Efectul Balassa-Samuelson

Bela Alexander Balassa (6 aprilie 1928 10 mai 1991) a fost un

economisc ungar, si profesor la Johns Hopkins University si consultant
la Banca Mondiala.
Balassa este cel mai bine cunoscut pentru munca lui despre relatia
dintre paritatea puterii de cumparare, si diferentele de productivitate
din interiorul unei tari.
Acesta a fost licentiat in drept la Universitatea din Budapesta. El a
parasit Ungaria dupa revolutia ungara de la 1956, si a plecat in Austria.
Cat timp a astat in Austria acesta a primit acordul de la Fundatia
Rockfeller pentru a studia la Yale University, unde a castigat premiul
John Addison Porter in 1959.
De asemenea Balassa a lucrat ca si consulatant pentru Banca
Mondiala, servind ca si consilier in politica de dezvoltare si comert.
In conformitate cu istoria bancii, Ballasa a fost un protagonist al
conceptului de transformare in zona politicii de comert a bancii in jurul
anilor 70.

Paul Anthony Samuelson ( 15 mai 1915 13 decembrie 2009) a fost

un economist din SUA, fiind primul american care a castigat premiul
Nobel pentru economie, in anul 1970.
Academiile Royal din Suedia, au declarat cand au acordat premiul, ca
el a facut mai mult decat orice alt economist contemporan pentru a
ridica nivelul analizei stiintifice in teoria economica.
Istoricul economist Randall E. Parker la numit tatal economiei
moderne.
Samuelson a fost probabil cel mai influent economist de la sfarsitul
secolului al XX-lea. El a fost autorul celui mai bine vandut manual de
economie din toate timpurile: Economics: An Introductory Analysis,
publicat pentru prima data in 1948.
Acesta a intrat la Universitatea din Chicago la doar 16 ani.
El a servit ca si consilier pentru presedintele SUA, John F. Kennedy, si
a fost consultant la trezoreria SUA.

Efectul Ballasa Samuelson a fost dezvoltat independent de Ballasa si

Samuelson in 1964.

Cei doi autori care au descoperit acest fenomen ne spun ca bunurile si

serviciile produse in cadrul economiei unei tari nu sunt toate la fel. Ce
le deosebeste? Piata pe care vor fi comercializate.
Astfel, discutam de bunuri comercializabile (tradeble), cele care
urmeaza a fi exportate si deci vandute pe piata internationala si de
bunuri necomercializabile (non-tradeble), care sunt vandute si
consumate in acelasi stat in care au fost produse.
Stim ca pretul la care sunt comercializate bunurile si serviciile pe o
piata este stabilit in functie de cerere (clienti) si de oferta (furnizori).
Si tocmai aici se gaseste diferenta esentiala intre bunurile
comercializabile si cele necomercializabile: pretul primelor este stabilit
in functie de cererea si oferta de pe piata internationala, iar pretul
celorlalte este stabilit in functie de oferta si cererea de pe piata
nationala.
Nu uitati ca pe piata internationala intra in competitie furnizori din
mai multe state, iar daca vre-unul dintre acestia ar creste pretul in mod
nejustificat, clientii s-ar putea oricand reorienta spre cineva care are o
oferta mai avantajoasa.
Acum sa presupunem ca oamenii care participa la producerea
bunurilor comercializabile sunt mai harnici decat cei care lucreaza in
sectorul bunurilor necomercializabile. Atunci, productivitatea muncii
3

primilor este in crestere si ei merita in mod sigur o marire de salariu.

Nu-i asa?
Problema este insa ca in momentul in care o primesc, se ajunge
evident la o situatie dezechilibrata si este de asteptat ca cei care produc
bunuri necomercializabile sa protesteze, cerand si ei mai multi bani. Ei
pot face presiuni in acest sens chiar prin intermediul sindicatelor si
atunci probabilitatea de a avea castig de cauza creste foarte mult.
Ce se intampla daca ies invingatori? In primul rand, nivelul salariilor
lor se va alinia la nivelul salariilor celor din sectorul bunurilor
comercializabile. In al doilea rand, patronii lor vor trebui sa plateasca
mai multi bani pentru aceeasi productie (in conditiile in care angajatii
nu au produs mai mult, dar primesc o marire de salariu, costul obtinerii
bunurilor respective creste, uneori atat de mult incat pot fi considerate
nerentabile pentru patroni).
Dar nici patronii nu vor dori sa li se diminueze castigul sau sa vanda in
pierdere. Ce vor face? Vor creste pretul bunurilor si serviciilor pe care le
comercializeaza pentru a acoperi noile costuri.
Astfel, cumparatorii vor putea obtine produsele respective la un pret
mai mare ca pana atunci, ceea ce inseamna ca inflatia va creste.
In concluzie, efectul Balassa-Samuelson se refera la cresterea inflatiei
intr-o tara atunci cand salariatii din sectorul bunurilor comercializabile
produc mai mult decat cei din sectorul bunurilor necomercializabile. Cu
4

cat diferenta dintre rezultatele muncii acestora este mai mare, cu atat
inflatia rezultata este mai accentuata.

