Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Program de studiu: Economie Generala si Comunicare Economica, an II

Despre Milton Friedman

(31 iulie 1912 - 16 noiembrie 2006)

Student: Chibici Diana

Disciplina : Doctrine economice contemporane
Cadrul didactic: lect. dr. Hurjui Marcela

Despre Milton Friedman

Milton Friedman, nascut la data de 31 iulie 1912 in Brooklyn, New York si decedat la
data de 16 noiembrie 2006 in San Francisco, a fost un economist evreu - american, profesor de
economie la Universitatea Chicago. . El este considerat reprezentantul principal al colii din
Chicago, al economiei de dreapta, de pia liber.
Milton Friedman s-a nscut n familia unor emigrani evrei din Beregszsz, din Rutenia
transcarpatic, pe atunci parte a Ungariei, n zilele noastre parte a Ucrainei. Tatl su se numea
Jen Saul Friedman, iar mama sa Sara Ester nscut Landau. A petrecut copilria la Rahway,
New Jersey, unde a terminat liceul n anul 1928. Tatal sau a murit cand el avea doar 15 ani, iar la
varsta de 16 ani a primit o bursa in cadrul Universitatii Rutgers din New Jersey. Cu planuri
concrete de a deveni actuar1, Friedman a studiat initial intens matematica, insa a renuntat la
acest domeniu ca urmare a unor examene pe care nu le promovase.
Ulterior a devenit tot mai interesat de stiintele economice, si dupa absolvire, in 1932, a ales
sa studieze mai profund economia in cadrul Universitatii din Chicago, loc in care a intalnit-o
apoi pe viitoarea lui sotie, Rose Director. Ne-am casatorit dupa sase ani atunci cand am eliminat
orice temere cauzata de Marea Depresiune care ne-ar fi putut influenta in mod negativ casnicia,
scria Friedman in autobiografia sa. In 1946 isi sustine teza de doctorat in cadrul Universitatii
Columbia.
Inca din 1930 devine membru in cadru unor organizatii de cercetare , dintre care se remarca
Biroul National de Cercetare Economica, in care activeaza pana in 1981. Cu ajutorul acestei
entitati, reuseste sa-si publice cele mai importante lucrari.

1. actuar = specialist n calcule statistice privitoare la asigurri i, n general, la probleme

financiare

n 1976, Milton Friedman a ctigat Premiul Nobel pentru Economie, pentru realizrile
sale n domeniul analizei teoriei consumului, teoria i istoria monetar si pentru demonstra iile
sale n ceea ce privete complexitatea politicii de stabilizare. Fiind consilier prezidenial al lui
Ronald Reagan si autor a numeroase cri ca A Theory of the Consumption Function, Tyranny
of the Status Quo( Tirania Status-ului Quo) i Capitalism and Freedom2, Milton Friedman nu
a rmas la ariditatea studiilor i formulelor economice, ci s-a implicat activ n explicarea
publicului larg a unor probleme complexe precum inflaia, comerul internaional i, n general, a
mecanismelor economiei de pia. n anul 1980 a realizat un serial de televiziune n zece
episoade, prezentat pe canalul Public Broadcasting Service, intitulat Liber s alegi (Free to
choose). Ideile coninute n serialul de televiziune au fost reluate, n form scris, n lucrarea
Liber s alegi. Un punct de vedere personal 3 (Editura All, 1999).
In opinia profesorului Friedman, statul ar avea obligatia de a nu interveni in economie si de
a lasa piata libera sa functioneze. A fost mostenitorul spiritual al lui Adam Smith, fondatorul din
secolul al XVII- lea al stiintelor economice si adept al teoriei "laissez-faire": guvernul care
conduce cel mai bine este acela care conduce cel mai putin. Pentru Milton Friedman societatea
este doar o colecie de indivizi care i urmresc fiecare destinele pe care i le-au ales. Cum
societatea este constituit organic i funcioneaz dup reguli variate, aceasta are capacitatea de a
se autoregla permanent. Cele mai multe dintre ideile sale au fost respinse de cei mai mul i
economiti ai vremii, dar unele dintre ideile sale bazate pe ideea de laissez-faire n ceea ce
privete politica monetar, fiscal, de privatizare i de dereglementare au fost folosite de guverne
n special n anii 1980. ntreaga sa actvitate a fost cel mai bine descris chiar de Milton Friedman
n persoan prin urmtoarele cuvinte: A vrea ca lumea s i aminteasc de mine ca de un
prieten al libertii. Dac analizezi istoria vezi c oriunde exist cretere economic i unde
capitalismul nflorete, oamenii triesc mai mult i mai bine.

