Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Lucrare individual
la disciplina Finane Internaionale pe tema:

Fondul Monetar Internaional (FMI)

Chiinu 2016
1

Cuprins :
Introducere... 3
Caracteristica FMI .... 4-21
I.Scurt istoric
II.Prezentare general
III.Finanarea Fondului Monetar International
IV. Modul de organizare a Fondului Monetar International
V. Bugetul de funcionare
VI. Politicile i mecanismele speciale
Cooperarea FMI cu Republica Moldova. 22-23
Concluzii.. 24
Bibloigrafie... 25

Introducere
Dominatia consta in capacitatea unei tari de a exercita influente
disimetrice si ireversibile asupra partenerilor ei.
Fr. Perroux
n rol important in derularea si orientarea fluxurilor financiare internationale revine

institutiilor internationale create de-a lungul timpului in scopul promovarii cooperarii

financiare internationale, a facilitarii accesului la resursele financiare a tarilor mai putin
dezvoltate sau a celor care se confrunta cu dezechilibre interne temporare, al promovarii
investitiilor straine private sau al stimularii dezvoltarii economice si sociale a tarilor membre.

Odata cu extinderea si adancirea procesului de globalizare si pe pietele financiare internationale, rolul

acestor institutii internationale a crescut semnificativ. In prezent exista un numar insemnat de asemenea
organisme financiare internationale cu obiective si mecanisme de finantare diferite: Fondul Monetar
International, Grupul Bancii Mondiale (B.I.R.D., I.D.A., C.F.I.), Banca Europeana de Reconstructie si
Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, sau Banca Reglementelor Internationale. Fiecare dintre
aceste institutii s-au dezvoltat in permanenta de-a lungul timpului, marindu-si in permanenta forta
financiara de care dispun, incercand practic sa-si asume un rol cat mai activ in finantarea
internationala.
Intensificarea relaiilor economice i politice ntre ri a dus la dezvoltarea unor serii de instituii
financiare internaionale care au un rol din ce n ce mai important n supravegherea i stabilizarea
sistemului financiar-monetar internaional. Una dintre aceste instituii este FONDUL MONETAR
INTERNAIONAL.

Caracteristica general
Fondul Monetar Internaional (FMI) este o organizaie de 188 de ri, de lucru pentru a ncuraja
cooperarea monetar global, asigura stabilitatea financiar, pentru a facilita comer ul interna ional,
promovarea ocuprii forei de munc i creterea economic durabil, precum i reducerea srciei n
ntreaga lume.

I.

Scurt istoric

1. Cooperare i reconstrucie (1944-1971)

n timpul Marii Depresiuni din anii 1930, rile au ncercat s consolideze economiile
falimentare prin ridicarea brusc a barierelor n calea comerului exterior, devalorizarea monedelor,
precum i limitarea libertii cetenilor la schimbul valutar. Aceste ncercri s-au dovedit a fi
neproductive. Comerul mondial a sczut brusc , precum i ocuparea forei de munc i nivelul de trai
a sczut n multe ri.
Aceast defalcare n cooperarea monetar internaional a condus fondatorii FMI la planificarea
unei instituii nsrcinate cu supravegherea Monetar Internaional a sistemului ratelor de schimb i
plilor internaionale. Noua entitate la nivel mondial ar asigura stabilitatea cursului de schimb i va
ncuraja statele sale membre s elimine restriciile de schimb care mpiedicau comerul.
Acordul de la Bretton Woods
FMI a fost conceput n iulie 1944, cnd reprezentani ai 45 de ri reunii n oraul de la Bretton
Woods, New Hampshire, n nord-estul Statelor Unite, au convenit asupra unui cadru de cooperare
economic internaional, care urmeaz s fie stabilit dup al doilea rzboi mondial. Ei credeau c un
astfel de cadru a fost necesar pentru a evita o repetare a politicilor economice dezastruoase care au
contribuit la Marea Depresiune.
FMI a venit n existen formal n decembrie 1945, cnd primele sale 29 de ri membre au
semnat articolele sale de acord . FMI a nceput activitatea la 1 martie, 1947. Mai trziu n acelai an,
Frana a devenit prima ar care a luat mprumut de la FMI.
Membii FMI au nceput s se extind la sfritul anilor 1950 i n anii 1960 ct mai multe ri
africane au devenit independente i au aplicat pentru statutul de membru.
Sistem de valoarea nominal
rile care au aderat la FMI ntre 1945 i 1971 au fost de acord s men in ratele lor de schimb
(valoarea monedelor lor n ceea ce privete dolarul american i, n cazul Statelor Unite, valoarea
dolarului n aur) raportat la tarife care ar putea fi ajustate numai pentru a corecta un "dezechilibru
4

fundamental" n balana de pli, i doar cu acordul FMI. Acest sistem de valoare nominal, de
asemenea, cunoscut sub numele de Bretton Woods, a prevalat pn n 1971, cnd guvernul Statelor
Unite a suspendat convertibilitatea (rezervelor i dolari ,deinute de alte guverne) dolarului n aur.

2. La sfritul sistemului Bretton Woods (1972-1981)

De la nceputul anilor 1960, valoarea dolarului american fix fa de aur, n cadrul sistemului Bretton
Woods de rate de schimb fixe, a fost vzut ca supraevaluat. O cretere considerabil a cheltuielilor de
consum pe programele Societii i o cretere a cheltuielilor militare provocate de rzboiul din
Vietnam a nrutit treptat supraevaluarea dolarului.
Sfritul de sistem Bretton Woods
Sistemul dizolvat ntre 1968 i 1973. n luna august 1971, Preedintele SUA, Richard Nixon a
anunat suspendarea "temporar" a convertibilitii dolarului n aur. n timp ce dolarul a luptat n anii
1960, n paritatea stabilit la Bretton Woods, aceast criz a marcat colapsul sistemului. O ncercare
de a revigora ratele de schimb fixe a euat, i pn n martie 1973 principalele valute au nceput s
pluteasc unul mpotriva celuilalt.
De la colapsul sistemului Bretton Woods, membrii FMI au fost liberi s aleag orice form de acord
de schimb pe care doresc (cu excepia pegging moneda de aur): care permite monedei s pluteasc n
mod liber, pegging-l la o alt moned sau un co de valute, adoptarea monedei unei alte ri, care
particip la un bloc moned, sau care fac parte dintr-o uniune monetar.
ocurile petroliere
Muli se temeau c prbuirea sistemului Bretton Woods va aduce perioada de cre tere rapid la
capt. De fapt, trecerea la ratele de schimb flotante a fost relativ buna, si a fost cu siguran n timp
util: ratele de schimb flexibile au fcut mai uor pentru ca economiile s se adapteze la petrol mai
scump, atunci cnd preul a nceput brusc a merge pn n octombrie 1973 ratele variabile au facilitat
ajustri la ocurile externe de atunci.
Sprijinirea rilor srace
De la mijlocul anilor 1970, FMI a cutat s rspund la balan a de pl i, dificult i cu care se
confrunt multe dintre cele mai srace ri ale lumii prin furnizarea de fonduri preferen iale prin ceea
ce a fost cunoscut sub numele de Fondul fiduciar. n martie 1986, FMI a creat un nou program de
credite concesionale numit Facilitatea de ajustare structural. SAF a fost urmat de facilitatea de
ajustare structural consolidat n decembrie 1987.

