Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoricul FMI 1
Scopurile declarate ale noii organizaţii, Fondul Monetar Internaţional, aşa cum au
rezultat la finalul negocierilor, erau:
Spiritul planurilor iniţiale a fost subminat încă de la bun început sub mai multe
aspecte. Reticenţa Congresului, care se temea că resursele americane vor fi
canalizate, prin intermediul FMI, pentru a contribui la reconstrucţia întregii Europe
(ceea ce includea statele comuniste), laolaltă cu dificultăţile tranziţiei postbelice,
mult mai mari decât cele prevăzute în 1944, au împiedicat lansarea imediată a
Fondului. Evoluţiile ulterioare ostile dintre SUA şi URSS au avut un impact negativ
decisiv. În acest context, SUA au decis că multilateralismul avut în vedere la sfârşitul
războiului nu mai era adecvat. Reconstrucţia Europei de Vest, devenită de interes
strategic+militar, trebuia asigurată unilateral, prin Planul Marshall. Fondurile oferite
prin acest plan şi condiţiile lor au adus FMI în situaţia de a fi, la sfârşitul anilor ’40, o
instituţie prea puţin prezentă pe scena internaţională.
Problemele au apărut atunci când SUA au supra-utilizat acest mecanism, astfel că s-a
ajuns la situaţia în care exista o ofertă foarte mare de dolari pe pieţele
internaţionale, provenită din exporturi de capital, dar şi din numeroase cheltuieli
militare. Dolarii s-au acumulat treptat în conturi din străinătate, generând credite în
lanţ, astfel că, în anii ‘60 deja, cantitatea de dolari existentă în lume, în circulaţie,
depăşise stocurile de aur ale SUA. Odată atinse limitele încrederii în paritatea oficială
dolar – aur, unele bănci centrale au cerut SUA schimbarea dolarilor deţinuţi în
rezervele lor, cu aur (Bordo, 1993, p. 36). Spirala creată a generat o criză monetară,
cu repercusiuni asupra sistemului monetar internaţional. Incertitudinea şi temerile
băncilor centrale, referitoare la sustenabilitatea convertibilităţii dolarului,
exporturile de capital ale SUA, resursele importante pe care le-a absorbit războiul din
Vietnam, toate aceste fenomene au contribuit la evoluţia Statelor Unite dintr-un
creditor mondial, în poziţia de debitor mondial. La această situaţie s-a adăugat
reticenţa ţărilor europene în ceea ce priveşte ajustarea şi reaprecierea valutelor
(Bordo, 1993, p.37-38), astfel că sistemul a acumulat tot mai multă presiune asupra
dolarului, a cărui convertibilitate în aur a devenit incertă, ceea ce a alimentat în
spirală alte presiuni. Fiind cvasi-inutil pentru o perioadă atât de lungă, FMI nu a avut
prea multe de spus în rezolvarea crizei. În final, preşedintele Nixon a decis să
soluţioneze problema printr-un act unilateral, anunţând la 15 august 1971
suspendarea convertibilităţii dolarului.7
În urma acestor evoluţii, o parte din sarcinile FMI au rămas fără obiect. Nu numai că
lumea a început să se îndrepte către un sistem de valute flexibile, dar ea a devenit cu
fiecare zi o piaţă financiară tot mai integrată. Schimbările tehnologice şi ascensiunea
corporaţiilor multinaţionale au erodat autonomia naţională economică şi financiară.
În acest mediu, Fondul s-a confruntat cu ameninţarea de a deveni un anacronism
instituţional. În 1974, Robert Aliber, un economist american, afirmă că singurul
vestigiu al sistemului gestionat de FMI după 1945 este FMI însuşi, adică „un fond
comun de rezerve de dimensiune modestă şi de utilitate discutabilă, dată fiind
creşterea rapidă a rezervelor internaţionale, şi 1800 de funcţionari remuneraţi
generos care au sarcina de a veghea la aplicarea unor reguli de joc care nu mai
există.” (apud Lenain, 1993, p.46)
Prin Acordurile de la Kingston, din 1976, FMI lua act de noile realităţi internaţionale şi
punea capăt în mod oficial tensiunilor apărute în sistemul financiar internaţional ca
urmare a denunţării convertibilităţii în aur a dolarului. „Acordurile de la Kingston au
consemnat: majorarea cotelor de participare ale ţărilor membre la capitalul soial al
FMI cu 33,5%; utilizarea pe scară mai largă a resurselor FMI în monedele naţionale ale
ţărilor membre pentru operaţiunile şi tranzacţiile Fondului; restrângerea rolului
aurului în Sistemul Monetar Internaţional (demonetizarea lui), inclusiv prin vânzarea
unei părţi a aurului deţinut de FMI […]; sporirea capacităţii FMI de a acorda asistenţă
financiară ţărilor membre pentru echilibrarea balanţelor de plăţi externe; lichidarea
divergeneţelor dintre SUA şi Franţa în problema cursurilor valutare, permiţându-se
mai întâi ţărilor membre să-şi aleagă regimul valutar care le convine, inclusiv prin
folosirea cursurilor sub supravegherea FMI, iar mai apoi, când condiţiile economice şi
financiare permit, să se trecă la un sistem de parităţi şi cursuri stabile, dar
ajustabile, controlat de FMI.” (Drăgoescu, 2000, p. 47). Principiile noi convenite la
Kingston s-au reflectat într-un nou statut al FMI, în vigoare de la data de 1 aprilie
1978.
