Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Științe Economice

DEPARTAMENTUL ECONOMIE ,

MARKETING ȘI TURISM

Lucru Individual

Titlul Referatului:

Sisteme Economice și specificul lui în Republica Moldova

Foșnea Cristina gr. BA-171

Conducator științific :

Margareta Bradu (lector univ.)

Chișinău 2017

1
 Cuprins

I.Capitolul I.

Abordari teoretice despre : “Sisteme economice și specificul lui în Republica Moldova”.

II.Capitolul II.

Analiza, statistica “Sistemului economic și specificul lui în Republica Moldova”.

III. Capitolul III.

Probleme și soluții, “Sistemului economic și specificul lui în Republica Moldova”

IV. Concluzii și sugestii.

Bibliografie.

2
 Introducere
În această lucrare eu mi-am pus ca scop să fac o generalizare a esenţei teoriilor ce ţin de sistemele economice şi
analiza sistemelor economice in Republica Moldova. Am analizat ideile mai multor autori precum Jean Bodin,
Marshall, Adam Smith, etc. care au avut un impact major asupra gândirii economice mondiale.
Lucrarea este compusă din întroducere, trei capitole, concluzii şi bibliografie.
“În realitate orice economie este o economie mixtă!”
(Richard G. Lipsey, K. Hlec Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 39-40)

Teoria economică constituie totalitatea conceptelor și modelelor economice teoretice elaborate ca rezultat al reflecției și analizei
economice de către cercetătorii în domeniu. Totodată, teoria economică este un concept polisemantic care reflectă atît ideile
economice cît și în general sistemul economic constituit din totalitatea politicilor și modelelor economice la un anumit moment.
Analiza elementelor sistemului economic, în dependență de timpul și spațiul alocat, vor constitui baza elaborărilor științifice
privind implementarea politicilor social-economice potrivite atît în plan European cît și în contextul evoluțiilor din Republica
Moldova. Totodată, construcția sistemului economic se va conduce de principiile teoriei economice care la rîndul ei se plasează pe
poziţia formatorului de aceste sisteme.

Criza economică mondială și regională din anii 2008-2014 a eliminat un număr important de teze tradiționale privind teoria și
practica funcționării sistemului economic și a dat un nou implus pentru revizuirea teoriilor și practicilor economice contemporane.
Se notifică apariția unor noi teorii și concepte care stau la baza politicilor economice actuale și tind spre atingerea unei creșteri
economice echilibrate.

Actualitatea şi importanţa temei.

Funcționarea sistemului economic contribuie la organizarea vieții social-economice întrun stat sau la nivel regional. Analiza
teoriilor economice și a sistemelor economice construite în baza acestor teorii nu poartă doar un caracter pur teoretic, dar implicit
susține implementarea unor politici și practici de renovare sau corectare a elementelor negative din sistemul economic existent.
Drept efect este implementarea practică ale acţiunilor pentru depăşirea proceselor negative din economiile naţionale. Sistemul
economic, politicile economice, procesele economice, indicatorii macroeconomici-reprezintă obiectul central a teoriilor
economice. În același timp, conceptele 10 nominalizate sunt subiecții ce determină tendinţa evoluţiei economice pe termen mediu
și lung.

Economia Republicii Moldova face parte din sistemul economic global integrat şi de aceea este important ca politicile și practicile
economice de creștere economică durabilă. Mai mult ca atît, datorită progresului ei economic lent în raport cu particularităţile
poziţiei sale geostrategice, stabilitatea economică a ţării noastre este permanent supusă riscurilor crizelor economice, financiare,
monetare şi sociale.

Am ales această temă, deoarece Sistemul economic- reprezintă o totalitate de elemente care se află în interacţiune şi
formează o unitate distinctă. Imaginea sistemului este pe larg utilizată în diferite domenii: în fizică şi mecanică
(sistemul de transport, sistemul de ore), biologie (toate fiinţele vii sunt sisteme specifice "fine"). De asemenea, poate fi
utilizată şi în cazul mediului ambiant (sistemul ecologic). Abordarea sistemică este valabilă şi pentru caracterizarea
vieţii sociale.