3. Datorii i reforme dureroase (1982-1989)

5

ocurile petroliere din anii 1970, care au forat multe ri importatoare de petrol s se mprumute de
la bncile comerciale, i creterea ratai dobnzii n rile industriale care ncearc s controleze
inflaia a dus la o criz a datoriei internaionale.
n timpul anilor 1970, bncile comerciale occidentale au mprumutat miliarde de petrodolari
"reciclate", pentru rile importatoare de petrol i n curs de dezvoltare. Deci, atunci cnd ratele
dobnzilor au inceput sa creasca in 1979, ratele flotante la creditele rilor n curs de dezvoltare, de
asemenea, au nceput s creasc. Plile de dobnzi mai mari sunt estimate a fi costat rilor n curs
de dezvoltare non-producatoare de petrol cel puin 22 miliarde dolari n timpul 1978-1981. n acelai
timp, preurile produselor de baz din rile n curs de dezvoltare au scazut din cauza recesiunii
provocate de politicile monetare. De multe ori, rspunsul ctre rile n curs de dezvoltare la aceste
ocuri au inclus politici fiscale expansioniste i ratele de schimb supraevaluate, sustinute de noi
mprumuturi masive.
Atunci cnd o criz a izbucnit n Mexic n 1982, FMI a coordonat rspunsul global. Acesta a artat c
nimeni nu ar avea de ctigat dac ar dup ar nu ar plti datoriile.
Iniiativele FMI au calmat panica iniial. Dar un drum lung de reform dureroas n rile debitoare,
precum i msuri globale de cooperare suplimentar, ar fi necesare pentru a elimina problema.

4. Schimbarea sociala pentru Europa de Est i Asia revoltelor (1990-2004)

Cderea zidului Berlinului n 1989 i dizolvarea Uniunii Sovietice n 1991 a permis FMI pentru a
deveni aproape o instituie universal. n trei ani, calitatea de membru a crescut de la 152 de ri la
172, creterea cea mai rapid de la un flux de membri africani din anii 1960.
n vederea ndeplinirii noilor sale responsabiliti, personalul FMI a crescut cu aproape 30 la suta in
ultimii sase ani. Comitetul executiv a crescut de la 22 de locuri la 24 pentru a se adapta directorilor
din Rusia i Elveia.
FMI a jucat un rol central n a ajuta rile din fostul bloc sovietic la tranzi ia de la planificarea
centralizat la economia de pia. Pentru majoritatea anilor 1990, aceste ri au lucrat ndeaproape cu
FMI, beneficiind de recomandri de politici, asisten tehnic i sprijin financiar.
6

Pn la sfritul deceniului, majoritatea economiilor n tranziie au absolvit cu succes la statutul de

economie de pia, dup mai muli ani de reforme intense, cu multe aderarea la Uniunea European
n 2004.
Criza financiar din Asia
n 1997, un val de crize financiare a abtut asupra Asia de Est, de la Thailanda la Indonezia la Coreea
i dincolo. Aproape fiecare ar afectat a cerut FMI asisten financiar i ajutor n reformarea
politicilor economice. Conflictele au aprut cu privire la modul de a face fa crizei, iar FMI a fost
criticat c a fost mai intens i mai rspndit dect n orice alt moment din istoria sa.
Din aceast experien, FMI ar putea modifica rspunsurile sale la evenimente viitoare. n primul
rnd, i-a dat seama c va trebui s acorde mult mai mult aten ie la deficien e n sectorul bancar al
rilor i la efectele acestor deficiene asupra stabilitii macroeconomice. n 1999, FMI-, mpreun
cu Banca Mondial a lansat Programul de Evaluare a Sectorului Financiar i a nceput efectuarea
evalurilor naionale pe baz de voluntariat. n al doilea rnd, Fondul i-a dat seama c premisele
institutionale pentru liberalizarea cu succes a fluxurilor internaionale de capital au fost mai dificile
decat ar fi crezut anterior. Severitatea contraciei activitii economice care a nsoit criza asiatic a
necesitat o re-evaluare a politicii fiscale care ar trebui s fie ajustat atunci cnd o criz a precipitat
de o oprire brusc a intrrilor financiare.
Scutirea de datorii pentru rile srace
n timpul anilor 1990, FMI a lucrat ndeaproape cu Banca Mondial pentru a atenua povara datoriei
rilor srace. Iniiativa pentru rile srace puternic ndatorate a fost lansat n 1996, cu scopul de a
se asigura c nicio ar srac nu se confrunt cu povara unei datorii. n 2005, pentru a ajuta la
accelerarea progresului spre Organizaia Naiunilor Unite de Dezvoltare ale Mileniului (ODM),
Iniiativa HIPC a fost completata de ctre Iniiativa multilateral privind reducerea datoriilor
(MDRI) .

5. Globaliarea crizei (2005-prezent)

FMI a fost pe linia frontului de creditare a rilor pentru a ajuta la cre terea economiei globale,
deoarece sufer de o profund criz ce nu s-a mai vazut de la Marea Depresiune.
Pentru cea mai mare din primul deceniu al secolului 21, fluxurile interna ionale de capital au
alimentat o expansiune la nivel mondial, care a permis la numeroase ri de a rambursa banii
mprumutati de la FMI i ali creditori oficiali i de a acumula rezerve valutare.
Criza economic global care a nceput cu prbuirea creditelor ipotecare din Statele Unite ale
Americii n 2007, i sa rspndit n ntreaga lume, n 2008, a fost precedat de dezechilibre mari n
fluxurile globale de capital.
7

Fluxurile de capital la nivel mondial au fluctuat ntre 2 i 6 la sut din PIB-ul mondial n timpul
1980-1995, dar de atunci au crescut la 15 la suta din PIB. n anul 2006, au totalizat 7200 miliarde
dolari, mai mult dect o triplare din 1995. Creterea cea mai rapid a fost experimentat de ctre
economiile dezvoltate.
Cea mai recent Criza global a descoperit o fragilitate n pieele financiare avansate, care n curnd
a dus la cea mai grav recesiune globala de la Marea Depresiune. Dintr-o data, FMI a fost inundat cu
cereri de acorduri stand-by i alte forme de sprijin financiar i politic.
Comunitatea internaional a recunoscut c resursele financiare ale FMI au fost la fel de importante
ca niciodat . Cu sprijin larg din rile creditoare, capacitatea de creditare a Fondului a fost triplat la
aproximativ 750 miliarde dolari. Pentru a utiliza eficient aceste fonduri, FMI a revizuit politicile sale
de creditare, inclusiv prin crearea unei linii de credit flexibil pentru rile cu fundamentele economice
puternice i de implementare a politicilor de succes. Alte reforme, inclusiv cele adaptate pentru a
ajuta rile cu venituri mici, au permis FMI s plteasc repede sume foarte mari , n func ie de
nevoile rilor n curs de mprumut, i nu strict limitate de contingente, ca i n trecut.

II.

Prezentare general

1. Ce face FMI
Cu 188 de ri aderate, FMI are o poziie unic pentru a ajuta guvernele statelor membre s profite de
oportuniti i de a gestiona provocrile-generate de globalizare i de dezvoltare economic n
general. FMI avertizeaz rile membre atunci cnd vede probleme la orizont, ofera un forum pentru
dialogul politic, i trece la know-how ctre guverne cu privire la modul de a aborda probleme
economice.
FMI ofer consultan politic i de finanare membrilor n dificulti economice i, de asemenea,
funcioneaz cu naiunile n curs de dezvoltare pentru a le ajuta sa atinga stabilitatea
macroeconomic i reducerea srciei.
Marcat
de
micri
masive
de
capital
i
schimbri
brute
de
avantaj
comparativ, globalizarea afecteaza alegerile de politic ale rilor n multe domenii, inclusiv n
munc, comer, i n politicile fiscale. Acest beneficiu pentru ari mpotriva globalizarii evit n
acelai timp potenialele dezavantaje care este o sarcin important pentru FMI.
Activiti cheie FMI
FMI sprijin membrii si prin furnizarea de :

recomandri de politic pentru guvernele i bncile centrale bazate pe analiza de tendin ele
economice i de experiene ntre ri;
8

cercetare, statistici, previziuni i analiz bazat pe urmrirea economiilor i a pieelor globale,

regionale i individuale;
mprumuturi pentru a ajuta rile de a depi dificultile economice;
credite concesionale pentru a ajuta la lupta mpotriva srciei n rile n curs de dezvoltare;
asisten tehnic i instruire pentru a ajuta rile s mbunteasc gestionarea economiilor
lor.