În anii ’70 au avut loc însă şi alte evoluţii, în care FMI a identificat noi “nişe de
oportunitate”. Crizele petrolului au disponibilizat mari sume de “petrodolari”, din
partea statelor exportatoare, pentru împrumuturi pe piaţa internaţională. Către
sfârşitul decadei însă, condiţiile economice şi financiare s-au schimbat, astfel că
statele care luaseră împrumuturi uşor accesibile pe pieţele private, mai ales ţări
aflate în curs de dezvoltare, s-au trezit în situaţia de a avea datorii imense, cu ai
căror termeni de plată nu mai puteau ţine pasul. Criza economică din anii ’70 a lovit
cel mai puternic ţările în curs de dezvoltare, care au pierdut resurse financiare, pe de
o parte, prin faptul că rezervele lor valutare erau exprimate preponderent în dolari
americani, monedă care s-a depreciat puternic şi, pe de altă parte, prin faptul că, în
condiţiile inflaţiei şi oscilaţiilor ratelor de schimb, dobânzile la creditele acumulate
au crescut semnificativ. Tot mai multe ţări în curs de dezvoltare au început să aibă
dificultăţi importante în plata datoriei lor externe, adăugate efortului economic
intern orientat spre exporturi, pentru obţinerea valutei necesare plătirii ei. S-a ajuns
astfel ca datoriile externe ale unor ţări în curs de dezvoltare să devină o problemă
majoră pentru sistemul economic şi financiar internaţional, rămasă ca atare pe
agenda internaţională până astăzi.
Fiind singura organizaţie interguvernamentală cuprinzătoare, specializată pe chestiuni
monetare şi financiare, FMI a decis să intervină şi a început să ofere împrumuturi
ţărilor aflate în curs de dezvoltare, pentru a le asista în transformarea economiilor lor
în economii viabile, care să poată susţine plata la zi a datoriei externe şi a
penalităţilor adăugate, fără a rezulta probleme macroeconomice deosebite. Din
responsabilitatea iniţială de supraveghere a economiilor statelor membre, Fondul a
recuperat ideea de consultanţă pentru ţările datornice, consultanţă referitoare la
modul de ajustare a politicilor şi de eliminare a problemelor structurale. Pornind de
la această practică, împrumuturile au dobândit prevederi şi condiţionări, care au luat
forma unor politici economice, monetare şi financiare recomandate de Fond,
negociate cu guvernele ţărilor în cauză, asumate în final de acestea pentru
perfectarea acordurilor de împrumut.
FMI şi-a păstrat rolul de creditor al ţărilor în curs de dezvoltare pe tot parcursul anilor
’80. În 1985, cu prilejul reuniunii FMI şi BM de la Seul, secretarul trezoreriei
americane, James Baker, a pledat pentru reomandări de politici, în cadrul
programelor de ajustare structurală, care să fie nu atât defavorabile creşterii
cheltuielilor publice şi expansiunii cererii interne, cât mai ales favorabile creşterii
economice. Acest nou curent a generat adaptări doctrinare în cadrul FMI. Echilibrul
balanţei de plăţi rămâne obiectivul primordial, dar răspunsul la problema
dezechilibrului ei vizează înlăturarea oricăror obstacole structurale în calea creşterii
economice, inclusiv prin dereglementarea pieţelor interne şi liberalizarea ofertei. În
urma acestor adaptări doctrinare, au rezultat cinci domenii pentru politici publice
reformiste:
Aceste programe vor înregistra succese, mai ales în ţări ale Asiei de sud-est şi ale
Americii Latine, dar nu vor reuşi să reducă sărăcia în Africa şi nici disparităţile de
venituri în America Latină. (Lenain, 1993, cap. III)
Ca urmare a răsturnării regimurilor comuniste din Europa de Est, statele din regiune
au iniţiat, în 1989, reforme politice şi economice de o amploare fără precedent.
Transformarea economiilor centralizate comuniste înspre economii de piaţă nu se
putea face fără ajutor internaţional, dat fiind că guvernelor angajate pe calea
reformelor le lipseau atât fondurile, cât şi expertiza (teoretică şi tehnică) necesară.
Exisa însă o instituţie internaţională abilitată să supervizeze şi să ofere consultanţă în
domeniul financiar şi monetar. Prin urmare, FMI a început să pună la dispoziţia
guvernelor postcomuniste împrumuturi şi să vegheze activ, prin condiţionarea
complexă a împrumuturilor, la evoluţia acestor ţări către o economie de piaţă. În
2005, Fondul este încă implicat în câteva dintre ţările din regiune, cu toate că
evoluţiile recente i-au deschis o altă perspectivă.9
Criza financiară din Mexic, din 1995 şi, mai ales, criza din Asia de sud-est, începută în
1997, care a degenerat într-o criză globală a sistemului financiar internaţional, s-au
constituit în noi ameninţări la adresa stabilităţii pieţelor globale. În consecinţă, FMI a
fost ”redescoperit” de către membrii săi marcanţi, mai cu seamă de SUA, drept o
sursă posibilă de ajutor financiar în cazuri limită (atât datorită fondurilor proprii, cât
şi fondurilor pe care le poate mobiliza din resurse internaţionale private), pentru ţări
al căror eşec economic ameninţă stabilitatea economiei globale. Dezbaterea în ceea
ce priveşte evoluţia instituţională recentă a FMI, ca instituţie creditoare de ultimă
instanţă, este o dezbatere încă deschisă. Nu vom insista asupra ei, cu atât mai mult
cu cât, pentru cercetarea de faţă, activitatea FMI ca instituţie implicată în reformele
economice şi politice ale statelor angajate pe drumul dezvoltării este mult mai
importantă.
Structură şi funcţionare
1. Structură
Fondul Monetar Internaţional este o organizaţie hibrid, reunind caracteristici ale unei
organizaţii internaţionale interguvernamentale dar şi ale unei societăţi anonime pe
acţiuni, de drept american. 10 Fondul este situat pe teritoriul SUA, în Washington D.C.
„Acţionarii” săi sunt ţările participante la Conferinţa de la Bretton Woods şi cele care
au semnat Acordul de înfiinţare până la data de 27 decembrie 1945, plus ţările care
au aderat între timp la acest acord şi la organizaţie.11 Guvernele statelor (viitoare)
membre au decis aşadar înfiinţarea sa, pentru a rezolva într-un cadru multilateral
probleme financiare importante, ceea ce îl face să fie, în egală măsură, o organizaţie
internaţională, afiliată de altfel sistemului specializat al agenţiilor ONU. Spre
deosebire de alte organizaţii, statele membre sunt reprezentate în structurile sale de
conducere potrivit unui principiu de proporţionalitate cu puterea economiei
naţionale.