3
Capitolul I.

Abordari teoretice despre : “Sisteme economice și specificul lui în Republica Moldova”.

Printre personalităţile ilustre la nivel mondial care au studiat procesele economice au fost Jean Bodin care era jurist de
profesie şi activa în calitate de avocat, iar mai târziu – de magistru. Fiind unul din cei mai eruditi oameni ai timpului, el
se interesa de istorie, filozofie, politica si economie. De rând cu „Raspuns la paradoxul dlui de Malestroit”(1568), în
care se manifesta ca precursor al teoriei cantitative a banilor, el este autorul lucrarii „Şase carti despre
Republica”(1576), în care apare ca teoretician a monarhiei absolute.
Una din personalitatile cele mai remarcabile din istoria gândirii economice a fost Alfred Marshall. Dupa influenţa pe
care a avut-o asupra dezvoltarii stiintei economice in sec. XX. Slava lui de economist-teoretician mult timp s-a bazat pe
lectiile lui perfecte, lucrarea de baza – „Principiile stiintei economice” ( 1890 ) vazând lumina zilei dupa 20 ani de
lucru intens asupra ei. Aceasta lucrare a fost considerata „Biblia” economistilor din prima jumatate a sec. XX si
principal manual al studentilor pâna la aparitia „Economics”-ului lui Paul Samuelson care la rîndul său a fost un
cunoscut economist american care a reuţit să obţină şi premiul Nobel.
Adam Smith a fost un alt economist renumit. Lucrarea sa Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei a fost
una din primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa. Această lucrare a ajutat la
crearea economiei ca disciplină academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale
pentru comerțul liber și capitalism.
Desigur există o serie de alţi iluştri reprezentanţi ai gândirii economice precum David Ricardo care a scris în 1817
lucrarea „Principiile economiei politice si a impunerii”, lucrare care avea sa-l plaseze în rândul celor mai mari
economisti.
Karl Marx a fost unul din cei mai străluciţi economişti de la care s-au inspirat o serie de oameni de ştiinţă. Unul dintre
ei a fost şi Werner Sombart care a fost pasionat de „Capitalul” lui K.Marx, devenind cunoscut prin cercetarile
comparative asupra sistemelor economice. În 1902 a publicat lucrarea „Capitalismul modern”, iar in 1913 vad lumina
zilei „Burghezul: istoria mentalitatilor omului de afaceri modern” si „Studii asupra istoriei capitalismului modern.
Capitalismul si luxul. Capitalismul si razboiul”.

4
Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în economie o
deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în
ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile.După 1990, Moldova a
intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de
5.300 dolari pe an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat
dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.
Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb
convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a
început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o
creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.
Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în căutarea a
noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinatate.
Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1
miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de
moldovenii care lucrează în străinătate.
După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%,exceptând
anul 2006(creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de
vinuri pe piața rusească).
În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea fiscală completă pentru activitățile
economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea
impozitului pe venit.
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea
economică revine populației plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai ales)
și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate
Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda
europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.

Sectoarele economiei
 Agricultura
 Comert exterior
 Industrie
 Transporturi
 Turism

5
Agricultura

Agricultura este unul dintre pilonii tradiționali pentru economia Republicii Moldova.
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB. Producerea și
procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de
terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este ineficientă, anul trecut
(2011) sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate.
Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană.
Structura producției agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale, pentru Moldova
reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală. În anul 2012 acest coraport a fost de 54.7%
pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea animalieră.

