Sustinatorii restriciilor comerciale de obicei cred c politicile lor ntr-un

fel vor mari crearea de locuri de munc i vor fi mai bune de plat pentru
Americanii. Ei cred c dac americanii consumatori sunt forai s cumpere
bunuri i servicii produse de alte americani, economia va fi mai puternic.
Dar protecionitii ,n alte ri au avut loc convingeri similare i au pus
politici similare n vigoare. Rezultatele au fost dezastruoase. Restricii asupra
importurilor previn clienii de protejarea intereselor lor prin valorificarea
furnizori n strintate, atunci cnd furnizorii interni nu pentru ce umple
nevoile lor. Furnizorii care depind de importuri, de componente sau materii
prime pentru produsele lor devin mai putin competitivi, pur i simplu, fr
concuren exist puine stimulente pentru furnizori s devin competitivi.
Protecionismul previne oamenii de la minimizare sa scape de
consecinele politicilor nesntoase ale propriului guvern. Impozitele mari i
mn grea de guvern regulamente, de exemplu, s-ar putea submina furnizori
interni. Cazul n care clienii pot nc satisface nevoile lor de cumprare din
strintate, acestea pot reduce aceste efecte. dar protecionism taie ruta de
evacuare, i elimin o stimulent pentru guverne de a abroga euat Politicile.
Experienele din Argentina, India, Europa i Japonia dau americaniilor o
previzualizare de ce se pot atepta dac protecionismul american de forele
continu s restricioneze libertatea de comer.
Argentina
Argentina afirm ca una dintre instane, din sec 20, ale unei ri merg de
la bogii la zdrene. ntre aproximativ 1880 i Primul Rzboi Mondial I,
Argentina s.a clasat printre cele mai prospere naiuni prospere din lume.
Numai Australia, Canada, i Statele Unite s-au considerat a fi mai prospere.
Teren bogat
Mai devreme n acest secol o expresie comun denot ca averea a fost
"bogat ca un argentinian". Cldiri generoase din data Buenos Aires de la 19
trziu si inceputul secolului 20. Acestea includ falnic, monumente bogat
impodobite in stilul clasic, cum ar fi Banco de la Nacin (1888), Palacio
Municipal (1891), Casa Rosada (1894), precum i Congresul Naional (1906).
Colon Opera House (1907) rivalii La Scala n Milano. Avenida 9 de Julio este
mai mare dect Champs Elyses din Paris.
Autor britanic James Bryce oferit urmtoarele Contul entuziast n 1916:
Totul este modern i nou; toate aparine prosper prezent i betokens o i mai
prosper viitor. Argentina este ca de vest de Nord America. Creterea rapid i
constant a acesteia produciei agricole, cu o cretere corespunztor mare n
mijloace de transport intern, este ceea ce d importan la ar i arat c va
avea un mare rol pentru a juca n lume. Este Statele Unite ale emisfera
sudic.
Argentina a explodat din mai multe motive. ea a avut o cmpie vast (la

Pampa) cu unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din lume. Dup
1880, ara era n pace. Impozitele au sczut, iar peso a fost convertibil n
aur . Nu au existat restrictii majore privind circulaia persoanelor, bunurilor,
sau de capital. Ca o destinaie pentru imigrani, Argentina a fost al doilea
doar n Statele Unite. Mai mult de 9 milioane de Europenii, n principal
spanioli, italiani, i Germani, au nceput o via nou n Argentina, accelerand
expansiunea economic a rii. n 1895, aproape 85 la suta din companiile
individuale erau deinute de argentinieni straine-nascut.
Cai ferate finanate din investiii strine, industrie, i agricultur. La
nceputul secolului 20, s-a estimat c Argentina a reprezentat jumtate
kilometraj cale ferat n America De Sud. Argentinieni s-au dovedit a fi printre
cei mai eficienti producatori de vite din lume, i cu apariia de refrigerare, ei
au crescut deservesc bogate piee ndeprtate. Argentinieni au devenit
exportatori de clas mondial de gru, carne de vit, i ln. ara a raportat
cea mai mare Rata de alfabetizare pe continentul sud-american.
Calea de protecionist a lui Pern
Dup primul rzboi mondial, guvernul argentinian din ce n ce interferat
cu mediul de afaceri, a adoptat o tendin care s-a accelerat cu cel Mare
Depresie. Colonelul Juan Pern, care a venit la putere n mijlocul anilor 1940,
copiat economice Politicile de eroul su, dictatorul italian Benito Mussolini.
Guvernul a nationalizat companii, a ridicat taxele, a pus n aplicare controlul
preurilor, a umflat moneda, i a promovat obligatoriu unionism. i ef printre
politicile sale etatiste a fost protecionismul comercial, precum i confiscarea
activelor i restricii sau simple cu capital strin, interdicii privind
proprietatea strin.
Rezultatul, desigur, a fost creterea preurilor i penuria cronic. Mai
umilitoare, la sfritul anilor 1940, a fost c argentinieni au ndurat penurie
de dou produse care cel mai bine simbolizau productivitii rii lor: gru i
carne de vit.
Pana in 1990, protecionismul a izolat Argentina de pieele mondiale.
Tarife medii de 29 la suta, comparativ cu circa 3 la sut pentru Statele Unite.
Rate mult mai mari aplicate importurilor, cum ar fi automobile, automobile
piese, otel, produse petrochimice, materiale plastice, textile i fibre. Un
sistem de autorizare a importurilor a restricionat n unele 3.000 de categorii
de produse, inclusiv automobile, zahr, buturi alcoolice, medicin, intrri
farmaceutice, piele, nclminte, ceasuri de mana, haine, si sintetice si fibre
naturale. Argentina a pstrat o "cumpara politic naional "care a favorizat
furnizorii locali, chiar i atunci cnd bunurile lor au fost la fel de mult ca 60
sut mai scumpe dect cele de alternative furnizori de peste mri. Argentina
a interzis concurena n multe industrii, cum ar fi de asigurare i companiile
aeriene. Aceste restricii, sunt dificile pentru argentinieni in cooperarea cu
vecinii lor.