Comitetul Interimar a fost înfiinţat în 1974 şi are un rol consultativ. El este alcătuit
din 24 de membri, miniştri de finanţe sau guvernatori ai băncilor centrale ale statelor
membre, desemnaţi de o manieră similară cu membrii Consiliului de administraţie.
Cea mai importantă menire a sa este formularea de opinii şi rapoarte referitoare la
problemele gestionării şi transformării sistemului monetar internaţional, inclusiv în
ceea ce priveşte posibilele schimbări de profunzime în cadrul FMI sau în modalităţile
sale de interacţiune cu mediul extern.
Comitetul Interimar se reuneşte de două ori pe an, în aprilie sau mai, respectiv odată
cu Adunarea generală. Scopul său constă în avansarea unor propuneri referitoare la
orientările generale ale FMI în perioada următoare, în contextul analizei sistemului
financiar internaţional şi a evoluţiilor mediului internaţional în general. Dimensiunea
sa redusă, comparativ cu membrii Consiliului guvernatorilor (24, prin contrast cu 184
de membri, în 2005) îl consacră ca un forum mult mai propice discuţiilor despre
starea şi perspectivele sistemului financiar internaţional şi rolul FMI (Lenain, 1993, p.
16).
În ultimii ani, au existat voci care au arătat că rolul de sfătuitor al acestui Comitet şi
de consilier al marilor decizii ale Fondului a fost subminat continuu de puterea G7 de
a lua decizii referitoare la viitorul sistemului financiar internaţional şi al economiei
globale (Killick, 1995, Buira, 2003).
2. Funcţiile FMI
Aşa cum rezultă indirect din prezentarea istoricului instituţiei şi a structurii ei,
precum şi din trecerea în revistă a activităţii FMI în ultimii ani, funcţiile Fondului
Monetar Internaţional constau în:
4. intermedierea obţinerii unor credite pe termen scurt şi mediu, din fonduri private
sau naţionale, pentru finanţarea dezechilibrelor balanţei de plăţi în ţările membre;
Dintre acestea, două funcţii sunt foarte importante pentru înţelegerea rolului şi
funcţionării FMI: supravegherea şi finanţarea (creditarea) membrilor.
Nici un stat membru nu poate să solicite FMI o cantitate de valută forte mai mare
decât valoarea propriei cote-părţi. Există de altfel câteva praguri prestabilite pentru
efectuarea operaţiunilor financiare de „tragere”. Preluarea de către o ţară a unui
echivalent de 25% din valoarea propriei cote-părţi, în valuta de care are nevoie sau în
DST-uri, se poate face automat, în orice moment şi fără condiţii. Această operaţiune
se numeşte „tragere în contul tranşei-rezervă”.17 Orice acordare de fonduri în valută
care depăşeşte acest prag se încadrează în categoria tranşelor superioare de credit şi
poate fi efectuată doar prin asumarea anumitor condiţionări şi măsuri de corectare a
dezechilibrelor economice. Nici o operaţiune de tragere în contul propriei cote-părţi
nu poate depăşi echivalentul a 200% din contribuţia unei ţări la resursele FMI (Bruon,
1990, p.162).18
În aceste situaţii este impropriu să vorbim despre împrumuturi propriu-zise, ele
reprezentând operaţiuni de schimbare a propriei cote-părţi în schimbul unei valute
forte, urmând ca moneda naţională să fie răscumpărată după corectarea problemelor
cu care se confruntă statul care efectuează tragerea. Dincolo de un anumit plafon
însă, nici operaţiunile de tragere nu au loc fără condiţionări impuse de FMI şi
angajamente din partea ţării solicitante.
Pe scurt, abordarea susţine că, într-o economie deschisă care are rate de schimb fixe,
autorităţile nu deţin total controlul masei monetare. Orice lărgire a creditului dincolo
de cea permisă de creşterea venitului naţional provoacă în mod necesar un deficit al
balanţei de plăţi, o pierdere a rezervelor oficiale şi, deci, o comprimare a masei
monetare. Dacă obiectivul autorităţilor este echilibrarea balanţei de plăţi, trebuie
acţionat asupra ofertei de credit bancar, prin limitarea creditării sau prin creşterea
ratei dobânzii. Dincolo de raţiuni doctrinare, această înclinaţie spre modele
monetariste se baza şi pe raţiuni practice: în ţările în curs de dezvoltare, statisticile
monetare erau mult mai sigure şi simplu de obţinut, decât statisticile de evaluare a
politicilor bugetare şi structurale. Mai mult, aceste instrumente monetare permiteau
identificarea unor consecinţe pe termen scurt, în timp ce instrumentele bugetare şi
structurale nu permit decât transformări pe termen mediu şi lung (Lenain, 1993, p.
51-52).
„Condiţionarea a fost şi mai bine conturată spre sfârşitul anilor ‘60, când Fondul a
calificat tranşele de credit ca fiind „lichiditate condiţionată” (Drăgoescu, 2000, p.
110). Condiţionarea a fost consacrată oficial în 1968, prin definirea clauzelor care
trebuie integrate în acordurile de confirmare (acordurile stand-by), inclusiv a clauzei
de realizare, care impune ţării asistate să îndeplinească anumite criterii cantitative
înainte de eliberarea unei tranşe superioare din cadrul împrumutului.
În anii 1980, scopul principal al programelor FMI era atingerea unei balanţei de plăţi
viabile, deci sustenabile de către statul în cauză, în condiţiile unui sistem de comerţ
şi plăţi deschise. Criticile au arătat că acest lucru este mult prea restrictiv şi că, prin
măsurile tipice recomandate de FMI, se pun de fapt obstacole în calea creşterii
economice a ţărilor asistate. În anii 1990, odată cu asumarea conducerii FMI de către
Michel Camdessus, obiectivul primordial declarat de FMI a devenit creşterea
economică şi, prin ea, ajustarea deficitelor balanţei de plăţi. (Killick, 1995, p. 18-19)
Acordarea creditelor din resursele FMI se face pe baza unui document denumit „acord
de confirmare” sau acord stand-by, deoarece el reprezintă în practică o linie de
credit deschisă de Fond pentru ţara care solicită ajutorul. Prin semnarea aceastui
acord, ţara care urmează să beneficieze de împrumut se angajează să implementeze
un program de măsuri economice şi financiare, aprobat şi monitorizat de FMI, cu
scopul de a obţine stabilizarea macro-economică şi a evita apariţia unor dezechilibre
ale balanţei de plăţi pe viitor. Împrumutul deschis printr-un acord de confirmare se
acorda iniţial pe o perioadă de la unu la doi ani, în trageri trimestriale. Pentru
eliberarea fiecărei tranşe, existau criterii de performanţă a căror respectare era
evaluată de FMI.
