila, ramane, totusi, un candidat la reforma si atentie sporita. Guvernatorii celor doua institutii sunt ministrii importanti, prea ocupati pentru a-si dedica timpul guvernarii institutiilor. Reforma ar trebui sa vizeze instruirea si selectia directorilor executivi, si marirea mandatului Presedintelui Bancii Mondiale, cel de cinci ani fiind considerat prea scurt. 20 De asemena, clauza conform careia functia de Presedinte al Bancii Mondiale trebuie sa revina intotdeauna unui american, si cea a Directorului Executiv al Fondului Monetar International numai unui european este atacata, considerandu-se ca se incalca legitimitatea globala si caracterul international. In consecintza, ceilalti membrii practica absenteismul, devenind interesati de proprietetea colectiva doar in momentul in care aceasta se afla intr-un pericol iminent si evident, si cand, in majoritatea cazurilor, este deja prea tarziu pentru a actiona.21 Dominanta grupului celor 7 tari in luarea deciziilor economice pe plan global, desi eficienta, este nelegitima politic, pe cand Comitetul Interimar este relativ legitim, dar foarte ineficient. O solutie ar fi includerea Chinei si Indiei in grupul celor sapte tari cu putere de decizie. In incheiere, Prim-ministrul Spaniei, Felipe Gonzles, a apreciat ca rolul celor doua institutii asupra vietii economice mondiale a fost si continua sa fie inegalabil, si daca aceste institutii n-ar fi existat acum, ar fi trebuit sa le cream. Lasand la o parte lipsurile si nevoia de reforma si adaptare la noile conditii sociopolitico-economice internationale, s-a decis in unanimitate ca cele doua institutii trebuie sa se implice si mai mult pe viitor, stabilind o relatie de parteneriat nu numai cu guvernele statelor, ci mai ales cu societatea civila a natiunilor respective. De asemenea, se asteapta o deschidere mai mare din partea institutiilor, si incercarea de a deveni mai clare si mai transparente in misiunea lor de a asigura stabilitatea financiara si dezvoltarea sustinuta a tuturor economiilor. 22

5. Evolutia sistemului Bretton Woods Conferinta de la Bretton Woods a decis crearea primului Sistem Monetar International, in adevaratul sens al cuvantului, din istoria economica. 23 Printre caracteristicile fundamentale se numara adoptarea etalonului aur-devize, prin care
20 21

James Boughton,; Sarwaf Lateef loc. cit.,, p.15 Idem, p.16 22 Ibidem 23 Sterian Dumitrescu, Ana Bal Economie Mondiala, Editura Economica, Bucuresti, 2002, p.362

dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabila in aur (0,888671 grame), ceea ce i-a conferit o putere deosebita. O alta caracteristica este reprezentata de fixitatea cursurilor de schimb. Fiecare tara semnatara a acordului era obligata sasi defineasca valoarea paritara a monedei in aur sau in dolari. In raport cu paritatea oficiala, cursul de schimb al unei monede nationale putea sa oscileze cu 1%, iar in cazul depasirii acestor limite era necesara interventia pe pietele valutare, prin vanzarea-cumpararea de moneda. Modificarea valorii paritare era admisa numai in cazul unor dezechilibre fundamentale in economia interna. Elaborat intr-un moment in care cel de-al doilea razboi mondial nu era terminat, sistemul monetar international de la Bretton Woods nu mai era adecvat pentru ultima partea a secolului. Intre timp se accentuase dezvoltarea inegala a tarilor cu economie de piata, pe scena economiei mondiale aparand noi puteri, in primul rand Japonia si Germania, ale caror monede nationale joaca un rol tot mai important, concomitent cu erodarea pozitiei dolarului. 24 Atat FMI, cat si Banca Mondiala au avut, printre altele, rol in mentinerea pacii, iar mijloacele prin care aceasta s-a realizat emanau din puterea financiara deosebita de care dispuneau. 25 Arhitectura finantelor internationale, a economiei mondiale in ansamblu, este materializarea spiritului de la Bretton Woods. Bretton Woods reprezinta o culme a posibilitatilor de a gestiona institutional o economie gandita sa iasa din criza. Practic, Bretton Woods a guvernat o economie in avant, conditia de ceteris paribus pentru factorii extraeconomici fiind subinteleasa. Dar astazi exact influenta a ceea ce a neglijat Bretoon Woods constituie ponderea seminificativa a proceselor economice globale. Politica cursului monetar flexibil, miscarea liberalizata a capitalului, aparitia agentilor ce nu au normare unanima, de tipul fondurilor de risc si a speculatiilor cu derivative, au facut din conventia asupra arhitecturii economiei stabilita la Bretton Woods o amintire.26 Semnarea articolelor Fondului Monetar International ale Acordului de la Bretton Woods nu a modificat interactiunea dintre natiunile intre care se desfasoare comertul. 27 Potrivit Acordului, tarilor li se cerea sa-si mentina cursurile de schimb in interiorul unui procent al valorii paritare. Aceast a clauza ar fi fortat o schimbare revolutionara in procedurile operationale in SUA, care nu ar fi intervenit pe piata valutara.28