Companii argentiniene lung pltit aproximativ 25 la suta mai mult

pentru staniu decat a facut rivale companii SUA, dei n apropiere Bolivia ar
putea furniza ca marf la destul de un cost redus. In mod similar, Companii
argentiniene platit 40 la suta mai mult pentru srm de cupru dect
companiile SUA, dei Argentina a distribuit o frontier de 2.500 de mile de-a
lungul cu cupru bogat Chile.
n numele protejrii "strategic "industriilor interne importante,
guvernul Argentinei a mpiedicat cetenii si de la obinerea de acces la
state-of-the-art electronice disponibile de la furnizori din strintate. Manuel J.
Tanoira, Secretarul de stimularea creterii n timpul 1980, a raportat:
Industria electronic local este protejata de suprataxe pe
toate echipamentele
importate. Ca urmare a acestui regulament,
utilizatorii locali trebuie s plteasc 3 la 4 ori preul internaional pentru
foreignmade calculatoare, casetofoane video, i alte echipamente electronice
moderne. scopul acestor suprataxe este de a proteja o industrie de 100
milioane dolari (construita in cea mai mare parte cu bani fiscali), care
produce caduce Echipament in serii de producie limitate. Numai un om
foarte bogat ar putea cumpara o caset video de 1200 dolari sau s
plteasc 400 dolari pentru un calculator care este vndut cu mai puin de
100 de dolari in New York City. Lipsa calculatoarelor a limitat capacitile
companiilor financiare din Argentina. Firma de brokeraj Pardo Rabello Y Cia,
S.A., de exemplu, n 1991 a ocupat dou etaje ale unei centru din Buenos
Aires cladire de birouri. Ea a avut zeci de birouri comerciale, fiecare dotat cu
o central telefonic. ntr-o vizit acest autor a observat doar un ecran de
calculator pentru ntreaga organizaie. In contrast, la sofisticat firmele
financiare din Statele Unite, Europa de Vest si Japonia, fiecare comerciant de
obicei are o jumtate de duzin de ecrane care afieaz preurile pentru
diferite piee.

Sustragere de restricii

i restriciile la import Argentina i alte reglementri au devenit mai

complexe, oamenii au trebuit s deeuri de resurse enorme cu privire la
respectarea sau evaziunea. Hector Massuh, o lucrare manager de companie,
a raportat: "Pentru a exporta se complica. Pentru a importa este complicat.
daca tu doresc s plteasc factura de lumin, care este complicat. " Unii
oameni de resurse cunoscut sub numele de gesturi fcut bani ajuta pe alii a
face cu reglementrile. Ca Tanoira menionat:
Nu Argentina s-ar gndi la prelucrare sale cerere de
pensionare propriu, sau ncercarea de a nregistra o masina noua. A Gestor,
expertul care a cunoate toate formele i procedurile, este angajat s o fac.

Importul, exportul, i de fabricaie necesit aprobarea birocratic de lung

durat Proceduri. ntrzierile sunt att de mult timp nct produs original,
poate fi depite pn la momentul aprobrile sunt acordate.
Multi argentinieni ca o chestiune de curs ar supraestimea valoarea
importurilor facturilor pe teritoriul lor . Acest lucru le-ar permite s se
sustrag restricii straine de schimb sub pretextul plata pentru importuri,
astfel nct acestea ar putea transfera fonduri pentru refugii sigure n
strintate. La sfritul anilor 1980, restriciile de import guvern relaxat
naionale ca o modalitate de promovare a industrializarii n regiunile
ndeprtate, cum ar fi Tierra del Fuego. efect, cu toate acestea, a fost de a
crea o lacun uria pentru cei care doresc pentru a obine banii lor din ar.
Importurile s-au overinvoiced mai om 500 de ori. Financiar zilnic ambito
Financiero a raportat c n cazul n care facturile ar fi crezut, suficiente
materiale de constructii au fost importate pentru a pune un acoperi
deasupra tot Tierra del Fuego, iar locuitorii ar putea manca 10 fripturi i fum
45 pachete de igri pe zi. Un singur urub a fost facturat la mai mult de
1.000 de dolari.
Deoarece reglementrile Argentina permis handicap oameni de a
importa maini fr tarifar, muli dintre ei a fcut pe o scara larga, desi asta a
fost nu intenia de a reglementrilor. handicap oameni fr venituri n afara
sau de conducere licen sa dovedit a fi proprietarii legali ai masini scumpe.
De exemplu, Rosa Galasi, un Buenos Aires st ghemuit care a fost paralizat
de polio i vndute sosete pentru a trai, deinut un gri BMW 5201; frate-inlege sa-l condus. Buenos Aires publicarea executiv Constancio Vigi a
cumprat un Mercedes de Juan Carlos Albarracin, cu un singur picior
operatorul lift n lucrarea sa cladire de birouri; Albarracin a primit un despre
cu o caruta. O persoan cu handicap a fost considerat a fi importat 2.000 de
autoturisme, de economisire a 60 milioane dolari in taxe de import.
Astfel de oferte glume inspirate, cum ar fi aceasta: A Ofier de poliie
Buenos Aires a oprit un ofer i a ntrebat oferul ce el a fost ntr-o main
care a aparinut altcuiva. Conductorul auto a rspuns, "Proprietarul este
orb." Nu exist un alt: O soie ia spus soului ei c vestea proast a fost
piciorul ar fi amputat. Vestea bun, a spus ea, a fost, "Acum putei face mii
de dolari ca un om fata de Mercedes.
(Concluzie: o persoana cu handicap, platea taxe mai mici la importuri, de
aceea, acestia importa masini, facand o afacere din asta. )
Protecionismul lui Legacy
Omul de afaceri Lanus de la Serna rezumat up i rezultatele politicilor
rii sale:
Non-comunicaii, producie sczut de petrol, producia de crbune pe care
nimeni nu utilizeaz sau cumpr, pensiuni, care sunt insuficiente pentru a