Modelul Balassa-Samuelson a fost creat ca o alternativ la modelul de

determinare pe termen lung a cursului de schimb (paritatea puterii de
cumprare) care a stat la baza majoritii modelelor teoretice ale
macroeconomiei internaionale. Conform lui Balassa (1964) i
Samuelson (1964), cursul valutar al rilor n curs de dezvoltare este
subevaluat comparativ cu cel sugerat de teoria paritii puterii de
cumprare. n plus, o dat cu procesul de convergen ctre nivelul de
dezvoltare economic a rilor industrializate, cursul lor valutar real se
va aprecia n termeni reali.
Ipotezele modelului:
mobilitatea capitalului n cadrul celor dou sectoare din economie i
ntre ri, ceea ce implic faptul c rata dobnzii este exogen;
paritatea puterii de cumprare se verific numai pe sectorul de bunuri
tradables => cursul valutar este determinat de nivelul preurilor
bunurilor tradables din ar i din strintate;
piaa muncii este competitiv: salariile se egalizeaz ntre sectorul
tradables i sectorul non-tradables; creterea salariilor reale din
sectorul tradables este determinat de creterea productivitii muncii
n acest sector.

Testarea existenei efectului Balassa-Samuelson n Romnia a fost

realizat n dou etape.
1. Verificarea ipotezelor modelului:
paritatea puterii de cumprare pentru cursul leu/euro;
competitivitatea pieei muncii;
mobilitatea capitalului.
Conform rezultatelor econometrice, n cazul testrii PPP pentru cursul
de schimb real leu/euro calculat pe baza indicelui preurilor produciei
industriale, testul Augmented Dickey-Fuller (ADF) confirm
staionaritatea cursului valutar real (la 5 la sut nivel de relevan),
testul Phillips-Perron (PP) respingnd-o. n cazul testrii PPP pentru
cursul real calculat pe baza indicelui preurilor de consum, cele dou
teste au respins ipoteza staionaritii seriei.
n privina pieei muncii, ncepnd din anul 2000 se manifest o
tendin de egalizare a salariilor din comer i construcii cu cele din
industrie. Pentru evidenierea acestei evoluii au fost calculate salariile
relative (ca raport ntre salariile din industrie i salariile din sectorul
non-tradables), iar pe baza filtrului Hodrick-Prescott a fost surprins
trendul acestora. Evoluiile divergente ale salariilor pe anumite
sectoare sunt datorate restriciilor (de exemplu, studiile necesare) n
ceea ce privete accesul la o anumit profesie (sectorul pot i
telecomunicaii, sectorul financiar-bancar).
6

Pentru testarea transmiterii unei creteri salariale din sectorul

tradables n sectorul non-tradables s-a construit un model VAR pe baza
salariilor nominale, ajustate sezonier, din cele cinci sectoare
considerate pentru perioada aprilie 1996 aprilie 2004 i s-au construit
funciile de impuls-rspuns al unui oc al salariului nominal n industrie
asupra celorlalte salarii.
2. Testarea existenei efectului Balassa-Samuelson pe baza ecuaiilor de
cointegrare: transmiterea creterii productivitii din sectorul tradables
ctre preurile relative, inflaie i apreciere real a monedei naionale.
Conform rezultatelor econometrice , n Romnia, n perioada ianuarie
1994 aprilie 2003, s-a nregistrat prezena efectului BalassaSamuelson. Acesta a fost pus n eviden pe baza ecuaiei de
cointegrare ntre productivitatea muncii n industrie i preurile relative
(mecanismul intern de transmisie) i a ecuaiilor de cointegrare ntre
diferenialul productivitii muncii, diferenialul preurilor relative i
cursul valutar real (mecanismul extern de transmisie). De asemenea, pe
baza unui model cu vectori de corecie a erorilor (VEC), a fost pus n
eviden faptul c o cretere mai rapid a productivitii n Romnia
fa de zona euro conduce la o apreciere n termeni reali a leului fa de
euro.
Astfel, se poate aprecia c, n condiiile manifestrii efectului BalassaSamuelson, procesul de catching up va conduce i n viitor la o
apreciere n termeni reali a monedei naionale. n plus, datorit
creterii probabile a ponderii sectorului non-tradables n PIB i implicit
n coul IPC, acest efect va fi accentuat.
Estimarea efectului Balassa-Samuelson n Romnia asupra cursului
valutar i a diferenialului de inflaie a fost realizat pe baza celor dou
metodologii utilizate n testarea acestuia.
7