Până în anul 2013, 90% din exportul de fructe și legume din Republica Moldova este orientat spre piața rusească.
Piața rusească absoarbea aproape 40% din produsele alcoolice moldovenești.În 2013, peste 24,8 milioane de litri din
producția de băuturi alcoolice au fost importate în Rusia din Republica Moldova.
În anul 2012, Republica Moldova a exportat produse vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care
aproximativ 29% (peste 60 de milioane de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția
vinicolă moldovenească sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica
Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din exporturile moldovenești.
Statistica agriculturii intre anii 2001 si 2014 va fi prezentata mai jos in( Fig.1.).

Comerț exterior

În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești (17,56%), pentru prima dată
depășind Rusia (17,34%) .
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari SUA, volum superior celui
înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu 41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au
fost Ucraina, România și Rusia..
În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost de 449 milioane dolari[14].
În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia - 980 milioane dolari, România -
644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari[18], Iran
- 4,1 milioane dolari.
Statistica comertului exterior si interior al R.M intre anii 2000-2016 va fi reprezentata in (Fig.2 ).

Industria

Republica Moldova are o industrie axată mai mult pe industria prelucrătoare (industria alimentară și a băuturilor,
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, produselor textile, etc), producția de mașini și aparate electrice, producția de
produse din minerale nemetalifere, industria extractivă, ș. a.
Ca rezultat a prăbușirii Uniunii Sovietice industria Republicii Moldova a stagnat continuu pe o perioada de 10 ani
(1991 - 2001), după care s-au înregistrat trenduri pozitive (excepție 2009).
Statistica industriei al R.M intre anii 2005-2014 , va fi reprezentata in (Fig. 3).

6
Transporturi

Plasarea geografică a Republicii Moldova reprezintă un avantaj în dezvoltarea transportului datorită căilor de tranzit ce
traversează teritoriul țării, asigurând schimburile comerciale dintre Est și Vest. Principalele mijloace de transport în
Republica Moldova sunt căile ferate 1.138 km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12.730 km / 7.910 mile total,
inclusiv 10.937 km / 6.796 mile de suprafețele pavate).

Transportul feroviar
Lungimea totală a căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218 km cu ecartament larg (1524 mm) și 10 km -
ecartament normal (1435 mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4 km la 100 km.
Principalele noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Cele mai importante linii de cale
ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) – Tighina-Chișinău – Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei
Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți
(Ucraina); Tighina–Basarabeasca–Reni (Ucraina).
Transportul aerian Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a
crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011.[148] Flota aeriană civilă este alcătuită din
1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus în proporție de
80% din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte nu corespund standardelor europene și Organizației
Aviației Civile Internaționale.
Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: Aeroportul Internațional Chișinău. Mai există 4
aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă necesită investiții în infrastructură. Aeroportul din Tiraspol nu este sub
controlul administrativ al autorităților din Republica Moldova, Aeroportul Cahul este în proces de certificare și doar
aeroporturile din Bălți și Mărculești sunt operaționale, dar se folosesc doar pentru curse neregulate și curse cargo
ocazionale.
În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de către 4 companii
naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt Air Moldova (45-50% din numărul
total de pasageri), Moldavian Airlines (2-3%), Tandem Aero (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai
reprezentativi sunt S7 Airlines, Turkish Airlines, Carpatair și Meridian Airways.
Transportul naval
În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - Nistru (categoria E 90 - 03)
și Prut (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță 228 km de la portul Cetatea Albă (Ucraina) pâna la portul
Tighina, Prutul - 407 km, de la estuar până la or. Ungheni. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector pe
fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m.
În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost
vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare
parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă.

Statistica transportului in R.M intre anii 2000-2014 va fi reprezentata in ( Fig.4. ).