tri, politica n domeniul transporturilor aerian i rutele pe care nimeni nu

poate exploata, proiecte petrochimice care nu se face, violen, rasoleal i
talme-balme, dezinformare de la TV de stat i
Sisteme radio, bunstare, care servesc prost dup ateptare interminabil,
fier ridicat de sulf, care nimeni nu cumpr sau utilizeaz, antierele navale
care costa mai mult dect produc, de alimentare cu ap, care nu vine
niciodat, efluenilor netratate, porturi antice, ineficiente si costisitoare, de
transport-lente, neregulate i nvechit, nesigur i re-asigurare, incarcaturi de
mare scumpe care nu pot fi obinute.
n ultimii ani, guvernul argentinian a nceput s inverseze o jumtate
de secol de politici care a avut ara de bogii la zdrene. n mod ironic,
aceste schimbri au fost instigate de preedintele Carlos Menem, a Peronist
partid, al crui fondator a condus ara.
India
Cnd India a ctigat independena n 1947, viitorul su prea
promitor.Lume cea mai mare democraie, India a avut o retea de in
extinsa , un serviciu public destul de bine instruit, i o vasta fora de munc,
low-cost. nc pentru de cele mai multe decenii de la proclamarea
independenei, Economia Indiei a fost mpotmolita n socialist i politici
protecioniste, care au adus suferin, mai degrab dect prosperitate arii
anilor sute de milioane de oameni.
Statismul stagnant
n 1950, venitul anual in India pe cap de locuitor a fost de aproximativ
150 dolari, iar sperana de via a fost de 40 ani. Aceasta in comparatie cu
aproximativ 350 dolari i 50 ani n Coreea de Sud. India a avut un substanial
mai mare a economiilor-12 la sut din produsul naional brut, comparativ cu
8 la suta pentru Coreea de Sud. Toate pariurile pentru prosperitate au fost pe
subcontinentul indian , nu pe peninsula Coreea .
Dup trei decenii, pe cap de locuitor venitul indian a fost doar 230
dolari i sperana de via a fost 55 de ani. ntre timp, Coreea de Sud pe cap
de locuitor veniturile au crescut la 2.900 dolari, i viaa Sperana a crescut la
69 ani. Nu a avut numai Coreea de Sud nu a primit ajutor strin n mai mult
de doua decenii, dar a fost n msur s plteasc n jos datoria extern.
India, n contrast, nc depins de ajutorul extern, iar datoria extern a crescut
la peste 60 miliarde dolari, a patra cea mai mare din lume.
Stagnarea sufocant a Indiei este motenirea din liderii si politici cei mai
influeni, Mohandas Gandhi i adept lui Jawaharlal Nehru, Primul primministru al rii, care au mbriat De tip sovietic socialismul dup al doilea
rzboi mondial. India a conceput planuri cincinale i naionalizate industrii, le
protejarea spatele cele mai dure restriciile la import n non-comunist lume.
"n cazul n care nu un articol de comer a fost aduse din afara Indiei, ea ar fi

astzi, o ar n care curge lapte i miere " Gandhi a promis. "mrfuri strine
i a bunurilor realizat prin intermediul mainilor complicate sunt, Prin urmare,
tabu. "

Producia paralizanta
ntreprinderilor de stat aflate n proprietatea ntotdeauna devin
ineficiente, crearea de stimulente pentru guvernele restrngerea concurenei
importurilor. India este un astfel de exemplu. nainte de independen, sub
conducerea britanica, sectorul public indian a fost limitat n general la cile
ferate, telegraf, pot servicii, i porturi. Dup declararea independenei,
sectorul guvernamental nflorit ca birocraiimultiplicat. Creat au stat de
energie electric Bord, India Oil Corporation, Toate India Artizanat Board,
Central Board Silk, cocos Bord, Village Industries Comisiei, Village Industries
Board, Caju Corporation din India, Proiecte i Equipment Corporation din
India, De stat Trading Corporation, minerale i Fier Trading Corporation,
Finante Industrial Corporation din India, Dezvoltare Industrial Bank of India,
i Reconstrucie Indian Corporation, printre altele.
Dei guvernul indian controleaz 75 la sut din activele industriale ale
rii, cele Activele contribuie doar aproximativ o treime din industriale
producie sau de un sfert din naional brut produs. n ultimii patru decenii,
birocrai au pierdut mai mult de 120 miliarde dolari n subveniile pe furnizorii
extrem ineficiente.
A World Bank survey of 133 government enterprises that were
operating in India by 1987 found mat, on average, cost overruns were 82
percent, and the projects took 71 percent longer than planned. In one case,
the government took 12 years to expand production capacity at the Bokhara
steel mill by only 4 million tons.
In 1989, the Indian Ministry of Programme Implementation reported that
in 303 government-funded programs involving more than $12 billionfor
steel, railroads, petroleum, power generation, and other industriestotal
delays added up to 515 years. Costs ran 53 percent over budget.
Nerespectarea Protejarea
Protecionism indian raspandit ar anii probleme economice auto-impuse
n ntreaga economia prin prevenirea clienii din ntorcndu-se spre furnizorii
de peste mri. Guvernul interzise mai mult de 300 de categorii de importuri,
cea mai mare parte bunuri de consum dorite de milioane de Indieni. Alte
bunuri au fost grav restricionate de cote de import i cele mai nalte tarife
din lume, care n medie peste 130 la sut.
Importatorii care nu au fost oprite de tarifele ntlnit de licene de import
bizantin India sistem. Toate importurile necesare corespunztoare licene.