Obiective originale
Fondatorii au scopul de a construi un cadru de cooperare economic, care ar evita o repetare a
politicilor economice dezastruoase care au contribuit la Marea Depresiune din anii 1930 i conflictul
global ce a urmat.
De atunci, lumea sa schimbat dramatic, aducnd prosperitate i ajutnd milioane de oameni sa scape
de srcie, n special n Asia. n multe feluri principalul scop al FMI este sa asigure binele public
global de stabilitate financiar care este acelai astzi la fel cum a fost cnd a fost nfiin at
organizaia. Mai precis, FMI continu s

ofere un forum pentru cooperarea pe probleme monetare internaionale

s faciliteze creterea comerului internaional, promovnd astfel crearea de locuri de munc,
creterea economic i reducerea srciei;
s promoveze stabilitatea cursului de schimb i un sistem deschis de pli internaionale;

FMI adaptarea
FMI a evoluat odat cu economia global de-a lungul istoriei sale de 65 de ani, care a permis
organizaiei s i pstreze rolul su central n cadrul arhitecturii financiare internaionale.
Pe msur ce economia mondial se lupt pentru a restabili cre terea economic i locuri de munc
dup cea mai grav criz de la Marea Depresiune, FMI a aparut ca o institu ie foarte diferit. n
timpul crizei, sa mobilizat pe mai multe fronturi pentru a sprijini tarile membre. A crescut
mprumuturile acordate, a reformat modul n care iau decizii. Rezultatul este o instituie care este la
nivel cu nevoile celor 188 de ri membre.

2. Cum activeaz FMI

Obiectivele Fondului Mondial International
Statutul F.M.I. contine 31 articole ce definesc obiectivele si regulile functionarii
sale. Fondul Monetar International este o institutie permanenta insarcinata cu mentinerea unei
functionari armonioase a sistemului monetar international. Pentru realizarea acestui scop, el trebuie
9

sa favorizeze schimburile de informatii intre tarile membre, sa incurajeze acordurile dintre responsabilii
monetari si sa puna in functie mecanisme de cooperare internationala pentru a impiedica actiunile
unilaterale. Acest cod de conduita, pe care F.M.I. trebuie sa-l faca sa fie respectat, nu este un scop in
sine, el are in primul rnd menirea de a contribui la expansiunea comertului international si deci de a
crea locuri de munca in tarile membre. Mai exact, Fondul trebuie sa contribuie la aplicarea unui sistem
de paritati fixe si la restabilirea liberei convertibilitati a monedelor pentru operatiuni curente.
Pe aceste baze, Fondul asigura trei tipuri de misiuni principale: supravegherea, ajutorul
financiar si asistenta tehnica. Recent, asa cum am aratat, Fondul s-a ocupat de dezvoltarea unei misiuni
specifice de ajutorare a celor mai sarace tari.
Supravegherea
Intr-o lume integrata, cum este cea de astazi, in care evolutia economica a unei tari si
deciziile pe care aceasta le ia pot afecta multe alte state, este util sa se poata dispune de un mecanism
care sa poata asigura coerenta politicilor economice nationale. In baza Statutului sau, F.M.I. are mandat
de a exercita o supraveghere a politicii de schimb a statelor membre pentru a controla sistemul monetar
international si de a-i asigura buna functionare. In acest scop, stabileste daca politica si evolutia
economica a fiecarui stat membru sunt de natura sa favorizeze o crestere durabila si sa asigure
stabilitatea interna si externa. Facand aceasta, Fondul cauta sa ofere un sistem de prevenire capabil sa
semnaleze pericolele ce se profileaza si sa defineasca masurile de precautie necesare.
Supravegherea exercitata de Fond consista deci in evaluarea politicilor de schimb ale
membrilor sai in cadrul unei analize aprofundate a situatiei economice globale si a politicilor desfasurate
de fiecare dintre acestia.
Fiecare stat membru are obligatia de a se supune unei consultari anuale din partea F.M.I.
pentru a discuta evolutia politicii sale economice. O a doua indatorire impusa de Statutul Fondului (Art.
VIII) este acea conform careia toti membrii F.M.I. trebuie sa aiba monedele convertibile pentru
operatiunile curente. Pentru, aceasta, statele se angajeaza sa elimine restrictiile la cumpararea de devize
straine in cazul rezidentilor si non-rezidentilor pentru operatiunile curente, adica pentru operatiunile
privind bunurile si serviciile. Totusi o clauza de salvgardare este prevazuta la Articolul XIV, pentru a
permite statelor membre, care au dificultati cu balanta de plati, sa mentina un control al schimburilor.
In ultimii ani, la lumina invataturilor trase din crizele mexicana si asiatica, F.M.I. a luat mai multe
initiative, intarind eficienta supravegherii, pentru a reduce sansele reproducerii unor asemenea crize.
Fondul cauta mijloacele de a repera mai bine primele semne de vulnerabilitate si de a convinge tarile
membre de a urma politici conforme cu propriile lor interese, evitand totodata sa perturbe economia
altor tari.
Fondul Monetar International este o institutie bazata pe cooperare, asemanatoare sub unele
aspecte cu o societate de credit mutual, in cadrul careia guvernele tarilor membre acorda un ajutor
financiar temporar oricarui stat membru care intampina greutati in a-si plati bunurile si serviciile pe care
le importa si in a asigura serviciul datoriei sale; in schimb, statul membru este de acord sa-si
reformuleze politicile pentru a-si corecta problemele ce au stat la baza dificultatilor sale privind balanta
de plati. In baza celui de al saselea alineat al Articolului I din Statut, ajutorul financiar temporar acorda
10

statelor membre posibilitatea de a corecta dezechilibrele balantelor lor de plati fara a recurge la masuri
care sa prejudicieze prosperitatea nationala sau internationala.
Ajutorul financiar ia forma de credite si imprumuturi pe care F.M.I. le acorda tarilor cu
dificultati in echilibrarea balantei de plati, pentru a le sustine programele de ajustare si reformele. Astfel,
la 31 decembrie 1999, F.M.I. avea de remis credite si imprumuturi fata de 93 de tari, pentru o valoare de
57,5 miliarde DST, adica circa 75 miliarde USD repartizate cum urmeaza:
Tabelul 1
Prezentarea totalitatii creditelor si imprumuturilor
(la 31 decembrie 1999, in miliarde unitati)

Zona geografica

Valoare
(DST)

Africa

6,6

Asia

17,9

Europa

17,4

Orientul Apropiat

0,7

Emisfera occidentala

17,9

Intreaga lume

57,5

Sursa: Fondul Monetar International

In 1964, ca raspuns la cererile a mai multe state africane si asiatice care tocmai isi
dobandisera independenta si aveau nevoie de ajutor pentru a-si pune in functie bancile centrale si
ministerele de finante, F.M.I. a inceput sa ofere asistenta tehnica tarilor membre. Pe la mijlocul anilor
80, efectivele alocate asistentei tehnice se dublasera practic si, la finele deceniului al noualea, F.M.I. a
facut mai mult loc misiunilor de experti, consultarilor si seminarelor de instruire, mai degraba de scurta
durata decat de lunga durata. In 1990, numeroasele tari ce treceau de la o economie planificata la o
economie de piata au apelat si ele la asistenta tehnica a F.M.I.. Acesta a depus, mai ales in ultimii ani,
mari eforturi coordonate, pentru a furniza rapid sfaturi recomandari economice si operationale tarilor
11

care au trebuit sa puna in functie institutiile publice dupa grave tulburari civile. In prezent, F.M.I.
furnizeaza tarilor membre circa 300 ani-persoane de asistenta tehnica pe an.
O declaratie de principiu, difuzata in martie 2000, inventaria obiectivele, efectele si natura
asistentei tehnice asigurata de Fondul Monetar International, modul de stabilire a prioritatilor, rolul
autoritatilor care primesc asistenta, difuzarea externa a informatiilor, gestiunea interna a asistentei si
rolul finantarii externe.
Asistenta tehnica este bazata pe sprijinul pe care F.M.I. il pune la dispozitia membrilor sai in
mai multe domenii:

Conceperea si aplicarea politicii monetare si bugetare;

Intarirea rolului institutiilor publice, cum ar fi Banca Centrala sau Trezoreria Statului;

Executarea si contabilizarea tranzactiilor cu F.M.I.;

Strangerea si imbunatatirea datelor statistice:

Formarea de functionari la Institutul F.M.I. si, prin cooperare cu alte organisme financiare
internationale, la Institutul Multilateral de la Viena, la Institutul Regional de Instruire de la
Singapore, in cadrul Programului Regional de Instruire al Orientului Mijlociu si la Institutul
Multilateral al Africii.