24 25

Idem, p.363 John D. Ciorciari A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations, Fordham International Law Journal, vol. 22:292, p. 292 26 Economie: manual universitar, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p.258 27 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu - Robert A. Mundell i zonele monetare optime, Editura ASE, Bucuresti, 2000 28 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu op.cit.

Deoarece sistemul functiona inca de la devalorizarea francului din 1936 si de la Acordul Tripartit din acela si an, SUA au cumparat si au vandut aur in interiorul unor marje inguste ale paritatii fixe.29 Majoritatea celorlalte tari au ancorat monedele lor fata de dolar, direct sau indirect, prin intermediul lirei sterline sau uneia dintre celelalte monede de rezerva. Regula cursului de schimb ar fi cerut SUA s a suporte toate monedele straine pe piata din New York sau sa o inchida. Pentru a nega aceasta obligatie, SUA au avut o subclauza cruciala, care permitea unui membru sa fixeze pretul aurului la necesitatile cursului sau de schimb.30 Portofoliul dolar-aur al Europei este o variabila a controlului: cand Europa transforma dolarii in aur, slabeste pozitia rezervei SUA si stimuleaza o contractie monetara, si cand transforma aurul in dolari, intareste pozitia rezervei si permite o expansiune monetara.31 Politica Europei de cumparare a aurului influenteaza, deocamdata, politica monetara a SUA, pe cand cea din urma determina preturile lumii si veniturile.32 Cand politica monetara a SUA forteaza inflatia in restul lumii, Europa poate stimula o contractie in cumpararea de aur; cand politica monetara a SUA este deflationista, Europa poate produce o expansiune prin vanzarea de aur.33 Deci, SUA extind sau restrang politica monetara potrivit pozitiei excessive sau deficiente a aurului si Europa cumpara sau vinde aur de la SUA potrivit inflatiei sau deflatiei provocata de politica acesteia. Ca urmare, etalonul dolar constituie un sistem ce are implica tii pe care trebuie sa le luam in considerare. Acest sistem a cazut in vara anului 1971 dupa o criza a marcii. In august 1971, SUA au refuzat cererile de convertire a dolarului in aur f acute de Marea Britanie si alte tari. Fereastra aurului a fost declarat a inchisa si dolarul a fost declarat oficial inconvertibil.34 Convertibilitatea monetara a functionat asadar pana in 1971, cand presedintele Nixon a decis suspendarea convertibilitatii dolarului in aur. Acest lucru s-a datorat acumularii unor puternice tensiuni in cadrul SMI, in conditiile in care balanta de plati externe a SUA se deteriorase, iar rezervele de aur de la Fort Knox se micsorasera ingrijorator. 35 Prin urmare, pe 27 decembrie 1945, articolele Acordului au intrat in vigoare si FMI a luat fiinta ca organizatie de sine statatoare. In scurta perioada de patru decade, o crestere imensa a aparut in comertul international siin sistemele de plati, fara ca Fondul sa aiba cea mai mica legatura cu acest lucru. Totusi, in
29 30

