Sistemul Monetar Internaional

STRUCTURA:

1.SISTEMUL MONETAR INTERNATIONALE:

a.CONFERINTA MONETARA DE LA GENOVA
b.CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS
c.ACORDUL DE LA WASHINGTON
d.CONFERINTA DE LA JAMAICA

2.FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI ROLUL

ACESTUIA IN FUCNTIONAREA SMI
3.REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL

Definitie: Sistemul Monetar International poate fi definit ca un ansamblu de reguli, instrumente, organisme
si piete referitoare la crearea, valorificarea si circulatia monedelor internationale.

Crearea unui sistem monetar

international trebuie privita ca expresie
a interdependentei economice dintre
statele suverane, si nu ca o modalitate
de a subordona sistemele monetare
nationale. Odata creat, un sistem
monetar international, inclusiv
organismul menit sa asigure cooperarea
si sa sprijine aplicarea principiilor,
trebuie adaptat cerintelor de orice fel
care intervin

CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA

DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)

Sub impulsul acestei dezvoltri, n anul 1922, la Genova

(Italia), se organizeaz prima Conferin monetar
internaional. Dezbaterile din cadrul acestei conferine au
fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon,
etalonului aur-devize (Gold Exchange Standard), etalon care
sa reprezinte soluia ieirii din criza generat de
desfurarea primului rzboi mondial care afectase
sistemele monetare ale rilor implicate n aceast
conflagraie. Aceasta recomandare a Conferintei de la
Genova a vut ca efect accentuarea luptei dintre Marea
Britanie si SUA in ceea ce priveste detinerea suprematiei
caetalon: aur lira sterlina sau aur dolar.

CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A

NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS
-1944)
Problema constituirii unui sistem monetar internaional a revenit
n prim plan la Conferina monetara si financiara a Naiunilor Unite
desfurat la Bretton Woods (ntre 1 i 22 iulie 1944).
Principiile care au stat la baza funcionrii Sistemului Monetar
Internaional au fost:

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR

2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI
DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE
VEDERE AL CONVERTIBILITATII.
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

Realizarea acestor principii era supervizata de institutia creata cu

acest prilej Fondul Monetar International.

Mutaiile structurale intervenite n anii 50 i 60 n domeniile

economic, politic sau social au determinat schimbri cantitative i
calitative in planul activitatii financiar-monetare internationale,
nenumarate fiind articolele care au aratat de ce si cum a decazut
Sistemul de la Bretton Wood

Punctele principale ale acordului erau:

Formarea FMI i BIRD (n prezent ambele parte a
Bncii Mondiale)
Fixarea ratei de schimb
Se impunea convertibilitatea valutelor pentru
tranzac iile comerciale
n cazul n care rata de schimb nu era favorabil
balan ei de pl i , guvernele au dreptul s intervin i
s revizuiasc rata de schimb cu pn la 10%.
Toate rile membre erau obligate s se afilieze la
FMI.

ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS in 1976 prin conferinta de la Kingston, Jamaica care prevedea:

modificarea oficial a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preurilor pentru aur;
legalizarea principiului schimburilor flotante, n sensul c:
statele membre ale FMI erau obligate s adopte politici macroeconomice care s conduc la asigurarea stabilitii preurilor;
referina la aur, n ceea ce privete paritatea monetar, era eliminat, aranjamentele monetare generale viznd fie ataarea de DST, fie de o alt moned;
FMI era obligat s supravegheze politicile valutare ale rilor membre;
se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;
marjele de fluctuaie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putnd fi modificate n funcie de evoluiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul
plilor.
transformarea parial a FMI n organism de asisten.

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI

POZITIA ACESTUIA IN RELATII
MONETARE
Pornind de aici,
se poate afirma c Fondul
Monetar Internaional principala instituie
INTERNATIONALE
coordonatoare a SMI, are drept obiective:

Fondul Monetar Internaional a luat nastere n urma Acordului de

la Bretton Woods, mai precis la 29 decembrie 1945, cand 29 de
tari au ratificat statutul acestuia.FMI si-a inceput efectiv sa
functioneze din 1 martie 1947.