In perioada 1999-2000, actiunile de asistenta tehnica au reprezentat aproape 14% din

cheltuielile administrative ale Fondului. Repartizarea pe zone geografice este aproape aceeasi ca in
perioada 1998-1999, inregistrandu-se totusi o scadere a ponderii tarilor din Asia si din zona Pacificului,
ca urmare a iesirii acestora din criza financiara asiatica.

III.

Finantarea Fondului Monetar International

Majoritatea resurselor F.M.I. provin din subscriptii, din cotele-parti ale tarilor membre,
ce reflecta ponderea relativa a fiecarui membru in economia mondiala. Acestea constituie, intr-un
anumit fel, fondurile proprii ale institutiei. Cota-parte a unui membru determina totalul maxim al
resurselor financiare pe care acel membru trebuie sa-l verse la F.M.I., numarul de voturi de care dispune
in cadrul procesului decizional al institutiei, transa din alocarile de drepturi speciale de tragere (DTS) ce
i se atribuie si, in final, ajutorul financiar la care se poate astepta sa-l primeasca din partea institutiei.
Ansamblul acestor venituri este inscris in contul general al F.M.I.
Tabelul 2
Resursele contului general al F.M.I.
(in miliarde DST)
12

Resurse

1998

1999

Apr. 2000

Resurse totale

165,1

214,2

214,4

Minus: resurse neutilizabile

111,5

119,3

106,2

Balanta: resurse utilizabile

53,6

94,9

108,2

A. resurse utilizabile neangajate nete

19,5

63,0

74,8

B. angajamente lichide

60,6

54,8

48,8

Rata lichiditatilor, A/B (in %)

32,2

115,0

153,1

Sursa: Fondul Monetar International. Raportul anual 2000

Resursele totale sunt constituite in principal de avutia in moneda a tarilor membre. Aici sunt
incluse de asemenea si avutia F.M.I. in DST si in aur, precum si alte avutii, adica active diverse, de
exemplu imobile.
Resursele neutilizabile corespund avutiei in aur* si in monede slabe.
Resursele utilizabile reprezinta avutia in moneda tarilor membre care au balante de plati si
rezerve puternice precum si avutia in DST.
Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finantarea programelor, in vreme ce
angajamentele lichide sunt constituite in principal din pozitiile tarilor membre in transa de rezerva, ce
pot fi trase imediat si fara conditii de tarile membre, si din suma eventualelor imprumuturi pe care
F.M.I. trebuie sa le returneze, de exemplu, ca acorduri de imprumut, fie ca este vorba de acorduri
generale sau de noi acorduri.
Rata lichiditatilor este raportul dintre resursele utilizabile neangajate nete si din
angajamentele lichide.
Pe langa contul general, exista mai multe conturi fiduciare a caror finantare este asigurata
atat de contributiile Fondului, cat si de contributiile bilaterale. Este cazul in special al finantarilor noilor
mecanisme pentru reducerea saraciei si pentru cresterea economica.
Fiecaruia dintre statele membre ale Fondului Monetar International i se atribuie o cota-parte
sau o cota, element esential al participarii la viata institutiei, caci serveste la determinarea valorii
13

subscriptiei ce trebuie varsata, a importantei drepturilor de vot si a drepturilor de tragere din resursele
financiare ale Fondului. Cota-parte este deci determinata de pozitia fiecarui stat in cadrul institutiei: ea
determina influenta statului respectiv asupra deciziilor si totodata stabileste valoarea creditelor pe care
acesta le poate obtine.
Membrii achita 25% din cota lor-parte in fonduri de rezerva internationale, adica o deviza
recunoscuta pe plan international (dolarul S.U.A., euro, yen sau lira sterlina) ori in DST. Soldul se achita
in moneda nationala, fie in bani lichizi, fie in titluri la vedere din fondurile de rezerva ale tarii membre.
Tabelul 3
Partea diferitelor tari sau grupe de tari in capitalul F.M.I.
- in procente din total -

Tara

1945

1981

1990

2000

Tari industrializate, din care:

67,5

60,0

62,2

63,7

Statele Unite

32,0

20,0

19,9

17,7

Japonia

4,0

4,7

6,3

Germania

5,1

6,0

6,2

Franta

5,9

4,6

4,9

5,1

Regatul Unit al Marii Britanii si

Irlandei de Nord

15,3

7,0

6,9

5,1

Tari exportatore de petrol, din care:

1,4

9,3

10,8

7,0

Arabia Saudita

3,5

3,5

3,3

Tari in curs de dezvoltare si in

tranzitie, din care:

31,1

30,7

26,9

29,3

Rusia

2,8
14

China

7,2

3,0

2,6

2,2

India

5,0

2,8

2,4

2,0

Brazilia

2,0

1,6

1,6

1,4

TOTAL:

100,0

100,0

100,0

100,0

NB: Ponderea drepturilor de vot difera usor de cea a cotelor-parti. Intr-adevar, un

minim de drept de vot este atribuit tuturor tarilor, chir si celor mai mici, pentru a se
respecta un minimum de reprezentativitate pentru fiecare membru.
Sursa: Statistici financiare internationale ale Fondului Monetar International
S.U.A. au ramas primul contribuabil al F.M.I., dispunand de 37 114,3 milioane DST, adica
17,52% din totalul cotelor-parti.
In vreme ce Germania si Japonia detineau amandoua 8 241,5 milioane DST, adica 5,64% din
totalul cotelor-parti, dupa cea de a XI a revizie generala a resurselor, intrata in vigoare in anul
1999, Japonia a devenit al doilea contribuabil al Fondului, cu 13 312,8 milioane DST, adica 6,28% din
totalul cotelor-parti, iarGermania se plaseaza pe locul al treilea, cu 13 008,2 milioane DST, adica 6,14
din totalul cotelor-parti.
Franta si Regatul Unit isi pastreaza locul al patrulea, cu 10 738,5 milioane DST, adica
5,07% din totalul cotelor- parti.
Statele membre care au dificultati ale balantei lor de plati isi pot mobiliza DST-urile pentru a
dobandi devize datorita unei tranzactii prin delegare. Un alt stat membru, desemnat de F.M.I. in
functie de soliditatea sa externa, isi vinde moneda sa catre statul solicitant, primind in schimb DST-urile
acestuia, drept cost al monedei vandute. Statele membre sunt obligate sa accepte solicitarea F.M.I. in
limita a de trei ori valoarea cumulata a DST-urilor alocate. Acestea si statul in cauza pot, totusi, sa se
puna de acord asupra unor valori superioare, in mod voluntar. De altfel, statele membre pot schimba
intre ele in mod liber, de buna voie, DST-uri si monede nationale, sau orice alte valori internationale de
rezerva. In vreme ce, la inceputul anilor 80, transferurile totale se limitau la circa 8 miliarde DST-uri pe
an, in perioada 1997-1998 ele au ajuns la valoarea record de 27,4 miliarde.
Lichiditatile de care dispune F.M.I. pentru a ajuta din punct de vedere financiar tarile
membre nu reprezinta decat o parte din resursele totale provenite din cotele-parti. Intr-adevar, F.M.I. nu
poate include in programul de tranzactii financiare pe membrii care au deja imprumuturi in curs si nici
15