Care ar putea conduce la o licen Advance, Capital Produse licen, Import

Passbook licen, Special de avans Import Passbook de licen, Avans de
licen, licen suplimentar, sau Import reaprovizionare License. Aceste
licene au fost emise doar n cazul importului propus a fost considerate
"esenial" i nu au putut fi obinute din surse interne. Productorii indieni au
fost rapid pentru a protesta orice licen propus ca i-ar putea expune la
concuren. n sute, poate mii, de cazuri, funcionari a luat mai mult de cinci
ani pentru a procesa o licen aplicaie.
B. P. Adarkar, consilier al Muncii, Finane i ministerele Afacerilor Externe,
a transmis un sentiment viu de modul protecionism raspandeste probleme
de-a lungul o economie:
Creterea slbatic de reguli i reglementri pot fi vzut, de
exemplu, n "Cri roii" pentru Importurile i exporturile nu-Mao "cri roii,"
dar a controlorului ef al importurilor i Exporturile! Acestea sunt infundarea
cile de comer cum ar fi zambila de apa copleitoare i distrugerea
vegetaiei. Coridoarele de Secretariatele i a altor birouri subordonate au
devenit ca dharamshalas pentru ceretor vagabondaj afaceri pentru bii
srccioase de licen n valoare de cteva mii de rupii, n timp ce o noua
clasa de touts i ageni a aprut viu ca parazii pe sngele solicitanilor de
licene! Aici este ntr-adevr un paradis pentru cei mici birocrai care pur i
simplu prospera pe rou Cri i actele adiionale acestora fr sfrit i
rectificrile, de corupie, ntrzieri, creterea costurilor de industrie, i
ineficiena, frustrare si rea snge pe tot parcursul.
Directori Tata Truck Company, de exemplu, a petrecut patru ani de
negociere o licen
importa un calculator. Directori au avut a aplicat pentru un calculator mult
mai mare dect
oameni nevoie, imaginind ar putea vinde timp aceasta n cazul n care licena
a venit prin mai devreme dect ateptat. Dar birocraii a decis c Tata nu ar
putea vinde timp fr alt licen.
Capacitatea de calculator exces a rmas inactiv, n timp ce calculatoarele din
India au rmas limitate.
Controalele de schimb au fcut chiar mai mult pentru a tia Indienii din
lumea exterioar, mai ales de la mijlocul anilor 1950. Cetenii indieni au fost
supusi unui impozit de 15 la suta pe schimb valutar scos din ar. Doar
birocraii au fost mputerniciti legal s faca comer de rupii pentru alte valute.
De asemenea, ei decreta c schimburile straine ar putea fi cheltuite doar pe
importuri care, cetenii nu individuali, considera acest lcuru "Esenial".
Toate celelalte operaiuni au fost interzise. n plus, birocraii au meninut
rupiala rate ridicate artificial, care pre Exporturile juridice din pieele
mondiale, n continuare cotitur productorii indieni interior. Viitorii investitori

strini au fost exclusi de sarcinile controalelor de schimb din India.

Ctue asupra ntreprinderilor

Aa cum guvernul New Delhi nchis frontierele la lumea exterioar, a
creat bariere n interiorul rii. Nimeni nu i sa permis s ncepe o nou
ntreprindere sau industrial extinde o operaiune fr existent guvern explicit
aprobare. Oficialii determinat care ar putea ncepe o afacere, n cazul n care
s-ar gsi, ct de mult sprijin financiar ar primi, ceea ce politicile sale de
munc va fi, i mult mai mult.
T Thomas, preedinte al Hindustan Lever Ltd., a raportat:
ncercarea de a stabili o nou unitate industrial n India este cum ar
fi alergatul o curs cu obstacole, cu excepia faptului c n acest caz, ca te
duci de-a lungul obstacolele sunt a crescut att ca numr i complexitate. noi
au estimat c este nevoie de aproximativ apte ani de la etapa conceptual a
etapa de producie pentru orice investiie semnificativ s aib loc n India.
Dintre acestea, cel puin 50 la sut din timp este petrecut n procedurile
pentru a satisface Guvernului regulamente. n orice perioad de 3 ani de
astfel de ntrzieri, escaladarea costurilor va fi aproape de 50 la sut. n
economia noastr protejat, consumatorul indian
n cele din urm pltete preul pentru aceast escaladare a costurilor.
ntreprinderile mici sufer, de asemenea. observat Bombay antreprenor
Murarji J. Vaidya:
Nu este nimic care un om de afaceri poate face fr a cere ceva
permis, n curs de un anumit control sau solicita unele de guvern ofier de
ceva sau altul. Dac un negustor
a de a face ntr-o marf, el trebuie au permis, el trebuie s aib a intrat n
lucrarea sa permis impozitul pe vnzri care s ateste c acesta are dreptul
s au un astfel i o astfel de marf. El nu poate face n mai multe mrfuri fr
a intra ea n licena.

Protecionismul devastat industria textil i industrii mbrcminte, n

care munca low-cost ddea India semnificativ competitiv avantaje. Inspirat
fr ndoial de a Gandhi dispre pentru industria modern, a nceput oficialii
promovarea handlooms tradiionale din anii 1950. Dei textile executate
manual sunt scumpe, chiar i cu munca low-cost, handlooms proliferat n
spatele granielor nchise India. ntre timp, antreprenori textile din Hong
Kong, Taiwan, i Coreea de Sud au fost expuse la forele pieei, aa c a
trebuit s instaleze mai multe putere eficienta rzboaie-sau iesi din afaceri.