Începând cu anii ’70, a devenit tot mai clar atât pentru FMI, cât şi pentru ţările care
solicitau împrumuturi, că dezechilibrele balanţelor de plăţi sunt un simptom al unor
probleme mult mai profunde, care trebuie rezolvate pe termen mediu şi lung. În urma
instituirii unor noi mecanisme în acea perioadă, FMI poate acorda împrumuturi pe o
perioadă de până la trei ani, condiţionările vizând la rândul lor măsuri de ajustare
structurală şi de rederesare economică pe termen mediu. Sumele se acordă în tranşe,
condiţionate de respectarea criteriilor de performanţă stabilite în programul aprobat
de FMI. Plata acestui tip de credite se face într-o perioadă de 3 ani şi 4 luni până la 5
ani. (Killick,1995, p. 9-11)
La sfârşitul anului 1987, s-a adăugat un nou tip de creditare, cu aceeaşi destinaţie,
Facilitatea de Ajustare Structurală Întărită” (Enhanced Structural Adjustment
Facility, FASI). Facilitatea de ajustare structurală întărită (FASI) prezintă termeni
similari FAS, fiind diferite prevederile referitoare la accesul la astfel de fonduri,
monitorizarea programelor şi condiţionarea, care este mult mai severă. Tipurile de
acorduri din categoria FASI prevăd îndeplinirea anumitor obiective trimestriale,
criterii de performanţă semni-anuale şi o revizuire a programului la fiecare jumătate
de an. Măsurile de ajustare avute în vedere sunt deosebit de dure şi au drept ţintă
creşterea economică şi, prin aceasta, rederesarea balanţei de plăţi. (Killick, 1995, p.
9-11). Obiectivele programului se ajustează în funcţie de schimbările survenite. Prima
tranşă de împrumut se acordă ţării în cauză după ce Consiliul de administraţie al
Fondului aprobă documentul-cadru şi segmentul care se referă la măsurile de luat în
primul an al programului. Progresele care trebuie realizate se stabilesc prin anumiţi
indicatori de performanţă, de obicei sub formă cantitativă (anumite valori pentru
indicatorii macroeconomici aleşi). Eliberarea tranşelor următoare nu este direct
condiţionată însă de atingerea acestor indicatori, alte ajustări putând fi transferate
pentru segmentele anului 2 şi 3, cu acordul FMI.
În decembrie 1997, Fondul a decis înfiinţarea unui alt tip de finanţare, Finanţarea
pentru Resurse Suplimentare (Supplementary Resource Facility, FRS), pentru a ajuta
statele membre să facă faţă unor pierderi bruşte şi grave ale încrederii pieţei.
Această facilitatea a fost folosită în ziua următoare pentru a se acorda cel mai mare
împrumut din istoria FMI, către Coreea de Sud şi a se încerca, astfel, prevenirea unor
consecinţe dezastruoase pentru pieţele financiare globale.
Pentru a avea acces la credite, ţările care solicită fonduri din partea FMI trebuie să
adreseze Fondului o scrisoare de intenţie, însoţită de un memorandum de politci
economice. Urmează asumarea unui program de ajustare structurală (configurat de
obicei pe trei ani), definit într-un document cadru de politică economică, în care sunt
prevăzute obiectivele economice defalcate pe fiecare an şi politicile de urmat. Acest
document este redactat de către experţii FMI, ai Băncii Mondiale şi reprezentanţii
guvernului ţării solicitante. El se reactualizează în fiecare an, pe durata programului.
Măsurile de ajustare asumate trebuie să vizeze consolidarea balanţei de plăţi şi, mai
recent, să încurajeze creşterea economică. Succesul lor este indicat de criteriile de
realizare, care reprezintă anumite obiective privind nivelul unor parametri
macroeconomici, fixate în documentele de solicitare a împrumutului, a căror valoare,
analizată trimestrial, indică măsura în care programul de ajustare a fost bine
implementat, producând efectele dorite.
3. Resursele FMI
Resursele de creditare ale FMI sunt împărţite, după cum rezultă şi din prezentarea
funcţiilor organizaţiei, în resurse proprii şi resurse atrase din exterior. În prima
categorie intră cotele-părţi ale statelor membre, rezervele FMI constituite pe baza
profitului net rezultat din perceperea de comisioane şi dobânzi, precum şi alte
resurse proprii. În a doua categorie intră împrumuturile contractate de FMI pentru
completarea şi diversificarea resurselor de creditare şi alte angajamente ale FMI faţă
de ţările membre.
Membrii FMI cu economii puternice, alte organizaţii financiare internaţionale sau alte
instituţii financiare private pot decide să aloce resurse către FMI, la cererea de
împrumut venită din partea acestuia, pentru ca la rândul său, Fondul să acorde
credite în cadrul unor programe de asistenţă financiară pentru statele membre aflate
în dificultate. Cele mai „impunătoare” cazuri, din punctul de vedere al sumelor
mobilizate de FMI au fost Mexic, în februarie 1995, acordul de confirmare prevăzând
un împrumut de 12,1 miliarde DST şi Coreea de Sud, în decembrie 1997, cu un
împrumut de tip FRS în valoare de 15,5 miliarde DST.21
Cotele-părţi subscrise de statele membre pot fi revizuite, atât în sensul creşterii lor,
cât şi în sensul scăderii. Până la acest moment, fiecare modificare a adus o creştere a
cotelor-părţi, fapt ce a fost primit în general foarte favorabil de ţările care recurg la
ajutorul financiar al FMI, întrucât creşterea cotelor-părţi semnifică şi creşterea
cuantumului împrumuturilor pe care o ţară le poate primi de la FMI (Lenain, 1993, p.