membri a caror balanta de plati este relativ fragila. De altfel, Fondul a angajat deja o parte importanta a
resurselor sale in tarile care au beneficiat de imprumuturi. In fine, F.M.I. trebuie sa pastreze suficient
credit pentru ca membrii ce detin creante lichide asupra institutiei sa le poata schimba contra unor
fonduri de rezerva internationale, in cadrul unor termene rezonabile. In consecinta, resursele de care
dispune Fondul Monetar International pentru a acorda credite fluctueaza zilnic.
Pentru a asigura transparenta, Consiliul de Administratie a aprobat publicarea planului de
tranzactii financiare pe site-ul Internet al F.M.I., la capatul exercitiului fiecarui plan trimestrial.
Acordarea de imprumuturi
Trei sunt izvoarele ce permit Fondului Monetar International sa-si majoreze resursele, in
afara cotelor-parti: acordurile generale de imprumut, noile acorduri de imprumut si acordul de asociere
cu Arabia Saudita. Combinarea acestora permite F.M.I., la nevoie, sa acorde imprumuturi.
Fondul Monetar International isi poate completa resursele provenite din cotele-parti prin
imprumuturi, mai ales in baza acordurilor generale de imprumut (AGE) incheiate in 1962 cu unsprezece
tari industrializate. Ele ii ofera posibilitatea de a imprumuta sumele specificate de la cele unsprezece tari
industrializate sau de bancile centrale ale acestora, in conditii bine stabilite si cu o dobanda legata de cea
a pietei. Valoarea totala a creditelor ce pot fi puse la dispozitia F.M.I. in baza acordurilor generale de
imprumut (AGE) este plafonata la 17 miliarde DST, adica circa 23 miliarde USD, la care se adauga 1,5
miliarde DST prevazuti in acordul cu Arabia Saudita. Acordurile generale de credit au fost reinnoite la
fiecare patru sau cinci ani, ultima oara in noiembrie 1997.

IV.

Modul de organizare a Fondului Monetar International

Organele de conducere
Organele de decizie ale F.M.I. sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Monetar si
Financiar International si Consiliul de Administratie. F.M.I. nu este o institutie independenta, cum
sunt unele banci centrale. Fondul este condus de reprezentantii statelor membre, adunate in cadrul
diferitelor instante decizionale.
La cel mai inalt nivel se afla Consiliul Guvernatorilor (82 de membri), investit cu toate
puterile, compus dintr-un Guvernator pentru fiecare stat membru, de regula ministrul de Finante sau
Guvernatorul Bancii Centrale. Consiliul se reuneste o data pe an, ca Adunare Generala, in septembrie
sau octombrie, pentru a examina activitatile Fondului si pentru a adopta decizii majore, cum ar fi
modificarile Statutului sau admiterea de noi state membre.
Intrucat se reunesc rar, Guvernatorii deleaga o mare parte din puterile lor Consiliului de
Administratie. Cei 24 de Administratori activeaza in permanenta, la New York. Cinci dintre acestia sunt
numiti direct de tara lor: S.U.A., Japonia, Germania, Franta si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei
de Nord. La randul lor, Rusia, China si Arabia Saudita au obtinut dreptul de a avea propriul lor
Administrator in Consiliu. Statele membre trebuie sa se adune in cadrul circumscriptiilor, adica pe
grupuri de tari: de exemplu, tarile scandinave, precum si tarile africane francofone. Consiliul de
Administratie dirijeaza afacerile curente relative la supravegherea politicii ratei de schimb, la acordarea
16

de sprijin financiar, la consultarile cu statele membre, cele privind evolutia doctrinei, sau probleme
administrative si bugetare. Deciziile Consiliului Guvernatorilor si ale Consiliului de Administratie sunt
luate cu majoritatea calificata a voturilor.
In fruntea F.M.I. se afla un Director General care conduce serviciile si prezideaza Consiliul
de Administratie, organism care, la randul sau, alege Directorul General pentru o perioada de cinci
ani. Prin conventie tacita, Directorul General al F.M.I. este din Europa, in vreme ce Presedintele Bancii
Mondiale este din S.U.A.
Fiind vorba de luari de decizii contrar principiului un stat, un vot ce se aplica in cadrul
Organizatiei Natiunilor Unite tarile membre ale Fondului au drepturi de vot diferite: li se atribuie din
oficiu un minimum de 250 de drepturi de vot la care se adauga un vot suplimentar pentru fiecare transa
de 100 000 DST, de cota-parte varsata. Voturi formale au loc foarte rar, caci majoritatea deciziile sunt
luate pe baza de consens. Totusi, cand nu se poate ajunge la un consens, deciziile sunt luate pe baza
votului Administratorilor sau al Guvernatorilor. In acest caz, la majoritatea deciziilor se aplica regula
majoritatii simple, adica 51% din voturi. Regula majoritatii calificate, de 70% din voturi, se aplica
anumitor decizii importante, in special cele ce privesc comisioanele legate de creditele Fondului si de
remunerarea fondurilor in DST. In fine, majoritatea de 85% din voturi este necesara pentru deciziile ce
angajeaza viitorul Fondului, cum ar fi schimbarea cotelor-parti, alocatiile de DST sau vanzarile de aur.
In acest din urma caz, unele tari sau grupuri de tari pot, de fapt, sa-si exercite dreptul de veto.
Tabelul 4
Repartizarea drepturilor de vot
ale administratorilor

LA 30 APRILIE 1993

LA 30 APRILIE 2000

Statele Unite

17,82

Statele Unite

17,35

Germania

5,55

Japonia

6,22

Japonia

5,55

Germania

6,08

Marea Britanie

5,00

Belgia*

5,21

Franta

5,00

Marea Britanie

5,02

Belgia*

5,00

Franta

5,02
17

Olanda*

4,65

Olanda*

4,92

Mexic*

4,31

Mexic*

4,34

Italia*

4,00

Italia*

4,23

10

Canada*

3,70

10

Canada*

3,76

11

Islanda*

3,47

11

Finlanda*

3,76

12

Arabia Saudita

3,47

12

Australia*

3,38

13

Australia*

3,28

13

Arabia Saudita

3,27

14

Egipt*

3,10

14

Thailanda*

3,18

15

Rusia

2,91

15

Angola*

3,17

16

Indonezia*

2,70

16

Egipt*

2,99

17

Elvetia*

2,71

17

Rusia

2,79

18

Iran*

2,65

18

Elvetia*

2,66

19

Brazilia*

2,61

19

Brazilia*

2,49

20

India*

2,59

20

India*

2,43

21

Zambia*

2,54

21

India*

2,42

22

China

2,29

22

China*

2,20

23

Peru*

2,15

23

Chile*

2,03
18

24
*

Capul-Verde*

1,55

24

Gabon

1,17

Administratori alesi de un grup de tari

Sursa: Fondul Monetar International Rapoarte Anuale

Organele consultative
Comitetul interimar a fost creat in 1974. Este format din 24 de membri, la nivel de ministri
sau de guvernatori ai bancilor centrale, ce se reunesc bi-anual, primavara, la finele lui aprilie sau
inceputul lui mai, si cu ocazia Adunarii Generale a Guvernatorilor, pentru a propune Guvernatorilor
orientarile majore privind sistemul monetar international si functionarea F.M.I. Dimensiunea sa redusa,
fata de cei 82 de membri ai Consiliului Guvernatorilor, ii permit sa se constituie intr-un excelent for de
discutii. Al doilea amendament al Statutului Fondului, intrat in vigoare in anul 1978, prevede
inlocuirea comitetului interimar cu un colegiu permanent, fapt devenit concret in septembrie 1999, cand
a luat fiinta Comitetul Monetar si Financiar International(CMFI), care printr-un comunicat semestrial,
reflecta orientarile politice majore ale Fondului.
Initial, Comitetul interimar nu era mandatat decat pentru probleme monetare, CMFI in
schimb are competenta mai largi, fiind legitimat sa trateze probleme financiare, de exemplu punerea la
punct de coduri si de standarde economice si financiare internationale. CMFI intretine relatii stranse cu
guvernele tarilor membre, fapt ce se traduce in special prin pregatirea reuniunilor la nivel de supleanti,
adica a inaltilor functionari ai statelor membre. Astfel, directiile politice ale ministrilor sunt mai bine
reflectate iar guvernele sunt pe deplin investite in procesul de orientare.
Comitetul Monetar si Financiar International s-a reunit pentru prima data la 16 aprilie 2000,
la Washington, cu ocazia reuniunii de primavara a F.M.I. si a Bancii Mondiale. Ca si comitetul
interimar, reuniunile sale au loc de doua ori pe an, cu ocazia reuniunilor de primavara si a adunarilor din
toamna.
Un al doilea organism consultativ, Comitetul pentru dezvoltare, compus din 24 de membri,
ministri sau Guvernatori, consilieri ai Guvernatorilor F.M.I. si ai Bancii Mondiale, avizeaza asupra
transferurilor de resurse spre tarile in curs de dezvoltare. Reuniunile sale au loc in acelasi timp cu cele
ale CMFI.
Organizarea administrativa si personalul
Desemnat de Consiliul de Administratie, Directorul General al Fondului este asistat de un
prim-director general adjunct si de doi directori generali adjuncti. Administratia este organizata in
general in departamente din punct de vedere geografic si functional, sau cu rod de informare sau de
legatura.
19

