CUPRINS Aspecte generale Organizatia Natiunilor Unite istoric si organe principale Institutii specializate din sistemul Natiunilor Unite

nite PNUD, UNCTAD, ONUDI, FAO Fondul Monetar International Grupul Bancii Mondiale G-20 Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica Organizatia Mondiala a Comertului Uniunea Europeana istoric si institutii Uniunea Europeana strategii si politici economice Alte organizatii si structuri regionale

Organizatii Economice Internationale Definitie: asociere de state constituit in baza unui act constitutiv, cu organe comune i personalitate juridic distinct de cea a statelor membre care o compun. Ratiunea infiintarii: necesitatea prevenirii rzboiului interdependenele care apar n procesele de dezvoltare a naiunilor noile probleme cu care este confruntat societatea internaional Elemente constitutive ale OEI Caracter inter-statal, multilateral Create printr-un instrument juridic (tratat, conventie, statut, acord) Personalitate juridica (subiect de drept international) Obiectiv comun Structura institutionala 1. organ deliberativ plenar 2. organ deliberativ restrns 3. organ administrativ

4. organe tehnice i consultative 5. eventual organe jurisdicionale

CLASIFICAREA OEI Criterii: 1. Gradul de deschidere: - organizaii cu vocaie universal (ONU, OMC) Caracteristici: universalitate, eterogenitate, provocari si politici globale - organizaii cu vocaie restransa Regionale: UE, NAFTA Sub-regionale: OCEMN, SEECP Inter-regionale: OCDE, G-20, OPEC Caracteristici: omogenitate (decurgand din apropiere geografica, niveluri apropiate de dezvoltare, caracteristici, interese sau valori comune), criterii stricte de acces Interesele Romaniei in raport cu OEI Conditii avantajoase de finantare Asistenta tehnica, sprijin in formularea politicilor publice Promovarea proiectelor nationale, regionale de interes major Participare la decizii, formarea expertilor nationali Instrumente de politica externa (in plan multilateral, dar si bilateral Organizatia Natiunilor Unite Organizaia Naiunilor Unite (ONU) creat la Conferina de la San Francisco, din iunie 1945, cnd a fost semnat Carta ONU Cel mai reprezentativ forum cu vocaie universal (192 ri membre) membrii originari (51) i membrii admii Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena i Nairobi Scopurile ONU:

 Mentinerea pacii si securitatii internationale actiuni preventive, de gestionare a conflictelor si post-conflict Cooperarea internationala in plan politic, economic, social, cultural etc. Respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale Promovarea relatiilor prietenesti intre state Carta ONU principii: Nerecurgerea la forta sau amenintarea cu forta Solutionarea pasnica a diferendurilor internationale Egalitatea suverana a statelor Indatorirea statelor de a coopera intre ele Neamestecul in treburile interne ale altor state Dreptul popoarelor la autodeterminare Indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor internationale Organele principale ale ONU: Adunarea General Consiliul de Securitate Consiliul Economic i Social (ECOSOC) Consiliul de Tutel Curtea Internaional de Justiie Secretariatul Toate organele principale ale ONU au posibilitatea de a crea organe subsidiare (comisii, comitete, institutii specializate. Adunarea General (AG) - organul cel mai reprezentativ al ONU. Reprezentare egala a tuturor statelor membre. iniiaz studii i face recomandri pentru promovarea cooperrii internaionale; primete i examineaz raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naiunilor Unite, precum i bugetul organizaiei.

Sesiunea ordinara a AG: anual, septembrie decembrie, New-York. Dezbatere generala + comitete plenare. Sesiuni extraordinare in functie de imprejurari.

Rezolutiile AG desi nu au obligativitate juridica, impun norme de comportament statelor membre. Nerespectarea expune statele la risc de sanctiuni.