97).
Ţările cărora Fondul le-a acordat împrumuturi de-a lungul timpului au fost de altfel
nemulţumite, în general, de cantitatea limitată de resurse pe care Fondul o poate
pune la dispoziţia statelor membre (nu mai mult de 300% faţă de cota-parte a unei
ţări, pentru fiecare caz individual, şi nu mai mult de 60% din rezervele sale, ca total
agregat al împrumuturilor acordare la un moment dat). „Având în vedere că mărimea
cotei de participare a unei ţări determină drepturile ţării membre, înţelegem de ce,
cu toată strădania Fondului de a perfecţiona modul de stabilire a mărimii cotelor-
părţi, acesta este frecvent, permanent am putea spune, criticat, mai ales de către
ţările în curs de dezvoltare care apreciază că ele au cele mai mici cote, deşi au cele
mai mari nevoie de credite.” (Drăgoescu, 2000, p. 73). De altfel, în 1987, în cadrul
unei reuniuni la Washington, Comitetul dezvoltării a propus stabilirea unui indice al
sărăciei, de care să se ţină cont în determinarea mărimii cotei-părţi pentru fiecare
ţară. Această propunere, ca de altfel alte proiecte reformatoare, au rămas fără ecou
pentru moment. (vezi Toderean, 2002a).
Revizuirea cotelor-părţi se face o dată la fiecare cinci ani, Fondul dorind ca resursele
sale să reprezinte un procent aproximativ constant din valorea schimburilor
comerciale globale. Creşterea substanţială a schimburilor comerciale internaţionale în
ultimele decenii a dus la creşterea cotelor-părţi ale statelor. Prin revizuirea lor, FMI
doreşte să oglindească schimbările intervenite în economia mondială, în poziţia
diferitelor ţări în cadrul acesteia şi, totodată, să menţină un anumit echilibru între
grupe de ţări. Semnificativ rămâne faptul că revizuirile cotelor-părţi au decurs de
fiecare dată, până în prezent, de o manieră care să nu aducă primele cinci economii
ale lumii la o pondere totală a voturilor lor sub 40%. În mod similar, indiferent de
evoluţia economiei lor, Statele Unite nu au avut niciodată un număr de voturi mai mic
de 17%, ceea ce implică un drept de veto în chestiunile fundamentale ale FMI, care
trebuie adoptate cu 85% din voturi.
Concluzii / Rezumat
Perioada de dupa 1989, când a contribuit la programele de reformă ale ţărilor est-
europene şi la tranziţia lor la economia de piaţă. Lenain P. 6
Se adaugă, perioada de după mijlocul anilor 1990, când devine lender of last resort.
N.n.
1 Acest capitol foloseşte, într-o formă amendată şi extinsă, părţi din capitolul 2 al cărţiiReforma
organizaţiilor internaţionale. O analiză a FMI ( Toderean, 2002a).
33 Instituţia nu a putut exista ca atare, fiind încorporată într-o formă redusă de instituţionalizare, aceea a
acordului GATT. GATT a stat, în cele din urmă, la baza înfiinţării Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 1995.
44 În acest context, planul lui Keynes, publicat în 1943, a argumentat în favoarea unei Uniuni Internaţionale de
Clearing, care trebuia să joace în esenţă rolul unei Bănci Centrale Mondiale. Ea urma să ofere lichidităţile
internaţionale necesare comerţului mondial şi să emită o valută neutră, bancaur, a cărei valoare să fie fixată în
funcţie de aur. Fiecare valută naţională urma să-şi stabilească paritatea prin referinţă la bancaur. UIC a fost menită
să acţioneze ca un centru pentru realizarea politicilor economice globale, prin reglementări, supravegheri şi
coordonări ale economiilor naţionale şi ale interacţiunilor lor (Bordo, 1993, p.32-33). Publicat în acelaşi an, planul
lui White a pus un accent mai mare pe problema stabilităţii ratelor de schimb şi mai mic pe necesitatea unor
lichidităţi internaţionale generoase. Aspectele monetare şi financiare ale ordinii de după război urmau să fie
încredinţate unui Fond de Stabilizare. Acesta ar fi reglat şi supravegheat valoarea de paritate a fiecărei valute
naţionale în termeni de unitas (valuta neutră) şi ar fi asigurat rigiditatea ratelor de schimb, modificările lor urmând a
fi întreprinse doar în cazuri de dezechilibre fundamentale. Schimbări importante în valoarea parităţii urmau să fie
făcute doar după adoptarea lor prin vot, în cadrul Fondului.
5 Prezentarea se bazează pe textul original al Articolelor, art. I, sublinierea noastră . Textul integral, în limba
engleză, este reprodus în anexă în Toderean, 2002a.
6 Tendinţa a fost accentuată în continuare prin localizarea în Washington a cartierelor generale şi prin statutul
conferit Directorilor Executivi. Despre aceste evoluţii şi despre concesiile necesare pentru a obţine aprobarea
Congresului, a se vedea Gardner, 1969, capitolele VII şi XIII.
7 Măsura a fost recunoscută oficial de către FMI în cadrul întâlnirii de la Kingston, Jamaica, în 1976.
10 Acest subcapitol se bazează pe informaţiile preluate din Bruon (1990), Lenain (1993), Killick
(1995), Bird (1995), Drăgoescu (2000) şi Buira (2003), precum şi pe informaţiile disponibile pe
pagina electronică a FMI, www.imf.org, în mod special rapoartele anuale ale ultimilor 10 ani. Nu
am indicat în dreptul fiecărei informaţii sursa, acolo unde este vorba despre detalii factuale, care
se regăsesc în orice prezentare a structurii şi funcţiilor FMI. Am menţionat autorii de fiecare dată
când am întâlnit o nuanţă de interpretare, sinteză, etc., care să depăşească informaţia pur factuală
de circulaţie largă.