Cele 6 departamente sunt divizate in zone geografice: Africa, Asia si Pacific, Europa
I, Europa II,Orientul Mijlociu si Emisfera Occidentala. 75 de functionari din cadrul acestor
departamente sunt detasati pe langa guvernele tarilor membre, ca reprezentanti rezidenti. Misiunile
rezidente sunt in general compuse dintr-un singur functionar, avand ca misiune facilitarea comunicarii
recomandarilor Fondului catre autoritatile nationale, precum si atragerea atentiei Fondului asupra
eventualelor derapaje in punerea in practica a politicii economice in statul gazda, acordand, pe loc,
sprijin pentru executarea programelor de ajustare.
Din departamentele functionale si serviciile specializate fac parte Departamentul finantelor
publice,Departamentul monetar si de schimb, Departamentul pentru elaborarea si examinarea
politicilor, Departamentul de studii, Departamentul juridic, Departamentul de statistica, Departamentul
trezoreriei si Institutul F.M.I. La acestea se adauga: Departamentul resurselor umane, cel de secretariat si
cel al tehnologiei si al serviciilor generale. Pe langa Directia Generala exista un birou de plasari, cel al
bugetului si planificarii si cel al controlului si inspectiei interne.
La 30 aprilie 2000, in cadrul F.M.I. functionau circa 2 300 de persoane provenind din 127 de
tari, din care 693 personal auxiliar si 1 600 cadre. Directorul General este Horst Khler, de nationalitate
germana, care i-a succedat francezului Michel Camdessus. Personalului permanent i se adauga 444
colaboratori pe baza de contract: experti, consultanti, s.a., remunerati dintr-un buget special.

Echipa de management actual

Managing Director, Christine Lagarde , cetean francez, a aderat la FMI ca Managing Director n
iulie 2011. nainte de a veni la FMI, ea a fost ministru al Fran ei pentru Economie, Finan e i
Industrie.

David Lipton , din Statele Unite, a aderat la FMI ca consilier special al directorului general, n iulie
2011. nainte de a se altura Fondului, Lipton a servit ca asistent special al preedintelui i n calitate
de Senior Director pentru Afaceri Economice Internaionale de la Consiliul Economic US National si
Consiliul National de Securitate din SUA la Casa Alb.
20

Naoyuki Shinohara , cetean japonez, a aderat la FMI ca Director General Adjunct n martie 2010.
Anterior, el a fost Japonia Vice-ministrul de Finane pentru Afaceri Internaionale.

Min Zhu , din China, a aderat la FMI ca consilier special al directorului general n mai 2010. La 26
iulie 2011, el a devenit director adjunct general. nainte de a veni la FMI, Min Zhu a fost un
guvernator adjunct al Bncii Populare a Chinei i a lucrat anterior la Banca Mondial.

V.

Bugetul de functionare

Bugetul administrativ si cel pentru materiale al F.M.I. se inscriu in cadrul perspectivelor

bugetare trianuale si pe termen mediu, adica intr-un orizont de cinci ani. Aceste perspective bugetare
sunt reexaminate anual de Consiliul de Administratie. Cheltuielile de functionare ale Fondului au crescut
foarte mult dupa aderarea tarilor din Europa Centrala si Rasariteana.
Aceste cheltuieli sunt finantate dintr-un comision prelevat din remunerarea depozitelor si din
dobanzile incasate. Tarile care obtin un imprumut sunt obligate sa plateasca Fondului un comision cu o
valoare superioara dobanzii pentru drepturile speciale de tragere, iar statele care sunt creditoare
Fondului primesc o remuneratie stabilita sub dobanda pentru DST. Diferenta dintre comisioanele primite
si remuneratiile acordate sunt sursa unui venit net pozitiv al Fondului, pe care acesta il utilizeaza pentru
acoperirea cheltuielilor de functionare. Incepand cu anul 1987, o parte din aceste venituri sunt folosite
de Fond pentru constituirea de rezerve, un fel de provizion pentru eventuale pierderi.
Bugetele aprobate la 24 aprilie 2000 pentru anul financiar 1 mai 2000 30 aprilie 2001 au
cuprins, pentru bugetul administrativ suma de 649,8 milioane USD, iar pentru bugetul de materiale
suma de 50,6 milioane USD. Majorarea bugetului administrativ rezulta in mare parte din cheltuielile cu
personalul si in special din recrutarea suplimentara a 108 experti, pentru a face fata noilor activitati,
considerate de statele membre ca prioritare, adica gestionarea mecanismelor pentru reducerea saraciei si
pentru dezvoltare, initiativa in favoarea tarilor sarace foarte indatorate, a programelor sectorului
financiar si a codurilor si normelor internationale, precum si intarirea supravegherii si a asistentei
tehnice.
21

Tabelul 5
Repartizarea in anul bugetar 2000/2001
a costurilor de functionare a F.M.I.

Activitati

Partea din
buget (in %)

Activitatea de supraveghere

23,3

Utilizarea resurselor Fondului (pregatirea si urmarirea programelor)

16,4

Asistenta tehnica

13,8

Concedii platite

15,1

Servicii administrative

14,3

Verificare si formare

11,9

Relatii externe

3,4

Activitati ale Consiliului de Administratie si ale Comitetului

Monetar si Financiar International

1,7

Sursa: Raport al Guvernului Frantei, depus in baza articolului 44 al Legii

rectificative a Finantelor pentru anul 1999, din iulie 2000

Punerea in aplicare a ajutorului financiar

F.M.I. furnizeaza o sustinere generala a balantei de plati a unei tari membre, care se poate
servi de acest sprijin pentru a efectua multiple plati internationale. Aceste ajutoare financiare nu sunt
special legate de o activitate sau de un proiect, contrar celor ale Bancilor de Dezvoltare. Fondurile de
rezerva pe care tara ce se imprumuta le obtine de la F.M.I. sunt depuse la un organism financiar
desemnat de tara in cauza, in mod traditional aceasta fiind Banca sa Centrala, ele putand fi utilizate in
22