Rezultatele au fost dramatice. La nceputul anilor 1960, India a

reprezentat mai mult de jumtate din textile expediate din rile n curs de
dezvoltare la industrializate ri; de 1980, cota de India a fost doar 9 la suta,
o plonjare 80 la suta. Taiwan, cu mai puin de 3 la suta din India populaie, a
fcut textile mai internaional afaceri. Din tactil n spatele frontierelor sale
nchise, India a ratat boom-ul global n sintetic esturi.
Un numr substanial de interzise sau restricionate importurile au intrri
industriale, cum ar fi supape fonta, otel inoxidabil de srm de discretizare,
seciuni conductor electric, maini textile, i maini-unelte. Prin realizarea
acestor articole greu pentru a obine i mai costisitoare pentru propria lor
producatori, oficialii subminat eforturile de promovarea industrializare.

Oamenii pedepsirea
Protecionism Indian nsemnat via mai mic standarde pentru milioane
de oameni obinuii. Prea sraci s plteasc impozite pe venit, care au fost
lovit greu prin impozitele indirecte au trecut de-a lungul sub forma preurilor
ridicate practicate de furnizori interni.
n timpul anilor 1960, Gujarat Universitatea B. R. Shenoy comparat
preurile pe piaa intern bunurile produse cu importurile interzise. El a
constatat c restriciile de frontier a adugat substanial la preurile de
bunuri-de exemplu de consum, 250 la suta mai mult pentru frigidere si 328 la
suta mai mult pentru zahr. Barierele de import viaa a fcut mai dificil
pentru rani, care au avut s plteasc 153 la sut mai mult pentru
ngrminte, 204 la sut mai mult pentru pompe si 222 la suta mai mult
pentru pesticide. n plus, restriciile au fost un ameninare pentru sntatea
public. Produse pe plan intern penicilin, de exemplu, costa 1.250 la sut
mai mult ceea ce ar putea fi obinute cu uurin pe
piaa mondial.
Datorit protecionism, indienii care au nevoie de o masina a fost blocat
cu dou produse pe plan intern modele: un Padmini, care a fost o knockoff un
1960 Fiat, sau un ambasador, un
knockoff unei 1950 Morris Oxford. Cu pia captiv, productorii au avut
puine motive s
investeasc n cercetare i dezvoltare, care ar putea mbuntirea celor
ncredere, inconfortabil, gasguzzling autoturisme. Consumatorii ar putea
atepta, atta timp ct apte ani pentru livrarea unui automobil au ordonat.
i adugnd insult la prejudiciu, taxe reprezentat pentru jumtate din preul
ridicat autocolant.
Miezul coruptiei

Restricii i reglementri de practic comerciale oportuniti orice fel

multiplicate pentru
birocrai s cear mit. The Economist Intelligence Unit a raportat c
"oamenii de afaceri de obicei estimeaza ca intre 5 la suta i 7,5 la sut din
costul capitalului unui proiect merge funcionarilor nainte de a fi aprobat.
Apoi suplimentare stimulente sunt necesare pentru conectarea electricitate,
credite bancare i alte servicii. "
Antreprenorii au trebuit s fac eforturi sporite la birocrai menaja, mai
degrab dect mbuntirea lor de afaceri. Un bancher cinic remarcat,
"Exista 200 de tipi n poziii de putere. Un tip vrea bani, vrea femei, o vrea s
se zilnic beat, vrea fiul su s mearg la coal n Statele Unite. "Black bani a
schimbat mini pentru a oferi dorit favorizeaz i unge prghiile de putere.
Prin anii 1980, a existat o larg recunoatere c politicile India au fost
responsabile pentru mizeria cronic a poporului. Liberalizarea de atunci a
continuat lent, deoarece politic interese speciale conectate au aprat agresiv
protecionist lor privilegii.

Europa
n lumea industrializat, precum i n tarile sarace, protecionism
rspndete probleme de la furnizori interni productorilor, lucrtorilor, i
consumatori. Protecionismul a fost un motiv major care Europa de Vest
stagnat n anii 1970 i a crescut mult mai lent dect Statele Unite n anii
1980.afeciunii a ajuns s fie numit "Eurosclerosis." chiar i cnd afaceri
extins, companiile de multe ori nu a reuit s crearea de noi locuri de munc.
Efectele adverse ale protecionism. De asemenea, obligat Comunitatea
European pentru a elimina cele mai multe dintre barierele comerciale la alte
state membre n 1990.
Euro-ineficiena
Reglementrile din fiecare ar au servit ca barierele comerciale. Fiecare
ar european a avut standardele proprii de produse, n mare msur s
mpiedice concureni. Care a fost implic costuri mai mari, deoarece
productorii au pierdut economiile de scar care ar fi fost posibil dac
aceleai standarde aplicate de-a lungul Europa. Dow Chemical a estimat c
labirint de standardele de produs adaug aproximativ 50 dolari milioane pe
an la costul de a face afaceri n Europa.
Fiecare ar a avut distinct profesionale regulamente de liceniere, care
excluse n mod eficient afar. "Am calculat c o dat la califica pentru a lucra
ca un contabil n toate 12 naiuni ai avea pentru a merge la coal pentru mai
multe de 50 de ani, "a raportat Comisiei Europene Staffer Matthew Cocks.

Piesele nu au fost liberi s transporte mrfuri peste graniele cu excepia

cazului n care au o licen oficial emise de fiecare ar. Deoarece puini
astfel de au fost eliberate licene, au fost expensive- att de mult nct
licene au fost estimate la constituie 20 la sut din costurile totale pentru
European companii camioane.
Chiar i atunci cnd camioane avut licene corespunztoare, ei au fost
obligai s se opreasc la fiecare frontier naional i ore de deeuri ca
birocraii plodded prin formularele oficiale. n mod obinuit, un tracker
trecerea frontierelor europene au trebuit s prezinte despre 75 forme, cu o
greutate de lire sterline mai multe.

