Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Științe Economice

Departamentul de Finanțe-Contabilitate

FINANȚE

Teste grilă pentru examenul de licență

- Specializarea Finanțe-Bănci -

Prof. univ. dr. Camelia OPREAN-STAN

 TESTE GRILĂ DISCIPLINA FINANȚE

1. Care dintre următoarele relaţii financiare formează noţiunea de finanţe, în sens restrâns?
a) relaţiile ce exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu titlu nerambursabil, considerate
relaţii financiare clasice. Acestea se reflectă în cadrul finanţelor publice;
b) relaţiile ce exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă determinată, pentru care se percepe
dobândă, numite relaţii de credit;
c) relaţiile care exprimă un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse băneşti în schimbul unei
contraprestaţii, care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu, numite relaţii de asigurări –
reasigurări;
d) relaţiile care apar în procesul formării şi repartizării fondurilor băneşti la dispoziţia întreprinderilor, în
vederea desfăşurării activităţii acestora, numite finanţele întreprinderilor;
e) ansamblul tuturor relaţiilor financiare enumerate mai sus.
A (a) B(b, c) C(d) D(e)

2. Care dintre următoarele sunt caracteristici proprii obligaţiunilor?

a) reprezintă o parte din capitalul social al firmei emitente;
b) posesorul lor este creditorul emitentului;
c) durata de viaţă este nelimitată;
d) nu conferă drept de vot;
e) veniturile obţinute de titular sunt sub forma dobânzilor;
f) veniturile obţinute de titular depind de rezultatul financiar al firmei emitente;
g) riscurile aferente obligaţiunilor constau în riscul de neîncasare a veniturilor, în caz de rezultate
financiare slabe ale emitentului şi în riscul de pierdere a fondurilor investite în cazul lichidării firmei.
A (a, d, e) B(b, c, g) C(b, d, e) D(d, e, g)

3. La ce se referă apelul în marjă, în cazul unui contract futures?

a) este operaţiunea efectuată de Societatea de brokeraj la sfârşitul fiecărei sesiuni de tranzacţionare prin
care se realizează ajustarea zilnică a contului de marjă pentru a reflecta profitul sau pierderea din
poziţiile deschise;
b) este cererea cu titlu de obligativitate către societăţile de brokeraj şi traderi şi clienţii acestora pentru
suplimentarea cu fonduri a contului de marjă, în situaţia în care suma existentă în cont scade sub
nivelul marjei necesare pentru acoperirea riscului;
c) reprezintă manifestarea de voinţă fermă şi irevocabilă a unui client de a perfecta un contract, în
conformitate cu regulamentul de funcţionare a bursei;
d) este operaţiunea prin care titularul contului de marjă închide poziţiile printr-o tranzacţie de aceeaşi
mărime şi de sens opus.
A (a) B(b) C(c) D(d)

4. Prin ce se caracterizează o opţiune CALL?

a) Cumpărătorul plăteşte prima;
b) Cumpărătorul profită din scăderea preţurilor;
c) Vânzătorul are pierderi potenţial nelimitate – câştiguri limitate;
d) Vânzătorul este obligat să vândă acţiunile dacă dreptul de opţiune este exercitat;
e) Vânzătorul are dreptul de exercitare asupra opţiunii.
A (a, b, d) B(b, c) C(a, c, d) D(b, e)

5. Dacă un investitor se află în poziţia de cumpărare a unei opţiuni PUT, iar evoluţia cursului este ascendentă,
atunci investitorul obţine următorul rezultat (Notaţii: S = cursul activului suport la scadenţă; E = preţul de
exerciţiu; C = prima Call; P = Prima Put):
a) câştig nelimitat: S – (E + C);
b) pierdere nelimitată: S – (E – P);
c) pierdere limitată: P;
d) câştig nelimitat: (E – P) – S.
A (a) B(c) C(b) D(d)
6. Obligaţiunea este un titlu:
a) de creanţă pentru deţinător;
b) de credit pentru deţinător;
c) de creanţă pentru emitent;
d) de credit pentru emitent;
e) de creanţă pentru deţinător şi de credit pentru emitent;
f) de creanţă pentru emitent şi de credit pentru deţinător.
A (b, c) B(d) C(e) D(f)