Consiliul de Securitate: principal responsabil in domeniul mentinerii pacii si securitatii internationale; alctuit din 15 membri ai ONU, dintre care 5 membri permaneni: China, Frana, Marea Britanie, Rusia i Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermaneni alei pe o perioad de doi ani, pe criteriul distribuiei geografice echitabile : 5 din Grupurile regionale African i Asiatic, 1 din Grupul regional est-european, 2 din Grupul regional latino-american i caraibian i 2 din Grupul regional vest-european. Consiliul Economic si Social (ECOSOC) coordoneaza activitatile economice si sociale desfasurate in sistemul Natiunilor Unite. Subordonat AG. Organ cu compozitie restransa 54 membri (criteriul repartitiei geografice echitabile) Atributii: Coordonarea activitatii institutiilor specializate Consultarea organizatiilor internationale neguvernamentale Redactarea de studii, rapoarte, recomandari, proiecte de conventii Convocarea conferintelor internationale tematice Structura: comitete si comisii functionale 5 comisii regionale: Comisia economic pentru Europa (CEE/ONU), Comisia economic pentru Africa (ECA), Comisia economic i social pentru Asia i Pacific (ESCAP), Comisia economic pentru America Latin i Caraibe (CEPAL), Comisia economic i social pentru Asia de Vest (ECLA),

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) nfiinat n 1966 ca organism autonom al ONU, prin rezolutie a AG. Participa toate statele membre ale ONU sau ale institutiilor specializate din sistemul Natiunilor Unite. Misiune: coordonarea acordarii de asistenta tehnica, in regim multilateral, catre state in curs de dezvoltare si tranzitie. Nu acorda imprumuturi, nu finanteaza proiecte de investitii in infrastructura, nu este cadru de negociere a acordurilor comerciale. Resurse: contributii voluntare ale statelor membre

 Sediu:New York Organizare: Consiliul de Administratie (48 membri alesi de ECOSOC) stabileste principii directoare si orientari. Secretariat, condus de Director general gestioneaza activitatea curenta.

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) nfiinata n 1965 prin rezolutie a AG. Institutie specializata in sistemul Natiunilor Unite. 173 membri Misiune: promovarea dezvoltarii industriale a tarilor in curs de dezvoltare prin asistenta tehnica, facilitarea transferurilor tehnologice si investitiilor straine, consultari si schimb de bune practici in domeniul politicilor industriale. Resurse: contributii voluntare ale statelor membre si alocari din Fondul de Dezvoltare Industriala al Natiunilor Unite Sediu:Viena Organizare: Conferinta Generala organ reprezentativ Consiliul de Dezvoltare Industriala organ executiv cu 53 membri (criteriul repartitiei geografice echitabile) Comitetul de Programe si Buget organ specializat (aspecte financiare), 27 membri Secretariat, condus de Director general gestioneaza activitatea curenta.

Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) nfiinata n 1964 ca organism autonom al ONU, prin rezolutie a AG. Participa toate statele membre ale ONU sau ale institutiilor specializate din sistemul Natiunilor Unite. Misiune: elaborarea de principii si recomandari pentru un comert international echitabil, care sa favorizeze tarile in curs de dezvoltare, catre guverne si organizatii internationale. Rol complementar OMC, la care participa ca observator. Rezultate: facilitarea incheierii unor acorduri internationale asupra produselor de baza, instituirea sistemului generalizat de preferinte comerciale din partea statelor industrializate in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, instituirea sistemului de preferinte comerciale intre statele in curs de dezvoltare. Sediu:Geneva Organizare:

Conferinta UNCTAD - organ reprezentativ (nivel ministerial) Consiliul pentru Comert si Dezvoltare organ permanent, isi desfasoara activitatea prin comisii, comitete si grupuri de lucru specializate Secretariat, condus de Secretar general (numit de SG ONU)

Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) nfiinata n 1945 prin act constitutiv propriu. Institutie specializata in sistemul Natiunilor Unite. 170 membri Misiune: eliminarea foametei prin dezvoltarea durabila a productiei agricole si alimentare. Acorda asistenta tehnica. Nu finanteaza investitii, dar propune proiecte spre finantare catre BIRD sau banci regionale de dezvoltare. Resurse: contributii ale statelor membre, donatii publice si private si alocari PNUD Sediu:Roma Organizare: Conferinta organ reprezentativ Consiliul FAO organ executiv cu 49 membri Secretariat, condus de Director general (ales de Conferinta)