Airlines au limitat n mod similar. Guvernele naionale blocate

concurena dintre companiile aeriene.
n consecin, transportatorii privilegiate perceput tarife premium. Costa
aproximativ 50 la suta mai mult pe ton pentru a navei ceva prin transportul
aerian n Europa dect n Statele Unite.
Telecomunicaii fost mult timp printre industriile cele mai puternic protejate
din rile europene individuale. n Germania de Vest, telefoane costa de doua
ori mai mult ca n alte ri europene. Italtel, italian monopolul de
telecomunicaii aflate n proprietatea guvernului, a fost cunoscut pentru
serviciile sale slabe; cateva apeluri
ar putea fi introduse fr apelarea repetat.
Monopolurilor de stat lsat puine stimulente pentru a inova. Prin urmare,
monopolul France-Telecom, de exemplu, rmas cu mult n urm dereglat
British Telecom n furnizarea de afaceri cu noi servicii, cum ar fi telefoanele
celulare.
Deoarece monopolurile de telecomunicaii au fost napoi cautati, au fcut
mic pentru a face upgrade serviciul lor deinute n comun Telex international,
o tehnologie datnd din anii 1920. Masini Telex mari, urt, i zgomotoase
mesaje imprimate ntr-o singur font pe role de hrtie ngust.\
Cnd companii de electronice din Asia privat, nu monopolurile de
telecomunicaii de stat, a oferit, convenabil, i maini de inalta calitate fax
ieftine, clienii abandonat telexuri lor greoaie. In Statele Unite, numrul
de abonai a sczut de la 118.000 Telex n 1986 la 78.000 n 1988. vnzri
internaionale de maini de fax s-au dublat aproape n fiecare an, iar
productorii de fax au continuat s introduc mai rapid, mai ieftin, maini
inteligente.
Costurile pentru consumatori

Cele mai mari perdani din restriciile comerciale i subvenii ale diverselor
Europene
ri au fost sute de milioane de Consumatorii europeni, a negat libertatea de
a caut cea mai bun valoare pentru banii lor.
Fiecare ar a avut legi care au permis bncilor pentru a evita plata
dobnzii la deponeni mici. Alte legi mpiedicat bncile strine de la
deschiderea de sucursale pentru a oferi cetenilor o ofert mai bun. n mod
similar, unele legi au mpiedicat cetenii din deschiderea de conturi bancare
n alte ri. n Marea Britanie, Frana, i Germania de Vest, rspndirea ntre
ratele de mprumut de consum i pe piaa monetar, Ratele fost de trei ori
mai mare dect n reglat mai Belgia. n Germania de Vest, a fost unul card de
credit pentru fiecare 23 de persoane; n Statele Unite Statele, a fost un card
de credit pentru fiecare 10.
Credite de consum i alte servicii au fost, de asemenea, mult mai greu pentru
a obine dect n Statele Unite.
Milioane de consumatori europeni pltit scandalos taxe pentru servicii
financiare, deoarece consumatorii nu erau liberi s magazin pentru condiii
mai bune.
Potrivit unui studiu realizat de Comisia European, consumatorii din Belgia
limitat a trebuit s plteasc 31 la suta mai mult pentru asigurrile de via
mult ntr-o pia mai deschis ca Marea Britanie a lui. Consumatorii spanioli a
trebuit s plteasc 32 la suta mai mult i consumatorii italieni, 51 la sut
mai mult. n general, reglementrile guvernamentale activat companiile de
asigurri s suprapre consumatorilor cu 2.9 miliarde dolari anual.
Oameni reglementrile europene Myriad forate s plteasc preuri mai
mari pentru produsele alimentare. De exemplu, n Italia, o lege care este
necesar paste fie de gru dur scump dect soiurile c sunt aproximativ 15 la
suta mai ieftin. Italia executat o interdicie total mpotriva pizza importate
i multe alte produse.
nelege, n anii 1980, pe care le cdeau n spatele economiile n plin
expansiune din Statele Unite i Asia de Est, europene Liderii comunitii a
dezvoltat un ambiios agenda de liberalizare a economiei continentale prin
1992. mturat sute de costisitoare restricii. Dar avantajele comerului
Liberalizarea ar putea fi de scurt durat ct mai mare taxe i alte
reglementri dein nc napoi aceste economii.
Japonia
Unii americani vedea Japonia ca o ar care a crescut si a prosperat
datorit comerului protecie i subvenii pentru industrii. dar n De fapt,
economic al guvernului japonez mixt

Politicile au produs rezultate mixte. Industriile care au fcut bine sunt cele
mai lipsit de protecie guvernamental, direcie, sau interferene. Cele mai
subvenionate i industriile protejate s-au descurcat cel mai ru. Cotele de
pia i ocuparea forei de munc a sczut.
Ei au devenit o povar cronica japonez clieni i contribuabili.
Culturi infirmi
La nceputul secolului 20, Japonia a fost un mod substanial pia deschis
pentru agricultur; despre 90 la suta din orez a fost importat. Dar ara cotele
de import adoptate i tarife mari n 1930 care rmn n aceast zi. Mai mult
dect att, Guvernul garanteaz c agricultorii primesc un pre minim pentru
orez, care este bine niveluri de pe piaa mondial de mai sus.
Mai mult, 1952 Agricole Legea Land limitat de mrimea proprietatea
funciara agricole rezideniale i a interzis dreptul de proprietate
nerezideniale ca nseamn a preveni reapariia unui proprietar clas. Ca o
consecin, media Ferm japonez este de numai 2,7 hectare, comparativ cu
34.5 acri n Germania de Vest, 59,2 hectare n Frana, 158 de acri din Marea
Britanie, i 387.7 acri n Statele Unite. Dei media Agricultor japonez a ajuns
s depind de orez pentru doar aproximativ 6 la sut din venitul total, orez
protecionism a devenit de neatins politic.
Agricultura rmne Japonia cele mai protejate sector. Protecionism
agricole scade de via standarde pentru 85 la suta din persoanele japonez
care ctig traiul lor full-time off ferm. Privilegii agricole transfera sarcinilor
fiscale de la fermieri pentru toi ceilali lucrtori i ncetini flux de muncitori
disponibile pentru industrie. Ei limita furnizarea de terenuri pentru dezvoltare
industrial i s contribuie la costurile de teren mai mari. n ciuda proteciei
enorme, japonezii Populaia a sczut de la ferma de 30 de milioane n 1965
sub 20 de milioane n ultimii ani.