12 O explicaţie mai extinsă a ceea ce înseamnă DST-uri, pentru FMI, se găseşte în subcapitolul
dedicat prezentării resurselor instituţiei.
13 În cazul României, ministrul finanţelor este guvernator, iar guvernatorul BNR este supleant.
14 Arabia Saudită, începând din 1978, când a devenit a şasea economie, ca putere, între statele
membre. …, Rusia cândva după 1989 (când, n.n.)
18 Iniţial, limita maximă era 100% din cotă, însă, ca urmare a dezechilibrelor din economia
mondială şi a nevoii de creditare a statelor în curs de dezvoltare, aceasta a fost mărită la 200%.
(Bruon, 1990, p.161-162)
19 Vezi de exemplu asistenţa tehnică pe care FMI o pune la dispoziţia Comisiei Europene, în
evaluarea performanţelor economice ale ţărilor candidate şi asociate, care este preluată din datele
Fondului. Este cu siguranţă cazul evaluărilor economie ale României , realizate de Comisie în
ultimii ani.
20
1 Vote
Share this:
Facebook2
Twitter
Google
LinkedIn
StumbleUpon
Email
Digg
Reddit
More
Write comment
Comments RSS
Trackback ( 0 )
Comments ( 2 )
1.
o Luca
o January 14th, 2013
o REPLY
o QUOTE
3
0
Rate This
2.
o Ion
o February 7th, 2014
o REPLY
o QUOTE
O prezenatre mai mult sau mai putin completa. Exemple concrete de implementare a
politicilor FMI (in ultimii 30 de ani) si ”reusita” lor acolo unde au fost aplicate. Pacat
ca nimeni nu vrea sa ne deschida ochii si in acest sens. Cred ca ar fi deranj mare coane.
1
0
Rate This
Leave a Reply
WELCOME
Optimist & Full Time Dreamer . Welcome to my blog ! Please take this as information only. This is just web content I want to share with
you. Comment as much as you feel. And please link back, I will ;) I've published a lot of stuff on this blog - use the Search Function - it
really works ! :) 10x a lot to wordpress.com
RSS FEED
Search
EMAIL SUBSCRIPTION
Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.
Sign me up!
SALSA BUCURESTI
ACCOMODATION IN BUCHAREST
VOUCHERRY WORLD
ON TWITTER
Third of the world's food is never eaten - and it's increasing the cost of your weekly
shop independent.co.uk/environment/da…- 3 hours ago
Consultantii fiscali se tem ca iesirea liberalilor de la guvernare va da mana libera populismului si masurilor socia…
HotNews.ro - 2 days ago
good thing you are not playing with real money :) lnkd.in/dbDmAxt - 3 days ago
Bogdan Mandru
Linkedin Profile
Orkut Profile
Make up Bucuresti
Refresh
Startups.ro
Tot ce Doresti
Web Design
Zen Studio
BLOGROLL
Blogul Patriotului
BoardGames Blog
Challenging Establishment
Comunismul în România
Istoria "uitata" !
Jocuri De Logica
Starea Natiunii
Succes Dublu
Universe to multiverse
WordPress.com Blog
CREATIVE RUMORS
Creative Monkeyz
Energie naturala
WikiLeaks Romania
KNOLEDGE
Altermedia
Astronomic Facts
DefCamp
Freemind
Infocon.ro
Revolutia Verde
MY PROJECTS
Connections
micromanagement.ro
NON PROFIT
ARDOR
Connections
Energie naturala
Imagine Romania
Politici Publice
Rezistenta Urbana
Youth Rights
PEOPLE
Abbie Hoffman
Adriana Ticleanu
Alexandra Cristea
Alexandra Martin
Anca Maftei
Anca Soleil
Diana Burlacu
Diana Stoicescu
Dragos Roua
Lume Buna
Radu Oprea
Ramona Gherasim
Ruxandra Fediuc
Sorin Buruiana
Victoria Baltag
SEO
Generatia 21
Optimists Network
Synergy Development
PAGES
Legile lui Murphy
. EU CU MINE SI CU CEILALTI
A B O U T
A Cyberpunk Manifesto
Am Demisionat
ANCORELE CARIEREI
Brainstorming
C.V. BOGDAN
Calitatile unui consultant
Cele mai frecvente intrebari si/sau probleme pe care asociatii sau fondatorii unei afaceri trebuie sa le discute la un start-up
Citate – cam 69
Culmi
Cultura organizationala
Cumpar goblene
Dacia | Dulaul dacic
Dacia | Religia dacilor
De ce iubim femeile
De ce sa apelezi la serviciile unui expert | Avantajele si beneficiile colaborarii cu un expert in reprezentare fiscala si
consultanta economica
Dictionar HR | Terminologie Training
ENERGIA NUMELUI
Etape in planificarea strategica
Exista Alternative
femeia mea ideala
Feminismul – doar invidie
How Your Blood Type Reveal Your Personality and Blood Type Compatibility
ICE BREAKING-uri
Ingerul Abundentei
Interviu cu Dumnezeu
Invata cum sa Gandesti! – Despre modul in care gandim si rolurile gandirii … sau ” Cu cat gandesc mai mult cu atat ma intreb
la ce imi foloseste ” :)
Invataturi pentru suflet…Richard BACH
Jocuri grup
Legi Stupide
Link Building | Link exchange | Link buying | Trading links | Schimb de link-uri | De ce sa cumperi un link, o pagina sau
publicitate pe blog
Lobby si Advocacy – „Regulile de aur” ale lobbyului eficient in Uniunea Europeana si cateva sfaturi de la profesionisti
Lobby si Advocacy – Influentarea deciziilor la nivelul institutiilor Uniunii Europene – Comisie, Parlament, Consiliu si
punctele de acces
Lobby si Advocacy – Reglementarea relatiei institutiilor Uniunii Europene cu reprezentantii grupurilor de interese
Love is ..