Fondul Monetar Internaional nfiinat: Obiective: 1 iulie 1944 Conferina Bretton Woods; 184 state membre - promovarea cooperrii monetare internaionale

- facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului internaional - promovarea stabilitii cursurilor de schimb - crearea unui sistem multilateral de pli - finanarea rilor membre care se confrunt cu dificulti legate de balana de pli. Funcii: - supraveghere - creditare - asisten tehnic Sediu: Washington D.C. Organisme de conducere: - Consiliul Guvernatorilor

- Comitetul Financiar i Monetar Internaional - Consiliul Director (reprezentanii celor 24 Constituente) - Director general Grupul Bncii Mondiale nfiinat: 1 iulie 1944 Conferina Bretton Woods; 184 ri membre Misiune: eradicarea srciei, finanarea programelor de educaie, sntate, infrastructur, mediu n rile n curs de dezvoltare Sediu: Washington D.C. Cuprinde 5 agenii cu funcii distincte pentru ndeplinirea misiunii Grupului - Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD), Asociaia Internaional de Dezvoltare (IDA), Corporaia Financiar Internaional (IFC), Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor (MIGA) i Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor din domeniul Investiiilor (ICSID) Termenul generic de Banca Mondial se refer la IBRD i IDA.

Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) BIRD a fost creat ca i FMI n urma acordului de la Bretton Woods (art. 44), avnd ca obiectiv acordarea de asisten financiar pentru rile afectate de cel de-al II-lea Rzboi Mondial Misiune: reducerea srciei n rile n curs de dezvoltare, solvabile i cu venituri medii, prin acordarea de mprumuturi i servicii legate de mprumuturi (garanii, consultan etc.) Structura rilor membre, a puterii de vot, precum i organizarea intern i funcional sunt similare cu ale FMI Tipurile de programe susinute de BIRD se mpart n 2 categorii: Programe pentru proiecte de infrastructur economic i social Programe de ajustare sectorial, ca element de susinere a reformei economice, promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI

Programele pentru proiecte de infrastructur economic i social sunt destinate modernizrii i dezvoltrii unor sectoare cum ar fi: sectorul energetic, transporturi, agricultur i dezvoltare rural, educaie, controlul natalitii, sntate, alimentaie. Pentru cointeresarea aplicrii eficiente a programelor BIRD fixeaz condiia participrii statului beneficiar cu o anumit cot (ntre 10-30%) Programe de ajustare sectorial sunt destinate acoperirii deficitului extern - mprumuturi pentru ajustare programatic structural (PSAL) i pentru ajustarea sectorului public (PAL)

 Proveniena fondurilor: pieele financiare internaionale. Cu o cot de solvabilitate maxim (AAA), BIRD emite obligaiuni i transmite clienilor si beneficiul dobnzilor mici. Cifra cumulat a mprumuturilor acordate 1945 - 2005: 360 miliarde USD

Asociaia de Dezvoltare Internaional (IDA) nfiinat n 1960; 162 ri membre Misiune: acord mprumuturi pe termen lung, fr dobnd, celor mai srace 78 de ri din lume, care nu au capacitatea de a mprumuta n condiiile pieei Destinaia mprumuturilor: nvmntul, ngrijirea medical, combaterea HIV/SIDA, aprovizionarea cu ap, crearea de locuri de munc Proveniena fondurilor: donaii din partea a 40 state industrializate Cifra cumulat a mprumuturilor acordate 1960 - 2005: 135 miliarde USD