7. Obligaţiunile conferă dreptul:

a) de coproprietate şi de participare la distribuirea profitului;
b) de proprietate şi cupoane;
c) de a primi dividende anuale;
d) de a primi cupoane anuale.
A (a) B(c) C(d) D(b)

8. Care din tranzacţiile simple cu opţiuni este iniţiată la anticiparea creşterii preţului activului suport?
a) cumpărarea opţiunii call;
b) vânzarea opţiunii call;
c) cumpărarea opţiunii put;
d) vânzarea opţiunii put.
A (a) B(b, c) C(a, d) D(c)

9. Prima reprezintă câştigul maxim posibil pentru investitorii care apelează la:
a) cumpărarea opţiunii call;
b) vânzarea opţiunii call;
c) cumpărarea opţiunii put;
d) vânzarea opţiunii put.
A (a, d) B(b, c) C(b, d) D(d)

10. Prima reprezintă pierderea maxim posibilă pentru investitorii care apelează la:
a) cumpărarea opţiunii call;
b) vânzarea opţiunii call;
c) cumpărarea opţiunii put;
d) vânzarea opţiunii put.
A (a, b) B(b, c) C(b, d) D(a, c)

11. O opțiune, ca titlu de valoare, reprezintă:

a) o acțiune ce poate fi preschimbată, la scadență, în obligațiuni;
b) o acțiune ce poate fi preschimbată, la scadență, în acțiuni de alt tip;
c) o obligațiune pe termen mai mare de 3 ani;
d) un contract la termen, ce dă deținătorului dreptul de a cumpăra sau de a vinde un anumit număr de
active suport la un preț de exercițiu stabilit la încheierea contractului;
e) un contract pe termen scurt, ce dă dreptul managerului să primească o anumită sumă, în cazul în care
decide să părăsească firma.
A (a, e) B(b, d) C(d) D(b)

12. Atunci când are loc o suplimentare a capitalului social prin emiterea de acţiuni noi, preţul de emisiune va
trebui să fie:
a) mai mic decât cursul vechilor acţiuni pentru a se asigura succesul operaţiunii de subscriere;
b) mai mare decât cursul vechilor acţiuni pentru a se asigura resurse financiare mai mari;
c) mai mare decât valoarea nominală a unei acţiuni;
d) mai mic decât valoarea nominală a unei acţiuni.
A (a, c) B(b, c) C(a, d) D(b, d)
13. Se încheie un contract pentru cumpărarea unei opţiuni put pentru 100 acţiuni cu o primă de 6500 lei, la un
preţ de exerciţiu de 1100 lei pe acţiune şi o scadenţă de trei luni. Care va fi câştigul sau pierderea
cumpărătorului opţiunii, dacă la scadenţă cursul unei acţiuni va fi de 1000 lei?
A (3500) B(-3500) C(6600) D(-6600)

14. Se încheie un contract pentru vânzarea unei opţiuni call pentru 100 acţiuni cu o primă de 8500 lei, la un
preţ de exerciţiu de 1400 lei pe acţiune şi o scadenţă de trei luni. Care va fi câştigul sau pierderea vânzătorului
opţiunii, dacă la scadenţă cursul unei acţiuni va fi de 1500 lei?
A (8600) B(-1500) C(1500) D(-8600)

15. Care dintre afirmaţiile referitoare la caracteristicile cheltuielilor publice sunt adevărate?
a) Se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte;
b) Apar cu ocazia utilizării resurselor financiare publice;
c) Se exprimă şi în formă bănească şi sub forma prestaţiilor în muncă;
d) Cheltuirea resurselor financiare publice are drept scop îndeplinirea funcţiilor statului.
A (a, c, d) B(b, c) C(a, b, d) D(b, c, d)

16. Presiunea fiscală se poate exprima astfel:

a) Un raport între impozitele, taxele şi contribuţiile plătite de un contribuabil la nivel central sau local şi
cuantumul cheltuielilor bugetului de stat;
b) Un raport între impozitele, taxele şi contribuţiile plătite de un contribuabil şi cuantumul veniturilor
bugetului de stat;
c) Un raport între suma tuturor impozitelor, taxelor, cotizaţiilor sociale şi altor prelevări cu conţinut
fiscal, la nivel central sau local şi un indicator macroeconomic agregat;
d) Un produs al sumei tuturor impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi altor prelevări cu conţinut
fiscal, la nivel central sau local şi un indicator macroeconomic agregat.
A (a) B(b) C(c) D(d)