7
Turism
Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate,
de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau landșafturi
naturale și monumente geologice unice, de valoare europeană și mondială. Formele prioritare ale turismului practicate
în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și frumusețe.
Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000
în 2004, majoritatea proveniți din Rusia, Ucraina și România. Totodată, numărul moldovenilor plecați peste hotare
în 2004, aproape că s-a dublat față de anul 1997, depășind cifra de 67 000. Dintre aceștia, cei mai mulți au vizitat
Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.
Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM)
a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul
„Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în șapte state: România, Italia, Germania, Regatul
Unit, Elveția, Franța și Polonia.
Turismul rural
Comunitățile agricole și pitoreștile noastre sate pot oferi diferite servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul
naturii:

 Cazare în case tradiționale de tip rural;

 Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
 Familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale;
 Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la
procesul meșteșugăritului;
 Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.
Turismul vitivinicol
Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în
Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează
142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici
turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate și,
desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație
pe plan internațional.
Statistica turismului al R.M intre anii 2004-2017 va fi reprezentat in (Fig.5 ).

8
Capitolul II.

Analiza, statistica a “Sistemului economic și specificul lui în Republica Moldova”

Producția agriculturii:

Fig.1 (statistica agriculturii a R.M. intre anii 2001-2014)

Perspective
Agricultura este un sector strategic pentru R. Moldova, care dispune de potențial de dezvoltare și poate contribui la
revenirea înceată a economiei la pozițiile pierdute în ultimile două decenii. Creșterea productivității necesită investiții,
de aceea e necesară creșterea fondurilor de subvenționare în agricultură, o șansă pentru creșterea veniturilor obținute în
sectorul agricol ar fi promovarea și facilitarea exporturilor de produse agroalimentare.

9
Comerț exterior

Fig.2 (Statistica comertului in R.M, intre anii 2000-2016)

10
11
12
Industria

Fig. 3.( Industria R.M. intre anii 2005-2014)

13
Transporturi

Fig.4 . ( Statistica transportului in R.M, intre anii 2000-2014)

14
Fig.5. (Statistica turismului in R.M. intre anii 2004-2017)
15
Capitolul III.

Probleme și soluții, “Sistemului economic și specificul lui în Republica Moldova”

Problme

În aceşti 20 de ani de Independenţă a Republicii Moldova, intenţiile de reformare au fost o constantă a discursului
politic, însă, reuşite în materie de transformări esenţiale nu s-au prea înregistrat. Cu unele excepţii, clasa politică nu şi-a
putut asuma responsabilitatea şi, respectiv, costurile legate de promovarea unor transformări cardinale. Evident,
reformele orientate spre crearea unei economii de piaţă funcţionale nu s-ar fi putut realiza fără suportarea unor costuri
sociale, însă, aceste “pierderi” erau inevitabile şi ar fi fost mici în comparaţie cu avantajele generate de crearea unei
economii competitive, care ar fi asigurat o dezvoltare durabilă şi calitativă.
Pe de altă parte, neimplicarea în realizarea unor profunde transformări a generat o situaţie în care economia naţională a
acumulat dezechilibre structurale şi funcţionale. Astfel, după 20 de ani de existenţă, Republica Moldova are o situaţie
social-economică care cu greu poate fi catalogată cel puţin cu calificativul „satisfăcător”.
În general, pe parcursul acestor 20 de ani dificili şi de multe ori dramatici, noi am trecut calea, pe care chiar ţările
înaintaşe au parcurs-o timp de mai multe decenii. Trebuie să recunoaştem, însă, că o mare parte din reformele efectuate
au fost de cele mai dese ori lansate în grabă, cu consecinţe dezastruoase atît pentru agenţii economici, cît şi pentru
populaţie. În special, a fost afectată puternic generaţia mai în vîrstă. Mulţi dintre ei sînt la limita supravieţuirii. În
industrie nu s-a atins nici măcar jumătate din nivelul de producţie al anului 1990, în agricultură productivitatea muncii
e mai mică decît cu 20 de ani în urmă, iar volumele de producţie, în general, au scăzut de mai multe ori. S-a micşorat
de cîteva ori şi transportul de mărfuri, concomitent cu tranzitarea prin Republica Moldova. Astăzi, cele mai multe
drumuri sînt într-o stare dezastruoasă şi, conform evaluărilor experţilor străini, după calitatea acestora, ne aflăm printre
ultimele locuri în lume.
În fiecare an, zeci de mii de cetăţeni părăsesc Republica Moldova. În special, deosebit de mare este exodul tinerilor şi
persoanelor în cea mai productivă vîrstă. Cîştigurile lor din străinătate au devenit baza „bunăstării” noastre relative.
Doar în anul 2010, prin intermediul caselor de schimb valutar, oficial, în economia ţării au ajuns aproape 1,9 miliarde
dolari SUA, ceea ce constituie echivalentul a circa 60 % din toată piaţa naţională de bunuri şi servicii. De notat în
context că, în anul 2011, fluxul de valută străină s-a majorat cu încă 25 %.
Principalele probleme ale realităţii de azi rămîn a fi instabilitatea politică, corupţia mare şi monopolizarea pieţei
interne, penetrate de înţelegerile de coluziune Anume acestea, nerespectînd principiile democraţiei şi ale transparenţei,
dictează statului Republica Moldova tarifele şi preţurile umflate, precum şi “dreptul” lor la îmbogăţirea personală fără
frîu, luînd şi ultima bucată de pîine de la concetăţenii lor.