mod liber, la fel ca si alte rezerve internationale. Este deci imposibil de a preciza intrebuintarile exacte
date resurselor de la F.M.I. Fondul ajuta un membru care se imprumuta (cu exceptia imprumuturilor in
cadrul mecanismului pentru reducerea saraciei si pentru dezvoltare) acordandu-i din fondurile de
rezerva, sub forma devizelor unanim acceptate pe scara internationala si D.S.T. furnizate de alti membri.
Astfel, statul care se imprumuta cumpara, cu ajutorul monedei sale nationale, fonduri din
rezerva F.M.I., fonduri ce provin din cotele-parti. Acest ajutor financiar este apoi rambursat prin
rascumpararea propriei sale monede detinute de F.M.I. prin intermediul fondurilor de rezerva
internationale. Aceste cumparari si rascumparari, efectuate in contextul acordarii si inapoierii ajutorului
financiar explica de ce, pe plan contabil, suma globala a resurselor F.M.I. ramane stabila, variind doar
componentele resurselor Fondului.
Ajutorul financiar este, de regula, eliberat in transe, cu conditia respectarii, inaintea oricarei
plati, de catre tara care primeste imprumutul, a conditiilor stabilite in domeniul politicii economice si
financiare, a criteriilor de realizare sau a reperelor. Aceste conditii sunt stabilite in cadrul
acordurilor cu statul membru.
O scrisoare de intentie este necesara pentru cererile de trageri asupra fondurilor F.M.I.
Aceasta scrisoare, sau memorandum-ul asupra politicilor economice care o insoteste, descrie programul
economic pe care guvernul vrea sa-l puna in practica si pentru care solicita sprijin. Aceste scrisori contin
angajamente precise ale puterii publice privind masurile de redresare, iar Fondul poate verifica buna lor
punere in practica.
Documentele-cadru de politica economica. Sunt utilizate doar in cadrul mecanismelor pentru
reducerea saraciei si pentru dezvoltare (FRPC), servesc la anuntarea strategiei economice generale si
mai ales a masurilor structurale, pe care puterea publica vrea sa le puna in practica. Documentele in
cauza sunt redactate de autoritatile interesate, de misiunile Fondului si de cele ale Bancii Mondiale.
Obiectivul lor este de a mobiliza finantarile externe, inclusiv creditorii bilaterali, pe baza unei strategii
de dezvoltare economica si de reforma structurala.
Criteriile de indeplinit constituie obiectivele, cel mai adesea trimestriale, fixate pe baza
proiectiilor economice realizate de guvernul in cauza impreuna cu misiunile Fondului. De regula, sunt
utilizate limitele expansiunii creditului, deficitul bugetar si datoria externa pentru a garanta faptul ca
programul autoritatilor este conform cu obiectivele initiale si pentru a semnala necesitatea de a pune in
practica masuri de corectare. Respectarea acestor criterii permite accesul la resursele Fondului, in vreme
ce neindeplinirea lor atrage oprirea platilor.
Conditionalitatea este un mod de a se asigura ca ajustarea este efectuata intr-un mod eficace
si ordonat si ca este benefica, deci, pentru ansamblul statelor membre ale Fondului. Numeroase politici
reglementeaza acordarea de ajutoare financiare ale F.M.I. catre statele sale membre, iar aceste modalitati
sunt definite in functie de natura dificultatilor balantei de plati pe care le intampina statul care cere
imprumutul. Doua categorii de interventii ale Fondului corespund celor doua niveluri de
conditionalitate.
Pentru a-si echilibra balanta de plati, statele membre au dreptul de la cumpara de la F.M.I.
devizele straine de care au nevoie, platindu-le cu propria lor moneda. Acesta este dreptul de tragere. De
23

exemplu, o tara in curs de dezvoltare care obtine un drept de tragere la Fond poate cumpara USD, EUR,
in schimbul carora sunt depuse la F.M.I. titluri de valoare din datoria publica a statului respectiv,
exprimate in moneda acestuia. La sfarsitul operatiunii, statul in cauza isi rascumpara propria valuta, cu
devizele straine pe care trebuie sa si le fi procurat intre timp. Aceste operatiuni de cumparare sunt
analoge cu acordarea unui credit si cu rambursarea sa ulterioara: statul care cumpara (ia cu imprumut)
devize straine cu moneda proprie plateste un comision (dobanda) pentru aceasta tragere si trebuie apoi
sa rascumpere (sa ramburseze) moneda proprie contra aur sau in valuta forte aleasa de Fond.
Mecanismul de functionare este acelasi cu cel al unei institutii de credit mutual, la care membrii fac
depuneri si obtin credite, si fata de care ei sunt fie creditori, fie debitori, dupa cum evolueaza nevoile lor
de finantare.
Aceste trageri din resursele in devize ale Fondului sunt supuse unor reguli stricte, caci ele
cresc fondurile F.M.I. in monede slabe, reducand astfel fondurile in devize puternice de care
Fondul dispune. Pentru a evita epuizarea fondurilor de devize puternice, tragerile sunt supuse unor
conditii din ce in ce mai stricte.
Prima facilitate, statutara, priveste transa de rezerva, in baza careia un stat membru poate
dispune de un depozit de rezerve de schimb la F.M.I., care ramane accesibil imediat. O tragere din transa
de rezerva, limitata in practica la 25% din cota-parte*, nu constituie un credit din partea Fondului, si
poate fi efectuata in orice momente, fara nici o conditie. Intr-adevar, transa de rezerva poate fi asimilata
unui depozit de rezerve de schimb la F.M.I., care ramane proprietatea statului in cauza.
Pana in prezent, ajutorul a fost acordat in principal in cadrul acordurilor de confirmare, ce au
ca tinta ajutorarea statelor in depasirea dificultatilor temporare sau ciclice ale balantei de plati si trebuie
rambursat intr-un termen cuprins intre trei ani si trei luni si cinci ani. Aceste acorduri de confirmare,
create de Consiliul de Administratie in 1952, au permis punerea bazelor conditionalitatii, creand o
legatura intre tragerile mai mari de 25% din cota-parte (deci peste transa de rezerva) si criteriile
macroeconomice
Fonduri acorda de asemenea un sprijin sub forma de mecanism largit de credit, pus la punct
in 1974, pentru a sustine tarile ale caror dificultati in balanta de plati sunt datorate mai ales factorilor
structurali, si care poate fi rambursat pe o perioada mai lunga, intre patru ani si sase luni si zece ani.
Reformele necesare pot cere o perioada de executie mai lunga si sa intarzie sa-si produca efectele pe
deplin.

VI.

Politicile si mecanismele speciale

Facilitatea compensatorie de finantare permite ajutorarea tarilor care au dificultati in balanta

de plati, imputabile factorilor exogeni, care conduc la o reducere temporara a incasarilor din export sau
la o crestere temporara excesiva a costurilor importurilor lor.

24

Prin intermediul mecanismului de finantare al stocurilor regulatorii, Fondul putea sa-si

sustina membrii care aveau dificultati ale balantei de plati in achitarea contributiilor lor la stocurile
regulatorii internationale. Creat in 1969, acest mecanism viza prevenirea dificultatilor ce le-ar fi putut
intalni statele membre ale caror incasari din exporturi erau vulnerabile in fata unei degradari a preturilor
materiilor prime. Din luna ianuarie 1984, nu a fost efectuata nici o tragere in cadrul acestui mecanism,
iar in ianuarie 2000 acest mecanism a fost suprimat de Consiliul de Administratie al Fondului.
Asistenta financiara in caz de urgenta permite furnizarea unui ajutor financiar tarilor
membre care au, in caz de catastrofe naturale, probleme cu balanta de plati. In anul 1995 acest ajutor a
fost extins la tarile care, iesind dintr-un conflict armat international ori din tulburari politice sau sociale,
nu pot aplica un program normal datorita dezorganizarii aparatului lor institutional si administrativ.
Mecanismul intarit de ajustare structurala, creat in 1987, prelungit si largit in 1994,
transforma si intareste mecanismul pentru reducerea saraciei si pentru dezvoltare.Un mecanism pentru
ajustare sistematica a fost creat in aprilie 1993 si a fost inchis in aprilie 1995, pentru realizarea primei
trageri incheiate ca urmare a unui acord cu Fondul. Acest mecanism viza oferirea unei asistente
financiare statelor membre angajate in tranzitia spre economia de piata, in special pentru a face fata
distrugerii relatiilor lor comerciale traditionale efectuate in cadrul fostului CAER sau cresterii costurilor
energiei pe care aceste state o importau. Valoarea totala a resurselor accesibile era egala cu 50% din
cota-parte a statului membru. Rambursarea creditului urma sa se faca intre patru ani si jumatate si zece
ani de la fiecare tragere.
Mecanismul suplimentar de rezerva a fost instituit in decembrie 1997 in cadrul planului de
salvare a Coreei de Sud, pentru a completa resursele deblocate cu titlu de acorduri confirmate si acorduri
largite si pentru a furniza un sprijin suplimentar acelor tari care se confrunta cu dificultati exceptionale
ale balantei de plati din cauza unei nevoi acute de finantare pe termen scurt, dificultati rezultate dintr-o
pierdere brusca si destabilizatoare a increderii pietei, ca in cazul crizelor ce au zguduit Mexicul in 1995
si Asia in 1997.
Liniile de credit preventive sau linii de credit conditionale au fost stabilite in 1999 pentru a
preveni propagarea unei crize financiare internationale, consimtindu-se la o finantare pe termen scurt a
acelor membri care pun in practica o politica economica sanatoasa. Ele poate fi acordate chiar inaintea
aparitiei oricarei dificultati a balantei de plati. In schimb, acordarea creditului este conditionata de
respectarea normelor internationale in domeniul transparentei si in domeniul financiar. Valoarea acestor
linii de creditare nu este limitata, dar angajamentele trebuie sa se limiteze la un nivel cuprins intre de trei
ori si cinci ori cota-parte.Dobanda aplicata ajutoarelor financiare de la F.M.I. corespunde cu nivelul ratei
dobanzii achitata creditorilor si prevede o marja pentru finantarea sporirii rezervelor F.M.I. si pentru
plata cheltuielilor administrative ale institutiei. Remuneratia platita tarilor membre creditoare este
echivalentul mediei ponderate a ratei dobanzii de pe piata aplicata la instrumentele de credit pe termen
scurt negociate pe pietele din Franta, Germania, Japonia, Marea Britanie si S.U.A. Ajutoarelor
financiare acordate in baza mecanismelor suplimentare de rezerva si a liniilor de credit preventive sunt
taxate cu taxe suplimentare pentru dobanzi, de la 300 la 500 de puncte de baza, pentru a-i obliga pe
beneficiarii acestor ajutoare sa ramburseze creditele mai repede.
La inceputul anului 1999, F.M.I. s-a dotat cu o linie conditionala de credit, destinata luptei impotriva
instabilitatii financiare, si-si continua lucrarile privind implicarea sectorului privat in gestiunea crizelor.
25