17. Care dintre caracteristicile de mai jos corespund concepţiilor moderne despre finanţele publice?
a) Cheltuielile publice, în expresie reală, ca mărime absolută şi relativă, cresc de la o perioadă la alta;
b) Deficitul bugetar devine o caracteristică cvasipermanentă a bugetelor multor ţări;
c) Finanţele publice sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor publice;
d) Bugetul statului este echilibrat şi echilibrul bugetar reprezintă "cheia de boltă a finanţelor publice".
A (a, b) B(b, c) C(a, d) D(c, d)

18. Care din următoarele sume este mai mare (FA10,6 = 0,564; FAA10,8 = 5,335; FA10,1 = 0,909):
a) 2000 RON ce urmează să fie primiţi peste 6 ani, în condiţiile unei rate constante a dobânzii de 10%;
b) 1000 RON primiţi acum;
c) 150 RON primiţi la finele fiecăruia din următorii 8 ani;
d) 1250 RON primiţi peste un an.
A (a) B(c) C(d) D(b)

19. Cum se calculează valoarea prezentă a unei singure sume de bani?

a) VP = VV * 1 / (1 + r)n;
b) VP = VV * FAr,n;
c) VP = VV * (1 + r)n;
d) VP = VV * FCr,n.
A (a, d) B(a, b) C(d) D(c, d)

20. Cum se calculează valoarea viitoare a unei singure sume de bani?

a) VV = VP * 1 / (1 + r)n ;
b) VV = VP * FAr,n;
c) VV = VP * (1 + r)n;
d) VV = VP * FCr,n.
A (a, d) B(a, b) C(d) D(c, d)
21. Sursele proprii ale unei firme (sau autofinanţarea) reprezintă capacităţi financiare constituite de însăşi firma
în cauză, pe seama:
a) profitului;
b) împrumuturilor pe termen lung;
c) provizioanelor;
d) majorărilor de capital;
e) rezervelor;
f) amortizări;
g) împrumuturilor pe termen scurt.
A (a, c, e) B(b, c, d, f) C(d, e, g) D(a)

22. În raport de obiectivul fundamental stabilit pentru firmă, teoria financiară (neoclasică) afirmă că:
a) obiectivul fundamental al firmei este acela de a maximiza funcţia de utilitate a managerilor, bazat pe
libertatea de a hotărî a acestora în firmele mari;
b) obiectivul fundamental al firmei este acela de a atinge un anumit prag minim (de producţie, de salarii,
de dividende, de piaţă deţinută etc.), în funcţie de rezultatul negocierilor dintre indivizi şi grupuri,
abandonându-se ideea de maximizare a unei funcţii;
c) obiectivul fundamental al firmei este acela de maximizare a valorii firmei sau, ceea ce este acelaşi
lucru, de maximizare a averii proprietarilor firmei (acţionarilor);
d) obiectivul fundamental al firmei este acela de a minimiza costul transmiterii de semnale despre mersul
întreprinderii, privind rata creşterii economice, rata îndatorării etc. (de către managerii ei) şi acela al
verificării acestor semnale (de către proprietari, creditori, alţi participanţi la viaţa firmei);
e) obiectivul fundamental al firmei este acela de a gestiona procesul prin care creditorii deţinători de
obligaţiuni convertibile în acţiuni devin suficient de motivaţi, de activitatea firmei, să devină acţionari
ai firmei.
A (a, e) B(b, c) C(c) D(d)

23. Ce elemente formează capitalul total al firmei?

a) Capitalul propriu şi capitalul permanent
b) Capitalul permanent şi datoriile pe termen scurt
c) Capitalul permanent şi datoriile pe termen mediu şi lung
d) Capitalul propriu, datoriile pe termen scurt şi datoriile pe termen mediu şi lung
A (d) B(a) C(c) D(b, d)