Management Organizational | MANAGEMENTUL OAMENILOR sau Ce sa faci daca ai fost promovat manager in companie
Management Public | Abordari ale Managementul strategic si Modele de Planificare Strategică în Sectorul Public
o Cotatie de pret GRATUITA
Managementul timpului
Managementul Vanzarilor
METAPHYSICS by Aristotle
Mind Control – Rape of the mind – PART ONE — THE TECHNIQUES OF INDIVIDUAL SUBMISSION
Mind Control – Rape of the mind – PART TWO: THE TECHNIQUES OF MASS SUBMISSION
Mind Control | Persuasion & Brainwashing Techniques Being Used On The Public Today
Ocultism | Documentare interesante
Perle Autohtone
Principles of Leadership
PROVERBE STRICT ROMANESTI
REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA
Relatii Internationale – Procesul Decizional in Politica Externa a Republicii Socialiste Romania si transformarile ulterioare
Relatii Internationale – Societatea anarhica – Un studiu asupra ordinii in politica mondiala – Hedley Bull
Say Something
Sfaturi despre viata | Cum poti recunoaste vampiri energetici/vampiri sociali si cum sa te feresti daca acestia sunt in jurul tau
Studii Europene – Procesul decizional interinstitutional si procedura pentru adoptarea legislatiei in Uniunea Europeana
Tantric compatability test
TEORIA RELATIILOR SOCIALE
Time Perception
TIPURI DE INTERVENTII STRUCTURALE
Top 21st century economic models explained 4 those who Can’t understand simple economics .. like your government !
Top Ten Things to Think About If You Want to Change the World
Uniunea europeana | Teorii ale integrarii europene si Rolul statului in contextul integrarii europene
USG – INTRODUCTION to Underworld Survival Guide – STEAL THIS BOOK by Abbie Hoffman –
USG | Survival books
Welcome to the future
Zeitgeist in Romania
February 2014
M T W T F S S
« Jan
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28
FOREIGN POLICY
Exclusive: Congress Bars Families of Fallen SEALs from Testifying at Hearing About Their Deaths
Mexico’s President Promised a New Approach to the Drug Wars. So Why is He Still Going After Big Fish?
Why Some see Further Unrest in Venezuela as a Threat to the Castros in Cuba
FONDURI STRUCTURALE
POR: Corrigendum nr. 1 la Ghidul Solicitantului pentru subdomeniul Poli de Crestere 28/02/2014
Primaria Slatina a semnat primul contract pentru reabilitarea blocurilor cu fonduri UE 28/02/2014
Botanoiu, MADR: "Pentru noul PNDR ne dorim sa avem o birocratie mai mica" 28/02/2014
AFCN invita operatorii editoriali la consultari si discutii privind prioritatile de finantare pentru 2014 27/02/2014
CAPITAL.RO
Guvernul german a depus o plângere împotriva Comisiei Europene, ca reacţie la decizia executivului comunitar de a demarat o
investigaţie pentru a examina dacă scutirea marilor consumatori de energie de la plata suprataxei pentru energiile regenerabile este
compatibilă cu legislaţia europeană, a anunţat vineri Ministerul german al Economiei.
( Capital.ro )
Islanda: 80% din populaţie doreşte un referendum privind candidatura ţării la UE 28/02/2014
Peste 80% dintre islandezi doresc organizarea unui referendum privind candidatura ţării lor la Uniunea Europeană, însă guvernul de la
Reykjavik refuză categoric.
( Capital.ro )
China consideră că poporul ucrainean este capabil să-şi rezolve singur problemele, în timp ce protestatari din Crimeea fac apel la
organizarea unui referendum privind viitorul statut al republicii autonome din sudul Ucrainei, relatează vineri agenţia Xinhua.
( Capital.ro )
Directorul FMI spune că nu există motive de panică cu privire la economia ucraineană 28/02/2014
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a apreciat vineri că nu există motive de panică cu privire
la decizia Ucrainei de a cere ajutorul comunităţii internaţionale.
( Capital.ro )
DAILYBUSINESS.RO
Noul proprietar al magazinelor de bricolaj Praktiker din Romania l-a adus la conducerea operatiunilor pe Cansu Derintuna (foto), au
declarat surse din piata de profil. Cansu Derintuna, de origine turca, va conduce din functia de managing director cele 27 de magazine
Praktiker preluate saptamana aceasta de omul de afaceri de origine turca Omer Susli de la gru […]
Un indicator de referinta al pretului aurului folosit la nivel global de companiile miniere, bijutieri si banci centrale pentru evaluarea
aurului s-ar putea sa fi fost manipulat timp de un deceniu de catre bancile implicate in stabilirea acestuia, afirma doi cercetatori. Pretul de
referinta al aurului la Londra - "London fix" - este publicat de dou […]
Spania vinde 7,5% din actiunile Bankia, a patra mare institutie de credit a tarii, la care a preluat o participatie de 68% in urma
recapitalizarii bancii in 2012. Guvernul de la Madrid a fost nevoit sa ceara ajutorul altor state din zoana euro pentru a obtine fondurile
necesare consolidarii sectorului bancar, afectat puternic in timnpul crizei financiare de […]
FINANCIARUL
Senat: Licenţele de traseu pentru transportul public judeţean, atribuite prin hotărâre a CJ 28/02/2014
Senatorii au decis în această săptămână ca licenţele de traseu pentru transportul public judeţean de persoane să fie atribuite prin hotărâre
a consiliului judeţean. Potrivit propunerii legislative a senatorului PSD Darius-Bogdan Vâlcov, aprobată de plenul Senatului, consiliile
judeţene sunt obligate să înfiinţeze autorităţi judeţene de transport prin care s […]
Financiarul
Fotbal: Victor Piţurcă va anunţa lotul complet pentru meciul cu Argentina după derby-ul Steaua-Dinamo 28/02/2014
Selecţionerul naţionalei de fotbal a României, Victor Piţurcă, a decis ca toţi 11 jucători legitimaţi la cluburi de peste hotare, convocaţi
iniţial pentru meciul amical cu Argentina, programat miercuri la Bucureşti, să primească faxuri de confirmare, în timp ce numele
fotbaliştilor din campionatul intern vor fi anunţate după derby-ul Steaua – Dinamo, program […]
Financiarul
Rada Supremă (parlamentul unicameral) din Ucraina a aprobat vineri o lege care desfiinţează privilegiile deputaţilor, mai ales pe cele
economice, dar menţine intactă imunitatea parlamentară, relatează EFE. Printre privilegiile eliminate se numără plăţile extraordinare,
diurnele, asistenţa medicală într-o clinică guvernamentală, folosirea gratuită a transpor […]
Financiarul
Ianukovici a ajuns în oraşul rusesc Rostov pe Don, escortat de mai multe avioane de vânătoare 28/02/2014
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, care a fost destituit din funcţie la 22 februarie de către Rada Supremă (parlamentul unicameral)
– reconfigurată în urma revoltei din ultimele trei luni – a sosit joi seara în oraşul rusesc Rostov pe Don la bordul unei aeronave care a
fost escortată de mai multe avioane de vânătoare, informează vineri [...] […]
Financiarul
Rata şomajului în zona euro s-a menţinut la 12% în ianuarie 2014, pentru a patra lună consecutiv 28/02/2014
Rata şomajului în zona euro s-a menţinut în ianuarie 2014 la 12%, pentru a patra lună consecutiv, arată o estimare publicată, vineri, de
Oficiul European de Statistică (Eurostat). În ianuarie, zona euro număra 19,175 milioane de şomeri, cu 17.000 mai puţini decât luna
precedentă. În schimb, comparativ cu ianuarie 2013, numărul şomerilor din zona euro [...] […]
Financiarul
ZIARUL FINANCIAR
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite va organiza, vineri seară, o reuniune privată urmată de consultări, pe tema crizei din Ucraina,
informează AFP.