Cooperarea FMI cu Republica Moldova

1. Privire general

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992.

Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123,2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere
(DST) (circa 190 milioane dolari S.U.A.), sum echivalent cu 0,05 procente din suma total a cotelor.
Puterea de vot a Republicii Moldova n cadrul FMI este de 1973 voturi, ceea ce constituie 0,08 procente
din numrul total de voturi.

Moldova a acceptat asumarea obligaiilor n baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului

FMI la 30 iunie 1995.

Moneda naional a Republicii Moldova este leul moldovenesc (MDL); rata de schimb fa de
valuta strin este determinat de pia.

Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drguanu, Guvernatorul Bncii

Naionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloag, Prim Viceguvernatorul Bncii
Naionale a Moldovei.

Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova n cadrul FMI; dumnealui reprezint,
de asemenea, grupul de ri Armenia, Bosnia i Herzegovina, Bulgaria, Croaia, Ciprul, Georgia,
Israelul, fosta Republic Iugoslav Macedonia, Muntenegru, Romnia i Ucraina.

Dl Max Alier este eful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova.

D-na Armine Khachatryan este reprezentantul permanent al FMI n Moldova.

Asistena financiar
ncepnd cu anul 1993, Moldova a beneficiat de urmtoarele acorduri cu FMI pentru susinerea
programelor de ajustare economic ale autoritilor: Mecanismul de finanare compensatorie i
excepional (CCFF), Mecanismul finanrii reformelor structurale (STF), acordurile Stand-by (SBA),
Mecanismele de finanare lrgit (EFF) i Mecanismele de reducere a srciei i cretere economic
(PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare lrgit (ECF). In 2009 Moldova a beneficiat, de
asemenea, de o alocare unica de DST in suma de 117.71 milioane DST.
Suma total a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 369,1 milioane DST (cca 547 milioane
dolari SUA) la finele anului lunii septembrie 2014.
Tipul acordului/
resurselor

Data
aprobrii

Data expirrii
sau anulrii

Suma aprobat Suma

(milioane DST) transferat
(milioane DST)
26

CCFF

15-Jan-93 & 19-Dec94

STF*

--

25,70

25,70

16,-Sep 1993

15-Sep, 1994

45,00

45,00

Stand-by

17-Dec, 1993

16-Mar 1995

51,75

51,75

Stand-by

22-Mar, 1995

21-Mar, 1996

58,50

32,40

EFF

20-May, 1996

19-May, 2000

135,00

87,50

PRGF

21-Dec, 2000

20-Dec, 2003

110,88

27,72

PRGF**

5-May, 2006

4-May, 2009

110,88

88,00

EFF

29-Jan, 2010

28-Jan, 2013

184,80

149,12

ECF

29-Jan, 2010

28-Jan, 2013

184,80

170,88

* STF a fost o facilitate de finanare temporar introdus de FMI pentru a acorda asisten statelormembre care se confruntau cu dificulti ale balanei de pli, din cauza problemelor serioase survenite
dup ntreruperea unor acorduri de comer i de plat, cauzate de tranziia de la comerul n baza
preurilor
fixe
la
comerul
multilateral
n
baza
principiilor
de
pia.
** PRGF a fost nlocuit de ECF n 2009.
Asistena tehnic
FMI a acordat Republicii Moldova asisten tehnic ntr-un ir de sectoare, inclusiv n cel al
managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor i taxelor vamale, al sistemului contabilitii
monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizrii bncii centrale, precum i n diverse
domenii ale statisticii.
Institutul FMI a oferit instruire funcionarilor din Moldova n astfel de domenii cum ar fi: politici
financiare i elaborarea programelor financiare, politici externe, operaiuni monetare i valutare, balana
de pli i statistica financiar public; de asemenea, funcionarii din Moldova au participat la cursurile
i seminarele oferite de Joint Vienna Institute, n astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea bncii
centrale, analize i politici macroeconomice, cheltuieli publice, administrarea i reforma politicilor
fiscale, supravegherea bancar i diverse domenii ale statisticii.

Concluzie :
27

Relaiile financiar-monetare internaionale au cunoscut o explozie puternic mai ales n cea de-a
doua parte a secolului XX. Gradul tot mai ridicat de integrare al pieelor financiare internaionale i
pune amprenta din plin asupra modului de derulare i de orientare a fluxurilor financiare internaionale.
Globalizarea financiar este un proces ireversibil care produce modificri structurale i funcionale n
ansamblul economiei mondiale. n aceste condiii, nelegerea modului de funcionare a pieei financiare
internaionale, a mecanismelor i instrumentelor specifice acesteia, constituie o condiie de baz a
dezvoltrii economice i al progresului general. n contextul actual, n care orice operaiune comercial
internaional (indiferent de gradul su de complexitate) nu se mai poate derula fr accesul direct la
piaa financiar internaional, cunoaterea acesteia de ctre operatorii economici interesai de o
dezvoltare a afacerilor lor n plan internaional devine obligatorie.
Analiznd activitatea celor mai importante organizaii economice i financiare
internaionale, trebuie de acordat o atenie deosebit istoricului, prezentului i viitorului
lor deoarece cunoaterea acestora este esenial pentru integrarea corect a funciilor lor
actuale. Multe organizaii au fost create, cu scopul de a elimina decalajele anterioare
dintre ri i de a crea un sistem viabil de drepturi i ndatoriri internaionale. Deci un rol
important are si FMI, adic Fondul Monear Internaional care Potrivit Articolului 1 din
statutul sau, F.M.I. are urmatoarele obiective majore:

sa promoveze cooperarea monetara;

sa faciliteze expansiunea comertului international;

sa inlature restrictiile valutare din calea comertului international si a fluxurilor financiare

internationale;
-

sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu, in vederea reducerii dezechilibrelor

temporare din balanta de plati externe provocate de cauze imprevizibile, fara ca aceste tari sa recurga la
masuri care ar putea impieta asupra prosperitatii nationale si internationale;
-

sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca mijloc de

concurenta internationala;
-

sa scurteze durate si sa micsoreze dezechilibrul balantelor de plati externe ale tarilor membre.

Bibliografie:
28

1. Saitul oficial al fondului monetar international - http://www.imf.org/

2. http://www.timpul.md/
3. Economia mondiala,Rodica Milena ZAHARIA
4. Revista 22

29