Corporaia Financiar Internaional (IFC) nfiinat n 1956; 175 ri membre Misiune: ofer mprumuturi pe termen lung, garanii, servicii de gestionare a riscului i consultan sectorului privat viabile din rile n curs de dezvoltare Prin obiectul su de activitate completeaz activitatea BIRD care se desfoar n special la nivel guvernamental IFC este cea mai important surs de mprumuturi i investiii pentru proiecte private n rile n curs de dezvoltare Agenia de Garantare Multilaterala a Investiiilor (MIGA) i Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor n domeniul Investiiilor (ICSID) MIGA nfiinat n 1988; 157 ri membre Misiune: garantarea mprumuturilor pe piaa privat de capital destinate unor proiecte ale sectorului privat, contribuind astfel la ncurajarea investiiilor strine i dezvoltarea mediului de afaceri n rile n curs de dezvoltare ICSID nfiinat n 1966; 134 ri membre Misiune: ncurajarea investiiilor strine oferind conciliere i arbitraj pentru conflicte din domeniul investiiilor, ajutnd astfel la crearea unui climat de ncredere ntre state i investitorii strini G-20

nfiinat n 1999, in contextul crizelor financiare din Asia, Rusia, America Latina. Reunea minitrii de finane i guvernatorii bncilor centrale din 19 state dezvoltate i mari economii emergente + Comisia Europeana. Ratiunea infiintarii - cooperarea ntre statele industrializate i cele emergente (responsabilizarea celor din urm n abordarea provocrilor economice globale) 1999 2008 - reuniuni cu caracter exclusiv tehnic, axate pe chestiuni bugetare si monetare. 2008 2011 (urmare crizei globale) - reuniuni la nivel de lideri ai statelor G-20 si ai principalelor organizatii internationale (ONU, OMC, FMI i BM). Afirmarea ca for global de coordonare a politicilor economice. Obiective: stabilirea unei nelegeri comune a cauzelor crizei financiare politici coordonate de stimulare a cresterii reforma sistemului de instituii globale (infiintarea Consiliului de Stabilitate Financiar, cresterea resurselor si reforma sistemului de decizie in FMI si BM) o noua filozofie economic pentru politicile promovate de instituiile financiare internaionale (consensul de la Seul pentru Cretere lncluziva vs. Consensul de la Washington) reforma reglementarilor financiare angajamentului de a nu introduce bariere protecioniste relansarea rundei Doha

Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) Istoric A fost nfiinat in septembrie 1961 nlocuind Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE), care fusese destinat administrrii ajutorului american din cadrul Planului Marshall. Sediul a fost stabilit la Paris. Obiectivele declarate ale Organizaiei erau: promovarea creterii economice n rile din Occident, ajutorarea rilor n dezvoltare care ieeau din perioada colonial i dezvoltarea comerului liber. n esen, scopul primordial al OCDE era s lucreze mpotriva comunismului i s asigure succesul tarilor capitaliste n timpul Rzboiului Rece. Misiune: OCDE reprezint un for internaional de dezbatere a politicilor economice i sociale la nivel global. OCDE este un furnizor de date comparative, analize i previziuni realizate n vederea acordrii ajutorului guvernelor, n vederea comparrii diferitelor politici aplicate,

gsirii unor rspunsuri pentru problemele comune, identificrii celor mai bune practici i coordonrii politicilor. OCDE nu ofer credite sau alte surse de finanare. Membri: 34 state (Rusia este asteptata sa adere in 2012). n prezent, statele membre ale Organizaiei dein mpreun peste 70 % din producia i comerul mondial cu bunuri i servicii i peste 90% din volumul investiiilor strine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaia a fost numit clubul rilor bogate . Romania candidat pentru aderare la OCDE, participa ca membru sau observator in diferite comitete si grupuri de lucru ale Organizatiei. Criterii de acces: existena unei economii de pia i a democraiei (like-mindedness); dimensiunea i importana economic a unui stat (significant player); principiul beneficiului reciproc prin care aderarea unui nou stat s fie benefic att pentru statul respectiv ct i pentru OCDE (mutual benefit); consideraii globale, in primul rand diversitatea geografic. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) Istoric 1944 Conferinta Bretton Woods: decizia de infiintare a Organizatiei Comerciale Internationale (OCI) 1947 Incheierea Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) 1948 Carta de la Havana: crearea OCI ca institutie specializata a ONU (neratificata) 1947 1994: 8 runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul GATT. Reguli GATT: tratament nediscriminatoriu (clauza natiunii celei mai favorizate); inlaturarea restrictiilor cantitative si altor obstacole netarifare; reducerea graduala a taxelor vamale. 1986 1994: Runda Uruguay. Actul final al rundei consemneaza infiintarea Organizatiei Mondiale a Comertului (include GATT). 1 ianuarie 1995 intrarea in functiune a OMC. O.M.C. reprezint baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral, fiind singura organizaie internaional global, cu vocaie universal, care stabilete reguli de comer ntre state. Funcii: facilitarea implementrii, administrrii i aplicrii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i ale oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor; forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comerului cu servicii prin desfiinarea barierelor i elaborarea de reguli n noi domenii legate de comer; soluionarea diferendelor comerciale;