24. Datoriile totale ale firmei sunt în sumă de 2,4 mil lei, iar capitalurile proprii în sumă de 7,6 mil. lei. Rata
autonomiei financiare globale va fi:
A (3,17%) B(76%) C(31,58%) D(65,2%)

25. Creşterea capitalului social poate avea ca surse:

a) noi aporturi în numerar sau în natură ale acţionarilor;
b) creşterea vânzărilor firmei;
c) încorporarea rezervelor;
d) creşterea profitului obţinut de firmă;
e) conversiunea datoriilor în contribuţii la capitalul social.
A (a) B(b, c) C(d) D(a, c, e)

26. Ce reprezintă următoarea formulă: (N·C + n·P) / (N+n)? (C: valoarea de piaţă a acţiunilor vechi; P: valoarea
de emisiune a acţiunilor noi; N: numărul acţiunilor vechi; n: numărul acţiunilor noi)
a) valoarea nominală a acţiunilor după creşterea de capital;
b) valoarea de piaţă a acţiunilor după creşterea de capital;
c) preţul la care trebuie să se emită noile acţiuni;
d) valoarea nominală a acţiunilor înainte de creşterea de capital.
e) A (a) B(b) C(d) D(c)
27. Care dintre afirmaţiile următoare nu este adevărată?
a) sursele atrase sunt, practic, nişte împrumuturi pe termen scurt indirecte care se creează prin decalajul
de timp dintre momentul vânzării sau prestării serviciului şi momentul în care beneficiarul îl plăteşte;
b) pasivele stabile reprezintă datorii ale terţilor (furnizori, personal, stat etc.) faţă de firmă, atrase pe o
anumită perioadă de timp, ca urmare a reînnoirii continue a acestora;
c) sursele atrase sunt „gratuite”, în sensul că nu se plăteşte în mod explicit o dobândă pentru aceste surse
atrase;
d) creditul comercial este principalul element al surselor atrase.
A (a) B(c) C(d) D(b)

28. Creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor:

a) Conduce la creşterea capacităţii de finanţare;
b) Are influenţă neutră asupra capacităţii de finanţare;
c) Conduce la sporirea capitalului propriu.
A (a) B(b, c) C(b) D(c)

29. În cazul creşterii de capital prin noi emisiuni de acţiuni, relaţiile dintre preţul de emisiune (PE), valoarea
nominală (VN) a noilor acţiuni şi cursul acţiunilor vechi (C) pot fi:
a) VN>PE>C;
b) VN>PE<C;
c) VN<PE<C;
d) VN=PE=C.
A (a) B(b) C(d) D(c)

30. Împrumutul obligatar este:

a) un credit acordat de o masă de debitori unui singur creditor;
b) un credit acordat de un debitor mai multor creditori;
c) un credit acordat de un creditor mai multor debitori;
d) un credit acordat de mai mulţi creditori unui singur debitor.
A (a) B(b) C(c) D(d)

31. În cazul unei obligaţiuni, valoarea cuponului anual este dată de:
a) Valoare nominală * Rata cuponului / 100;
b) Preţ de emisiune * Rata cuponului / 100;
c) Preţ de rambursare * Rata cuponului / 100;
d) Cursul obligaţiunii * Rata cuponului / 100.
A (c) B(b) C(a) D(d)

32. O firmă doreşte să pună de o parte într-un cont al fondului de amortizare o sumă egală la finele fiecărui an,
pentru care primeşte o dobândă de 10% pentru următorii 5 ani. Firma vrea să obţină în acest cont la finele
celor 5 ani, 50.000 RON pentru a răscumpăra obligaţiunile emise. Cât trebuie să depună în cont la finele
fiecărui an? (FCA10,5 = 6,105; FAA5,10 = 7,722; FC5,10 = 1,629; FA10,5 = 0,621).
A (8.190) B(30.525) C(9.475) D(31.050)

33. O firmă împrumută 100 mii RON ce trebuie rambursaţi în 4 plăţi egale (care includ rata şi dobânda) la
finele fiecăruia din următorii 4 ani. Creditorul solicită o rată anuală a dobânzii de 10% care se calculează la
soldul împrumutului de la finele fiecărui an. Calculaţi suma ce va fi plătită în fiecare an de firmă, care include
rata de credit şi dobânda. (FCA4,10 = 12,006; FAA10,4 = 3,170; FC10,4 = 1,464; FA4,10 = 0,676).
A (29.452) B(31.546) C(67.600) D(12.006)

