Tabloul economic

Fracois Quesnay

Franois Quesnay (n. 4 iunie 1694 d. 16 decembrie 1774) a fost un economist francez, reprezentant al colii fiziocrate. S-a pronunat mpotriva voluntarismului n economie, a cercetat procesele economice ca procese naturale i a cutat s descopere legiti obiective privind desfurarea lor. Lucrrile sale conin prima ncercare de analiz a procesului de reproducie la nivelul ntregii societi, sintetizat ntr-un model economic, cum ar fi tabloul economic (17581759). El a fos un reprezentant al fiziocratismului-etapa importanta a liberalismului economic classic. Reactiile la unele consecinte ale politicii economice mercanttiliste nu s-au lasat asteptate. Ordinea economica gindita exclusive prin vointa suveranului, inabusirea liberei initiative, exagerarea rolului comertului si sacrificarea agriculturii nu puteau ramine fara contrareactii. Ca urmare, apare o noua filosofie sociala, cu valori fundamentale in ordine naturala, liberalism si dreptul de proprietate, la finele sec. XVII si inceputul sec. XVIII. Fondatorii acestui curent sunt, in primul rind, ginditorii francezi. Ei fauresc o noua doctrina, in esenta libera. Numarul mare de adepti francezi ai acestui curent, poate fi pus I legatura cu conditiile si traditiile Frantei in domeniul agriculturii, dar si cu interesul burgheziei agrare din aceasta tara de a-si mentine mai repede profiturile intr-o ramura care, virtual, nu cere investitii prea mari in comparative cu industria. Cuvintul fiziocratie provine din doua cuvinte grecesti: physio care inseamna natura si chratos care inseamna autoritate, putere, adica puterea naturii. In opozitie cu mercantilistii, fiziocratii sustin ca bogatia sau avutia poate fi create numai in sfera productiei, mai precis in agricultura. Mercantilistii au pus accentual pe comert, bani, preturi, fiziocratii, preocupati de productie, pun accentual pe fluxurile economice, incepind cu repartitia produsului social, continuind cu circulatia premiselor pentru reluarea procesului de productie la aceeasi scara, adica reproductia simpa. Ei au in vedere tre clase sociale: -clasa proprietarilor-care incaseaza renta funciara, respective produsul net (surplus de produse si implicit de valoare peste cheltuelile de productie), clasa in care intra si guvernantii si clerul; -clasa productive sau fermierii- care organizeaza productia, obtin produs net pe care sunt obligate sa-l cedeze proprietarilor funciari pentru permisiunea de a folosi pamintul; -clasa sterile sau stipendiata-in care intra toate celelalte categorii de oameni. Ceea ce este prezentat in Tabloul economic a lui Fracois Quesnay. Acest tablou a fost primul model macroeconomic din istoria gindirii economice. In cuprinsul lui se precizeaza mai intii elementele cu care isi incep activitatea fermierii si clasa sterile si anume avansurile pentru productie (14 miliarde livre, 12-agricultura, 2industrie), cele dintai impartite in avansuri initiale cu capital fix (10 miliarde) si avansuri anuale sau capital circulant (2 miliarde). Pe baza cheltuelilor facute se calculeaza valoarea totala a produsului annual obtinut (7 miliarde livre) si structura lui (5 miliarde- produse agricole, 2 miliarde-produse industriale).

Tabloul economic este o simpla foaie de hirtie in care se arata, cu ajutorul unor linii in zig-zag, cum circula diferite componente ale produsului social intre cele trei clase sociale si cum se restabilesc conditiile pentru reinceperea productiei.Tavloul marcheaza fluxurile economice din momentul in care fermierii au platit deja arenda proprietarilor (2 miliarde), aratind cum cheltuiesc ei banii prmiti si apoi cum sunt folositi acesti bani de catre fermieri si industriasii pentru a-si procura avansurile anuale necesare si mijloacele pentru inlocuirea anuala a uneltelor uzate. Dup ace fermierii au vindut produsele agricole, iar industriasii au vindut produse prelucrate, dupa ce fermierii si-au retinut din productia proprie avansurile anuale necesare, are loc restabilirea situatiei initiale si devine posibila reluarea productiei la aceeasi scara. Acesta tablou este primul model macroeconomic care priveste productia nu ca un process izolat, ci in reluarea lui continua, este prezentata productia si circulatia economica, a dezvaluit mobilul productiei ( creare de produs net, deci sporirea bogatiei), a pus in discutie o serie de corelatii economice mai complexe ca, de exemplu, schimbul dintre capital si venit, raportul dintre consumul reproductiv (intermediar) si del definitive (final), precum si circulatia marfurilor si a banilor intre cele doua ramuri de baza ale economiei moderne (agricultura si industria). Exista unele aaspecte mai putin reusite in acest model economic, ca de exemplu: caracterizarea eronata a lucratorilor din industrie ca reproductive sau ignorarea avansurilor initiale a clase sterile, ceea ce a dus la o contradictie interna a tabloului. Gindirea economica a fiziocratilor a exercitat o influenta pozitiva puternica asupra multor generatii de economisti, atit in Franta cit si in alte tari, inclusive asupra economistului liberal scotian Adam Smith.

Ciuperc Ariadna USM CIE 1201 2012