Regulamentele cu amnuntul
Consumatorii japonezi sufer de restricii pe sistemul de distribuie a rii
i de la desfacere cu amnuntul care conduce la creterea preurilor. Din
pcate, politici protecioniste nseamn c americanii i ali strini nu se
poate stabili n mod liber prize concurente care ofer preuri mai mici.
Magazine mici, se confrunta competitive presiune de la marii distribuitori
la sfritul anilor
1960, au fost protejate de scar larg Retail Legea pstra n 1973. Aceast
lege a stabilit Cerine de liceniere pentru orice magazin propuse cu mai mult
de 1.500 de metri de spatiu in

majoritatea localitilor, i 3.000 de metri ptrai n orae mari. Efectul a fost

de a ncetini semnificativ rspndirea magazine mari. Companii de retail a
nceput extinderea de magazine de dimensiuni medii, i n 1978, legea a fost
revizuit: Magazine cu ct mai puin 500 de metri ptrai permisiunea oficial
necesare nainte de a putea deschide. Legea cere companii de retail de a
notifica n scris funcionarilor cu apte luni nainte de deschidere magazin
propuse. Aceast msur a dat vecina Momand-pop proprietarii de magazine
oportunitate suficient pentru a mpresura Oficialii de squelch majoritatea
concurenilor. n timpul anilor 1980, guvernul continuare comerciani cu
amnuntul de mari dimensiuni restrnse, i aplicaii pentru noi magazine
trt pe de ani de zile. Cei naional restricii au fost agravata de locale
restriciile privind magazine mari, precum i regulamentele ceea ce face
dificil de a construi depozite potrivit pentru magazine mari. Distribuia
japonez Sistemul a rmas, astfel, ineficiente.
ntruct jumtate din angrositi SUA au raportat mai mult de 1
milion dolari in venituri anuale, foarte cteva angrosisti japonezi au fcut att
de mult afaceri. n Japonia, cele mai multe bunuri au fost manipulate cu mai
mult de un angrosist, cu fiecare adugarea unui marcaj, n timp ce n Statele
Unite, un angrosist a fost regula. Magnitudinea de costuri suplimentare este
indicat prin raportul dintre gros de vnzare cu amnuntul; mare rata, mai
multe firme sunt implicate n distribuia proces. Raportul gros-amnuntul
Japonia a fost 3.9-1, n timp ce America a fost de 1,7 la 1. Lan de magazine
au servit doar aproximativ 8 la sut de pe piaa japonez, comparativ cu
aproximativ 50 la suta al pieei US. n ciuda protecionism, muli vnztori cu
amnuntul mici, au ajuns la concluzia c lor operaiuni napoi va continua s
declin, i au cutat cu francize lanuri de magazine, cum ar fi 7-Eleven.
Guvern combinat comerul japonez restricii, acces special la valut, i
subveniile n ncercarea de a ajuta privilegiate sectoare ale economiei. In
toate cazurile astfel de eforturi susinute simplu ineficiena i rareori
impiedicat declinul n aceste sectoare. Exemplele includ urmtoarele:
Oel. Guvernul japonez a promovatindustria siderurgic, deoarece
Mondial U. WarBirocraii de control de schimb a dat productoriloracces
privilegiat la valut strin cucare ar putea cumpra maini
necesare.guvernamentale cu condiia livrrile prioritare de crbune i capital
de investiii low-cost. Aceste politici a condus la o supracapacitate de oel de
nalt costuri de fabricaie de 1970. Investiie ntoarce scazut. Creterea
preurilor la petrol i de interes Ratele declanat pierderi oribile. In 1980,
companii precum Nippon Steel, Kobe
Oel, Sumitomo Metal, i Kawasaki Steel nchide furnale i tiat salarii de
unele 47.000 de lucrtori. Costuri mai mari de finanare adus turbulenelor
suplimentare n anii 1990.
Crbune. Dup al doilea rzboi mondial, japonezii guvernul a nceput
subvenionarea miniere de crbune Industria cu credite low-cost i de