 examinarea politicilor comerciale naionale; cooperarea cu alte instituii internaionale n formularea politicilor economice la scar mondial. Acordurile OMC: GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) GATS (Acordul General pentru Comertul cu Servicii) TRIPS (Acordul cu privire la aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala)

Pe lng Acordurile ce cuprind principiile de baz (GATT, TRIPS, GATS), au fost negociate i o serie de Acorduri suplimentare care se refer la clauze speciale cu privire la sectoare specifice (cum ar fi: evaluarea bunurilor n vam, inspecia nainte de expediie etc.). Apartenena la OMC: n urma unui proces de negocieri cu membrii. Se finalizeaz cu ncheierea unui Protocol de aderare n care sunt incluse angajamentele pe care ara candidata i le asum i se oblig s le pun n aplicare ulterior aderrii la Organizaie, alaturi de regulile i principiile generale ale O.M.C. Structura Conferinta Ministeriala organ plenar, responsabil pentru luarea deciziilor; se reuneste la o data la 2 ani Consiliul General organ plenar; indeplineste functiile Conferintei Ministeriale intre reuniuni; functioneaza ca Organ de Reglementare a Diferendelor. Include: Consiliul pentru Comertul cu Bunuri; Consiliul pentru Comertul cu Servicii; Consiliul TRIPS. Secretariatul OMC condus de Director general (rol de facilitare). De retinut: OMC nu face parte din Sistemul ONU; Caracterul contractual al Organizatiei; Puterea nu este delegat unui organ director; Toate deciziile sunt luate de membri (ca regul general prin consens; este prevazuta posibilitatea unui vot majoritar, ns aceast prevedere nu a fost niciodat utilizat).

Participarea Romniei la OMC

 Romnia a fost Parte Contractant la GATT, iar prin participarea sa la negocierile din cadrul Rundei Uruguay a devenit Membru fondator al OMC; din 2007 : Romnia aplic politica comercial comun a UE i a preluat angajamentele UE din cadrul OMC. n cadrul OMC, Comisia European este cea care negociaz n numele U.E. Statele membre participa la reuniunile Consiliului UE pentru Politica Comerciala, unde se dezbate i adopt poziia comuna de negociere a UE. UNIUNEA EUROPEANA (UE) Repere istorice: 1951 Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (Planul Schuman) 1957 - Tratatul de la Roma prin care e creat Comunitatea Economic European (CEE) 1986 - Actul Unic European 1992 Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeana 1995 - Acordul Schengen 1997 - Tratatul de la Amsterdam 1999 Introducerea euro 2007 - Tratatul de la Lisabona Institutii Europene CONSILIUL EUROPEAN Infiintat:1974 Componenta: sefii de stat sau de guvern ai trilor membre Rolul: de a impulsiona dezvoltarea Uniunii si de a stabili politicile generale necesare acestei dezvoltri. Atributii: desemnarea principalelor linii de actiune la nivelul evolutiei internationale a constructiei europene stabilirea orientrilor generale n domeniul politicilor economice, sociale si externe luarea deciziilor la cel mai nalt nivel n privinta problemelor deosebite care pot aprea n cadrul domeniului economic, social, financiar si de politic extern. Nu are atributii legislative.

Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: nfiintarea functiei de presedinte stabil al Consiliului European (in prezent - Herman von Rompuy) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Organ interguvernamental, n care sunt reprezentate interesele tuturor statelor membre ale Uniunii Componenta: cate un membru al fiecarui guvern delegat n functie de problemele aflate pe ordinea de zi. Formate: Afaceri generale si relatii externe (CAGRE), Afaceri economice si financiare (ECOFIN), Justitie si afaceri interne, (JAI) etc. Atributii Asigur coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre; Are putere de decizie dup ce obtine avizul Parlamentului sau n procedura de co-decizie cu acesta din urm; Defineste si pune n aplicare Politica European de Securitate Comun, coordoneaz domeniile de ordine public si cooperare judiciar n materie penal; Acord Comisiei putere de executie n anumite politici comunitare. Presedintia Consiliului este asigurat prin rotatie, pe o perioad de 6 luni, de fiecare stat membru al UE. Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: extinderea domeniilor de aplicare a votului cu majoritate calificat si introducerea sistemul dublei majoritti - 55% din statele membre, reprezentnd cel putin 65% din populatia UE. Parlamentul European Singura institutie supranational ai crei membri sunt alesi n mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul European reprezint cettenii statelor membre. Sediu: Bruxelles si Strasbourg Competente: mparte competenta legislativ cu Consiliul UE (prin co-decizie, aviz cooperare); constituie mpreun cu Consiliul UE autoritatea bugetar a Uniunii competent de control a activittilor Uniunii Europene Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: extinderea competentelor PE (codecizia devine procedura legislativ ordinar, PE va alege Presedintele Comisiei Europene pe baza propunerilor Consiliului European Comisia Europeana Europene sau

Organ executiv al UE. Reprezint interesul comun european. Componenta:cte un comisar din fiecare stat membru; componenta sa este aprobata de PE. Atributii: - gardian al tratatelor: vegheaz la aplicarea regulamentelor si a directivelor adoptate de Consiliu si Parlament si poate recurge la calea contencioas n fata Curtii de Justitie n caz de neaplicare a dreptului comunitar (procedura de infringement). - initiator legislativ: propune proiectele de acte legislative comunitare (cu exceptia PESC si cooperarii politienesti) - institutie executiv al Uniunii: pune n aplicare deciziile luate de Consiliu si Parlament (gestioneaza politicile comune). Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: reducerea numarului de comisari la dou treimi din numrul statelor membre, printr-un sistem de rotatie; presedintele Comisiei va fi ales n mod direct de ctre PE. Alte Institutii: Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european; Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a activitilor Uniunii; Comitetul Economic i Social European reprezint societatea civil, angajatorii i salariaii; Comitetul Regiunilor reprezint autoritile regionale i locale; Banca Central European rspunde de politica monetar european;

Ombudsmanul European investigheaz plngerile privind proasta administrare de ctre instituiile i organismele UE; Serviciul European de Aciune Extern (SEAE) i ofer sprijin naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, ce asigura coordonarea aciunilor desfurate de UE pe plan extern. si altele Strategii si politici UE Politicile comunitare sunt, alturi de instituii, element distinctiv al Uniunii Europene. Politicile reprezint transpunerea n practic a voinei de cooperare a statelor membre, n scopul soluionrii unor probleme comune i realizrii unor obiective comune. Strategiile sunt instrumente de implementare a politicilor, abordeaz problematici punctuale i n general au un orizont de timp definit. Clasificare:

 Politici cu competen exclusiv (numai Uniunea legifereaz. Legislaia este obligatorie. Statele membre legifereaz doar dac sunt mputernicite de Uniune sau cnd adopt legislaia de implementare a legislaiei UE). Ex. Uniunea vamal, Politica n domeniul concurenei, Politica monetar pentru statele membre Euro, Politica comercial comun. Politici cu competene partajate (legifereaz att Uniunea, ct i statele membre). Ex. Piaa Intern, Politica agricol comun, Politica n domeniul pescuitului, Politica de coeziune, Spaiul de libertate, securitate i justiie, Politica n domeniul transporturilor, Politica n domeniul mediului, Politica n domeniul energiei, Politica de cercetare. Politici non-legislative (bazate pe cooperare, sprijin din partea UE, competenele rmn, n principal, la nivelul statelor membre). Ex. Politica n domeniul sntii , Politica industrial, Turism, educaie, formare profesional, tineret, sport, cultur, Protecie civil, Cooperare administrativ. Caz special: Politica extern: prerogativ a statelor membre, dar i Uniunea deine competene s defineasc i implementeze o politic extern, de securitate i aprare comun. Strategia Europa 2020 pentru cretere economic i ocuparea forei de munca adoptata in iunie 2010 7 iniiative emblematice: O Uniune a inovrii;

Tineretul n micare; Agend digital pentru Europa; Europa resurselor eficiente; Politic industrial adaptat erei globalizrii; Agend pentru noi competene i noi locuri de munc; Platform european de combatere a srcie.

5 obiective: 1.promovarea ocuprii forei de munc; 2. mbuntirea condiiilor pentru cercetare i dezvoltare; 3. reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, creterea resurselor regenerabile i securitatea energetic; 4. mbuntirea nivelurilor de educaie; 5. promovarea incluziunii sociale. Uniunea economic i monetar (UEM)

3 faze Prima faz (1990):libertate total de circulaie a capitalurilor (anularea controlului de schimburi valutare); sporirea mijloacelor destinate nlturrii dezechilibrelor ntre regiunile europene (fonduri structurale); convergen economic, prin intermediul supravegherii multilaterale a politicilor economice ale statelor membre. A doua faz (1994): nfiinarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvernatorii bncilor centrale ale rilor membre UE; independena bncilor centrale naionale; reglementarea privind reducerea deficitelor bugetare. A treia etap (1999) :11 ri adopt moneda euro, care devine astfel moneda comun (Grecia li se altur la 1 ianuarie 2001). Banca Central European nlocuiete IME, devenind responsabil de politica monetar, care este definit i pus n aplicare n euro. Criteriile de convergen stabilitatea preurilor: rata inflaiei nu poate depi cu mai mult de 1,5% ratele medii de inflaie ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; rata dobnzilor: rata dobnzilor pe termen lung nu poate varia cu mai mult de 2% n raport cu ratele dobnzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; deficitele: deficitele bugetare naionale trebuie s fie sub 3% din PNB; datoria public: nu poate depi 60% din PNB; stabilitatea cursului de schimb: ratele de schimb trebuie s rmn n limitele marjei de fluctuaie autorizate pentru cei doi ani anteriori. Politica UE n domeniul energiei Politica energetic este urmtorul proiect mare de integrare european (Preedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ianuarie 2011) Politica energetic a UE a nceput s se dezvolte accelerat din 2010, dup criza gazului, determinat de conflictul comercial dintre Rusia i Ucraina din 2009, cnd au rmas complet decuplate state membre din Europa central-estic, dependente n totalitate de gazul rusesc. Obiective: Diversificarea surselor i rutelor de transport al gazului natural (26 % din consumul de gaz al Uniunii provine din Rusia). Interconectarea fizic i a pieelor rilor UE, astfel nct nici un stat membru s nu mai rmn izolat n situaii de criz. Creterea ponderii energiilor regenerabile n producie i consum. Creterea eficienei energetice.

 Dialogul consolidat cu furnizorii cheie ai Uniunii, actuali i de perspectiv. Siguran nuclear: amplificarea preocuprilor dup incidentul de la Fukushima Piaa Unica - principalul obiectiv al Tratatului de la Roma, urmrind libera circulaie a bunurilor, persoanelor (mai ales a angajatilor), a serviciilor i a capitalului. Piaa Unica a fost stabilit prin Cartea Alb a Comisiei Europene din 1985 i a fost ncorporat n Tratate prin Actul Unic European (1986). La 1 ianuarie 1993, Piaa intern a fost oficial lansat. Obiectiv: inlaturarea barierelor: Fizice (Acordul Schengen); Tehnice (standarde, norme sanitare, reglementari); Administrative (achizitii publice, intrarea/iesirea de pe piata) Fiscale in atentie.