Milton Friedman Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedic, Bucureti, 1995

Milton Friedman, Rose Friedman Liber s alegi. Un punct de vedere personal, Editura All, Bucureti, 1998

Printre scrierele sale se numara Capitalism i Libertate care, publicat n 1962,este un

produs al epocii n care s-a nscut: aproape dou decenii dup cel de-al doilea rzboi mondial, o
perioad n care Marea Depresiune se mai afla nc n memoria colectiv, iar Rzboiul Rece
abia ncepea.Cartea este mprit n 12 capitole, fiecare abordnd un subiect distinct din
perspectiva Statelor Unite i al unui economist liberal de la 1960, la un moment la care
colectivismul i protecionismul ctigau putere. Capitalism i Libertate, trateaz rolul
capitalismului economic intr-o societate liberal. Printr-un limbaj simplu i accesibil, Friedman
explic de ce libertatea economic este o precondiie a libertii politice. El definete liberalismul
aa cum este el neles n Europa dar i cum este perceput n Statele Unite. Mul i NordAmericani conservatori sau liberali au adoptat unele dintre punctele sale de vedere. Cartea
gsete mai multe locuri reale n care o pia liber poate fi promovat att din motive filosofice
ct i practice cu mai multe concluzii surprinztoare. Printre alte concepte, Friedman sus ine
desfiinarea acordrii de licene obligatorii medicilor, i implementarea unui sistem de vouchere
n nvmntul colar.
Prezentand mai in amanunt observam ca in primul capitol din cartea Capitalism si
Libertate, intitulat Relaia dintre libertatea economic si liberatea politica, Friedman
promoveaz libertatea economic, att ca o libertate necesar n sine i de asemenea, ca un
mijloc esenial prin care se ajunge la libertatea politic. Rnduielile economice joac un dublu
rol n promovarea unei societi libere.Cci pe de o parte, libertatea n materie de rnduieli
economice este ea nsi o component a libertii, neleas n sens larg, ceea ce face ca
libertatea economic s fie un scop n sine. Iar pe de alt parte, libertatea economic este,
totodat un mijloc indipensabil de a realiza libertatea politic. 4. Friedman consider c
libertatea politic nu poate s existe fr libertate economic. Pentru el, democra ia adevrat
este imposibil fr capitalism.
In capitolul II, intitulat Rolul guvernului ntr-o societate liber, autorul pledeaz pentru
un guvern central cu puteri limitate, dar admite de asemenea c guvernul unei societ i
libere ar trebui s pun n aplicare legea, ordinea i drepturile de proprietate, precum i s ia
msuri cu privire la anumite monopoluri tehnice i s diminueze ceea ce el numete efectele de
4

Milton Friedman Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedic, Bucureti, 1995 , pag 21

vecintate negative, deoarece fr o astfel de reglementare, comerul liber ar fi imposibil .

Funciile de baz ale guvernului ntr-o societate liber sunt: s asigure mijloacele pin care se
pot modifica regulile; s medieze

la

divergenele

dintre noi

cu

privire la

n elesul

regulilor i s impun respectarea regulilor de ctre acei puini la numr, care, altfel, nu
s-ar conforma jocului. 5.
Cartea continua cu urmatoarele capitole si anume: capitolul III Controlul monetar in
care vorbete despre evoluia banilor n Statele Unite n cadrul Sistemului Rezervelor Federale
de la 1913 si capitolul IV Aranjamente financiare in care autorul sustine o rata de schimb
flotanta, dorind sfritul

tuturor

controalelor

monedelor i

barierelor comerciale.