Ibidem Ibidem 31 Ibidem 32 Ibidem 33 Ibidem 34 Ibidem 35 Sterian Dumitrescu, Ana Bal op.cit., p.362

aceasta poveste, Fondul a fost nevoit sa faca fata unor grave vicisitudini, cea mai recenta dintre ele fiind problema datoriei externe. Observatorii sistemului monetar international se contrazic in analiza fortelor care au produs, sau care nu au intervenit pentru a stopa problema datoriei. S-a cerut sa se analizeze gradul de eficienta a conceptelor fixate la Bretton Woods, in conditiile actuale. Aceste concepte nu pot fi reduse la gradul de simple propuneri, chiar daca referinta se face la acele concepte originale care au persistat sub forma a trei versiuni ale articolelor si au supravietuit Primului si celui de-Al doilea Amendament , care au luat fiinta in 28 iulie 1969 si respectiv 1 aprilie 1978. Conceptele Bretton Woods care sunt cel mai strans legate de controlul schimbului si indatorarea externa pot fi rezumate in 3 teoreme si cateva anumite mentiuni la acestea. Prima teorie afirma interzicerea controlului la schimb, in conditiile in care acesta restrictioneaza aspectele tranzactiilor internationale in conturi curente. Doua mentiuni sunt atasate acestei prime teorii: in primul rand, prohibitiile nu sunt absolute. Articolele dau dreptul membrilor sa isi exprime o opinie in favoarea aranjamentelor legate de tranzitie. In al doilea rand, FMI poate aproba masuri legate de schimb care in principiu sunt interzise si neautorizate, daca Fondul gaseste ca circumstantele unui membru ar justifica aprobarea. Deoarece aceste exceptii facute de FMI constituie derogari de la obligatiile permanente ale membrilor, aprobarea FMI nu trebuie sa dureze mai mult de o perioada determinata de timp, care sa-I permita membrului respactiv sa-si rezolve problemele. Cea de a doua teorie este ca, spre deosebire de restrictiile la plati si transferuri pentru tranzactii internationale curente, autoritatea asupra miscarilor de capital catre interior sau catre exterior revine numai membrilor, care au libertarea de a urma sau de a incalca restrictiil impuse de Fond. De asemenea, aceasta a doua treorie are trei mentiuni: in primul rand, definitia platilor pentru tranzactiile internationale curente (din articol) este una extensiva; in al doilea rand, Fondul poate sa exercite o influenta considerabila asupra politicilor si practicilor practicate la restrictii de catre un membru, iar daca acesta nu respecta conditiile numite de FMI, poate pierde dreptul de a mai primi resurse ulterioare prin vreun acord stand-by; in al treilea rand, Fondul poate sa exercite o anume influenta asupra politicii unei tari la intrarea siiesirea de capital, in special atunci cand membrii realizeaza un surplus sau un deficit la balanta de plati. A treia si cea din urma teorie se refera la faptul ca daca regulile privind controlul schimbului adoptate de un membru sunt mentinute sau impuse constant de catre articolele

FMI, curtea sau alti membrii trebuie sa trateze anumite contracte ca imposibil de implementat, daca acestea contravin regulilor. Aceasta teorie nu are mentiuni.36 6. Implicatii actuale Sistemul Monetar Internaional a fost un sistem monetar de rezerv si asimetric, n sensul c dolarul avea un rol special. n condiiile Acordului de la Bretton Woods, majoritatea monedelor erau stabilite fa de dolar, iar dolarul era stabilit fa de aur. Astfel, politica monetar a SUA era stabilita n funcie de rata rezervelor interne de aur i de angajamentul pentru o convertibilitate extern a dolarului. rile europene erau constrnse de disciplina echilibrului extern avnd o arm, convertirea dolarului n aur, cu care puteau pune sub presiune SUA.37 La 50 de ani de la Conferinta de la Bretton Woods, delegati ai tarilor membre Grupului Bancii Mondiale s-au reunit la o Conferinta aniversara, la Madrid. Acestia au luat cuvantul pe rand, si au analizat evolutia economiei globale in acea jumatate de secol scursa de la conferinta din iulie 1944, punand in balanta realizarile si insuccesele suferite pe parcurs. Richard Gardner, ambasadorul USA in Spania, a observat ca acel miracol politic, care s-a petrecut in numai trei saptamani, a fost cu atat mai semnificativ, cu cat a fost infaptuit in tioul unui razboi mondial, de catre delegati ai unor tari cu experiente si obiective foarte diferite. Intocmirea articolelor a revenit in mare parte Marii Britanii si reprezentantilor SUA, dar au mai existat si multe alte tari care si-au pus amprenta asupra produsului final in special China, Franta si India. Dupa cum Jaques Polak (unul dintre participantii de seama la Conferinta de la Bretton Woods) a afirmat in discursul sau din cadrul conferintei de la Madrid, experienta din 1944 a fost, pentru toti cei prezenti atunci, unul dintre cele mai intense momente din viata lor, probabil experienta definitorie a vietii lor profesionale. Prin efortul comun, sustinut, de a atinge telurile propuse, delegatii au reusit sa transforme Bretton Woods intr-un simbol mondial, acela al cooperarii si stabilitatii economice internationale. Gemenii Bretton Woods, cele doua institutii create in iulie 1944, au contribuit enorm la conturarea unei economii mondiale trainice, in care mediile politic, economic si social au suferit modificari frecvente si fundamentale, iremediabile. Aceste doua institutii au infruntat numeroase provocari si inovatii, de pilda nevoile complexe si in continua evolutie ale tarilor in curs de dezvoltare; tendinta catre o simetrie mai accentuata a economiilor marilor state industrial;