prioritate accesul la schimb valutar i electrice putere. Cu toate acestea,

producia de crbune a sczut japonez mai mult de 50 la sut n ultimii doi
decenii. Ocuparea forei de munc aruncat n ultimii 20 de ani de la
aproximativ 260.000 de 26.000. industrie este nc n declin.
Rail. Naionalizate lung japonez Naional de Ci Ferate a fost notoriu
overstaffed i ineficiente, cu mai multe ori mai mult angajai pe venituri mile
decat cai ferate din alte ri industrializate. Conform Economist la
Universitatea Keio Hiroshi Kato, Preedinte al Asociaiei Pocy Economic
Japonia, excesiv cu cadre ridicat la aproximativ 93.000 de muncitori, o
treime din totalul de plat. Cu toate acestea, Japonia Cota Naional de Ci
Ferate din pasageri i traficul de marf a sczut. In contrast, majoritatea Ci
ferate particulare din Japonia au fost destul de profitabile. Situaia de la Japan
Railway Naional a nceput mbuntirea numai dupa ce a fost rupt n sus i
privatizate ca sase companii separate din 1987.
Construcii navale. Pentru a ajuta-l concura n lume piee, guvernul
japonez prevzute
industria naval cu faciliti fiscale, cu dobnd mic i mprumuturi amnat,
plus finanare prin Export-Import Bank i Banca Japoniei de Dezvoltare.
Rezultatul este cu costuri ridicate, exces de capacitate. n ultimul deceniu,
majore constructori de nave, cum ar fi Mitsubishi Heavy Industries,
Ishikawajimi-Harima Heavy Industries, Hitashi Zosen, Kurushima antier
naval, Kawasaki Heavy Industries i Sumitomo Heavy Industries antierele
navale nchise i se taie salarii lor de mai mult de 45.000 de persoane. Mai
mult de o duzin companii nu a reuit. Japonia are mai putin de construcii
navale Capacitatea acum dect n 1970. Japonezii pierdut o mare parte din
piata navei n Coreea de Sud.
Aluminiu. n timpul anilor 1960 i nceputul anilor 1970, Ministerul
Comerului Internaional i Industrie (MITI) a hotrt c de aluminiu a fost un
"Cheie" industrie i du ase productori cu pauze speciale. Dar escaladarea
ulterioare de ulei preurilor transformat aceste planuri vizionare n pierderi
oribile. Un productor a ncetat operaiuni, apte topitorii au obloanele trase,
i Capacitatea total contractat de 60 la sut, cu topitoare funcionnd la
mai puin de jumtate Capacitate.
Petrochimice. Oficialii japonezi nutrit industria petrochimic cu
subvenii, restriciile la import, terenuri low-cost, strin suplimentar alocaii
de schimb, i fiscal favorabil tratament pentru liceniere tehnologii strine.
Firete, c a ncurajat companiile s intre de afaceri. Rezultatul a fost o
supracapacitate costisitoare, declannd scderi de pre profunde.
Petrochimic societi au fost stoarse mai mult de politica lui Mill de protejarea
productorilor de petrol japonezi, n special cu restricii la importul de nafta,
un materie prim principal pentru produse petrochimice. M m ncercat
pentru a ajuta companiile petrochimice de continuare protejarea pieelor lor
i organizarea unui cartel n anii 1980, dar sistemul nu a fcut lucru.

Finane. Pieele financiare din Japonia au a fost printre cele mai puternic
reglementate din lumea industrializat. n multe feluri, rii reglementri n
care arena paralel cele ale Statele Unite ale Americii, dei factorii de decizie
americani, n ultimii ani, s-au mutat mai departe spre reform.
Pn n 1980, Japonia a avut controale de schimb, ceea ce nseamn
nimeni nu putea lua n moned sau din ar fr permisiune oficial. Legile
japoneze mpiedicat bncile comerciale din vnzarea de valori mobiliare i
titluri de firme din atragere de depozite. Autoritile de reglementare
japoneze ntrziat introducerea de tehnici valoroase de gestionare a riscului,
cum ar fi contractele futures pe rata dobnzii i opiuni. De administrare a
investiiilor a fost limitat a elimina bnci i companii de asigurri. A cartel
aplicate de guvern de mai multe zeci companii controlate de asigurare de
via. Oficialii determinat tipul de valori mobiliare, n care asiguratori ar putea
investi. Brokeraj de valori mobiliare comisii au fost stabilite. Rezultatul a fost
mare comisioanele de brokeraj, investiii sraci ntoarce, i mai puine servicii
financiare de consum comparaie cu Statele Unite.
Sistemul financiar din Japonia nu au pregti Companiile financiare
japoneze pentru dublarea ratelor dobnzilor n 1989 i 1990. Nici nu perete
de reglementare mpiedic piaa bursier japonez la care se ncadreaz
aproximativ 50 la suta in 1990. Pia de capital japonez a rmas volatile i
subire. Manageri de bani japonezi fcut lor cota de greseli costisitoare
aventureaz n imobiliare US estate. Cerute de lege s plteasc asigurailor
numai din venituri curente, i nu ctiguri de capital, Societile de asigurare
de via japoneze ncrcat lor portofolii cu valori mobiliare care a dat curent
mare ntoarce i sa depreciat brusc. Japonez companiile de asigurri au
pierdut miliarde in astfel de instrumente simple ca US Treasury obligaiuni.
Cele mai multe dintre bncile comerciale gigant din Japonia a ratingurilor de
credit retrogradat.
Acestea sunt doar cteva dintre eecurile japoneze protecionism. Altele
includ servicii de sntate, prelucrare a produselor alimentare, de rafinare a
zahrului, produse de patiserie, tutun i cherestea.
Prin acordarea de subvenii i promovarea de import restricii, guvernul
japonez ntrziat trecerea de la industriile n declin la noi industrii. Oameni
preioase, bunuri i capitalul rmas legat n industrii n declin mai mult dect
ar fi fost ntr-o larg pia deschis. n consecin, mai puine locuri de munc
noi au fost create. Japonia a explodat n timpul anilor 1980, dar Statele Unite
a creat mult mai multe locuri de munc-18 milioane totul.
Companiile japoneze mai dramatic extins cotele de pia n Statele Unite
Statele, Europa, i Asia n anii 1980, cnd liberalizarea comerului i a
investiiilor impuls s-au adunat. Tarife au fost tiate la niveluri mai mic dect
n Statele Unite. Zeci de cote au fost scalate napoi sau eliminate. japonez
companii dobndit acces mai uor la capital, cu termene mai flexibile si

costuri de multe ori mai mici. Procedurile de certificare i standardele au fost

simplificat. Japonia a ajuns departe, dar procesul de este dureros de lent.
Concluzii

Ca eecurile Argentina, India, Europa, i Japonia face, spread clare

protecionism Probleme la furnizori pentru clienii. protecionism submineaz
competitivitatea societilor ale cror nevoi nu sunt satisfcute de furnizori
interni. i, desigur, protecionism face milioane de oameni mai sraci. Mod de
a preveni problemele de furnizorul de raspandire de-a lungul o economie este
de a deschide pieelor, stabilirea clienilor libertatea de a satisface nevoile lor
n strintate. Comer liber nseamn c cnd taxele, reglementri, inflaie, i
alte politicile guvernamentale nefavorabile submina capacitatea furnizorilor
interni de a furniza ceea ce au nevoie clienii, clienii nc mai pot proteja
interesele lor vitale. Cum pot fi ele a negat n mod legitim?