Actualmente, orice tărăgănare în realizarea unor reforme profunde, liberale prin esenţă – deoarece economia modernă
este o economie liberală – va reţine pe mult timp Republica Moldova în ultimul eşalon al dezvoltării. În acest context,
se impune schimbarea ”modelului” de funcţionare a economiei naţionale. Sursele ce ar putea asigura dezvoltarea
economică durabilă rămîn a fi investiţiile şi exportul. În acelaşi timp, remodelarea economiei naţionale impune
realizarea unor schimbări structurale profunde.
.

16
Propuneri
Noua Strategie Naţională de Dezvoltare trebuie să potenţeze eforturile de reformare pe următoarele direcţii:
a. Luînd în considerare faptul că instituţiile publice au rolul central în asigurarea competitivităţii economiei
naţionale, Guvernul trebuie să păstreze reforma instituţiilor din sectorul public drept prioritate a sa în materie de
politici. Un element important al reformării în acest domeniu ţine de elaborarea unui nou sistem de remunerare în
cadrul sectorului public, bazat pe eficienţa şi randamentul angajaţilor.
b. Un risc pentru finanţele publice vine din partea sistemului de pensionare. Reformarea sistemului de pensionare
devine un imperativ pentru Republica Moldova. Amînarea unei transformări profunde a sistemului de pensionare poate
genera constrîngeri atît pentru sistemul finanţelor publice, cît şi pentru sectorul social. Pentru perfecţionarea
funcţionării sistemului asigurării cu pensii se impune examinarea următoarelor posibilităţi:
- reexaminarea modelului în vigoare de asigurare cu pensii;
- ridicarea vîrstei de pensionare şi unificarea ei pentru bărbaţi şi femei;
- modernizarea mecanismului de organizare şi finanţare a asigurării cu pensii.
c. Crearea unor condiţii favorabile pentru activitatea mediului de afaceri trebuie să fie o prioritate majoră pentru
activitatea Guvernului. În acest sens, se impun realizarea reformelor pe următoarele dimensiuni:
- simplificarea în continuare a operaţiunilor / iniţierii afacerilor;
- înlăturarea barierelor în comerţul transfrontalier;
- îmbunătăţirea dialogului dintre sectoarele public şi privat;
- crearea unui mediu concurenţial autentic.
d. Pentru a susţine pilonul cunoştinţelor se recomandă următoarele măsuri:
- luînd în considerare faptul că numărul elevilor a scăzut cu mult, comparativ cu efectivul cadrelor didactice, iar
numărul de şcoli s-a redus nesemnificativ, pe termen mediu e necesară ajustarea numărului pedagogilor, concomitent
cu majorarea salariilor acestora, şi optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt;
- reformarea sistemului de învăţămînt trebuie axată pe modificarea curriculei şi îmbunătăţirea procesului de formare a
cadrelor didactice;
- îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului profesional şi superior. Un rol important în reformare l-ar avea stabilirea
parteneriatelor dintre mediul academic şi cel de business.
e. Calitatea infrastructurii naţionale poate fi calificată ca una destul de proastă, fiind necesare o serie de măsuri în
vederea îmbunătăţirii acesteia. Eforturile în domeniul infrastructurii trebuie orientate pe următoarele direcţii:
- diversificarea surselor de aprovizionare cu energie;
- îmbunătăţirea eficienţei energetice;
- restructurarea politicilor tarifare în vederea ajustării tarifelor la costuri;
- restructurarea întreprinderilor de stat care gestionează infrastructura prin promovarea eficienţei şi a practicilor
comerciale în activitatea acestora.
Soluţii de ieşire din criză au fost şi mai sunt încă, improtant e să ne unificăm forţele şi să ne pătrundem de importanţa
şi iminenţa reformelor, care, realizate inteligent şi cu bună credinţă, ne-ar schimba viaţa în bine şi ne-ar ajuta să
înaintăm efectiv pe calea aderării la Uniunea Europeană. În pofida faptului că Republica Moldova se confruntă cu
multe probleme dificile, care, iată, eclipseaza oarecum şi prezenta aniversare, statul nostru se mişcă, totuşi, înainte. Ne-
am dori cu toţii ca această mişcare pe calea progresului, a bunăstrării să fie mai rapidă, mai energică şi mai hotărîtă,
fără zig-zaguri care ne-ar arunca înapoi, iar pentru aceasta avem nevoie de două elemente-cheie: voinţă politică şi
mobilizarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în jurul Ideii Naţionale de aderare la Uniunea Europeană.