34. O societate comercială are un capital social în sumă de 170 mii lei, valoarea nominală a unei acţiuni fiind
de 10 lei. Capitalizarea bursieră a acţiunilor este de 238 mii lei, iar Adunarea Generală a Acţionarilor decide
creşterea capitalului cu 130 mii lei printr-o emisiune de acţiuni noi, pe care le vinde cu primă de emisiune de
3 lei pe acţiune. Calculaţi valoarea de piaţă a unei acţiuni, după creşterea de capital.
A (13,6) B(13,2) C(14,3) D(14,8)
35. Ce reprezintă durata de viaţă economică a unei investiţii?
a) durata protecţiei juridice asupra dreptului de proprietate asupra bunului de investiţie;
b) perioada de recuperare integrală a valorii iniţiale a investiţiei pe calea amortizării;
c) durata de timp determinată de caracteristicile tehnico-funcţionale specifice fiecărui bun de investiţie;
d) durata de timp în care investiţia produce efecte favorabile (cash-flow-uri).
A (a) B(b) C(d) D(c)

36. Ce reprezintă durata de viaţă contabilă a unei investiţii?

a) durata de timp în care investiţia produce efecte favorabile (cash-flow-uri);
b) durata de timp determinată de caracteristicile tehnico-funcţionale specifice fiecărui bun de investiţie;
c) perioada de recuperare integrală a valorii iniţiale a investiţiei pe calea amortizării;
d) durata protecţiei juridice asupra dreptului de proprietate asupra bunului de investiţie.
A (a) B(c) C(d) D(b)

37. În cheltuielile iniţiale de investiţii nu se includ:

a) costul achiziţiei activelor fixe;
b) cheltuieli de specializare a personalului;
c) costul de oportunitate al activelor firmei;
d) cheltuielile de cercetare ale proiectelor anterioare.
A (b) B(c) C(d) D(a, c)

38. Pentru ca un proiect de investiții să fie atractiv, valoarea prezentă netă trebuie să fie:
a) mai mare decât zero;
b) mai mică decât zero;
c) egală cu zero;
d) egală cu rata internă de rentabilitate;
e) mai mică decât rata internă de rentabilitate.
A (a) B(b, d) C(a,d) D(c,e)

39. Selectați metodele de alegere a investițiilor utilizate în cazul unui mediu cert:
a) metoda ratei rentabilității contabile;
b) metoda termenului de recuperare;
c) metoda arborelui de decizie;
d) metoda valorii prezente nete.
A (a, d) B(b, d) C(c) D(a, b, d)

40. Se dau 2 proiecte de investiţii, A şi B. Rata de actualizare este de 10%, iar cash-flow-rile produse de acestea
sunt date în tabel. Calculaţi valoarea prezentă netă a celor două proiecte.
An Proiect A Proiect B
0 - 90 - 90
1 30 40
2 45 70
3 50
A (12,03; 4,21) B(102, 03; 94,21) C(35; 20) D(192,03; 200)

41. Fie următoarele 5 proiecte de investiţii, cu cash-flow-urile disponibile, posibil de obţinut pe perioada de
exploatare a fiecăruia:

An Proiect A Proiect B Proiect C Proiect D Proiect E

0 (I0) -1100 -1300 -1500 -4900 -6900
1 400 350 -50 1300 3400
2 500 700 -50 1300 3400
3 700 500 100 1300 2400
4 10 300 1000 1300
5 250 1600 1300
 6 1400 1300
Realizaţi o ierarhizare a acestor proiecte pe baza termenului de recuperare a investiției.
A (A, B, E, D, C) B(A, E, D, B, C) C(E, A, B, D, C) D(A, E, B, D, C)

42. Rentabilitatea economică este dată de:

a) raportul între total active şi datoriile din pasiv;
b) raportul între beneficiu şi total active;
c) raportul între capitalul propriu şi beneficii.
d) raportul între beneficiu şi capitalul permanent.
A (a) B(b) C(d) D(c)