36

Joseph Gold Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?, Houston Journal of International Law, vol. 7, 1984-1985, p. 5 37 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu op.cit.

10

interdependenta crescanda dintre tarile industriale si cele in tranzitie; intrepatrunderea pietelor; accelerarea inovatiilor tehnologice si raspandirea lor. 38 Aceasta evolutie a stimulat comertul international si a contribuit la o rata de crestere economica nemaiintalnita si un extraordinar avant economic la nivel mondial, dar, de asemenea, a pus problema unei eventuale instabilitati. Sistemul financiar international intrat in vigoare la Bretton Woods si ajuns la apogeu in anii 1950-1960 promovand rata de schimb fixa si nefluctuanta intre monedele diferitelor tari s-a prabusit la inceputul anilor 70. Conditiile care favorizasera sistemul initial, si anume predominanta unei singure superputeri economice, desemnata nucleul solid al intregului sistem, si rolul limitat al fluxurilor private de capital, s-au estompat in timp, si este foarte putin probabil sa mai revina vreodata in actualitate. Totusi, FMI si-a pastrat o parte din atributiile esentiale stabilite la Bretton Woods, in Articolul 1 al Acordului: de a incuraja cooperarea monetara internationala; de a-si pune la dispozitie resursele, sub masuri de precautie corespunzatoare, membrilor sai cu o balanta deficitara de plati, cu scopul de a-i ajuta in redresarea financiara.39 Sistemul Bretton Woods a functionat pentru o perioada pentru ca regulile sale au fost in acord cu nevoile timpului si acceptabile de marile puteri. Unele reguli, cum ar fi orientarea ratelor de schimb catre anumite obiective, ar putea fi un element folositor pentru intoarcerea la un sistem organizat.40 In prezent, modelul european de integrare a adoptat in multe dintre deciziile sale strategice institutii financiare ale sistemului Bretton Woods.

38 39

James Boughton; Sarwaf Lateef loc. cit., p.10 Ibidem 40 John Williamson On the System in Bretton Woods, The American Economic Review, vol. 75, no.2, 1985, p. 78

11

II. BLIBLIOGRAFIE
BOUGHTON , James; LATEEF, Sarwaf Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid, Spain. September 29-30, 1994) International Monetary Fund, World Bank Group, Washington 1995 CAIRNCROSS, Alec Years of Recovery. British Econonomical Policy 19451951, Methuen, London and New York,1985 CARRASCO, Enrique R.; KOSE, M. Ayhan Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development, Transitional Law & Contemporary Problems, 1996, vol. 6 CIORCIARI, John D. A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations, Fordham International Law Journal, vol. 22:292 DUMITRESCU, Sterian; BAL, Ana Economie Mondiala, Editura Economica, Bucuresti, 2002 ECONOMIE: manual universitar, Editura Economica, Bucuresti, 2003 FUEREA , Augustin Drept comunitar european, Editura AllBeck, Bucuresti, 2003 GOLD, Joseph Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?, Houston Journal of International Law, vol. 7, 1984-1985, MIGA-BESTELIU, Raluca Organizatii internationale interguvernamentale, Editura AllBeck, Bucuresti, 2000 NASTASE, Adrian; BOLINTINEANU, Al. Drept international contemporan, R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995 SAGUNA, Dan Drosu Drept financiar i fiscal, Editura AllBeck, Bucureti, 2003

12

TASNADI, Alexandru; DOLTU, Constantin - Robert A. Mundell i zonele monetare optime, Editura ASE, Bucuresti, 2000 WILLIAMSON, John On the System in Bretton Woods, The American Economic Review, vol. 75, no.2, 1985 www.imf.org

13