17
Concluzii si sugestii

Pe parcursul ultimelor două decenii, Republica Moldova a mers pe un drum complex şi controversat al formării sale.
Devenind un stat suveran, în scurt timp, a fost demontat sistemul administrativ de gestionare a economiei cu centrul la
Moscova.

Din cele expuse se profilează două concluzii:

 prima concluzie este că va fi dificil de menţinut ritmul de creştere economică, ceea ce, în absenţa unei
schimbări structurale a economiei naţionale, se dovedeşte a fi inacceptabil din perspectiva agendei de dezvoltare a
Republicii Moldova;
 a doua concluzie se referă la schimbarea propriu-zisă a modelului de creştere economică, şi anume:
necesitatea înlocuirii modelului inerţial de creştere, bazat pe consumul alimentat de remitenţe, în favoarea unui model
dinamic, bazat pe atragerea de investiţii, precum şi pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii.

Investițiile germane au un rol important pentru economia Republicii Moldova în condițiile în care în ultimii ani
industria automotive a cunoscut o creștere importantă. Acest lucru a favorizat crearea locurilor de muncă și majorarea
comerțului cu UE, a explicat Uwe Konst, expert în relații economice internaționale, care a lansat buletinului
informațional cu informații economice din Republica Moldova „Moldau Wirtschafsnachrichten”.

18
Bibliografie

1. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica%20econo
mica__16%20AGR__AGR010/AGR010100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=1019be56-8eae-4820-a0ed-
cd125be5f0ba
2. http://www.timpul.md/articol/20-ani-de-reforme-economice-realizari-probleme-propuneri--26650.html
3. https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/sistemul-economic-in-republica-moldova-260357.html
4. Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 39-40
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova
6. http://www.moldovenii.md/md/section/617
7. http://www.asm.md/administrator/fisiere/cadru/f242.pdf
8. http://www.jurnal.md/ro/economic/2017/6/15/economia-republicii-moldova-a-crescut-cu-peste-3-la-suta-
in-primul-trimestru/
9. http://independent.md/experti-industria-automobilistica-salvat-economia-republicii-
moldova/#.Whs4HFVl_IU
10. www.gooogle.md

19