Capitolul V si anume Politica fiscal prezinta critica lui Milton Friedman cu privire la
utilizarea politicii fisale Keynesiste a guvernului pentru a atenua omajul. El sus ine c se
bazeaz pe ipoteze susinute prin argumente, deoarece banii pe care guvernul i cheltuie trebuie
mprumutai de la populaie, acest lucru va crete ratele dobnzilor, i asta va duce la scderea
valorii cheltuielilor i a investiiilor. ...o creterea cheltuielilor guvernamentale raportate la
venit nu genereaz avnt n cadrul economiei n vre-un sens relevant. Ea poate duce la creterea
veniturilor bneti,dar toat aceast cretere este absorbit de cheltuielile guvernamentale.
Cheltuielile

private

rmn nemodificate. 6. Cartea continua cu urmatoarele capitole in care

Friedman isi exprima parerea cu privire la: finantarea invatamantului primar si secundar,
anularea legislatiei cu privirela practicile corecte de angajare si legislatia privind dreptul la
munc deoarece acestea inhib libertatea angajatorilor de a angaja anumite persoane pe baza
oricror calificri pe care acesta le consider pertinente, existenta a trei tipuri de monopol
(monopolul

privat nereglementat, monopolul de stat i monopolul reglementat de stat), cel

privat fiind cel mai puin duntor deoarece n cele din urm presiunile pieei tind s erodeze.
Totodata analizeaz impozitul progresiv pe venit, iar in ultimul su capitol, Friedman
pledeaz pentru alinarea srciei printr-un program de ajutorare a sracilor. El susine un
5

Milton Friedman Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedic, Bucureti, 1995, pag 41
Milton Friedman Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedic,

Bucureti, 1995, pag 102

impozit negativ pe venit pentru a remedia problema srciei, oferind tuturor un venit minim
garantat,

defavoarea actualului sistem pe care l consider greit i ineficient.

Reglementarea care se recomand pe baze pur mecanice este impozitul negativ pe venit.7.
Ceremonia de decernare din 1976 a premiului Nobel din Stockholm a condus la o mare
demonstatie, participantii criticandu-l pe Friedman pentru sfaturile economice pe care acesta le-a
acordat guvernului lui Augusto Pinochet, care timp de 17 ani a condus statul Chile, in urma
dictaturii militare impuse de acesta pierzandu-si viata aproximativ trei mii de militanti socialisti.
Economistul John Kenneth Galbraith a fost marele su adversar ideologic, cu care a avut
dese dispute publice.
Dar Milton Friedman a fost mai nti de toate un mare aprtor al libertii, un libertarian
cum spun americanii.Dei ideile sale au fost promovate de politicienii de dreapta, el nu
mprtea convingerile lor sociale, fiind de exemplu n favoarea liberalizrii drogurilor sau a
desfiinrii recrutrii obligatorii n armat. Alturi de ali doi gnditori, ntmpltor tot evrei de
origine central european - Friderich Von Hayek i Karl Popper - Milton Friedman a fost unul
dintre cei mai implacabili adversari ai teoriei marxiste dup 1945.Teoriile economice ale lui
Milton Friedman au fost extrem de populare n Europa de est dup cderea comunismului, fiind
aplicate n Polonia de Leszek Balcerowicz, fost ministru de finane, actualmente guvernator al
Bncii Naionale sau Vaclav Klaus, fost premier, actualmente preedinte al Republicii Cehe.
In concluzie, Milton Friedman ramane un model pentru orice economist, dar si pentru orice
liberal. Munca lui, transpusa in lucrarile scrise, exercita fascinatie, iar operele sale raman
indicatori de referinta pentru orice student, viitor economist.

Milton Friedman Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedic,

Bucureti, 1995, pag 214

Webografie:

https://vicuslusorum.wordpress.com/2014/01/10/capitalismul-si-friedman/
http://mises.ro/282/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Milton_Friedman
libertateaeconomica.wikispaces.com/file/view/MILTON+FRIEDMAN.doc
http://documents.tips/documents/recenzie-capitalism-si-libertate-de-miltonfriedman.html
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/11/061116_friedman_deces.shtml

Cuprins:

1. Biografia lui Milton Friedman.......................................................... 2

2. Activitatea sa economica.................................................................. 3
3. Operele lui Milton Friedman............................................................ 4
4. Capitalism si libertate prezentare pe scurt................................. 4-5
5. Concluzie.......................................................................................... 6