Borza: Vom folosi contestaţia în anulare pentru a scoate Hidroelectrica din insolvenţă 28/02/2014
Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, va folosi cotenstaţia în anulare în instanţă pentru a obţine ieşirea companiei din
insolvenţă, însă doar după ce Curtea de Apel va prezenta motivarea hotărârii, a declarat agenţiei MEDIAFAX avocatul Remus Borza,
proprietarul Euro Insol.
Facturile la electricitate ar putea să crească în aprilie cu 0,5%-1% ca urmare a majorării de către Autoritatea Naţională de Reglementare
în Energie (ANRE) a cotei de certificate verzi pe care furnizorii de electricitate trebuie să o îndeplinească pentru anul trecut.
MONEY.RO
Liderul sindicatului Victoria de la Oltchim, Corneliu Cernev, a declarat vineri, după o întâlnire cu ministrul interimar de la Economie,
Constantin Niță, că Guvernul intenționează preluarea, printr-un act normativ în luna martie, a rafinăriei Citește mai departe...
Puterea a fost preluată de un grup fascist, a declarat, din Rusia, ex-președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Citește mai departe...
Direcţia Antifraudă a verificat 8.350 de contribuabili, în ultimele trei luni, aplicând sancţiuni de 32 milioane de euro, informează un
comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Citește mai departe...
Banca Centrală din Ucraina a anunțat vineri că a limitat la 15.000 de grivne ucrainene (1.095 euro) suma maximă ce poate fi retrasă într-
o zi din conturi bancare din Ucraina, în timp ce țara se află în pragul falimentului, relatează AFP. Citește mai departe...
Şeful Oficiului de privatizare din Departamentul pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, va fi noul administrator special al Hidroelectrica,
după ce producătorul de energie a reintrat în insolvenţă în urmă cu câteva zile. Citește mai departe...
Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României a scăzut foarte uşor vineri, la 4,4995 lei/euro, într-o piaţă unde cotaţiile au
coborât la deschidere sub pragul de 4,5 lei/euro şi apoi au fluctuat uşor în jurul Citește mai departe...
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,3% pentru ianuarie 2014, menţinându-se la nivelul din luna anterioară
(revizuită) şi în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în Citește mai departe...
Nivelul standardului de viaţă în România este unul care clasează ţara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în timp ce riscul
sărăciei este cel mai ridicat din zonă, alături de Bulgaria, a declarat, vineri, Citește mai departe...
COFCO Corporation, cel mai mare trader de materii prime agricole din China, a achiziţionat 51% din acţiunile grupului olandez Nidera.
Compania COFCO Corporation este deţinută de statul chinez. Citește mai departe...
Profitul net după impozitare al BCR şi interesele minoritare a fost de 591.2 milioane lei (133.8 milioane EUR) în 2013, comparativ cu o
pierdere de 1,234.7 milioane lei (276.9 milioane EUR) în 2012, conform unui comunicat al băncii. Citește mai departe...
Două aeroporturi din Crimeea, sub controlul unor forțe paramilitare 28/02/2014
Persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, în cursul nopţii de joi spre vineri, asupra a două aeroporturi din Crimeea, dintre
care unul militar. Citește mai departe...
Omul de afaceri se află pe locul 597 într-un top al miliardarilor lumii apărut în China. Astfel, în Hurun Global Rich List 2014, Patriciu
apare cu o avere de 2,9 miliarde de dolari, ocupând o poziţie aflată undeva pe la mijlocul Citește mai departe...
Români sosiţi în Italia sunt foarte bine primiţi în satele acestei ţări, care sunt tot mai pustii pe măsură ce tinerii italieni le părăsesc, iar
populaţia rămasă aici este îmbătrânită, scrie Reuters, Citește mai departe...
Nivelul mare de stres, alimentația nesănătoasă și sendentarismul cauzează diferite boli în rândul populației. Citește mai departe...
Relațiile ruso-ucrainene devin tot mai încordate, după ce persoane înarmate proruse au preluat, ieri dimineață, controlul asupra
Guvernului și Parlamentului din regiunea Crimeea. Citește mai departe...
Preţul aurului este în urcare, joi, la bursa din New York, după ce cu o zi în urmă a închis la maximul ultimelor patru luni, investitorii
anticipând că cererea pentru active sigure va creşte din cauza instabilităţii din Ucraina, Citește mai departe...
ROMANIA E GHETOU
ON FACEBOOK
FROM FACEBOOK
An error has occurred; the feed is probably down. Try again later.
PROUD MODELS