Formarea resurselor financiare ale Fondului are la baz, n

principal, cota de participare aferent fiecrei ri membre (185
de ri membre), la aceasta adugndu-se plile efectuate de
aceleai ri. Toate aceste pli sunt determinate de mrimea
economic a rii i de puterea economic a acesteia
(mergndu-se pe principiul c rile mai puternice pltesc mai
mult). Cotele de participare la constituirea resurselor FMI se
determin ca procent din PIB-ul fiecrei ri membre.

Cota astfel stabilit este format din:

25% -aur (pn n 1979); de la aceast dat locul aurului a
fost preluat de DST sau alte valute forte.
75% - moneda naional.
Cota de participare a fiecrei ri membre la constituirea
resurselor FMI evideniaz, mai departe relaiile financiare i
administrative ce se pot stabili ntre aceasta (ara membr) i
Fond.

Astfel c, pe lng subscrierea la constituirea resurselor FMI,

orice ar membr beneficiaz de:
atribuirea unui numr de voturi care-i vor asigura ntr-o
proporie mai mare sau mai mic dreptul de decizie;
acces la finanare nivelul anual al finanrii situndu-se
ntre 100% din nivelul cotei i 300% cumulativ.
alocri gratuite de DST, stabilite proporional cu nivelul
cotei de participare la constituirea resurselor fondului.

stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb

monetar international bazat pe cursuri
valutare stabile si, implicit, promovarea
cooperarii monetare internationale;
asigurarea functionarii comertului
internationale pe fondul eliminarii oricaror
restrictii;
apararea si promovarae expansiunii
echilibrate a comertului si a productiei, avand
in vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui
grad ridicat de ocupare a fortei de munca;
finanarea deficitelor temporare ale balanelor
de pli ale rilor membre;
coordonarea n plan guvernamental pentru
adoptarea unei politici care s conduc la
echilibrarea balanelor de pli;
acordarea de asisten tehnic n plan valutar;
acordarea de credite pentru susinerea
cursurilor valutare ale monedelor naionale;
realizarea unei supravegheri ferme a politicilor
valutare ale rilor membre;
stabilirea unui sistem multilateral de pli ntre
rile membre care s elimine, pe ct posibil,
restriciile valutare care influeneaz comerul
internaional.

ASITENTA FINANCIARA

n ceea ce privete asistena financiar propriu-zis a Fondului,

pentru a putea analiza componentele politicii de asisten
financiar, FMI face distincie clar ntre natura deficitelor
balanei de pli:
din punct de vedere al perioadei de manifestare: temporare sau
durabile (reversibile sau ireversibile);
din punct de vedere al caracterului acestora: structurale sau
conjuncturale.

Se evideniaz dou cazuri importante de finanare a deficitelor de

balan de pli:
deficitele conjuncturale ce impun utilizarea de programe de
stabilizare;
deficitele structurale i programele de ajustare.

STRUCTURA ASISTENEI FINANCIARE

A FMI
Fondul Monetar Internaional realizeaz
programe de finanare /creditare pe termen
scurt i lung prin intermediul unor:
Mecanisme ordinare,
Mecanisme speciale,
Ajutor de urgen,
Faciliti n favoarea rilor cu
probleme .

Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de schimb s-a dovedit a afi o
problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa
1970 (vezi Bubula & Itker-Robe [2002]) s-au cantonat in doua directii:
tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970);
tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.

FMI evidentiiaza, in prezent trei grupe mari de regimuri de curs de schimb:

A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante ( FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor doua).

Ordinea nu este o restrictie impusa societatii din afara, ci este o stare de

echilibru creata din interiorul ei.'
Ortega y Gasset