2011 Actul privind Piaa Unic -12 linii de aciune:Accesul la finanare pentru IMM; Mobilitatea lucrtorilor europeni; Drepturile de proprietate intelectual; Protectia consumatorilor; Servicii ntrirea componentei de standardizare; Reele de infrastructur; Piaa unic digital; Antreprenoriat social; Fiscalitate;ntrirea coeziunii sociale pe Piaa Unic; Simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri; Achiziii publice. Strategia UE pentru regiunea Dunrii - instrument de cooperare al statelor riverane, destinat realizrii dezvoltrii economice i sociale a regiunii dunrene. A fost adoptata de Consiliul European in iunie 2011. Particip 14 state, 8 state membre UE(Austria, Romnia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania dou landuri, Ungaria) i ase state ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Heregovina, Muntenegru, Croaia, R. Moldova i Ucraina). Principiile de baz : fr noi instituii, fr noi fonduri, fr modificarea legislaiei comunitare. Cei patru piloni ai Strategiei sunt: conectivitatea (transport multimodal, energie, cultur, turism, relaii interumane), protecia mediului (calitatea apei, managementul riscurilor, protecia biodiversitii), creterea prosperitii n regiunea Dunrii (educaie, cercetare, tehnologia informaiei, competitivitate) i buna guvernare (mbuntirea capacitii instituionale i securitate). Principalul obiectiv este nceperea realizrii de proiecte concrete. Pentru exerciiul financiar 2007 2013, UE a alocat pentru macro-regiunea Dunrii fonduri structurale de 100 mld euro. Politica UE de cooperare pentru dezvoltare consta in acordarea de asistenta financiara, tehnica, facilitati comerciale si financiare tarilor in curs de dezvoltare Isi are originea in 1957 prin asocierea teritoriilor si statelor de peste mari la CEE (Conventii Yaound, Lom). Baza legala a fost stabilita prin Tratatul de la Maastricht. Misiune: eradicarea saraciei in tarile in curs de dezvoltare.

Obiective: Obiectivele Mileniului (Summitul ONU de la Johannesburg, 2002): accesul universal la forma de educatie primara, egalitatea de sanse intre barbati si femei, reducerea mortalitatii infantile, imbunatatirea gradului de asistenta maternala, combaterea SIDA, malariei si a altor maladii, eradicarea saraciei extreme si a foametei, dezvoltarea durabila a mediului inconjurator; Obiective specifice: integrarea tarilor in curs de dezvoltare in economia globala (legatura dintr comert si dezvoltare); consolidarea democratiei si a statului de drept, promovarea drepturilor omului si a bunei guvernari

Resurse: bugetul UE prin Fondul European de Dezvoltare; bugetele statelor membre. Angajament politic al UE: fiecare stat membru sa aloce anual un procent minim de 0,33% din PIB asistentei pentru dezvoltare, in perspectiva atingerii, la nivel UE, a unui procent global de 0,39 % din PIB Organizatii Economice Regionale Acorduri de liber schimb: Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), Acordul Nord-American de Comert Liber (NAFTA), Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI), Piata Comuna a Americii Centrale (MCCA), Uniunea Vamala si Economica a Africii Centrale (UDEAC) Organizatii de cooperare economica: Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) Banci regionale de dezvoltare: Banca Inter-American de Dezvoltare (BIAD), Banca African de Dezvoltare (BAFD), Banca Asiatic de Dezvoltare (BAD), Banca Islamic de Dezvoltare (BID), Banca Caraibean de Dezvoltare (BCD), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), Banca pentru Comert si Dezvoltare la Marea Neagra (BDCMN)