43. Rentabilitatea financiară reprezintă:

a) randamentul capitalului propriu;
b) raportul între beneficiu şi total active;
c) raportul între beneficiu şi capitalul permanent.
d) raportul între capitalul propriu şi beneficii.
A (a) B(c) C(d) D(b)

44. Incidenţa îndatorării asupra rentabilităţii financiare:

a) Îndatorarea provoacă o scădere a rentabilităţii financiare faţă de rentabilitatea economică, când rata
rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii (costul capitalurilor împrumutate);
b) Îndatorarea provoacă o creştere a rentabilităţii financiare faţă de rentabilitatea economică, când rata
rentabilităţii economice este mai mică decât rata dobânzii (costul capitalurilor împrumutate);
c) Îndatorarea provoacă o scădere a rentabilităţii financiare faţă de rentabilitatea economică, când rata
rentabilităţii economice este mai mică decât rata dobânzii (costul capitalurilor împrumutate);
d) Îndatorarea provoacă o creştere a rentabilităţii financiare faţă de rentabilitatea economică, când rata
rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii (costul capitalurilor împrumutate).
A (a, b) B(b) C(c, d) D(d)

45. Care dintre următoarele este formula de calcul a valorii adăugate?

a) Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumuri de la terţi (intermediare)
b) EBE + Subvenţii de exploatare – Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
c) EBE + Alte venituri de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – (Amortizări + Provizioane)
d) Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute
A (a) B(b) C(d) D(c)

46. Care dintre următoarele este formula de calcul a excedentului brut de exploatare?
a) Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumuri de la terţi (intermediare)
b) VA + Subvenţii de exploatare – Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
c) VA + Alte venituri de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – (Amortizări + Provizioane)
d) Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute
A (a) B(c) C(d) D(b)

47. Incidenţa îndatorării asupra riscului financiar:

a) Riscul financiar este invers proporţional cu gradul îndatorării;
b) Îndatorarea acţionează direct proporţional asupra riscului financiar;
c) Îndatorarea acţionează numai asupra riscului economic, nu şi asupra riscului financiar;
d) Scăderea îndatorării duce la creșterea riscului financiar.
A (a) B(b) C(c) D(d)

48. Riscul economic:

a) derivă din variabilitatea imprevizibilă a factorilor de producţie (sau a profitului) sub presiunea
factorilor de mediu;
b) are drept cauze evoluţiile imprevizibile ale pieţei financiare;
c) însumează cele două afirmaţii de mai sus, plus efectul factorilor de conjunctură;
 d) nici una din cele de mai sus.
A (a) B(c) C(d) D(b)

49. Riscul de faliment:

a) derivă din variabilitatea imprevizibilă a factorilor de producţie (sau a profitului) sub presiunea
factorilor de mediu;
b) are drept cauze evoluţiile imprevizibile ale pieţei financiare;
c) însumează cele două afirmaţii de mai sus, plus efectul factorilor de conjunctură;
d) nici una din cele de mai sus.
A (a) B(b) C(c) D(d)

50. Măsurarea cărui tip de risc se face prin:

- dispersia profitului în raport cu media acestuia;
- elasticitatea profitului în raport cu cifra de afaceri şi cu pragul de rentabilitate;
- elasticitatea (volatilitatea) ratei de rentabilitate a acţiunilor întreprinderii în raport cu variaţia
rentabilităţii generale a pieţei de capital.
a) riscul economic;
b) riscul financiar;
c) riscul de faliment;
d) riscul comercial.
A (a) B(b) C(d) D(c)

RĂSPUNSURI LA TESTE GRILĂ

1 A 26 B
2 C 27 D
3 B 28 C
4 C 29 D
5 B 30 D
6 C 31 C
7 C 32 A
8 C 33 B
9 C 34 A
10 D 35 C
11 C 36 B
12 A 37 C
13 A 38 A
14 B 39 D
15 C 40 A
16 C 41 C
17 A 42 B
18 C 43 A
19 B 44 C
20 D 45 A
21 D 46 D
22 C 47 B
23 D 48 A
24 B 49 C
25 D 50 A