Burse de marfuri internationale

Tranzactiile bursiere de zahar

VASILE ELENA ALEXANDRA

REI, An III

Grupa 957
 BURSELE DE MARFURI-Tranzactiile bursiere de zahar

Bursa este o piata speciala organizata de catre stat sau de catre alte societati particulare in cadrul
careia se confrunta cererea cu oferta, au loc tranzactii de vanzare-cumparare de marfuri, titluri de
valoare , valute si altele. O forma a bursei este bursa de marfuri, este o piata unde sunt negociate
tranzactii de vanzare –cumparare de marfuri omogene, pe baza de mostre cum sunt produse
agroalimentare (grau, pocum, ovaz, orz, soia etc), metale (cupru, aluminiu, zinc, metale pretioase),
produse tropicale (cacao, zahar, cafea, citrice), produse forestiere, produse petroliere.

Printre produsele tropicale enumerate mai sus se numara si zaharul sau sucroza, cel mai utilizat
indulcitor la nivel global.Acesta poate fi obtinut din trestia de zahar sau din sfecla de zahar.Spre
deosebire de trestia de zahar care creste doar in zonele tropicale si subtropicale, sfecla de zahar se
poate cultiva in emisfera Nordica pe arii largi, cee ce a facut ca astazi cultura de sfecla de zahar sa fie
foarte raspandita.

In cazul trestiei de zahar, cresterea si prelucrarea recoltei sunt strans integrate. Rezultatul, zaharul brun,
este livrat apoi rafinariilor, cele care produc zaharul rafinat.Sfecla de zahar este cultivate prin rotatie cu
alte culture si produce zahar rafinat sau alb. Produsul secundar este melasa. Marea majoritate a
zaharului tranzactionat este cel brun, care reprezinta 75% din productia anuala mondiala.

Zaharul este un produs care intra sub incidenta a numeroase acorduri international, cu scop
protectionist. Astfel , volumul de zahar liber comercializat este mult mai redus- aproximativ 15%, decat
cel care intra sub incidenta acestor acorduri, consencinta a faptului ca mare parte din productie este
consumata in tarile de origine.Cu toate acestea cantitatea oferita pe pietele bursiere este semnificativa.

Organizatia international a Zaharului (ISO) publica preturile zilnice pe baza pietelor din Londra si NY.
Dintre factorii care pot influenta pretul zaharului amintim in primul rand modificarile la nivelul cererii si
a ofertei. Daca oferta se modifica lent, apar si modificari ale preturilor treptat, iar in cazul in care apar
modificari bruste putem asista la o crestere rapida a preturilor. Pe o perioada scurta de timp oferta de
zahar este relative inelastica, avand in vedere ca recolta de trestie de zahar dureaza cca 18 luni. Cererea
de zahar atinge nivelul maxim pe perioada verii, cand este utilizat pentru indulcirea bauturilor
racoritoare , imbuteliate si conservate, astfel putem spune ca exista o cerere sezoniera pentru acest
produs.Alti factori care influenteaza pretul zaharului sunt conditiile climaterice,bolile specifice culturii.

Dintre factorii care pot influenta piata bursiera in ceea ce priveste oferta vorbim despre conditii
economice si politice,preturile trecute si viitoare asteptate, cote de import, taxe vamale, tarife,
programe guvernamentale, costuri de productie, iar acestea sunt cateva dintr-o serie mult mai complexa
de factori. Din perspectiva cererii, factorii care o influenteaza sunt preferintele consumatorilor, conditii
economice globale , programe de achizitie guvernamentala, tendinte privind preturile produselor ce
contin zahar.

Principalele piete la termen pentru zahar sunt New York Coffee, Sugar and Cocoa Exchange si London
Fox, unde se tranzactioneaza zahar rosu si Bursa de zahar de la Paris , unde se tranzactioneaza zahar alb.

La New York si Londra , tranzactiile sunt sensibil egale, ca volum , cu un usor avantaj pentru New York.
Aici contractile de zahar sunt de 50 t , iar lunile active sunt: ianuarie, martie, mai,iulie,septembrie si
octombrie . Fluctuatia minima de pret admisa este de 1/100 centi pe livra.

Burse de importanta regional sunt : Sugar Tokyo Exchange, Osaka Sugar Exchange, Hong Kong Futures
Exchange.

Fig.1. Productiile produselor de baza in perioada 2012-2013 in U.E

Fig.2. Evolutia pretului zaharului in perioada 2010-2015

2014-a fost un an in care scaderea pretului la zahar, care a inceput din anul 2013, a continuat. Acest
declin semnificativ al pretului zaharului a fost cauzat atat de supraproductia de zahar realizata la nivel
mondial in 2014, fiind al patrulea an in care productia depaseste consumul (cererea a fost de 620.000 de
tone, iar stocurile mondiale detineau 78,89 milioane de tone, cantitatea a fost suficienta pentru a
acoperi necesarul de zahar din cele sapte state consumatoare) , cat si de scaderea pretului la barilul de
petrol, scadere ce a afectat negativ competitivitatea biocombustibililor, facand ca o cantitate mare de
trestie de zahar alocata in trecut acestora sa fie acum redirectionata spre producerea de zahar alb.

O alta cauza este ascensiunea dolarului, care a dus la o scadere a preturilor dominate de aceasta
moneda , inclusive pentru zaharul brun cotat la bursa de la NY si zaharul alb cotat la bursa de la Londra.

In 2010 preţul zahărului a scăzut până la 12,7 cenţi/livră (o livră = aproape 500 de grame) pe piaţa din
New York, acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat după luna martie 2009.

In perioada 2010, cotatia zaharului a urcat brusc ,inca de la inceputul anului si imentinandu-se pana
aproape de finalul anului (inregistrand cele mai mari preturi din ultimii 10 ani), pe fondul speculatiilor
potrivit carora livrarile de pe piata de profil au fost limitate din cauza secetei care a distrus recoltele din
Mexic. Recoltele distruse din Mexic au redus recolta tarii cu 5,1 milioane de tone , astfel ca Ministerul
Economiei din Mexic au importat pana la 250.000 de tone de zahar.
Acest fenomen nu a afectat doar Mexic , ci si celelalte tari care depindeau de aceste reserve de zahar.

Prima jumatate a anul 2011 aduce scaderea brusca a pretului la bursa pentru zahar , aceasta situatie se
redreseaza spre sfarsitul anului , revenind aproape la nivelul pretul din 2010.

In primul trimestru al anului 2012 pretul cotat la bursele de zahar ramane constant, iar pana la sfarsitul
anului inregistreaza scaderi lente de pret si in luna a saptea o crestere brusca.

In perioada 2013-2014-pana la inceputul anului 2015, sunt inregistrate mici scaderi si cresteri, ale
pretului, care sunt constante, ne mai inregistrandu-se evolutii bruste ca in anul 2010 sau 2011.

In UE, datorita conditiilor climaterice favorabile, productia de zahar din sfecla in anul 2014-2015, a fost
una record,inregistrandu-se randamente la hectar mult peste mediile anuale si campanii de procesare
prelungite. Ca de exemplu, Austria a avut o campanie de procesare foarte lunga, de cca 117 zile.

Pricipalul efect al supra-ofertei a fost reducerea accentuate a pretului de vanzare, scaderea

semnificativa punand sub semnul intrebarii profitabilitatea culturii de sfecla de zahar si implicit in
continuarea investitiilor in afacerile cu zahar.

Pe de alta parte, un nivel scazut pentru zahar a ajutat producatorii de dulciuri si sucuri sa creasca
volumul productiei, ei putand accesa noi piete de consum.